Anda di halaman 1dari 1

diminuendo (it.

= descrescOnd) --+ indicalie de interpretare cu pild[ la indicaliade ) =129, aparatul va avea 120 debdt[i pe
--+ decrescendo. Prescurtarea ei este dim.
acelaqi inleles ca minut qi fiecare bdtaie are valoare de o pitrime. Bineinfeles
cd vom intdlni indicafiile de metronom doar incepAnd cu
dolce (it. = dulce, moale, molatec) -, indicalie de interpre- lucr[rile din secolul al XIX-lea.
tare referitoare la catacterul fragmentului indicat, care tre-
buie interpretat blAnd qi molatic. legato (it. = legat) --+ indicafie de interpretare potrivit cdreia
sunetele care se succed unele dup[ celelalte trebuie inter-
a fermata (it. ,,fermata" = oprire, stafie). Dac6 deasupra pretate legate unele de altele. Aceste fragmente pot fi notate
unui sunet sau a unei pauze exist[ semnul de fermat[ (care qi cu ,,arcul de legato".
se mai numeqte qi coroand), atunci sunetul sau pauza re-
spectiv[ devin un pic mai lungi. legato de prelungire este denumirea acelui arc de cerc ca.re
leag[ intre ele dou6 note de aceeaqi inilfime aliturate. Al
forte, fortissimo (it. = tare, sonor, foarte tare, foarte sonor) doilea sunet nu mai trebuie cdntat incd o dat[, ci linut pe
-, indicalie de interpretare potrivit cdreia piesa trebuie in- durata intregii sale valori.
terpretatl tare (sonor) sau foarte tare (sonor). Prescurtbrile
acestora sunt .f sa.u ff. Mai rar (atunci cAnd intensitatea leggiero (it. = uqor, degajat) --+ indicalie de interpretare
sunetului trebuie s[ fle excesiv de mare): ffi. potrivit cdreia piesa sau fragmentul astfel adnotat trebuie
interpretat intr-o manierd. degajat1, grafioasd.
giocoso (it. = vesel, glume!, jucduq) "+ indicalie de inter-
pretare ca.re se referd la caracterul piesei qi potrivit cdreia lento (it. -rar) --+ indicalie de interpretare care indicd un
piesa trebuie interpretat[ intr-un stil vesel, jucduq. --+ tempo rar.

imitafia (lat. ,,imitatio" = imitafie, preluare). Putem vorbi margul este o pies[ muzical5 in ritm binar qi cu o formi
de imitalie dacd o voce preia la un interval foarte scurt de simpld. Inilial, el era cAntat in timpul defllbrilor militare sau
timp melodiaaltei voci. Imitagiaexactd sunet cu sunet, de la la intrlrile qi ieqirile festive de la curfile regale. Marqul nu se
inceputul pAnd la sfdrqitul piesei de numeqte "+ canon (vezi cdntd niciodatd repede, ci este intotdeauna marlial qi demn.
volumul3).
menuet (fr. ,,menu pas" - paqi mici) dans de curte de origine
improvizafia (lat.,,improvisus" = neprevbzut, neaqteptat, francezdintr-un tempo potrivit, in trei timpi, care a devenit
it. ,,improvvisare" = a imptoviza) este cazul in care muzi- cunoscut sub domnia lui Ludovic al XIV-lea (t643 - l7l5)
cianul instrumentist sau vocal inventeazb in momentul in- qi a fost timp de un secol cel mai apreciat dans de curte din
terpret[rii mtzicaredat[. (Aqadar, in timpul interpret[rii, el intreaga Europ5. Totodatd menuetul a devenit o componen-
nu se foloseqte de vreo partiturd sau de o piesd inv[latd pe td important[ a --+ suiteibaroce qi a formelor instrumentale
dinafar6.) Improvizalia joaci un rol la fel de imporlant in clasice (simfonia, sonata).
cadrul muzicii clasice, precum qi in folclor sau in mtzica
de divertisment. Poate fi improvizatd o piesd intreagd sau mezzof orte (it.,,mezzo" = j um[tate, mij lo ciu,,,f or1e" = tzr a,
un fragment dintr-o pies[, iar unele stiluri sunt caracterizate sonor), --+ indicalie de interpretare potivit cdreia fragmen-
prin improvizarca unor --+ ornamentele (vezi volumul4). tul trebuie interpretat cu o intensitate a sunetului moderatb,
intre --+ forte qi -+ piano. Prescurtarea este mf .
indica{ia de interpretare este cuvAntul sau semnul care in-
dic[ modalitatea de interpretare a fragmentului indicat sau a mezzopiano (it. ,,mezzo" - jum[tate, mijlociu, ,,piano"
intregii piese, de pildb intensitatea sunetului, rapiditatea de - incet, qoptit) '-+ indicalie de interpetare potrivit cbreia
interpretare sau caracterul lucririi. De cele mai multe ori se fragmentul trebuie interpretat cu o intensitate a sunetului
folosesc termeni in limba italianb, pentru c[ ei au fost folo- potrivitd, inlrs + forte $i - piano. Prescurtarea este ry).
sili cu referire lamrzicd prima oar[ in Italia, de unde s-au
r[spAndit in intreaga Europ[. moderato (it. = moderat, potrivit) --+ indicalie de interpre-
tare care se referd la -, tempo care este mai repede ca -
indica{ia de mhsuri este fraclia care se glseqte la inceputul andante, dar mai pufin vioi ca -', allegro sau --+ allegretto.
fiec[rei piese, care indicb numbrul bdt[ilor din fiecare m5- Poate fi folosit qi pentru atenuarea altor indicalii de interpre-
surd. De exemplu in mlsura de 2/4 sunt doud b5tdi, fiecare tare (-'+ allegro moderato).
bdtaie avAnd valoarea de o p5trime. in mdsura de 6/8 avem
gase b[tli, fiecare avAnd valoarea de o optime. Adeseori, in m. d. (prescurtarea expresiei italiene ,,mano destra = mdna
loc de cifre, putem folosi qi alte semne: C = 414, Q = 2tZ. dreapt[) sunetele sau fragmentele astfel notate trebuie cAn-
tate cu mdna dreaptd.
indicafia de metronom: metronomul este invenfia construc- m. s. (presctrtarea expresiei italiene ,,mano sinistra" =
torului de instrumente vienez J. N. Miilzel (1772-1838). Cu mAna stAngd) sunetele sau fragmentele notate astfel trebuie
ajutorul acestui aparat se poate indica cu exactitate --+ tem- cAntate cu mdna stdng6.
po-ul unei lucr5ri. Numbrul de la inceputul fiecdrei compo-
ziEii indicd gradul la care trebuie potrivit metronomul. De non legato (it. = nelegat) sunetele trebuie cdntate unul cAte
unul, fHrS a fi legate unele de altele. Contrariul este --+ legato
94