Anda di halaman 1dari 1

octava (8- - - ) (lat. ,,octavus" = al optulea) sunetele dea- .

1; semnul de repeti{iez dacd la sfdrqitul unui fragment


supra cirora fi,gveazd aceast[ indicafie trebuie cdntate cu 'll dintr-o piesd muzical5 intAlnim semnul acesta, acel frag-
o octavd mai sus. Dacd indicafia se afl5 sub sunete, acelea ment trebuie repetat. llt tll in cazul acestor sefilne, trebuie
trebuie cAntate cu o octavd mai jos. repetat fragmentul dintre cele dou[ semne.

ostinato (it. = incbpdlAnat) se referb de obicei la cdte un semplice (it. = simplu) -indicalie de interpretare care in-
motiv mai scurt care se repet5 intruna. Adeseori fragmentul dicd o interpretare "simpl5". in muzica baroc[, piesele sau
ostinato apare in bas, iar deasupra lui celelalte voci pot sd se fragmentele astfel adnotate erau interpretate f5r[ inflorituri
desfbqoare libere. improvizate (', improvizalia).

pesante (it. = greu, greoi) -+ indicalie de interpretare care sforzato: (it. = fo4at, violent) + indicalie de interpretare
presupune un mod de interpretare ap5satd, ,,greoaie". a cdrei prescurtare este s/. Notele care poarti aceastd indi-
cafie trebuie scoase in evidenf[, fiind cAntate m4i tare, mai
piano, pianissimo (it. = incet, qoptit) --+ indicalie de inter- accentuat.
p r e t ar e potrivit cdr eia fragmentul respectiv trebuie interpre-
tat mai incet, cu o intensitate a sunetului mai mic6. Pre- simile (it. = asemin[tor) Aceastd expresie subliniaz[ con-
scurtat: ?, respectiv pp. Mai rar (dacd, in mod excepfional, tinuarea l;rnei indicayii de interpretare precedente, care r5-
intensitatea trebuie s5 tie foarte redtsd): ppp. mdne valabilb pAnb ce nu este anihilati de o alt[ indicafie.
Prescurtat: slrn.
pin (it. termenul de augmentare = mai mult, mai mare) aceas-
td expresie creqte intensitatea altor indicafii de interpretare. staccato (it. = sacadat) --+ indicalie de interpretare pot-
a
De pild[,,pii forte" = mai tare, mai sonor, ,pii mosso" = mai I rivit cdreia sunetele astfel notate trebuie cdntate scurt.
repede. Contrariul lui este ,,meno" qi --+ un poco. bine separate de celelalte. Contrariul lui este --+ legato.

prima volta, seconda volta (it. - prima oard, a doua oari) suita (fr. ,,suite'o = inqiruire, serie) o inl5nfuire de dansuri
adeseori sfdrqiturile fragmentelor repetate se schimbl odatd sau de piese dansante cu caracter dansant cu caractere
cu repetiJia. Prima oard trebuie cdntate m[surile notate cu 1 diferite. Acest gen muzical a fost foarte indrdgit in perioada
(prima volta), iar la repetilie trebuie cantate mdsurile notate baroc[, el fiind prezent amt in mtzica instrumentald cdt qi
cu 2 (seconda volta). in cea orchestrald. Cele mai importante dansuri ale suitei
baroce sunt --t allemanda (vezi volumul 2), --+ couranta
primo - secondo (it. = primul, al doilea) in cazul piese- (vezi volumal 4), sarabanda (vezi volumul 4), a menuetul
lor pentru patru mAini interpretul carc cdntd vocea intdi se qi --+ giga (vezi volumul 4).
numeqte ,,primo", iar care cAnt[ vocea a doua se numeqte
..secondo". tempo (it. "tempus" = timp) indicd rapiditatea, viteza cu
care trebuie interpretat[ piesa.
rallentando (it. = rdrit) -t indica[ie de interpretare potrivit
cdreia fragmentul trebuie interpretat din ce in ce mai rar. tenuto (it. ,,tenere" = a fine) + indicayie de interpretare
Prescurtarea lti este rall.
I
I potrivit clreia notele astfel adnotate trebuie cAntate
separat unele de celelalte, dar linute pe intreaga lor valoare.
rigaudon (fr.) dans vioi, in misur[ binard (214,4/4 a alla Prcscartat: ten.
breve) din sudul Franfei.
unison (it. ,,unisono" = cdntat impreund) se referi la cazul
risoluto (it. = hothrdt, curajos) --+ indicalie de interpretare care in care doui sau mai multe voci cdntd aceeaqi melodie, chiar
determind caracterul piesei. Ea trebuie cAntati in fo4i, energic. Ei la distanld de o octavd.

ritenuto (it. = refinut) - indicafie de interpretare potrivit un poco, poco (it. = pufin) aceast[ expresie diminueazl
cbreia fragmentul respectiv trebuie interpretat din ce in ce intensitatea altor indicalii. De exemplu: ,,un poco +
mai rar. Prescurtat: rit. Este sinonim cu --+ rallentando. crescendo" = o mic[ cre$tere a intensit5lii. ,,Poco a poco" =
incet, cAte incet, de pild[: ,,poco a poco --+ diminuendo" =
scherzando (it. = a glumi) --+ indicalie de interpretare care pufin, cAte pu{in mai incet.
indicd o interpretare lejer5, jucduqe.
valsul: este un dans in 314, de origine austriac5. El se naqte
schimbarea de mdsuri --+ indicalia de mdsurd. Se poate in jurul anului 1770 din + dansul gerrnan gi din --+ kindler
schimba pe parcursul unei singure piese (de pildd dup6,2/4 (vezi volumul 2). Datorii lui -t Beethoven (vezi volumul 2)
poate veni 3/4).
qi a lui ', Schubert, el este incorporat qi in cele mai rafinate
genuri muzicale. Valsul a fost cel mai apreciat dans de so-
schimbarea cheii in cazul in care notarea unui fragment
cietate din secolul al XIX-lea. Cel mai cunoscut compozitor
dintr-o pies6 ar necesita mai multe linii ajutdtoare, schim-
de valsuri a fost --+ Johann Strauss,,,regele valsului".
b[m cheia pentru uqurarea scrierii qi citirii notelor.

95