1.

Metodele de turnare a aliajelor metalice

I. flacara produsa de amestecul gazos diferit (oxigen+gaz metan=flacara oxigaz-cel
mai des folosita; dezvolta o temperatura pana la aproximativ 2000ºC ; aliajele
nobile cu aur crescut (950-1150ºC)

Amestecul oxigaz se contraindica datorita:

-pericolului contaminarii aliajului topit cu un aflux superior de carbon;

-apar porozitati;

-se pot modifica proprietatile mecanice rezultand o turnatura friabila;

Segmentele zonale ale flacarii:

-daca utilizeaza corect zonele flacarii si un preparat special tip Borax (decapant,
antioxidant) rezulta un produs de calitate.

1 Zona rece, situata langa duza pistolului;

2 Zona oxido-reducatoare (con albastru);

3 Zona oxidanta (aduce afluxul de carbon); contraindicata

II. curentul electric: folosit in topirea indirecta

-cea mai indicata sursa;

-este necontaminanta;

-nu vine in contact cu aliajul;

-daca aparatul are aflux de protectie (heliu), se obtin turnaturi de precizie;

-caldura este determinata de bobine de inductie.

2. Formarea tiparului. Instrumente, materiale si utilaje necesare.

Tiparul reprezinta o cavitate sau mai multe cavitati si este obtinut in urma operatiunii
de ambalare si de ardere, avand forme si volum identice cu ale machetei si ale viitoarei
constructii protetice. Pentru a se obtine dupa macheta din ceara o constructie protetica
fara porozitati, cu o suprafata omogena si adaptata cu precizie la campul protetic, dupa
realizarea machetelor canalelor de turnare se efectueaza ambalarea. Prin ambalare se
intelege includerea machetei din ceara impreuna cu tijele canalelor de turnare intr-un
material termorezistent. Operatiunea de ambalare se realizeaza in chiuvete (cilindri
metalici cu diametre diferite). De o extremitate a chiuvetei se solidarizeaza un capac ce
are in centrul suprafetei un con indreptat in interiorul cilindrului, care in tipar formeaza
palnia de turnare.
Metoda de turnare precisa presupune turnarea aliajelor in tipare fierbinti. In urma
acesteia piesele protetice sunt omogene si au reteaua cristalina solicitata. Acest lucru se
obtine datorita prelucrarii termice a tiparului in timpul careia se realizeaza: uscarea
totala a tiparului, evacuarea cerii sau a materialului plastic din care este facuta macheta,
arderea din porii tiparului a particulelor de carbon formate la evacuarea materialului
machetei, dilatarea termica a tiparului pentru compensarea contractiei specifice fiecarui
aliaj la trecere din stare fluida in solida, tiparul fierbinte ofera posibilitatea racirii
treptate.

 Materiale de ambalat cu liant din ghips ( pentru tipare folosite in turnarea

aliajelor nobile);
 Materiale de ambalat cu liant din silicat (pentru turnarea otelului inoxidabil cat
si piese din crom-cobalt si crom-nichel)
 Materiale de ambalat cu liant din fosfat (la confectionarea modelelor duplicate)
3. Canale de turnare. Metoda confectionarii
Sistemul de tijare:
1. Sistemul clasic;
2. Sistemul modern;

Sistemul clasic de tijare consta in aplicarea unei tije cu lungimea de 30mm,

grosimea de 1-1,5-2mm, pentru turnarea aliajelor nobile +accesorii ce se aplica pe tija
principala.
Cand se toarna coroane de acoperire multiple sau coroane ca elemente de
agregare a puntilor se indica metoda moderna de tijare (metoda/sistemul BEGO-
HERAEUS).
Aceasta metoda consta din aplicarea pe cuspizii inactivi a canalelor secundare,
cu diametrul variabil pentru nenobile 2,5mm cu o inaltime de pana la 3mm unite de un
canal intermediar cu diametrul variabil asemanator de aliaj. Din canalul intermediar
emerg convergent 2 canale principale.

5. Prelucrarea termica a tiparului

Prelucrarea termica a tiparului se realizeaza in doua etape: preincalzirea si incalzirea.
Preincalzirea este un proces termic reglabil care prevede ridicarea lenta a temperaturii
timp de o ora pana la 200 de grade si mentinerea la aceasta temperatura timp de 30 de
minute, pentru ca vaporii de apa ce se formeaza la incalzire sa nu exercite presiuni mari
asupra peretilor tiparului producand fisuri sau alte modificari. Asadar, preincalzirea este
realizata in scopul uscarii tiparului, scurgerii materialului machetei si arderii lui..
Introducerea in cuptor a tiparului se realizeaza dupa 60-90 de minute de la priza
definitiva a pastei (materiale cu liant din ghips sau fosfat) si imediat dupa umplerea
chiuvetei (materiale cu liant din sticla). Dupa preincalzire timp de 90 de minute, tiparul
este scos din cuptor si introdus in alt cuptor incalzit pana la 200 de grade cu ridicarea
ulterioara a temperaturii pana la cel putin 900-1000 grade cu scopul arderiii definitive
a produselor ramase in interiorul tiparului, dilatarea termica solicitata, apropierea dintre
temperatura tiparului si temperatura de topire a aliajului utilizat.

6. Tehnici de introducere a aliajelor in tipar

Elementul principal de introducere a aliajului fluid in tipar il reprezinta forta de
catapultare (centrifugare).

Este principalul mijloc de introducere a aliajului fluid fortat, in tipar.

Centrifuga semiautomata tip Rotojet:

-este armata prin 3-5 rotiri;

-se plaseaza in lacasul metalic tiparul, care este situat in imediata apropiere a
creuzetului, care prezinta un orificiu catre tipar;

-se topeste aliajul cu flacara oxigaz;

-se declanseaza centrifuga (electric/mecanic);

-metalul fluid este catapultat in interiorul tiparului.

Centrifuga automata:

-aliajul se topeste in creuzet, la curenti de inalta frecventa;

-topirea se realizeaza cu protectie de heliu (gaz inert);

-aliajul topit este situat in apropierea tiparului;

-se declanseaza centrifugarea;

-prin catapultare, aliajul fluid este catapultat in tipar;

-se obtin turnaturi de cea mai inalta precizie;

7. Tehnica dezambalarii pieselor turnate

Dezambalarea este o etapa efectuata in laborator.

8. Erori posibile la etapa de turnare.

Componenta metalica turnata si prelucrata este supusa unui examen de apreciere a

calitatii in vederea depistarii unor defecte posibile care pot fi inlaturate prin slefuire.
Sunt insa defecte care nici dupa interventiile respective nu permit utilizarea pieselor
dentare la realizarea protezei dentare finite, din care cauza aceste piese dentare sunt
remodelate si turnate din nou.
Din grupa defectelor care pot fi inlaturate fac parte modificarile de forma si volum
datorita prezentei unor plusuri de aliaj solidificat pe suprafetele piesei turnate. Aparitia
acestor modificari este determinata de nerespectarea procesului de realizare si
prelucrare a tiparului ( nedegresarea machetei, prezenta incluziilor de aer in masa de
ambalat, la ambalare materialul nu a fost supus vibrarii, masa de amabalat n-a fost
omogena, tiparul a fost incalzit brusc.
Din grupa defectelor care nu pot fi inlaturate si care se intalnesc mai frecvent
evidentiem:
- Lipsurile determinate de patrunderea partiala a aliajului topit in interiorul
tiparului aparute in cazul realizarii incorecte a canalelor de turnare, al prelucrarii
termice necorespunzatoare, obturarii unei zone din tipar
- Defecte de omogenizare a aliajului ce sunt derminate de micro- sau
macrocavitatile de la nivelul suprafetei piesei dentare sau in interiorul metalului
determinata de incluziile de gaze, mase de ambalat si comprimarea insuficienta
a aliajului
- Componente metalice cu dimensiuni incorecte ce determina imposibilitatea
aplicarii lor pe campul protetic.