1.1960, Bucuresti) a wae tehnica siare un aS comunicare. Apublicat saser BC olumele colective asprin 0.5 Fefiun aL 2035, F aparutvO- raza scurta Felii de e-editat in 2018 in © colectia Topi0+. in 2018 a publicat romanul Spulberatic. Anca VIERU > “2 $3 — et 3 4 Whe ome 4-0 wes wide tot a32 p hueadd Co, Pass 3 4 Zz 48; ovestea scaunelor Pech vorbitoare gtk e Ores aA 74 3 i a og ea ad 3 sotii set ; stogurs po ea murit cand m-am nAscut. Tot ce stiu despre ea, din pisteui pe toata fata on a ramas, este c4 avea o privire de fetita mirata si LS apace ce age aflat abia mai tarziu, de Dud cea men ha TO UR. NOK dat dia eclexr, nevasta, care Peas din sata hotarat‘cd tata trebuie sa-gi Meats lier de tamplarie. A de gospodarie cat timp elera ocupat cu micul lui ate- eile apreciau ast eat repede, tata era un barbat aritos $i vanjos gi fe- Scutece cand ami ae mama numarul doi o stiu tot din poz, purtam incd Aurmat me urit la nasterea fratelui meu. . cand aveam ae numarul trei, Pe ea mi-o aduc aminte doar vag, amurit Ost asezaty, ci ani, la nagterea celui de-al doilea frate al meu. Poza ¢t a Pe raftul de sus al vitrinei din sufragerie, langt celelalte doua. ucrurile a1 | u stat cam asa. Mama mea - cea adevarata - a fost prima cry Anca VierwTar moaga ~ aceeasi cu care nascusera si mamele dinainte ~ a fost ah cu pietre de oamenii din sat. Ungata Mama numarul patru s-a mutat cu noi fara s4 se mai Cdsatoreas, tata, fiindcd o avertizase o ghicitoare c4 nevestele lui sunt urmarite a tem. A murit cand eu aveam cam opt ani. Tot la nastere. Desi tata Ae les- la spitalul din orasul apropiat, unde au venit doi doctori s-o asiste, “se Aurmat o perioada urata, in care tata, cu toate ca era inca tanar gi yg jos, n-a mai gasit nicio femeie cu care s se insoare. Cele patru poze onal zate pe raftul insameramate cron avertioment ig marturie, Dar atelierul de tamplarie mergea din ce in ce mai bine. Mobileleiesite din miinile indemAnatice ale tatei, care stiau s4 mangaie si si imblanzeas. calemnul, ajunsesera la mare pret in imprejurimi. Tar tata ne-a zis cd abia asteaptd sd mai crestem, ca sd ne ia ucenici. SA urmam traditia familiej, «Ly starsade, porate Aveam unsprezece ani cand tata a adus-o acasa pe mama a cincea siul- tima. Venea de undeva de departe, atat de departe, cd eram cu totii com Simgtta nu stie nimic de mamele dinainte sau de lucrurile de neinfeles din viata tatei. Lumea din sat se intrista cand 0 vedea, dar nimeni nu-i spunea nimic. Noi ascunseseram intentionat pozele de pe vitrina, pentru ca ne plicea mult de ea si nu voiam sa fuga. Era frumoasa, cu parul castaniu on- dulat gi, spre deosebire de femeile maritate din sat care-si acopereau capul cu basmaua, ea isi tinea parul strans intr-un coc lejer, iar zulufii fi alunecau mereu pe ceafa sau pe langa urechi. Oamenii din sat se uitau, dadeau din cap, dar nu-i ziceau nimic. Las-o sa se bucure cat poate, ziceau ei cu tristete cand nu era ea de fata. Avea si nigte ochi mari, care in casa erau claricao apa curgatoare, iar afara schimbatori precum vremea. Azurii, cenusii @ fierul, verzi-mlastina sau roscati ca pietrele din apa la apus, toate culorile cerului gi pamantului se vedeau deja in ochii ei de cand deschidea uf# a iasd. Uneori ma gandeam ca avea puterea sa influenteze vremea doa" div pind. | A ; i venii al Nu intelegeam cum de-gi lasase familia acolo departe i venise toO™ yamal aici dupa tata. Ne era frica sa nu plece, dar mai frici ne era SAB grea. Fiindca de asta'se temeau oamenii din sat $ispuneau cats Do buie si mai aiba copii, cd ti ajung patru baiefi gi patru neveste a Zaitere, Jar AVFUTHEVaStA, nu trebuie sd se ating’ de ea- $tiam det 2 Povestea scaunelor varhitearacum se fac copiii i imi dadeam seama cd tata nu pra $i stiam de fiecare data cand 0 atingea. Chiar daca n- Paes din sat. camera lor, vedeam ochii ei de balta statuta de a doua ag fi auzit foiala din ie deasd dimineata si cer clar ca de sticla la apus. a aduceau ploa- telegeau prea bine, eu ins eram bolnav de Sarda tee mie nuin- dintr-asta. Erau rare totusi. Mai tarziu m-am anal linistirt oe noapte _ 9 fata din vecini ca batranele din sat au invatat-o pe mama si = fern” speciale ca sa nu ramana grea. Asa sé explica, miram ‘dat 8éaina, mirosu “Gudat care umplea casa in zilele alea. Si cul A ere eacasatn . Si culoarea de pacla deasa a ochilor din zilele dinainte. Deci gtie, m-am gandit atunci. $tie si totugi ramane cu tata si il lasa sa o atinga. Ma uitam la ea in zilelé de dupa si vedeam acel Gmestec de spaima si bucurie pe care de atunci l-am asociat mereu cu dra- gostea. * Cam la un an de la casatorie lucrurile au inceput sa se chimbe. Sau poate abia atunci am observat eu. Oamenii din sat vedeau cum trece tim- pul si mama nu ramane grea. inti au zis ca e vicleand, desi tot ei o invata- era cum sa evite. Mi-am dat seama insa ca nimeni nu crezuse cA 0 si aiba ptau ca, intr-un fel sau altul, sa intre in blestemul familiei. fa spate ca de ce s-a maritat cu tata dacd mi ifacdun _ ie femele si fard asta nu merit sa facd umbra pa- rile alea blestemate ta e rostul mantului. Barbatii il sfatuiau pe tata sa-i arunce ierbi i faca treaba lui de barbat seara dupa seard, pana o lasa grea. Neves- rul liber doar ca sa-i innebuneasca pe gul cu ea si o fluierau pe doar ochii ei capatau a furtunii care gisa- tele din sat o criticau cd umbla cu pai barbati. Pana si copiii stiau cd ceva era in nere, strada sau fi strigau mascari. Mama nu Je raspundea, nuante de vanata coapta, cum era cerul involburat inainte. se pornea dintr-o clipire. Apoi a venit primavara si la noi in gospodarie Poe ae foi, ginile oun mai malt decit la oricine in st, vaca dadea mai mut i. Femeia asta € Vra- lapte. Pana gi pisica a fatat mai multi pisoi ca de obice toa ut pact cu Satana ca sa nU mana £1 Aificrezut c&'6 sa ne ocoleasc’ cu tofir gi mimemt ‘eq iar cumpere mo- bilele pictate iesite din mainile indemanatice ale tatei. Dar a fost exact pe dos. Mobilele tatei erau atat de frumoase, cA lise dusese vestea pana de- Parte, asa c4 veneau oameni din toate colfurile farii sale vada gi sale cum- Anca Vieru