ANUL XVI. Martie 1905 No.

3 lie

ARHIVA
ORGANUL SOCIETATII STIINTIFICE SI LITERARE
DIN IASI
; Apare °data pe lunA, cu ilustratiuni.
----
ABONAMENTUL PE AN 15 LEI -
in tail si-1n strainatate

g;

F41.

g sm.., . 0. °

-F7 .,44r...7

Fabrica de pavele de lenin, pentru pavarea stradelor,

intrebuintata in Iasi (1840-1843)

Comunithri de articole, abonamente, trimiteri de

de
bani si on -ce coresponden(d, a se adresa d-lui A. D.
Atanasiu, la$1.
 AR HIV ft
No. 3 DIN-MARTIE 1905
ILlISTRATIUNI :
Pag.
1. Fabrica de pavele de lemn, intrebuintata in Iasi [1840-43] . 108
2. Ulita pavelei de, lemn (azi str. Academlei si Gael) din Iasi (1845) 109
3.Vecierea lasului, in 1840, dupa" tabloul zugravit de Ludvig Stawschi -
Orator in pinacoteca de Iasi . , . . . . . 116
4. Mitropolia din Iasi, vazuta din Ulita Zulii (azi str, S-tu Lazar) 1845. 124
SUMAR :
Clement-Bacaii, Radu (povestire) 101
Dr. P. Zosin, Ospiciul de alienati dela Minastirea Neamtu (Inainte de
1863), contributie la istoria psihiatriei in Rominia . . . . 107
C. lonescu, Rolul educativ al stiintelor naturale. 114
Romulus Sevastos, Istoricul vaei Dunarii (VI Determinarea vristei
d.:fileului. VII. Cursul Dunarii din Rominia 120
G. Pasco, Notiti etimologice, IV 129
Teodor T. Burada, Inceputul teatrului in Moldova III $i IV . 134
DAN. DE SAMA .

G. Silvan, Valea Alba (roman) Bucuresti 1905, de P. Octavian . 141

G. A. Teodoru, Din viafa marinarului (nuvele) de P. Octavian . 142
"Geologisches Cenralblatt, din 15 Fevr. 1905 Asupra maselor de
lunecare pe coaste de Pavlow A. P. de R. Sevastos 143
CRONICA
Viata Noua, Samanatorul, 145
.CART1 $1 REVISTE 147

CedSCM,
-Comunicari de articole, abonamente, trimiteri de bani si on -ce co-
iesponden(a, a se adresa d-lui R. D. Ntanasiu, Iasi,

Toate cartile, bro§urile, publicatiile de on -ce Hitt,

frimise de editor! gi autori redactiei, se vor anunta. La
nude se vor face recenzii.

Noua adniinistratiune a «ArhiveT,, care a intrat in al

)(VI-lea an, face cunoscut ca de la 1 lanuarie 1905, revista,
ne mai fiind in editura tipografie! «Dacia. P. Iliescu §i
Grosu, a facut sacrificil insemnatc pentru noile imbund-
tatiri, §i roaga pe abonati sprijinitori ai culture! romi-
ne§tisa bine-voiasca a ne trimete abonamentul pe 1905.
 626 ARHIVA 191
ORGANUL SOCIETATII STIINTIFICE SI LITERARE
DIN IA$I

AMR XVI. . NM 1905 No. 3

CLEPIENT-BFICAU

UPI
Povestire

ata-1 norocu, sa 1 bald, ne parasete ingina

mo§neagul Impachetind car* lui Radu.
Era moFeag acum boerul Constandin:
barbs alba, mare, inzapadita, sprincene albe,
stufoase arcuiati ni§te ochi marl expresivi,
acuma duio0, capul plquv. Corpul if era
Malt dar putin Incovoiat, tremura din mini,
dar at-Ma Inca bine, arata un om ce §i-a
Ingrijit §i trupul §i sufletul,
Coana Ruxanda, nevasta-sa, arata mult mai batrina; dar
fata ii era Inca curata, parul carunt peptanat cu ingrijire,
cu o carare la mijloc, minele ef curate de un alb bath-id
in roz, arata o curatenie nemalpomenita,
Statea acum linga sobd razarnata de *etc-, cu ml-
nele incruci§ate la pept Si privea cum barbatu-saii Im-
pacheta.
Aveati atita copil, pe Radu, acum 'de trei-zeci de
ani. El, §i-a petrecut anif in strAinatate, nu dAdea pe
acasa cu anif §i atunci se Inchidea in odaie Si citia.
«Meseria lui !» spunea bAtrinul «ce vrai, nevasta, in
102 CLEMENT-BACAU

vremurile noastre totul era banil, acuma se mita cartea,

cartea si iar cartea>. $i coana Ruxanda raminea trista,
vedea ea bine ca barbatu-sail are dreptate, Ca vremurile
de-odata sint duse si ca... altele not ail venit, si ca omul
de-odata acum nu mai e bun de nimic.
Anul acesta, boerul Constandin, cam pe la inceputul
toamnei cazu bolnav si crezu c sfirsitul ii e aproape.
Coana Ruxanda se vazu de-odata in disperare si se gin-
dea cum are sd ramie de singura pe lumea asta. Atunci
chema la ea pe o nepoata si scrise si scrise si fiului
sail. El veni numai de cit. Dar batrinul se indrepta si
Radu ramase acasa cu gindul sa nu-si mai paraseasca
parintiT. Pleca dimineata calare, umbla loath mosia, pri-
vea cum oamenii lucreaza, ingrijea de toate treburile mo-
pigi si nu mai gasia limp sa citeasca.
A simtit spunea batrinulcl nu mai avem mult
de trait, si da, sa ramile averea is si fat -1 acum
pe Radu al nostril.
Dar vorbele boerplui au fost numai ecoul unci in-
chipuiri. Par-ca un dor, uite asa, o scinteie ce s-a aprins
in pieptul lui Radu, it ridica in sus si iarasi 1-a apucat
dorinta de pribegire.
Eri, dupa dejun a spus batrinului ca pleaca si sä-i
fie pregatit pe mini bagajul.
Boerul facu ochii marl, it privi inspiimintat, apoi
incepu sä plinga.
Md-sa a ramas, cu lacramile in ochi, tintuit pe scaun
si-sTinAbusi inset, f.ncet jalea in suflet, caci Radu ii ne-
schimbator. Acum priveste si ea cum i se impacheteaza
cartile.
Cine stie cind are sä mai dee pe acas, spuse de-
odat L boerul.
$i cind o da, sine stie de ne-o mai gasirds-
punse coana Ruxanda, si incepu sä plinga.
Boerul impacheta inainte, nu mai rosti nici un cu-
vint, dar vazind ea nevasta-sa tot plinge, se intoarse la
ea si-i spuse :
Da, nu mai plinge atita sau dote in alta parte.
Ea esi plingind :
Radule, Radule...
Ce-s si copiil, gindi boerul, n-al timp nici sa-i pri
vesti bine si se duc... si-apoi, aid par-ca n-ar putea sta:
 RADU 103

grading mare, mo§ie frumoasa, satul e placut, aer cura

ora§ul aproape... de ce adica a§i pribegi prin alte tari ?
De ce m-a§1 chinui printre straini, dacd pot sta bine printre
af mef ? Am fost §i efi tindr, dar par-cd exam legat de pa-
mint, par-cd nu eram in apele mele pe aiurea... §i ace§tia
de acum, cine §tie ce ail, if apucd a§a de-odatd, §i-§i
iau geamandanul §i pleacd. Nuinaf de nu §i-ar uita limbal...
Aparu Radu.
Era inalt, bine facut, cu o musteata find neagra, cu
ochelari pe nas.
Mi-i gata bagajul ?intrebd el.
Gata ?--raspunse trist bdtrinul.
Apoi urma :
Vezi... cine §tie de ne-om mai vedea..:
Radu se a§ezd pe pat, i§i scoase ochelarif §i §i-I
§tergea cu batista.
Bdtrinul relud :
Nu te-ai gindit la not.. o cad... §tif ca sintem
batrini §i tu...
Tatd, da-mi pace it intrerupse el.
Tacurd arnindoi. kadu mai statu putin, apoi e§i.
Intrase in grading.
Era o, zi frurnoasd de Mai : un cer senin, !impede,
albastru. Vintul u§or mica frunzele cOpacilor. Gradina
era mare, cu copaci multi. In mijlocul grddinei era un
bazin, rotund cu o statue reprezentind un chip de femee,
din pdrul careia ti§nea apa. Printre arbori erail alee prun-
duite, cu flori la margini §i pretutindeni plutia un miros
imbatAtor, plin de viatd, ce imbalsarna totul...
In fund, printre arbori, el zari pe Maria, vara sa.
Purta pe cap o paldrie mare de pae, in mina Linea o
varga cu care se lovia peste fusta albastra.
Cum o zari apucd in alta parte spre un nuc batrin
crengos, sub care era o ban* se a§ela pe banca, IT
scoase 'Adria §i ochelarif §i ramase privind albastrul
cerului ce se zaria printre ramuri... In arbor' ciripeail
vrabif, de-asupra treceafi rindunele ciripind §i sus, sus in
haos, cinta o ciocirlie indltindu-se.
Simti ca sufletul if tresare, ca se contope§te cu
natura aceasta, Ca se inaltd cu ciocirlia, ca se pede in
vazduh, simti ca plute§te, ca trece nemarginirea albastra.
In a§a clipe simtirile se de§teaptd, judecata insd §f de-
104 CLEMENT-BACAU

vine o simtire, omul e un nerv, intr-o continua iritare.

Un cintec it dqtepta.
Privi in jur §i vazu pe Maria ca vine spre el.
propia.
Bund ziva, domnule Ii
spuse ea cind se a-
Bund ziudraspunse el.
Ea se opri.
Chiar pled ?il intreba ea.
Foarte sigurraspunse elte mird ?
Ba de loc, vrai sa pled, §i pled, Si nimic ma!
mult.
Tacura amindoi,
N-am ce cauta pe aid spuse el deodata SCU-
lindu-seoameni ce se uita la mine cu coada ochiului...
0 lass singura Si apuca spre fundul gradinci. Ea,
qi din grading.
El se uita inapoi Si o vazu suind scarile case!, ui-
tindu-se in grading, oprindu-se putin pe prag, apol des-
chise u§a §i privi iar Si... disparu.
Pe Maria, vara-sa, a gasit-o la ei, cind s-a intors
din strainatate. 0 Linea minte, de o copila arnica, cu
rochita scurta, Si acum e o Ltd mare, frumoasa §i... cu
toate ca inainte nu o privia de cit ca pe o copila
nu-i placea de cit sa se joace cu ea, acum par-ca
ar dori sa fie a lui s-o alba vecinic linga el. Dar ea e
rece fata de el, nu-1 lea nici-odata in serios !
Acum doua zile se plimba cu ea prin grading Mer-
gear' tacuti unul linga altul. Ea incepu sa fredoneze u§or
un cintec, §i incet, incet glasul if esi mai tare pi mai
clar din gura. El asculta, asculta fara sa rostesaca un
cuvint.
Cind inceta, el if spuse :
Mario, tare cinti frumos, ma! cinta.
Ea incepu sä rida.
Te-ai amorezat de cintecul mai ?
Ma! cinta, Mario, mai cinta.
Apoi o apuca de mini §i ingina:
Mario, crede-mä ca...
It! sint draw. ? nu ? it intrerupse ea.
cu un ton, pe jumatate serios, pe jumatate glu-
met adauga:
Vol care veniti dela Paris, VA Oil eti...
 RADU 105

Reveni la nuc §i se intinse pe iarba. Privia cerul.

Pe cer, o pats alba un nour plutia u§or §i cre§tea
crqtea,
«Dragoste, dragoste» gindia el 4n fata dragostei
totul se distruge. lubirea pentru pdrinti e un nimic in
fata dragostei pentru o femee. Las parintii, tot, Si ma
duc, dragoste, dragoste...»
Nourul alb de pe cer ca o bucata de vata se risipi
§i cerul era limpede, senin.
«N-am intilnit» se intreba el «atitea femei frumoase
§i detepte. Dar, Maria are ceva propria ei, o stingacie,
o naturaleta, in vorba, in mi§cari, e cu totul altfel de femee».
0 voace it trezi. Era batrinul servitor Teodor.
Cucoane gata.
Gata lofta el.
Si se ridica.
Mai privi °data gradina, o privi lung Si apnea incet,
incet spre casa.
Si pled... ii spuse batrinul tata §i lacrimile incepura
sa curga. Apoi it imbrato§a §i ramase atirnat de gitul
lui. Coana kuxanda statea plingind cu un pachet in
mina. Apoi it saruta, pronuntind trist aceia§i vorba :
«pled».
Unde -i Maria ?intreba Radu.
In salon, cinta din clavir.
El infra in salon.
Cinta «Furtuna» de Weber. El se opri la spatele ei
Si asculta.
Mario ! --suspina el.
Ea nu se mi§ca §i cinta inainte.
Me io !
Ea se intoarse.
A... d-ta ?
Plec incepu el.
Apoi dupd o pauza :
...Tare mi-e grew sa plec... vezi... parintii §i...
Atunci nu plecaraspunse ea.
-- Nu, nu pot... trebue sa plec... vi... tare nu pot..
Statu a§a privind-o, apoi de de-odata :
Nu ma-ntelegi, nu... adio.
Si pleca spre u§d.
Radule,pronunta ea incet.
 06 CLEMENT-BACAU

El se intoarse.
De ce pled ? Radule ?
Nu pot sä stab._ cu toate cä las parintif
Si ?
Hai fie, pe tine... vezi c5... adio... §i pleca
spre usä.
Ea if taia drumul §i atirnindu-se de gitul luf :
Radule, Radule, nu pleca, te rog, te iubesc Radule,
nu pleca...
Nu mai plec, nu mai plec, raspunse el saru-
tind-o.
amindol intrard in antret strigind :
Rmin, ramin!'
Batrinul le, fesi inainte.
lei cer mina nepoatel d-tale, tats.
A... --fact' batrinul- asa sift" treaba ? D-zeii sa vä
bine-cuvintezesi-i saruta pe amindoi plingind. Apol
incepu sa strige :
uxando, l< uxando, vino de-ti saruta copiii
R uxando...
 Era .UUrdiaaU
Dr. ZCSIN

GONTRIBUTIE LA ISTORIA PSINIATRIFil IN ROMINIA

asp/alai de Alienall
dela

MANASTREA NEAMTULUI

spiciul de alienati de la N1-rea Neamtului este

a§ezat chiar la intrarea mAnastirei pe mina
dreapta, cum vii spre acest loca§. Ca si mAna-
stirea el este situat pe partea dreapta a riu§o-
rului Nemti§or, care pornind din fundul mun-
tilor Nearntului merge de se varsa in riul
Neamtu in dreptul satulut Lunca, la depa rtar-
de vre-o 10 Kilometri de la mandstire.
Deoparte §i de alta paduri dese de brazi prejmuesc locul
mtinastirei, impodobind muntil, earl formeaza doua frumoase
§iraguri: unul spre nord-est (Culmea PleuluT) mergind ping
deasupra tirgului Neamtu, uncle se vede ivindu-se vestita ce-
tate a Neamtului; altul spre sud-vest, (Dealul Malinulul, Dealu-
rile Brailene), ir'trerupt de valea riului Neamtu, care vale se
une§te cu acea a riului Nernti§or, oferind ochiulul, privind din-
spre manastire, o singura vasty li frumoasa vale.
Aceasta regiune pitoreasca vine situata la 500 de metri
deasupra nivelulul Marel-Negre. Ea tine de comuna Vinatorii-
NeamtuluT, plasa de Sus- mijlocul, judetul Neanitu.
 108 DR. ZOSIN

Origina ospiciulul de alienatI se confunda cuorigina ma-

nastireT insasi, care se crede a fi fost interne Tata prin secolul
al XIV-lea. Negresit ca Inca de pe acea vreme trebuil-au sa se
aduca alienatT Ia manastire, sere a se vindeca prin rugaciunT si
cilia, cum a fost si este Inca credinta poporuluT. Astazi chiar
foarte adese-orT, in chip particular, se aduc alienatT Ia manastire
de le citeste vre-un calugar.
Ca institutie oficiala functioneaza ospiciul de alienati dela
M-rea NeamtuluT numal de la 1 lanuarie 1863, Insa inainte de
aceasta data el constituia una din institutiunile faimoase ale ma

7
'1

Fabrica de pavele de Iemn, intrebuintata in Iasi (1840-43)')

nastirei, precum ne vom convinge prin citeva date istorice si pre-

cum reese din Marele dictionar gea;,rafic al Rominici, unde se
spune, ca: <mina Ia 1859 M-rea NeamtuluT, avind averi(e2) in
administratiunea sa, poseda fabrici si institutiuni; asa avea: o
tipografie bogata cu 3 teascuri ri o marina, unde se tipariail
cartile bisericesti pentru toata Rominia; o bogata fabrica de
postav si de potcape; o fabrica de tabacit; una de caldararie;
avea ferarie, lemnarie, croitorie, ciubotarie, mungerie un seminar

1) Pentru ilustratiile din acest numar, a se vedea darea de sama asupra

Orasului Iasi, No.1 si 2 din Arhiva, 1905.
2) Secularizate sub domnia lui Cuza.
 si
.111, .
'[ 1!
, ti

rt , R"
4.
[et

'
11111
tilii '1 it
?a, 1114".4..,;:.
!..-stizre--. - ,
1

ct ' 1,

,
"!'.0t,"!!am:.!*.14:e.0 - .

Academies si Golia) din In$i (S45).

C:i,-1 isaraldi de lento (nzi st.
110 DIR. ZuS1N

organizat pe 16 an! cu cursul primar; o bibliot,c un institut

de invalizi si altul de alienatb.
Drept aceste, urmeaza sa deosebim doua marl perioade in
trecutul ospiciuluf de alienati de Ia M-rea NeamtuluI : perioada
dinainte de 1863, cind depindea de manastire ca si toate cele-
lalte institutiuni ale el, si perioada dupa 1863, cind trece ca in
stitutie oficiala a statuluT.

1NAINTE DE 1863.

Daca data intemelerei ospiciului de alienati la M-rea

Neamtului nu se confunda cu insasi data intemeierei manastirei,
cum e foarte.lesne de presupus, in ori-ce caz existenta ospi-
ciului este destul de veche; cad precum spune foarte judicios
intr-o notita ce ne-a dat-o cu privire Ia ospiciti parintele Narcis
Cretulescu Botosaneanu, arhiereil si starit al Manastirei, caruia
trebue sa-T multumim pentru datele ce numai singur le poseda
ca unul ce s-a ocupat o intreaga viata cu istoria manastirilor
ola M-rea Neamtu exista bolnita de nebuni, zisa pe urma ospi-
citi de alienati Inca din timpuri vechi, dupa cum se vede din ce-
tirea rugaciunilor scrise in cartile pe limba sirbeasca, care pe
atuncT era in uz in M-rea Neamtu ca si pe la alte manastiri
vechi din Moldova ca si din toata Valahia cu Oltenia».
Mai tirziti asemenea rugaciuni s-ail tradus si tic:uit si in
romineste. Parintele Narcis noteaza o carte cu nutr2le 0Pra-
M.tropolie, in zilele mitropolitulul
valioara», tiparita Ia Iasi,. Ia
Gavril Calimah si a Domnitorulu! Alexandru V. V. Moruzzi la
anul 1784 (7292) Octom. 24. In aceasta carte, la filele 55, 56,
57 si 58 este tiparita: 0Rinduiala ce se face la locul sail la casa
ce este suparata de farmece, sail de niscaiva discintece» si
pentru oamenii cupinsi de boalele mintale, precum : nebuni
furibunzi (ludo: periodic), indraciti (cart' earl jos dupd intim-
plare si pierd judecata pe timpul paroxismuluD, implelistiti (cu
idei fixe), idiot! si altfel.
«Parintii earl citeati la bolnavi, zice parintele Narcis, erail
dintre duhovnicT cel mai batFini cu viata sfinta, rinduiti (12 ma-
nastire cu ziva si cu septamina cu ziva, cind li se facea sfin-
tele masele, cu septamina cind li se facea aghiazma si rue-aciu-
nile Sf -lu! Vasile sail rugaciuni de ale neputinti».
 Ospiciul de alicuati dela M-rea licamtului 111

Cea dintai dovada scrisa, despre existenfa ospiciului de

alienafi de la M-rea Neamtului Inca din anul 1779, este cartea
cu via(a staritulai Paisie Velcicovschi (1722-1794), tiparita in
M-rea Neamtului la 1817 in cartea ascultarii la sfir§it§i la 1836
in text deosebit. Intr-aceasta din urma editie la filele 44 §i 45'
dupa ce se vorbe§te despre organizarea bolnitei batrinilor in
anul 1779, mai departe se zice ; cA§i§derea Si din mirenT, parte
barbateasca cu feluri de neputinfe §i de duhuri necurate pati-
mind Si neavind uncle-§I pleca capul if, primea Ii intr-o and.
bolnifa (cu mincare) de la trapeza de ob§tie ii hranea, gi §edea
pe cit voia, unia gi pin la moarteD.
Aceste rinduri ne arata ca Inca pe acea vreme exista un
local anume pentru alienati, ca hrana for era de la masa co-
muna a manastirei. Cit se atinge de tratament, dupd indicafiile
date mai sus, rugaciunile §i .cetirile Trail singurele mijloace la
carii se recurgea. Asupra modulta de-a potoli furiile §i de-a-1
face pe alienati inofensivi,indicatiuni scrise din acele timpurl nu
avem. Calugarii batrini povestesc Insa Ca alimatiT nelini§titi.
erati legati §i, bAtuti, ca eratt cOpaci. §i stilpi anuirie infipti in'
parnint, de care-Ifixati -

Socotind de pe Ia 1779 §i ping cind ospiciul s-a statorni-

cit in cladirile, unde se afla §i astazi, localul s-a schimbat in
mai multe locuri. Parintele Narcis da uirnatoarea ordine de stra-
mutare a localului: 1. in casele de Ia podul Aloghernitei t) car;
nu mai' exista; 2. in casele de pe Maghernifa din sus, linga
podul de Ia odae, earl veneail sere nord-est de la cele dintil;
nu mai exista ; 3. in casele anume facute, mai din sus, de sta-
riful Dionisie Roinano-Sadovanu la 1855; nu mai exista; §i 4.
in casele foastei tipografii §i scrninarii, unde se afla §i astazi.
Ospiciul, cu trecerea anilor imbracind tot mai mult forma
unui a§ezamint de utilitate publica, se afla sub ingrijirea directs
Si independents a M-rei Neamfu, reprezentata printr-un comitet
de calugari in cap cu staritul. Serviciul era facut escluziv de Ca-

1) Maghernita este numcle plraului ce trece prin rcionul manastirei,

wind din muntii dinspre sud-vest 1i varsindu-se in Neintisor. Acest pirau
trece pe sub zidurile dinspre rasarit ale manastirei, si -i vorba de podul de
peste el, lnainte de -a infra Ia minastire.
112 DR. ZOSIN

lugarT, stare ce s-a mentinut Inca o bucat5 de vreme dupa ce

ospiciul nu maT depindea de minastire.
In toamna anuluT 1862 incepe corespondenta intre Directia
generals a serviciului sanitar gi comitetul de cAlugari, cu privire
Ia afacerile interioare ale ospicTului. Cea maT veche adresa, ce
se &este in arhiva ospiciului, emanata de la Directia generals
a serviciulut sanitar, este cea urmatoare, pe care o reproducem
intocmai prezentind interes din mai ,multe puncte de vedere.

Ministeriul din intru

al Romaniei Primit 11 Decenzbre
Directia generals Se va urma conform celor expuse
a ' mai gios, conservindu -se 'aceasta la
Serviciului Sanitar acts.
TimoteiStaret Ghermanti
Antilil 1862 Luna Hoembre 24
No. 10245 .
Domnilor Membri,
BUCURESC1
Asupra raportuluT Dv. cu No. 468, in-
Se face cunoscut dreptat la aceasta directie de Orion Mini-
de a primi in ospi- steriu de Culte cu :adresa No. 21.386, am
talul alienatilor nu-
mai numarul ho- onoarea a VA raspunde ca ping se va Iua
tarit de bolnavi pind
la a lui organisare. mAsurile necesare pentru In bunat'Atirea ospi-
taluluT alienatilor din monastire sa nu, se
mai primeasca asemenea patimasi in 1Aun-
tru de cit numarul hotarit, facindu-va tot
odatA cunoscut CA de Ia 1 Ianuarie viitor
mencionatul ospiciii are a se administra de
aceasta Directieja care urmeaza a se a-
dresa de atuncea in viitor toate hartiile a-
iingatoare de trebuintele ospitalulut dupd
statutele in vigoare.
Prim*, D-lor Membri, incredintarea con-
sideratiilor mete.
Inspector general, ravillia
$eful DivizieT, PERT/CAm

D-ior Membri Comitetulut MonastireT NeamtuluT.

Pe cit se vede comitetul manastirel s'a adresat Ministeriului de

Culte §i dupa intervenirea acestuia incepe Directia serviciulul sanitar
 Ospiciut de alienati del3 M-rea Nearntului 113

a lua ospiciul sub a sa conaucere: Asa ca actul reprodus aid este

negresit cel dintAT ce emana direct de -la serviciul sanitar. Pe
linga cele ce se noteaza In el, anume ca ospiciul avea nevoe
de imbunatatiff Si ca de- la rianuar 1863 urma a trece oficial
sub directia generals a serviciului sanitar, nu-T fara interes a se
vedea, dupa data de emanare a adresel (24 Noembre 1862) $i
dupa data de vizare (11 Decembre a. a.), coricedind chiar c-ad
putut trece doua-trei zile' de is sosirea et pina sa -vie sub ochi'
dirigentilor, ospiciului, ca s -au scurs doua saptamini, timpul ce-a
trebuit neaparat ca sa ajunga adresa de Ia Bucuresti Ia M-1-ea
Neamtulul ceea ce ne da o idee si despre serviciul postal de
pe atunci.
 C. IONESCU

Rolul educativ al stiintelor naturale "

xcursiunea, pe care o parte din devil nostri cu o
parte din profesori au facut-o asta-vara in muntii
Sucevel,'ni-a lasat la toff o impresie adinca, asu-
pra careia nu putem trece astazi.
De-oare-ce scoala noastra se gaseste in con-
ditiileEcele maT avantajoase pentru extensiunea si
predarea stiintelor naturale in acceptiunea cea mai
interesanta, adica a metoadei biologice, voTil cauta sa dezvolt
inaintea d-voastra rolul educativ al stiintelor naturale pentru ca
sa pun in evidenta mai mult foloasele si consecintele excursi-
unei de asta-vara. Sarcina nu e tocmai usoara, deoarece cuvin-
tarea mea nu poate avea in aceasta zi de sarbatoare decit im-
presia ce rezulta din inlantuirea unor idei frumoase si distrac-
tive, cari sa loveasca mai mult sentimentul si amintirea anilor
trecuti cu imagini scumpe si neperitoare din vechile faze prin
cari a trecut scoala normala Vasile Lupu".
Mi-aduc aminte cu placeresint sapte-spre-zece anT de -a-
tuncicind sfiicios, cu abecedarul subsuoara, am pasit Intaia
data pragul scoaleT primare, anexata pe linga scoala normala,
Vasile-Lupu"---ca sectie de aplicatiepe cind aceasta scoala era
Inca in oral, in curtea bisericei Trei-Erarhi si avea pe atunci ca
director pe actualul iubit profesor si coleg, domnul Meissner,
Nu exista in vremea aceia, decIt o mica gradinufa in fata scoalei,
de vreo Oliva metri patrati, dar foarte booth' in flori de tot
soiul. Aid am facut primile lectii de biologie ; aid nl-am in-
theptat cele intai priviri copilaresti asupra florilor, fluturi si pa-
sarele. Normalistil sub conducerea inteleapta a d -lui Meissner
ma Indrumail pe calea cea mai buns in observarea naturii. Pri-
1) Conferinta tinuta cu ocaziea patronului scoalei normale Vasile
Lupu" la 30 Januar 1905.
 Ro lul educativ at $iintelor naturale 115

mele lectii de zoologie si botanica facute in grading ms -ad pus

bazele solide pe cari s-a construit mai tirziti intreaga pi-
ramida ce alcatueste fondul cariefil mele de specializare.
Metodele pedagogice intrebuinfate mi -au lasat in suflet o
doza dei nteres si iubire care, e tot asa de vie in inima
mea, ca si acum saptesprezece ant si care ma impinge
incetul cu incetul catra lumina si adevar. Elevul scoalei primare,
de aplicatie de acum saptesprezece ant, ajuns astazi profesorul
scoalei normale, gasesc cea mat mare mulfamire sufleteascd de
a -mt depune partea mea de munca in educafiea elevilor, cu ace-
Iasi dragoste cu care am primit-o si cu care mt -au trimis-o ve-
chil elevi. Omag-iul de recunostinta pe care-1 datoresc norma-
educatori at met catra scoala normald si mai
mutt cats conducatorul si sufletul et de-atunci, actualul si tu-
bitul profesor d. Meissner, este iaras un motiv, care m-a facut
sa vorbesc in aceasta ocazie despre rolul educativ al stiintilor
naturale. SA ne intelegem. Nu e vorba aid de toate stiintile na-
turii, precum fizica, chimie, astronomic, biologic, mecanica, etc.
ci numai de acele stiinti, cari au ca material de studiii, viafa
sub toate manifestarile ci si geologiea care ne da evolutia vef ii.
Cu alte cuvinte vom considera rolul stiintilor biologice cu geo-
logiea. De asemenea nu volt.' inzista asupra didacticit speciale
care de altfel reiesa din cadrul conferintei.
Prima chestiune e urmatoarea pentru ce se invata stiintile
naturale in scoli, de pildd in scoala noastra. Ce folos avem dacd
studiem viermil paraziti, gura sau piciorul la insecte, ort caracte-
rele diferitelor plante ? La ce ne folosesc excursiile ? In educa-
flea noastra ocupd vreun loc de sama aceste stiinft sau ne
pierdem vremea si ne obosim memoriea. In viafa noastra, dupa
ce am parasit bancile scoalei, ne pot servi la ceva aceste cuno-
stinti ? Daca a educa insamnd a pregati pe un om in lupta
pentru viafa, fie in raporturile lui directe cu natura, fie in rapor-
turile interhurnane, fortificindu-1 vointa si carterul dupa un plan
determinat ; clack dupa o difiniitie mat practica si referitoare la
Para noastra, educafiea are de scop de a face din copii oameni
sandtosi si apfi pentru alt asigura existenfa individuals, de a-
face bunt capi de familie, bunt cetateni, bunt romini, de a-I in-
druma astfel ca sa poata gusta din toate pldcerile frumosului
 ti

f 1.

W6).4--
a.;

a OWOr a
3 31 rl '
t s
3
ti °

---
".:13, ° s - °
,

.7 a., "E
-6.

9 r
_

Vederea lasului, in 1840, dupd tabloul zugravit de Ludwig Stawschi, aflator in pinacoteca de Iasi.
 Ro lul educativ al §tiintelor naturale 117

,atunci e yoroa sa cercetam uaca stiintile biologice Tau parte la

.aceste activitati a educafiea.
Societatea omeneasca, hind formats din persoane, se-ntelege
ca partea cea mai principals este educafiea, care are de scop
,copservarea , individuluiFericirea noastra depinde de sanatatea
corpului nostru ,; de dinsa depinde fericirea familieT, bunul mers
al societatii i prosperitatea farii. Omul sanatos poate lupta cu
succes in cariera luT speciala §i astfel isT poate asigura existenfa
Dar, cum sä avem un corp sanatos, cind nu stim, cum functio-
neaza, §i cum e alcatuit organul nostru ? Cum sä ne pazim de
boale cind nu cunoa§tem. igiena ? Progresul asa de mare al me-
.

dicinsi, se bazeaza ,.tocmai pe cunoasterea amanuntita a struc-

finii,, si,, functittnii corpului omenesc.
paca am insemna in fiecare zi pacatele fizice pe can le
comitem din necunoa0erea legilor la care e supus corpul no-
stru, ne-am iscali singuri actul de deces cu mult inainte de
yreined fiecare, vyis,ta :a vetii i0 are o manifestare speciala la
acare,.corespunde 0 igiena, o,, medicina si. o educafie fizica co-
f,espitnzatoare. Neglikti una din aceste si yeti vedea ca se res.-
fringe .a§npra celeflalte. Inlaturati educafiea fizica a tinerimii si
consecinta va fi sfabireasi imbolnavirea corpului, cu toata igiena
riguroasa. Nimeni nu descrie mai bine ca Spencer consecinfele
grave ce rezulta din necunoa0erea igieniT §i medicinei : o gro-
zava pedeapsa. a naturii daca nu ne supunem legilor eT. Dela o
simply durere mica, dar neglijata putem ajunge la o consecinta
gravy, care sa, ne cfiinuiasca jumatate din viafa noastra si e a-
dinca ,rana , pe care o. produce un . corp bolnav : nu-0 poate in-
functiunile vietii ; vede totdeauna lumea posomoritavai
§i amar de zilele ce le traeste ; nu poate lupta .pentru hrana, nu
goat ingriji ,de faruidie _§:iac.lesea ,urmasii degenerafi si slabifi
.

vbr, fi:A) pacoate pentru societate. In §coala noastra, de pilda,

amostintile elementare de anatomie, fiziologie, igiena si medi-
cinal populara, can se dati, .sint ,suficiente pentru a arata cum
sa..ne pazim sanatatea corpului, cum sa ne ferim de boale si
chTar sa intrebuintam unele medicamente, Nu e nevoie, sä fim
toff medicT. Invatatorul inarmat astfel si intors in satul sau poate
sa. se ingrijeasca mai int Tu pe sine insusi, poate sa aplice cu-
no0intile asupra copiilor. din §coala observind o severs igiena
scolark si mai mult poate sä influenfeze prin sfaturT asupra sa-
118 C. IONESCU

tuluT intreg. Rale le de cari sufere taranimea noastra sint dato-

rite numaT ignoranteT ; desi au forta fizica indestulatoare, mediul
sanatos si viata regulate, slabesc, se iStoyesc fie 'cauza proaSteT
alimentatiunT, fie din cauza paludismuluT, a alcoolulul si altT
dusmanT. Copiii lor, desi nascutT cu o forty extraordinary de
viata, ribigesc si degenereaza din cauza ca parintiT for nu stiil
si n-au cu ce sa-T ingrijeasca, din cauza hraneT proaste care li
se da. (De la primul exemplu se vede rolul social al stiintiT).ln-
vatatorul, cu igiena luT elementary, I poate indeplini destul de
bine rolul social care rezulta din raporturile luT cu taraniT. ,El
da sfaturi pentru a preveni boalele grele, fare sä asteptc inter-
ventiunea mediculuT. Cind taranul ajunge la medic lucrul e gray,
si mestesugul e tocmaT stiinta de a to fed, de a preveni boalele
aceasta e datoriea igienei ?. Nu maT ramine indoiala ca pentru
conservarea noastra, a familieT si a sotietatii, e absolut necesar
sa cunoastem anatomie si fiziologie ; igiena si medicina?
Dar pentru ce se invata tintarul ?
Nu ne area zoologia ca aceasta iusecta traind in regiunile
baltoase propaga microbul malarieT sail a frigurilor palustre ?
N-ar putea inyatatorul sa convinga pe tarani ca frigurile cari le
nenorocesc copiii provin din cauza tintaruluT (Anofeles) §i ca
singura scapare ar fi secarea baltilor, cari ar impedica dezvol-
tarea tintarilor ? Pentru ce se invata vermit parazitT ?
E folositor sa stim ca galbaza oilor este un vierme care
se Tea la di din mlastinT si masura igienica ar fi tot secarea bal-
tilor. Stiintele naturale ni mat arata ca larvele de carabusi dis-
trug radacinile plantelor, Tar carAbusiT adultT distrug frunzele
pomilor din livezT. Distrugerea larvelor insamna ocrotirea cere-
alelor si pomilor, cari ni &it* hrana. sa protejam cirtita, pentru
ca ea distruge in mare parte larvele de carabust
Cunostintile biologice, mat cu same biologiea vegetala, au
0 aplicatie mult mat intinsa la agriculture. Tara noastra este e-
minamente agricola, pentruca cerealele ocupa 95 la suta din su-
prafata totala de culture si pentruca griul se exporta in valoare
de peste 200,000,000 let ceta ce face, in termin medig, aproape
73 la suta din valoarea totala a exportulut nostru. Pamintui
dela o vrerne saraceste, Tar agricultorul are interes sä 'cultive o
suprafata cit mat mare. Atunci a venit in ajutorul agriculturi
doua descoperirT mart : intrebuintarea ingrasamintelor si Practica
 Luau eaucaily,a1,stii*itivnaturaii 119

asoramentelbt:' higrasArrHintetelekazcat.a pe 'cUnbstinti,ile .chimie

striiiertillet:-PlAritielOP,4VaAdlht-ttertfel.ste 1),AzeAza :pe desco-
perirea unel proprietati a plantelor leguminoase de a fixa azotul
din atmosfera. Daca intre, doua culturi de cereale intercalam o
cultura de leguminoase (plante 'de nutret ca trifoiu, lucerna)
atunct avem un profit dublu : numai e nevoie sa lasam pAmintul
sä se odihneasca, cultivam pe el nutretul vitelor ; li in acelas
timp pamintul slabit se imbogateste in azot tocmai din cauza
acestei culturi de leguminoase. Oamenil de stiinta au observat ca
aceste plante port pe radacinile for niste umflaturi (nodozitati),
cari sint1 gluier runj ite rnicr0bibactecoidenumite bacilus ra-
dicicola sau thiLgillu. legliiininaiarurnt Oiiilta a dovedit ca
exists o legatura strinsa intre prezenta umflaturilor pe radAcini
esliproprietatcajeguminoaselqrde a fixa azotul din aer. Micro-
bOlag-6eiattu.(151ahta:'absoarhet
.f,
azotul. pc .care planta '11 stringe
.3. 1 '
C411.11141 trifoie, sally lueerna, eadacinile for
hirAmase.. ? 611 ' panWn. tu I Can ti tatea de
azot ce continea umflaturile.
Aplicarea practica a stiintii joaca un rol important in
convert. ;'ItT ? ; .-te71*-

Cistigul sail pierderea, zice Spencer, atirna de procedeurile

--StlinlifiCe Cele i-nai7!perfecteaplicate. -Industria: petrolutui A0a de
Ylitin'S'Pli noi. nu: poate progresa fata cunostinte...de.Geologie.
GCOlogiane da" directiile paturilorin C=are se facImu-
leaza petrolul li un industrial fail a intrebiiinta4,a'itlet cif cu-
shoStinte é in periciir.sa fata!--8ondaje, .sa" cheltuiAS'ea`itiii!.:de lei
ara SA g a ea's `petrol.
tiintile haturale, vitiastfel in ajutorul nostril procurindu-ne
'diferlf& milloace de existents, din care rezulta conservar,ea si fe-
' ricirea: noditia proprie.
'Astfel. s -au ridicaCpopoarele marl din r.u.ropa. Prin stiintA,
' grin tultUra in general au 'Ajuns sa
stapineasca legile naturil, sä
intrebuititeze. fOrtele-ei, :sa scotoceasca pamintul, marile si Wile
indepartate de numeroase bogatii. Aplicarea stiintil nu se 'mar-
'. gineste numai la ZonsCitarea indiVidului: Puterea el -IsT intinde
aripile bfnefacatoare .0,41n -rapOrturile interhumane, vindecind
multe rani sociale.
(Urmeaza)
 R. SEVritTOS

Istoria vele Punctrii

I. Introducerea.II. Cursul Superior.III. Cursul mediii.IV. Cursul
inferior. Situatla si descriptiunea defileului dela Uj-Palanka la Severin.V.
Sinditi special al modului cum a luat nastere defileul.VI. Determinarea
vristei defileului.VII. Cursul Dunarii din Rominia.VIII. Discutarea ipo-
tezei, ca Dunarea a fost odinioara tributary Marii Caspice.IX. Schita
istorica asupra Marii Negre.

VI. Determinarea vrIstel defileului.

amine acum, sa probam, cind anume, in ce epoc

geologica s-a format acest defileu punindu-se in
legatura reteaua fluviala Austro-Ungara cu cea
romina. .

In tot secundarul prin aceasta regiune era o

strimtoare marina la picitiarele fermulul continent,
ce se intindea dela Drava la BalcanT. Un moment
intrerupta aceasta strimtoare in timpul OligocenuluT, din cauza
miscarilor orogenice, ce au scos din value! AlpiT $i parte din
CarpatT ; la inceputul Miocenulul strimtoarea e deschisa din nou
proba basenurile de apa dulce miocenice Mediteraneene dela Bir-
sasca, Dubova, Bahna pi Bresnita. In Sarmatic comunicatiunea
intre basenul Austro-Ungar si Rominia e figurata de d. A. de
Lapparent 1), obseryatiunile noastre insa nu au gasit argumente
pentru existenta acestel legaturi, cad in lungul difileuluT nu se

1) A de Lapparent Traite de geologie IV me. Ed. p. 1453.

 ISTORIA VAEI DUNARII 121

gAsesc aceste depozite. D. de Martonne 1) admite o ridicare in

intregime a masivuluT 4echTil mehedintan pe timpul SarmaticuluT
§i apol o noun ridicare- in Plaisancien.
Astfel comunica(iunea a fost intrerupta §i deschidereivitees-
tui canal era pusA in mod indoelnic catre inceputul perioadei
Pleistocene sail maT tirzia.
Void demonstra, to ea a trebuit, sa alba loc imediat u LipA
etajul Levantin sail' la finele PliocenuluT media (Astian).
In adevar relieful ,peninsulei balcanice e ast-fel alcAtuit in
cit pentru scurgerea lacurilor levantine din Austro- Ungatia nu
se poate admite alta ditectiune de cit aceasta prin defileul2) de
care ne ocupAm, spre tAsArit prin Rominia; cad regiunea mull-
toasA de la sud de demult era ridicata. DecT daca depozitele
levantine se paraleliseaza cu Astianul §i aceasta in mod sigur
prin fosile de mamifere proboscidiene, va fi natural gi logic a
admite, ca la finele Astianulul aceste lacurl s -au scurs, Tar base-
nurile for au remas uscate. Drumul, ce I-aii urmat in retragerea
for in aceste ape, in mod necesar trebue, sä recunoa§tem, ca nu
poate fi altul de cit cel al defilculai dela Bazias catre Virceo-
rova. Deci acest defiled trebue, sd fi existat la inceputul Sicilia-
ankle sad Pliocenulut superior.
In comunicarea mea cSur les terrasses du Danube, et du
Sereth etc.vlecind deli alte premise deosebite cu totul am sta-
bilit ca Portile de Fer erail formate in Pliocenul superior. Aci
pun in evidenta concordanta de inAltimi relative ale teraselor
Siretului in imprejurimile Pa§canilor cu cele ale DunareT la Wi-
ena, publicate de d. Deperet §i de Lamothe (B. S. G. Fr. 4 serie
III, p. 631, 1901) in nota cSur nage des graviers de Belvedere>,
cAcT dupa studiile d-lui F. Schaffer se gasesc acolo treT nivele
de prundi corespunzAtoare cu cele semnalate de mine in valea
Siretului (B. S. G. Fr. (4), III, p. 30, 1903.)
10 0 terasd de 15-20 m. de Pleistocen recent cu Eleplias

1) Etym. de Martonne sur ('evolution du relief du Plateau de Mehe-

dinti (Roumanie) C. R. Academie de Sciences CXXXVIII, p. 1059 Paris.
1904.
2) D. Halavats loc. cit. pentru ce fluvial si-a ales tocinai aci cursiil
sat, aceasta poate ar da raspuns basenurile de apa dulce mediterana, cc
se afla la Bersaska si Dubova a caror apa poate s-a scars prig acest canal.
122 R. SEVASTOS

primigenius sl Rhinoceros tichorbinus. Ea corespunde cu acea de

Ia Pascani,figurata pe sectiunea mea ca al 6-lea nivel.
2° 0 alta terasa a'e 60 m. deasapra thalwegalai, terasa
Arsenalulut, coincide ea cu nivelula1 4 lea, ce 1 -am numit
si
dupa d. de Lamothe terasa medie pleistocena de 50 rri.`In rea-
1

litate ea are o inaltime de 5515 m.

3" In fine terasa, de Laarberg de 100 m..pliocend, care
corespunde cu al treilea nivel dela Pacarti
t -
(101 m.)
Am mentionat pe asemenea observatidnea mea asupra until
,
profil ce intovaraseste pr9ectul de alimentare cu apa a orasulu1
Craiova de catre H. W. Lindley. Profilul trece printraiova,spre
sud pina in Dunare (cotata Ia fl27 m.sM. N.). El arata un 'navel
i
de prund la 8050 m. numindu-I prundul
altul Ia 131.50 m. prundul platoului superior.- Avem deci aci viii
-
nivel de 52.50 m. equivalent cu terasa Arsenaluful si, alf61`'`Cle
100 m. equivalent, cu acea de Laaiberg.,.
.0 J.
Pe de alta parte daca consideram, ca paturl ponfice se
gasesc Ia Turnul Severin cu (onueria.aquilina Sabba si Meth-
.

sensia cornicalata Sabba ') tdaca consideram in acelas timfp ca

formatiunea acestui defiien este, o opera- de lunga durata,'Vom
Y)'
putea admite, ca inceputul fenomenulul trebue, sa fie dat ilida
rapt (dela Pleistocen dupa cum se credea) cu mult timp ; poate
ar fi bine sa-I punerp ,dupd Sarmatic in momentul dislocatiuriei,
care a dat nastere mares faliI.Valacho-Bulgara, in lungul careia
curge Dunarea intre aceste doua tart., Aceasta falie a fost de
monstrata de marele om de stiintaa1Rominiei, regretatul nostru
profesor Cobalcescu 2) si a fost confirmata de toll' acef, ce s-an
ocupat in urma. Dislocatia insa n-a edesaVirsit fractura Portildr de
Fer, dar ea a trebuit, -sa o prepare ,,determinind lung)" si inguste
fiorduri, in care s-a stabilit o fauna poptica.,
Miscarile tectonice, care au incretit paturile levantine ail
terminat fractura complectind opera deja de mult timp incep'uta
si dind scurgere lacurilor spre rasarit.
In fine o terasd pliocend in apropiere de Viena, cores-
punzind cu acea de pe profilul Inginerului H. W. Lindley din
imprejurimile Craiovei si Cu cea a Siretului ne arata, ca nu poate

1) Sabba Stefanescu, Terrains tertiaires de Rournanie. p. 124. 1897.

2) Studit geolop,ice si paleontologice asupra unor terenuri tertiare din
Rominta p. 8. 1883.
 ISTORIA VAEI DUNARII 123

i vorba de ceva incidental; evident, a trebuit sä fie acelas agent,

care a lucrat cu moda!itate uniforms si intensitate egala in aceste
puncte, pentru ca sa." avem astazi raporturl constante de Inaltime.
Atragem atentiunea insa, ca indiferent de cauza, care a deter-
minat formarea teraselor, fie ea din amont, fie din aval, aceiasi
unica cauza a existat si efectul el s-a resimtit simultan in regiu-
nile acestea atit de indepartate. Aceste considerente implica o
pantd continua a fluviului, libera de or-ce obstacol, o albie mi-
ford deschisd pind la Marea Neagra, in timpul pe cind se de-
punea materialul din aceasta terasa pliocenica. Deci total ne
duce in mod inevitabil la concluzia, ca Portile de Fer trebue sa
fi fost deschise in niocenul superior.
Daca ne &dim, ca pe ambele tarmuri ale Dunaril cit tine
defiletil (aka spre apus pins la Moldova) gasim populatie ro-
mina §i numele localitatilor celor mai multe sint tot romine, nu
va fi o surprindere pentru nirnenT ca un RomIn cauta, sa afle
taineie acestel
,,, part( ale fluviulul rege si sa inainteze si pe te-
renul geologiet mai departe icoana luminoasa a patriei, in acele
tinutu' ri uncle taranul bastinas pastreaza Inca traditia, ca e ur-
m4ul lui Traian si ca e vita Imparateasca.

VII. eursul Dunaril din Romania

Marele volumde apa rezultat din scurgerea lacurilor levantine
panonice trecind grin Rominia a purtat si sfarimat materialul de
transport rostogolit de catre riurile, ce se scoborati din Carpatl
si a dat nastere nisipurilor albe cu firul mare, foarte curate si
de o mare grosime, ce se credeau depuse intr -un lac, dar a
caror natura este incompatibila cu o apa linistita. Explicatiunea
precedenta ne lamureste In de-ajuns asupra originei acestor ni-
sipurT, care cuprind pinza de apa subterana utilizata de proectul
d-lui inspector Elie Radu, ce arunca in distributiunea capitalei
30,000 m. c. de apa cristalina pe zi.
Natura pi dispozitiunea paturilor Intilnite in aceasta valo-
roasa lucrare technics cred, ca ne-ar da o vie lumina pentru a
lamuri modul de intensitate a descarcarel laculuI Panonic ').

1) Regret cä nu am putut avea date asupra sondajelor si fintinelor

dela Bragadiru. Intervenfiunea mea n-a avut succes.
 lasi, vAzuta din Ulita Zulii (azi str. S-tu LazAr) 1845.
.a.

440.
;Li
,
1-Airtpk4
e

a. * f .9 .,....,- ..- . ao :0 '4

S

, -...,.;
' --`vt-
v" . o
4.
.1.; Cr.:
A.'
,
.2tr!fia
It' , aS'e grz. s:f...70414-amo . uo, .11

Mitropolia din Iasi, vazuta din Ulita Zulii (azi str. S-tu Lazar) 1845.
 ISTORIA VAEI DUNARII 125

Mai multe nivele de argila, continute in aceste depozite ni

indica o schimbare brusca a conditiunilor de sedimentatiune, de
unde deducem, ca descarcarea a fost intermitenta.
A fost momente, cind curentul, ce navalia prin defilea, era
ingrozitor de naprasnic §i atunci se formaa nivele de prundis
Si nisip, apoi apele se linisteail depunind argile, pentru a rein-
cepe din noil cu un paroxism. Si fiind-ca scurgerea laculuT Pa-
nonic a fost intermitenta, ruperea stavilarulia a fost tot ast fel.
Lacul levantin romin s-a scurs probabil direct catre est in
Marea Neagra.
Cursul inferior al DunariT este stabilit acum in lungul
faliel Valacho-Bulgare, despre care am vorbit deja. Ma lul drept
ripos, mai malt e izbit de valurT si se mininca incetul cu incetul.
Cursul actual al curentulul se deosebeste mult de acel
al flUviuluT primitiv stabilit in urma secareT laculuT levantin. Odi-
nioara majestosul fluvia european mina undele sale intr-o albie
mult maT nordica, existenta careia se sprijineste pe nivelul de
prundi§ situat la inaltimea aproximativa de 100 m. deasupra ni-
velului apei.
Dela Cernavoda curentul se arunca 'drept catre rasarit
urmind valea atit de manifests a riusoruluT Carasu, siapoitot
sere est pina la Constanta i). Imprejurare care a permis siabi-
lirea atit de, lesnicioasa acael ferate intre aceste cloud orase.
Voia discuta maT jos daca el se ducea departe, departe in
aceasta directiune pentru a ajunge Marea Caspica sail se varsa
direct in Marea Neagra.
Prutul primea ca afluent Siretul la imbucatura sa de acum
apoi profita de falia, ce desparte Dobrogia de Valahia, iri lun-
,

gut' care iii fixa albia minors pina la Cernavoda, diva cursul
DnnariT actuale.
Delta este cu totul noua si a luat nastere in urma unor
putin insemnate mistarT orogenice, care ail schimbat' inclinatia

1) Fr. Toula. Geologische Beobachtungen auf einer Reise in die

Legend von Silistra and in die Dobrudscha im lahre 1892. lb. d. k. k. G.
R. LIV 1904. 1 46. Autorul compara valea Carasuluf cu Limanurile din
sudul Rusiei. Limanurile se formeaza la gura fluviilor, ce ating marea pe un
teren foarte putin inclinat, aproape orizontal si marea e Fara flux. Ele co-
munica pe de-oparte cu fluviul, far pe de alta cu marea.
126 R. SEVASTOS

albieT intre Cernavoda §i mare ; Tar fluviul gasind deschisa

albia PrutuluT o imprumuta fara greutate pins la Galati.
Sau poate innamolirea limanuluT Crasu de catre materialul
adus de Dunare sA fi impiedecat scurgerea apelor in Marea
Neagra silind ast-fel fluviul, sa se indrumeze catre nord.
Cursul Siretelul dela intrarea sa in Rominia §i piny Ia
Mara§e§ti `) este paralela cu axa Carpatilor, cu linia de falie a
Paraidulut (Transilvania), cu falia; care trece prin Tirgul-Ocna,
Moine§ti, Piatra-Neamt ; pe de alts parte ea este paralela cu
cu Prutul, Nistrul §i Bugul. Astazi este admis in §tiintA2), ca
cursurile de al-A mentionate din Rusia meridionala incepind cu
Prutul urmeaza ni0e linii marl de dislocatii a scoartei terestre
(falii) determinate prin m*Arile tectonice orogenice ale Car-
patilor. $i dupa studiile d-luf Andrusow Valle acestor cursuri
erail deja formate la finele Pliocenulut superior, find- ca in depo-
zitele lor se gasesc oseminte de mammifere de uscat ce apartin
acestul etaj.
Existenta m*Arilor tectonice dupa Sarmetic se probeaza
prin inclinarea actuala a paturilor sarmatice. l'entru Cara noa-
stra acest fapt este cunoscut, vol cita cite-va casuri, earl it
probeaza in mod evident.
Astfel Cobalcescu 3) constatA in judetul Baal:I la Luncani
o inclinare de 15° §i la FaraoanI de 14.° D. Sabba $tefAnescu4)
Ia Andree§u Molr!ovenesc (j Putna) le-a vazut aproape verti-
cale pe o lungime de cite-va sute de metri in malul drept al
MilcovuluT gi la Malului (judetul Prahova) le figureaza incli-
nate de 45.°
In raportul lul Schaller 5) asupra cutremurulul de pamint

1) Discutiunea ce urmeazil asupra faliei Siretului am comunicat-o

Ia Congres Stiintific din 1a$I, 1902 in lucrarea : Les marnes lacustres et
le travertin pleistocines de Pa$cani> dar nu $tiil din ce imprejurare nu a
aparut in anuarul corespuniator. Probabil, cal pierdut cite-va foi. Mai
mult chiar, fArd $tirea mea, cad nu am facut corectura, s-a pus la p. 444
ca falia a fost stability de ciiire geologii ru$i despre care lucru nu am cu-
no$tinta. Cred ca sint necesare lamuririle de mai sus in interesul stabilirei
adevarului.
2) A. de Lapparent, Geograpysique I Ed. p. 361.
3) Studii geologice si paleontologice. 1883. pg. 30.
4i Terrains tertiaires de Roumanie 1897. pg. 114 $i 146.
5) Buletinul Societatei Geografice din Rominia 1883.
 ISTORIA VAEI DUNARII 127

diu, 11 lanuar 1838 se gasesc indicatiuni interesante. Cutre-

murul a dat nastere Ia numeroase crapatuirl paralele cu valea
BuzeutuT, a Rimniculul si a Rimnei; jar casele asezate pe aceste
linil ail suferit marl stricaciunT, unite au fost darimate, Ia altele
s-ail crapat paretil. Acelas lucru s-a intimplat si in lungu
Siretului.
D. Mat. Draghiceanu T) explica producerea crapaturitor
longitudinale in aceste VAT dirt cauza dislocatiunei deja existente
in sub -sot sj sustine falia Siretului.
Pe linga acest argument indirect voill expune argumente
objective trase din observatiunile mete personale in valea Sire-
tului la latitudinea Pascanilor.
Examinind albia majora a riuluT vom vedea, ca tarmurile
se preiinta in mod deosebit. Astfel pe cind la marginea ultimel
terase orientate apar depozitele sarmatice sub forma arenacee
(gresiuri moT) rezemindu se pe argila vinata, malul occidental
al albieT majore este alcatuit din o groasa manta de aluviuni
Pleistocene, ce acopere aceia§1 argila vinata, insa nivelul arena
cet sarmatic nu-1 vedem de loc la picioarele terasei. Pentru a
intilni nisipurile, gresurile sat calcarurile oolitice, trebue sa ur-
cam coastele si sa be cautam in ripile afluentilor Siretului.
In aceste conditiuni am observat cele doua tarmurl dela
Dolhasca pind Ia confluenta cu riul Moldova.
Dar argumentul hotaritor, care probeaza in mod evident
ca exists o falie, rezulta din nivelul deosebit at argilel
sarmatice pe cele doua make. Astfel pe cind pe coasta
din dreapta vAel Ia Bratesti (jud. Suceava) am gcisit ar-
gild la 290 m. (Stat major), Ia Schitu-Gulia linga Dolhasca a-
proape Ia aceiasi cota, din contra pe coasta rasariteana la Les-
pezi se gaseVe argila chiar in albia Siretului Ia 215 m. (St. m.)
unde este acoperita de nisipurT si gresiuri.
S-ar putea obiecta, ca gresiurile din malul Siretului la Les -
pezi, an fost scoborite prin o lunecare pina Ia nivelul riuluT.
Dar aci gresurile se afla descoperite pe o lunginze de mai mite
sate de nietri ,si pdstreaza stratificatiunea for regulatei, deci a-
vem a face cu o adevarata falie, care a despicaf scoarta pa-

1) Studif asupra Hydrologiei subterane pag. 76.

128 R. SEVASTOS

mintului pe o mare intindere; malul sting s-a scoborit, pe cind

cel drept a ramas siis.
Acela lucru se constata daca consideram cotele crestelor
colinelor de pe dreapta §i de pe stinga Siretului.
Pe dreapta: Punctul trigonometric Criste§ti Motca 454 m.
Dugan 452, Bivolatia 443.
Pe stinga: Hirtoapele 372 m., Sub Corb 407, Corhana 397.
Urmeaza din aceste cifre ca punctele cele mai inalte de pe
stinga sint cu aproape cinci-zeci de metri mai joase ca cele de
pe dreapta.
Ca incheiere, daca reunim indicatiunile lui Schuller, cu
pronuntata deosebire a celor doua coaste ale vaei Siretului,
deosebirea nivelelor de argila pe cele doua tarmuri gi inaltimile
colinelor din dreapa gi din stinga, trebue sa recunoa§tem, ca
sint argumente incontestabile cari colaboreaza cu considerentele
serioase de analogie ce valea acestut riu prezinta cu conge-
nerele sale din Rusia sudica §i ne conduc sa admitem, ca Siretul
urmeazA o falie.
 o to or
i.V/11alkir

G. PFISCU

ilrotili etimologice
IV.

Alemindoua.1.Fimidoilyi
ban: alernindad beides, im neutralem Sinne (Weigand,
Jbs. III 312 -b) este contaminafie din iele±amindoda .Mgl. Si-
middilyi, 1idr amindoi amindaid sint Te§ite din Wa-
midoilyi, sibi-Flat pop.*ammiduo, *ambid 110.
Booth
bdsta interj. §i adv destul, deajuns, ajunge; nu mai mer-
ge, nu se poate, nu! Ultimul infeles iI gasesc in Arhiva 1905
pg. 12: hojma graiti §i basta va-ntelegeti.
Cuvintul, cunoscut mie din Moldova §i ramas necunoscut
§i lurCihac si luT Hijdati, aminte§te pe it. prov. sp. pg. bastare,
bastar suffire, etre assez pour, cari toate ne radica la un pro-
totip latin *bas tare. Imperativul acestul verbbasta s-a pastrat
izolat in romine§te in interj. Si adv. basta.
Coca
mgl. coca tete. en sens figuit'r este alb. lulled tete, occiput.
GurIes
mgl. gurles, mr. gurledzd grogner. Ov. Densu§ianu, Roma-
nia 1904 pg. 78 deriva pe mr. granyedzu din lat. grunnio. Tot
de aid se deriva §i mr. gur/azti, mgl. gurle's din Papahagi,
 130 G. PASCU

Meglenok om. II Glossar. Prefacerea Jul n in / este datorita

influen(il asimilatoare a lair. Ar putea fi ins si gr. grullidzo
grogner
Licaresc
dr. licure'sc, licaresc luire; licuriTia vers luisant. Dr. &w-
rest., licaresc shit lat. *Iticulo, luceo. Din *luculo am avut
*lucare'sc, licare'sc, licdresc. Pentru prefacerea Jul zz in i, cf. I/ru-
bric> lumbricus, apoi invers buric> un buric"..7--. umbilicus
clumic> dimic; mr. clumne4a, ir. domaretsa---- diminedtsa ;
mgl. dupu, dapa, mr. dupu, dr. dupe r> mgl. dipa. Pentru pre-
facerea lui u neaccent. in act, gairgaritsa---- gurgulio, paptim2,
pupa. Din licaresc s-a derivat licuriciii.
Marses. Murdarie, Smirda.
mgl. marses spurc este lat. *merdire, cf. mr. merda mur-
darie > merda (Sext. Pu§cariu, Cony. Liter. 1905 pg. 69). Mgl.
marse's > *mardzesk, cf. mgl. garles> garledza. a in loc de a
este provenit prin analogiea cuvintelor de tipul mgl. maciiika §i
macidku. Dr. Ill ardarde salete, ordure este, ie§it din ,*mir-
' da Hie> merdad---arie, cf. face/rite> joc, luta rile> Din
mural-11e, considerat ca marddr-1----ie, cf. portal-Ur"- porcar s-a
nascut murdar sale, malpropre; mardil resc salir; smiirda nur-
darg, femee care nu Iube0e curateniea» (Saghinescu, Vocab
rom. 68) este un derivat imediat dela *sndrdesk-> *exmerdes co
Muntur
dr. matalasti, =With; me. "matutedga ; .mgl. mattifdlyka
«om care tace, tAcith arata ca mgl: mdnfur, cu acela§i Inteles
este lat. *mutulus.' Inspirat poate de traducerea fulfPapahagi
muitildlyica om care tace, taciturn, mufulica", Sextil Pu§cariu,
Cony. Liter. 1905 pg. 71 admite ca mgl. ittanturs--; *MUturn,
care corespunde until tip:*rriuturnus , o fuziune a lui mu-
tus cu tacit-urnus", cac1 «daca am admite un diminutiv *mu-
tulus nu am explica pe n intercalat inainte de t . Alantur este
insa *mutulus, tocmai fiindca avem exemple sigure de ase-
mene epenteze, 'cf. carunt> canutus, math nt> miuutus.Al-
te exemple den epentetic: funingina"--. fuingine mantinkit>
manipulus, paring> panicuin, pitigare'sc-> pagariu's.'Insfir-
 NOTITI ET1MOLOGICE 131

it d. P. crede gresit ca mut este tot una cu matulicri, mufti

fdlyieu. Tut este acela care, fie din.nastere, fie dintr un acci-
dent, nu poate vorbi deloc; matalani, mutalica insamna un om
otAcutv, un om in firea caruia nu sta. de a vorbi mutt. Fste o-
pusul lug vorbdref. -Pentru rtaitallitii, mut, cf. prosteiltinh.--
prost; matalicei> mut, cf dragulica drag.
Papug6. Pup. Papule:.
dr., mr. Dapiisa poupee. Cuvintul se deriva de obiceiii din
lat. pupa copilA, pApusA, fern. dela pupus copil. Etimologiea
aceasta a fost acum in urrna contestata. N. Sulica, Antropomor-
fisme si Antiantropomorfisme in limba romina, Brasov 1900
pg. 32: «0 asemene etimologie devine insA iluzorie prin sim-
plul_ fapt ca, dintr-un etymon pupus sail pupa ar fi trebuit sa
rezulte romineste pupuse , cu u, si nu pdpuse, cu a.... Cuvin-
tul trebue identificat ca etimologie si senz cu latinescul pappus».
La parerea lui N Sulica se alatura si Sext. Puscar'16, Cony.
Liter. 1905 pg. 72. A cAuta origina papusei in Pappus, zgirci.
tul din oFabulae Atellanaeh, cind intelesul si forma cuvintultg
to duc direct'la pupa, WA un lucru intr-adevar inciraznet. Par,
pii0 este pupa+-tisa.Pentru prefacerea lui u neaccent. in a
cf. gairgatitsa> gurgulio, licaresc> nearest.. Dupd forma ex-
terioara a papusei s-a zis papusa de tutun, papusa de sloara
papusoiti. Alte asemenea exemple v. in Sulica, op. cit. pg. 28
sqr. Pentru pa 134127,- pupa, IA p p a, cf. it poppa fitä, de unde
vb. poppare alaptez; rtr. popa papusa; prov. popa fita; vfr. poupe
litA, de unde poupard copil de OVA; fr. poupee *puppata pa-
pusa. Dela Romini papasa a trecut in ruseste papusa; pot pa-
pusza, papuza; ung. papuzsa carotte de tabac; rutean papa-
soja± rom. papasdiii.
Tot in legatura cu pupus, pupa avem cuvintele copill-
rest( /nip sarut si pupaii papule frumos.

Sparie:
dr. spdriti, speria; mr aspdru; mgt. spar effrayer.
Cihac 1 2583nu era departe cincideriva pe spdritiel scrie spa,-
riti din lat. pavor pavoris. Ov. Densusianu, Histoire dela
gangue roumaine 1 165 admite char un *expavorare, in legatura cu
132 G. PASCU

it. spaurare, prov. espaorir, sp. pg. espavorir. Legile fonologiei ro-
mine cer ins in mod necesar un *expavilo, e x pa veo. Din *ex-
pavilo s-a nascut *spair, dr. spdria, cu aceias metateza a 411 i
diva r ca si in zeriii> .*scabilo. Speriti provine prirk analo-
giea formelor neaccentuate in can a s-a prefacut in e prin a-
similatie cu e, Curmatori (sperient, speradm, speriidt, speriid).
Mr. aspdru §i mgl. spar an sineonat pe 1.
Zgiriu
dr. zgPriii, mgl. zgdir gratter.
Sextil Puscariu, Cony. liter. 1905, pg. 75 zice: «Daca cAu-
tAm in alte limbi, vom vedea o strinsa legatura,etimologica in-
tre vorbele cari insemneaza zeria si boala, la care trebue sa to
scarpinimareil, riia, astfel e nemt. kratzen §i kriitze, fr,, gratter
§i grattelle, alb, kruany si kroma», apoi alb. kiarony scarman in
:legatura cu alb. kere rife, care derivA din lat. caries. «Si:pre-
cum kietrony presupune un *cario,-are, asa se reduce si cn-
vintul nostru zeridre la un prototip *excariare». Rationamen-
tul d. P. este asa de just, incit ma mier ea nu la dus, pentru
romineste, direct la etymul *scabilo, scabo gratter, in legAtu-
rA cu scabia gale. Din *scabilo avem mgl. zgdir, pe care d.
P. I-a scApat din vedere, si, prin metateza, dr. zeria. Preface-
rea lui a in i prin a este datorita formelor neaccentuate. Pen=
tru prefacerea lui sc- in zg- sf. chiar zgabc14 scabia, pen-
tru care nu este nevoe de a admite influenfa alb. zgebe, dupA
cum face Ov. Densusianu, Hist. de la langue roum. 1 351.
Pe baza etimologiilor cder *cairum, *carium; bdera
*vaira, varia; torintia*atnimna, *autumneus 'd. Ptis-
cariu voeste sa scoata regulele ca. ui <o §i dri <dir. In Arhiva
1904 pg. 438 am aratat dela ca, atit etimologiile cit si regulele
fonologice pe cari autorul vrea sa le stabileasca, sint gresite.
Etimologiile pe cari le-am propus pentru sktiiP, spciria §i aga-
rid probeala in mod definitiv adevarul spuselor mete. Dr. ski*
vban. skip, mr. skiskiu, mgl. skims, *spuico rezolva toate in
mod diferit grupul di: In dr. ski* iti s-a pAstrat; in vban. skip
i din di a facut metateza inaintea lui u gi sT-a asimilat apoi a-
cest sunet: vban.skir> *skiap in mr. sktikiu i din zit a' facut
 NOTM ETIMOLOGICt 111

metatezA dui-A p.: mr. skiikiu> *skripfu. In niciun caz insa iii
nu dA o. ,!expayito; zgPriri, *scAbilo urata a
dri nu da dir, fiindca acest dir cu atit maT mult ar trebui sa
se pAstreze cind el este etimologic; spariu> *spdir,
zgdir. Din aceste doua etimologil s-ar putea conchide tocmaT
contrarul, anume ca dir =ari.
Zgiesc
Zgiesc in izolarea zgiesc ochii ecarquiller les yeux est lat.
*excaveo, excavo. Zgiesc ochit a insemnat decT la originA
scot ochii afara din cavitatea lor>. Pentru prefacerea luT sc- in
zg- cf. zg riti ca b i I o.
 eodor T. Burada.

gate itatmitif
IN MOLDOVA

Il

0 incercare despre infiinfarea unui teatru rominesc in Mol-

dova dateaza numal dela anul 1816, cind Gheorghe Asaki, fi-
nk Inca pe atunci, si cu o culture deosebita, ce o capatase in
mai inulte orase din strainatate, luptind in contra prejudiciilor
inradacinate la boerit nostri, facu eel intai, incercarea de a da
in limba romineascl reprezentatiura teatrale. El traduse si loca-
lizA mai Teal cateva piese straine din cele mai bune de pe a-
cel timp; apol prin marl staruinte, facu pe ma! multi hoer! sa
ingadue ca fill lor se fie interpretiT pieselor sale.
Asaki cu cheltuiala lui infiinta un teatru de societate, in
casele Hatmanulul Costachi Ghica, de peste drum de Mitro-
polie, care deveni ma! tirziu proprietatea but Negroponti si
Paltisanschi. El tocmi un pictor de decorafil precum si un
masinist, si prefacu casa intr-o adevarata fabrica. Cortina prin-
cipala a fost zugravita dui-A un model adus de la Roma, in-
fatisind pe Apolon cu muzele, care Intindea mina Moldovii spre
a o ridica.
Ast-fel la 27 Dec. acelas an, s-a reprezentat cea Intai piesa
de teatru in limba romina: Mirtil si Jibe, pastorale intr-un
act, prelucrata de insusi Gheorghe Asaki, dupa Gesner si Flo-
rian. Copiil boerilor Ghica si Sturza au jucat rolurile din a-
ceasta piesa; acestia era') : d-na Subin nascuta Ghica in rolul
 ISTORI A TEATRULUI 135

pastoritil Hloe, printul Ghica in rolul pastorulifi Mirtil §i Cos-

tachi Sturdza in rolul lui Lizis inchinatorul luT Amor .9.
Aceasta reprezentatiune in limba romineasca a avut o in-
t:iurire fericita asupra tuturor. Pe atunci limba noastra era defal-
Mata si privita numai ca buns pentru a ne intelege cu slugile
si cu taraniI de la Ora, iar nu pentru a ne exprima diferitele
noastre sentimente sufletestl. Era un ce injositor si respingator
a vorbi prin saloane limba romineasca, nu era nobil ca cineva
sa nu stie sa tina o converzatiune in societatea boerilor nostri
fie in greceste, frantuzeste, nemteste, on cel putin in ruseste.
Gheorghe Asaki, in precuvintarea ce o face la piesa Mirtil
§i Hloe, tiparita in anul 1854, ne descrie cele zise, in modul ur-
mator : «In o epoha de streinomanie, la 1816, am fost infiintat
un teatru de societate in casele raposatului Hatman Constantin
Ghica, Boer generos si iubitor de cultura. Actorit erail fit si
-Mee a celor intai familii, cari reprezentati piese franceze. Aces-
tora am incredintat intreprinderea pe atunci sumeata a face o
brew in acea streinomanie, adresind limba patriet catra inimi
patriotice. 51 fiind-ca prea mult ar fi fost a vorbi de o data
romineste despre evenimente eroice, au despre intrigi de sa-
Wane, cari atunci numai in limbi streine se urzeati, Muza mo-
desta s-au fost invascut in vestminte cimpene si cu ajutorul
acestui prestigiu si a costumulul national, eel mat pitoresc pentru
pastorl, inimile s-ad incintat si auzul a inceput a se domestici
cu limba ce pe atunci se numea dialect» 9.
Fie-care poate sä priceapa cita placere si cita bucurie a
produs in inirna lut Gh. Asaki si a adevaratilor romini repre-
zentarea acestei piese, in limba romineasca, care era menita sa
inainteze cu past marl catra scopul el malt, acel al culture
poporulul.
Aceasta incercare a lui Oh. Asaki a fost ajutata mult si
de indemnul exemplar al luminatului si patriotulul Mitropolit
Veniamin cum si a Postelnicului Al. Beldiman, cu dor de propa-
sirea neamului sau.
Aparitiunea pe scena a gingasilor Mirtil §i Hloe, imbra-
cap in vestminte pastoresti, si vorbele for pline de farmec, in-
1). Relatiuni verbale date de Mihalachi Cerchez ; vezi gi Nuvele isto-
rice a Rominiei, de Gheorghe Asaki. Iasi 1867. pag. VI.
2). Piesa Mirtil si Hloe, s-a jucat pentru a doua ow' in al V-lea
Concert popular, ce am dat in Iasi la 14 Dec. 1887, in Teatru National
(Sala Pastia).
1 li TEODOR T. ButtADA

fidcarara inimile nu numai a tinerilor, dar chiar si a unor din

boeri in care simtul patriotic §i artistic nu era inadu§it Inca de
in fluenta fanariota.
Publicul lean in genere, simti o adincd impresiune, aflind
mai cu sama Ca" insu0 capul bisericii noastre vrednicul Mitro-
polit Veniamin, nu numai (NI a incurajat aceasta incercare, dar
Inca i-a §i dat bine cuvintarea sa, venind sa vada cea intal re-
prezentatie in limba patriei.
Edgard Quinet, marele patriot francez §i unul din eel' mai de
seama filoromini, ginerele lui Gh. Asaki, vorbe§te astfeliu despre
acest inceput a teatrului rominesc '):
gAcest spectaclu intr-un salon particular iluminat de cafe-
a luminari, s-a parut lul Veniamur admirabil, incit teatrul ro-
min s-a inaugurat sub patronajul Jul, ca in timpul misteriilor>.
Placerea §i bucuria ce a sin-10-o adevaratii romini cind
auzird pentru prima oars limba romineascd pe scena teatrului,
se exprima foarte bine prin versurile intocruite de Gheorghe
Asaki, cu ocazia deschiderei teatrului national in zisul an 1816.
Aceste versuri au fost adresate Printului Ghica si d-nei E.
Subin, cart au conlucrat la reprezentarea piesel Mirtil. $i Hloe.
rata acele verstui :

,.In un timp de ovelire, pe cind limba cea rornink

Din palaturi intarita, se vorbea numai la stink
,;Nobili voi de neam si cuget, sfarmind a sale fere,
Vorbita-ti intai c-aciia ce ne dart pine si miere,
Si-ati vadit in asta piesa, c-a for inirni nu sint mute,
La respect la cunostinti, la amor si la virtute.
Pirga scene! nationale cu drept voila se cuvine
,,Stivenir ca se va fie a junetelor senine
Picatura de si mica, ce pe-o stinca picureaza
Face riului o cale, care dupd ea urmeaza 2).

Reu0a deplind ce incununa aceste silinti de prop4ire a

artei §i a simtului patriotic romin, facu ca in curind sa se pue
in scena alte piese noun, Mire care una foarte valoroasd ca li-
teraturd, §i grea de executat ca arta, anume : Alzira, tragedie in
5 acte de Voltaire ').
Doi ant dupa aceia, adeca pe la 1818, s-a dat ni§te repre-

1) Vezi : Edgard Quinet. Oeuvers completes Les rounzains. Paris 1857

pagina 90.
2) Vezi : Culegere de poezii de Gh. Asaki. edit. II. Iasi 1854 pag. 83
3) Aceste relatiuni imi sint comunicate de Dimitrie Gusti st pos-
telnicul Manolachi Draghic!.
 ISTORIA TEATRULUI 137

zentatiunT de tablouri (tableaux vivants) tot in casele Logofdtului

Costachi Ghica, unde se reprezentase Alirtil ,si Hloe, cea intai
piesa in limba romina dupd cum am vdzut. Acele reprezentatitini
erati executate de junil si junele Moldovene 1).
Apoi in anul 1821; in timpul EterieT grecesti, a mai venit o
trupa nemtascd ce avea si un cor de muzica vocald, si a facut o
said de teatru in casele Doctorului Peretz 2).
Orchestrul era alcatuit din muzica talieneasca ce se afla
pe atuncT in Iasi 3).
Iti aceasta epocd vedem ca teatrul rominesc inceteazd cu
totul, ne mai urmind nici o alts miscare din partea cuik a.
Pricina acestel incetari a reprezentatiunilor teatrale in lirn-
ba rominA, credem a fi pe linga tulburdrile tariT prin razboaie
§i boll epidemice, si plecarea in Viena mai ales a initiatorului
Gh. Asaki, care is 1822 fu nurnit agent diplomatic a Moldova
in capitala AustrieT, de catra Domnitorul Moldova de atunci
lonita Sturza.
La anul 1827, Gh. Asaki reinrorcindu-se in Ora a inceput
a lucra din noil pentru propasirea artelor frumoase, si cu toate
stdruintele sale, n-a izbutit de loc a reinfiinta teatrul rominesc.
De la anul 1821 si pins pe la sfirsitul anulul 1832 nu mai
stim, dacd s-a mai dat de cineva si anume in ce loc vre-o re-
prezentatiune teatrala in Iasi.

IV.

In timpul ocupatiunei rusesti pe la anul 1832, venira in

asT fratiT Baptiste si Josephe Fouraux, cu o trupd francezd
care Cu un an mai inainte ddduse un sir de reprezentatilini
teatrale in Bucuresti.
Acestia prin mijlocirea girantulul consulatului Galiei (Fran-
tieT) Duclos, catra Postelnicie, cu adresa No. 3746 din 27 Aag.
1832, au cerut sa li S.2 deie invoire a preface intr-o said de
teatru salonul cel mare din Curtea Domneascd, impreund cu
vre-o citeva oddi, carT era ruinate din cauza foculul ce se in-
timplase, cu conditiune, ca acea said de teatru, sa ramind a
StatuluT dupd zece ant.
Fratii Fouraux vazindu-se insa expusi la marl chattier',

I Vczi : Albinarornincasca. Anul 1847 No. 1TO.

2) Astazi casele PrintuluT Grigore Sturza istr. Rol-Wind).
3) Vezi: Vornicul Alecu Beldiman. Eterie. lasi 1861. pag. 16.
138 TEODOR T. BURADA

au pirisit acest plan §i cerura invoire de Ia guvern, ca sa faea

un teatru vremelnice§te in curtea ce a fost a lui Neculal Sutu.
Guvernul invoi cererea tor, dar el din mai multe imprejuriri
parasird si acest plan, §i luari apoi pe timp de dna ani carele
lui Talpancare astki nu mai ail fiinta Si se aflatt in coltul
gradinii actuate a Teatrulul national, despre Institutul Gregorian
§i §coala Notre Dame de Sion,-- spre a be preface In teatru 1).
Preschimbarea easel lui Talpan in teatru a fost suprave-
ghiati de arhitectul §i ingierul Fraivald 2). lata ce gisim despre
aceasta in «Albina romineasciq 3) :
dntre nova folositoare publice wziminturi, Capitala noa-
stra se poate lauda gi cu statornicirea tinui teatru ce este o
§coali, unde des-Windt], se publicul invata cele bune si care mult
inriureali asupra moralulul Si informarea haractirului.
«Forma teatrului este eliptica cu trei rinduri de loje, §i cu
o galerie toati cu gust impodobiti. Decoratiile s-au zugravit
de; d-1 Livaditi, carele pe cortina (perdeaua intila) au infatisAt
muzele fie§-care in a lor indeletnicire».
Fratii Fouraux avuri mult de luptat ping ce au vazut
teatrul for zidit, cheltuelt mart gi multi trudi. In aceiW foaie
<'A lbina romineasci», mai gisim urm itoarele 4):
«Facerea unui teatru din nal mai ales in asernene timp,
este insotita de multe greutiti; cu toate acestea, sirguinta d-lui
intreprinzator Fouraux si a sa necrutare de cheltueali, au bi-
ruit toate impedecirile, §i teatrul se apropie de a fi gatit cu
toata tAria §i infrumusetarea ceruti pentru asemenea public a-
ezintint».
Deschiderea acestui teatru, care s-a num it Theatre des Variete's
(Teatru de varietati 5), anuntati pe Ia mijlocul lui Octombrie,
era a0eptati cu nerabdare de nobleta §i publicul cult din ca-
pitala Moldova

1) Despre toate acestea vezi: Dosarul Postelniciel No. 263 dirt 1832
infiintarea teatrului francez in Iasi sub directia fratilor Furo.
2) El a facut si planul caselor Visternicului Gh. Roset Roznovanu.
3) An. 1832 No. 97 pag. 388 si anul 1837 pagina 81.
4] Anul 1832, No. 91.
5] Pentru prima data am cintat cu violina pe scena acestui Teatru
de Vat-mtge. Vezi : Asociafiunea generals a artistilor din Iasi : Serbarea fu-
bileului de 50 ant a d -lui T. Burada, Iasi, 1904.
 ISTORIA TEATRULUI 139

Eats ce ne spune foaia timpuluT

«Dori* nobletit si a publicului cultivit a acestei Capita -
Iii de a ave un teatru, sä infiintaza. Trupa D-lor Furo, face a-
Ceasta intfeprindere si lucrul urrneaza in casele D-sale Talpan
cu acea sporire, in cit deschiderea teatrului se Va .putea face pe
1.! .
la imilocul lui Ocfombrie».
Cu inspectiunea si cu privigherea teatrului s-a insarcinat
pe marele Postelnic Beizade Neculaf Sutui unul din boeril cei
mai luminati si mai iubitori de arte din Moldova, care urma
tot, odata;a4eusura,:sirpiesele, ce, trebuiv;i a.se,.,reprezenta.
Pentru politia interna a teatrului, si pentru in datoririle
actorilor s-a intocmit mai apol de cAtrA Beizade NeculaT Stitt]
in unire cu fratii Fouraux. urmatoarele doua regulamente in
limba franceza, legalizate de consulatul francez, pe care noT le
dam aid in traducere, ca unele ce sit alcatuit cele intal legiuiri
teatrale la not in tars. Iata 1e

Regulament privibr la politia interns a teatrului.

Art. 1. Pentru a inlatura ori-ce invAlmasag si accident ce

s-ar pute intimpla, trasurile care yin, vor intra prin poarta cea
mare a ograzil si vor esi prin partea grAdinii.
Dupa spectacol, trasurile vor veni prin partea gradinii, si
vor ramine pina ce vor fi chemate de catra un crainic insarci-
nat de politie cu un asemenea serviciii, caruia fie-care trebue
sä se adreseze. TrAsurile nu vor putea veni decit dupa ce vor
fi chemate si vor esi prin poarta ograzii.
At-t. 2. IndatA ce trasura a fost chemata si a venit, daca
stapinul el nu este fats, va trebui sa iasa si sa astepte in gra-
ding pina ce va fi chemata din non.
Art. 3. Slugile vor astepta in coridorul lojelor si nu vor
putea intra iii sala lard porunca stapinului lor.

11 Alb. rpm 1832, No. 74 di-1 18 Sept. gi Uricarul de Th. Ccdre3eil

Vol. XII paz. 58.
 140 TEODOR T. BURADA

Art 4. Sint rugati ca nimenea sd nu stele cu cadul aco-

petit- in iiinpul cit tine specta-colul.
' Art.. 5. Nu este permis a fuma, decn in sala ''anurne de-
stinata pentru acest scop.
Art. 6. Nimenea nu trebue sa tulbure-linistea nicf :sh'In-
lrerupd reprezentatia prin nici Un mod:
Art. 7. Biletele de intrare in teatru, vor fi date acelut in
drept de a le primi. Biletele, de abonament vor fi aratate.
Art 8. Abonatif cart ar dori' sä defe lojile lor pentru o
seara. la o alta persoan.5, trebue saincunostiintezepedirectiune.
(UrmeaLv.
 Dgei tit sa
Gh. Silvan. Valea albs (roman). Bucurestl, Tipografia
C.ronica 1905, 3 1. 50 b.
E un gen literar cu multe cerinit si cu marl. greutati ro-
manul istoric. E greil sa patrunzt in credintele si sentimentele
oamenilor de alta data, mat ales cind at asupra lor ctinostinit
atit de sarace, cum e cazul pentru istoriea noastra. De cele mai
multe on fantaziea autorulut inlocuieste datele istorice neinde-
stulatoare si sint foarte putine romanele istorice cart -tt dati ilu-
ziea realitatit si a adevarulul. Cum era de asteptat, romanul d-lut
Silvan, care are ca centru un moment interesant si miscator din
istoriea noastra, epica lupta din Valea-Alba, nu-1 dintre acestea.
Caracterul luT Arbore, a jupanitet Negri, ca si a celorlalte
personaje principale, visternicul luga, vornicul Boldur, sint prea
abstracte si lipsite de viata. Caracterul domnitoi ulut Stefan,
care intereseaza mai cu sand pe cititor, e fats si nelogic.
La inceput crud, mat tirziu nehotarit Si aproape pasiv in
momentele grele. lured', Tatarit, sint zugraviti cu prea multa
pornire Si -s incarcall cu epitete nepotrivite. Sint multe exageratii
psihologice. Stilul e adesea afectat, se intilnesc uneori compa-
ratii deplasate. Totust sint tablouri reu5ite, $i luptele cu paginii,
sentimentele ce insufleteau masele sint redate uneori cu pu-
tere. Descriptiea ostilor moldovene in ajunul mare'. ciocnirt,
cu nemarginita lor iubire de mosi, si cruc cu constiinta
inaltimit sfinte a momentulut, cu increderea lor in Domn si ca-
pitant, nu-t desigur lipsita de viata si de emotie. Tot asa lupta
eroica, a visterniculut luga, de altfel fantastica si complect lipsita
de adevar istoric.
Desi romanul d-lut Silvan nu va raminea, dovedeste din
partea autorulut o reala putere de evocare, pe care o va intre-
buinta poate mat cu folos in operile but viitoare.
P. Octavian
142 DARI DE SAMA

Gh. A. Teodoru. Din viola marinarului (nuvele). Bucuresti,

Minerva 1905. Un volum de 244 p.; I. 50 b.
1

F'Lcundul autor al acestui volum de nuvele, (d. Teodoru

a dat pina acum publicitatii 6 opere si are gata in manuscris
29 continind drame, conferinfi tinute safi destinate a fi tinute,
versuri, nuvele, un roman social, plus «La sfat cu mine insumL),
Memoril;' Calatoriile mete in 6 volume), isi incepe opera 'cu uil
studig introductiv de 24 pagini in care acuza pe scritorli de
literatura marina ca n-au descris viata marinarului in adevaratele
el culori. Jean Bart, in cunoscutul lui <Jurnal de Borth n-a zu-
gravit decit partea el poetica el, va arata suferintile si mize-
riile acestei vieti chinuite. Nuvelele sale ail titluri semnificative :
»Sbucium si moarte. Vijelie si vijelie. Un incendiu la bord in
mijlocul marii. In fata mortet 24 ore Ia larg. Din Londra in Angie-
rica de Sud. Chili. Cea dintal e dedicata < Fiicet poporului emi-
namente marinar Altetel Sale Regale Principesa Mariea a Romi:
nieT», celelalte altor persoane mai putin sus puse. In ele skit
descrise furtunt, naufragii, aventuri, amoruri banale si sint zu-
gravite tablouri marine intr-un stil pretentios, umflat si vulgar.
Iata o pruba din poeticele descriptif ale autorulul:
Dar iata, Ia un moment dat, ea un glob de foc apare Ia orizont,
glob ce cu ochiu-i enonn, dintr-o singura privire, privire lacorna si insin-
erata imbratisii de °data tot universul de jur imprejur. Era Regele Uni-
versului care isi facea majestoasa si impozanta sa intrare pe partea noastra
din Glob, venind de dincolo intocinai unuf general triumfiitor in fruntea ar-
matelor sale, fiind rindul nostru acuma de a ne improsca cu razele sale
caldurbase, de a alunga intunerecul din jurul nostru clinch] ne lumina si
iarasi lumina, raze care amestecindu -se printre salturile usoare ale apei, ne
facea sa admiram un joc de culori atit de fsteric cum numai Ia larg si pe
un astfel de 'Misfit time se mai poate afla. Mediteranefa inniannorata acum
de un frumos .verde fonsat stralucind ca o oglinda la r.eflectarea razelor
solare a uneT deschise dimineti, taiata de etrava bricului culcafiratios. pe
o toasts ca si o lebada ce se cede innotiEd l.e luciut unit! lac 6ristalin
facea ca micele valuii, scuite si precipitate sa se arunce din prora'vasuluf
n latuil preschimbindu-se intr-o ploaie fins si fosforescenta de picaturf ce
iimprogaii leger pina la inaltimea copastiei aproape, pe cind in urma yasulpf
o Hine serpuinda ca si o %sic lunaa pferduta in orizont, se desemna fra-
pind imaginea unui suvenir venind din trecut si pe care cu dchii` mintii
tirmarindu-1, tdra vreme to sinitf transportat in timpurile acelea can, deli
de mult duse, disparute, pierdute in negura anilor scursi, to fac totusi a le
trai purure aevea, pururea sinitind in tine Lorii regretulur, dorinta rciin-
 DART DE SAMA 143

prospatarii lor. lar in mijlocul acestei superbe poezii a naturii, ca o noth

discordanta ce facea sa reiasa si mai mult in relief farmecul ei, paseri
albe planaa pe de-asupra lansind in aer strigate ascutite ce ca un' tains
de pumual patrundead in inima matelotilor, inima vesnic stapinita de ace-
as melancolie pe cit de dulce, pe atit de asezata......

Scapat dintr-un naufragiii; atitorul face urmatoarele reflectii

persorrale cu fond -filozofic:
Nu mi-a.fost,ciat sa .ma innec, nu mi -a fost dat sa pier in . fundul
oceanului, dar dupa ce am intimpinat atitea furtuni, dupd ce am vazut de
atitea on moartea, cu ochii si am scapat, a trebuit sa ma innec iutr-un
pahar cu apa A trebuit sa vin din non in Rominia unde atitea .alte groaz
nice miz&ii ma asteptail... uncle un convoi si mai ci:mpllt de suferinte igi
asteptad prada in fiinta meal... lath destinul spre care o fatalitate oarba fi
neinteleasa m-a impins ! M-a scapat caTsa ma pearda, mi-a dat vista pentru
a ma arunca mai tirzid in gura unor lupi flarninzi gata a ma sfasia din
moment in moment, spre a ma arunca mai tirziii ca prada unor bestii sal-
batice sub forma de oameni, bestii mai lacome, mai feroce si ornai nesa-
tioase de viete omenesti decit toate bestiile din fundul tuturor apelor a-
cestui univers....»

Complect lipsite de valoare artistica", nuvelele marine ale

d-lui Teodoru pot fi gustate eel mult de cititorii foiletoanelo
melodramatice si peat ca sint editate dt institutul de arte gra
fice «Minerva», alaturi de nuvelele lui Sadoveanu §i poeziile
Marie Cuntan.
P. Octavian

Geologisch, s Centtralblatt, 15 Fevr. 1905. Asupra maselor

de alunecare pe coaste.
In Athiva, organui societatil noastre No. 10-11, 1904, sub titlul
lase de lanecare din districtul 1 atova si Vaslut» am expus
rezultatul cercetarilor mele personale in privinta acestor feno-
mene Din observafiunile facute am indus concluziuni- asupra
mecanizmului Junecarii in sine insusi, in detaliile sale intime.
In aoelas:timp am deosebit nape cu oprirea libera, nape cu
,

oprirea fortata de o piedeca. puternica si alteie cu o piedeca

slaba:
Revista berlineza, Geologisches Centralblatt din 10 Febru-
arie 1905, cuprinde un rezumat al lucrarei d-lui geolog Pavlow
A. P. intitulat < Eboulements de la rive dloite de la: Volga, de
144 DART DE SAMA

Simbirsk et de Saratow. Materiel pour connaitre la structure

geol. de Ia Russie Livre II, Edit. de Ia soc. Imper. des Natur.
de Moscoud)
Lucrarea cuprinde descriptiunea detailata a lunecarei de Ia
Simbirsk din 1902 precum §i alte lunecari de pe tarmul drept
al fluviului Volga, si stabile§te 3 tipurl deosebite:
a) Ndruituri de lunecare, pe care le nume0e delapsive (de
Ia cuvintul delabi).
b) Lunecart impingatoare sau detrusive (de la cuvintul de-
trudere).
c)Lunecdri mixte.
Concluziunile d-lui Pav low sint in concordantA §i confir-
ma in totul studiul met §i anume:
1. Tipul a de lunecdri delapsive corespunde cu ceia ce am
numit not nape cu oprire liberd. In observatiunile noastre insa
nu ant intilnit asemenea caz, uncle oprirea sä fie cu desavir§ire
libera. Poate napa superioara de la Pue§ti sa corespunda la a-
cest gen de miFare, dar fiind-ca marginea sa frontala (inferi-
oara) a disparut din cauza eroziunilor, nu putem afirma aceasta
cu siguranta.
In acest tip (Pavlow) mi§carea incepe in partea inferioara
a clinei prin indepartarea gi prabuirea malului, ce sustinea in-
treaga masa. Prabuirea e cauzata de eroziunea apelor fluviatile.
Lunecarea se caracterizazA prin rupturile particulare ale solului
II. Tipul b de lunecciri detrusive, corespunde napelor cu
oprire foltata sad cu obstacol puternic, ce nu-I poate impinge,
D-I Pavlow arata, ca in acest tip mi§carea incepe de sus
sail are o mai mare iuteala in partea superioara. Formarea de
cute, gheburi [ghibositati] gi covatiturf in partea inferioara a
clinel este trasatura caracteristica a miFarei de acest gen.
lard ce am scris m Arhiva p. 464: «De indata ce echili-
brul paturilor este deranjat, napa, care luneca, se desprinde de
sus de la matca prin o despicatura». $i mai departe: «Daca
napa odata puss in mi§care intilnqte o pfedeca, ce nu o poa-
te impinge, ea se opre§te pe loc. Mai intact se bombeaza la
marginea inferioara apoi se zbirce0e gi se incretete dinspre
aval catra amont» <In punctul de intilnire a piedeceT, napa
nu se deslipe§te, pentru a se ridica, dar se bombeaza cutin-
du-se mai mutt decit restul»,
 DARI DE SAMA 145

La acest gen trebue sa clasam napa de lunecare de la

Marasesti si cea de la Movila-lui-Surcel.
III. In tipul c, luizecdri mixte, miscarea caracteristicA pen-
tru tipul a este urmata de miscarile tipalui b. Aci infra napa
cu obstacol slab, care cedeaza impingerei, cum am vazut CA
s-a intimplat la napa I (inferioara) de la Puesti.
R. Sevastos

CRONICA
Viata noaaA, No. 1 din 1 Februar 1905.
0 noua revista aparuta pe orizontul nostru literar. In arti-
colul sau intitulat dRataciri literare», d. Ovid Densusianu se
ridica contra curentuluT poporanist, atit de accentuat in timpul
din urma In literatura noastra, si gaseste gresite si dauna-
toare artel imitatiile versurilor din doinele si baladele popu-
lare. < De ce numal ce e la tarn ar fi aclevarat rominesc? Dar
n-avem gi viata noastra orasaneasca, nu gasim si in ea ceva ca-
racteristic, ceva care sä alba dreptul sa fie trecut in arta? A
condamna sistematic in bloc, once inriurire straina, este o a-
beratiune in care, din pacate Area multi cad Slabiciunea lite-
raturil noastre in multe part.' vine mi se pare deacolo ca am
ramas prea strain.' de ce au produs de sama alte literaturi».
In afirmatiile d -lui Densusianu e o parte de adevar, dar
marile curente nu-s produse, ci mune consacrate de critici, $i
tendintele sale nu vor putea triumfa decit prin opere. Curentul
poporanist e reprezintat in literatura noastra prin opere cari nu-s
lipsite de o reala valoare artistica. Acest curent e poate prea
Ingust, dar ar fi desigur nedrept sa-1 tagaduim puterea si bine-
facatoarea lui sat-Mate.
Mai sint 2'recenzil absolut nedrepte, cad pentru recen-
zent, «D. Leca e cel maT artist dintre poetiT tinerl», si citind
citeva versuri de Maria Cuntan exclama «e si acesta un fel de
poezie, dar hotarele mei trec ceva mai departe».
146 CRONICA .

SAinADAtorul, No. 8 din 20 Februar 1905.

D. lnrga vorbeste despre albumul de tasAturI ,din
losif are o poezie Smeoica. D-1 Mehedinti intr-un articol <<Pri-
mavara literara», adresat catra ccei ales i ai tinerimei de ath;
lauds curentul poporanist in literature intr-un stil artistic Si eau-
tat. «Este o adevarata racorire sufleteascA, sa-vezi ca literatii de
azl intors spre directia sanAtoasA, urmatA oarecum instinc-
tiv de to-ti scriitorii nostri de same, cari si-a0 aflat inspiratia for
mai intai0 de toate in insAsI fiinta sufleteasca a poporului no-
stru Inainte de a cuprinde universal, cel ce scrie in limba
noastra si in mijlocul poporului rominesc, cel cu atitea infAti-
sari originate de buns same i T va opri ochil mai intlitl asupra
acestul popor, asupra faptelor Si sentimentelor cari desteapta
vibratiile cele mai ascunse ale sufletului nostru comun, ca neam
deosebit de alte neamurb. La indemnurile spre vre-o mode
spune d. Mehedinti nu se vor pleca decit cel slabi Si neispra-
viti. «SA nu ne suparam po cei cu infirmitati' morale, cu gin-
dul triumfului din Simfonia a 1X-a, cu inima plina de acea
bucurie, scinteia diving, fiica a zeilor din Elyseu» sa cuprin-
dem cu bratele deschise pe toti cei veniti pe drumul inflorit al
artei izvorite din constiinta neamului nostru. Azi sint putine
flori, mini, dace primavara dainueste, vor fi multe o grading
intreaga. Delicatul povestitor Sandti Aldea terming nuvela lui« FA-
rA noroc . In aceasta nuvela Yes bine in relief calitatile autorului:
puterea in descriptii, simtul vitt' al naturii, senzibilitatea find, dar
si defectele lui, comune mai tuturor scriitorilor nostri tineri,
slabi,clunea observatiei, psihologiea putin adinca Si, ca o urrna
de:maiv romantizm, predilectie pentru deznodaminteIe tragice
putin naturale.
P. Octavian
 CART! PRIMITE
Lm. Of igorovitza. Cnipuri si graiuri din Bucovina, -Bucuresti, 1905,
Instit. Grafic Minerva, 2 1. 50 b..
Dim. Bolintineanu. Opere completePoezii, Bucuresti 1905 Instit.
Grafic iVlineria, 1 I 50 b.

S M. Stemp0. Ultima toviturti, drama in 4 acte, Bucuresti 1905,,un

vol,! 107 p, 2 1.
I. TallOVieeanU. Apucaturi vechi ale none' $coale istorice Neculat
forget et comp , trei respunsuri continind critica vol. V si VI din studif $i
documente si a istoriei lui Stefan eel Mare, pentru poporul romin, Bucu-
resti, un vol. 134 p. 60 b.
Dr. Q. G. Longhinescu. Cronici giintifice, Bucure$ti, 1905.
George Popovici. Anul de la Martie in Moldova in timpul Jul Ale-
xandru eel Sun, 147 liticuresti, 1905.
Caton. Triumful crucei, povestiri crestine, Editura Biroului Universal,
At. Niteanu, Bucuresti, 1904. tin vol. 248 p. 2 1.
Valentin Bude. 101 epigranze, Iasi, 1905 un vol. 119 p. I leu.
Gr. T. Tra:ICU. In cliestiunea moratoriulul, Bucuresti 1905.
Benedetto de Luca. II Dominio della Corona Romeno e Jean Ka-
hn-dent. Roma [Cooperativa Poligrafica EditriceJ, 1904.
Annales de la Societe Scientifique de Bruxelles, Louvain, 1904-
Annuaire de L'Academie Royale des Sciences, des Lettres et des
Beaux-Arts .de Belgique, Bruxelles, 1905.
Revue des Questions scientifique, publiee par la SOciete Scientifique
de Bruxeles, Louvain 1904.
REVISTE
Bulletin de la Classe des Sciences. No. 12, Academie Royale de
Belgique. Bruxelles 1904.
Bulletin de la Classe des Letres et des Sciences Morales et Po-
itique et de la Classe des Beaux-Arts. No. 12, Bruxelles 1904.
Revista Idealists, sub directiunea d-lui M. G. Holban, Mogosestis,
jud. Dorohoi. lanuarie 1905, No. 1, Sumar : D. Marin Demetrescu : Citeva
din calitatile superioare ale poporului Englez. Dr. Socoliu : Nemurire si
fara suflet. D. V. Kogolniceanu : Expozitia Societatii Agrare.' D, F. Brune-
tiere : Cinci scrisori asupra lui Ernest Renan. D. H. Bordeaux : Frica de
Viata. D. N. Floraru : Suflet de erou. Poezii : D-na Ana Corita Kernbach,
Stante pentru Irma de St. Cruceanu; Cintecul Olarului de Cincinat Pave-
lescu; Apus-'-de toamila de Smaranda Bradi$teanu; D. Mihail Margaritescu:
Cronica. muzicala; M. G. Holban: Viata in Cara $i in strainatate. Buletin
literar si bibliografic, etc.
Luceararul. No. 6 din 15 Mart 1905. Sumar : Din ornamentica romi-
na de Oct. C. Taslauanu. Caprarul de' I. Agirbiceanu Mai lute voinice,
versuri de Achim. Numai to si. Visurile mele, versuri de Maria Popovici.
Dascalita de Al. Ciura. Irova de O. .de' Commt[a. Parasiti, versuri de Oct.
Goga Plagiat de Al. Cronica. Dari de sama $i notiti literare.
148 CARTI $l REVISTE

FAt-Frumos, 15 Fevruarie 1905, Birlad. N. IorgaDoug biserici bu-

curestene. D. Nanuravodul Spatarului [balada). EmilgarO zi ca altele
(schita). C. Moldovanu--Celor de peste munti, poezie. Emi !gar 0 noua
revista (Viata Noua) 1. AntonoviciDocumente.
Sumar No. 11 din 21 Mart : RiriaTarcalamul. N. I. Apostolescu. Viata
literaraNote critice. Perduta, poezieR. Paul. Flori, reminiscence A. Gher-
ghel 0 aniversare Mircea Basarab. Sapho (roman) continuare de N. A.
lonescu. EpiloguriE. Nathan. Necrologie--$tefan Micu. NotiteV.Cristescu.
Lupta pentru viata, redactata de d-1 N. A, Bogdan, Iasi. Sumar :
Avem' critics sau' detractori. Iluziile mele (versuri). Cind s-a fondat lasul
si de catra cine ? Imprejurimile lasului, Manastirea cetatuia. Amintiri poz-
nase din teatru. Vorbiti-o de bine. De-a curmezisul tarn' Rominesti. Docu-
ment Spiteria Doftorului Fotachi. Maruntusuri.
OViditl. No. 1 Martie 1905, Constanta. Samar: Inima de mama
Munti si ape (poezie, de I. N. Roman. Intre our $i iubire (poema) de P.
Vulcan. Vladimir Korolenko, Batrinul Clopotar trad. de F. David. Tiganii
si Epurile (snoava) de 5t. Tutescu. Din Cordun de C. Cihan. Dorului (po-
ezie) de lulian Siniol. 0 nunta tiganeasca de N. Varone. Iluminarea en
acetelina de lug. Potarca. Lupul si Vulpea (legenda) de 5t. Tutescu. Isto-
ria Epirului de V. Diamandi.
Biserica ortodoxA. No. 10, lanuarie 1905 Bncuresti. Sumar: Prezent
clerului romin. Psalmii. Note asupra istoriei bisericesti a Rominilor p. sec.
XIX. Milostenia si ospitalitatea la primii crestini. Sf. Grigoriii de Nazianz
si invatatura sa. Manuscriptele de la Bisericani $i Risca. Puterea credintei
Cronica bisericeasca. Valoarea si metodica invatam. religios. Cuvint pane-
geric. Prozelitii trecuti la religia cresting ortodoxa. Bibliografie etc.
Rominul literar, anale politice si literare, Bucuresti.
OSta8U1 Roman, revista literara-militard, Iasi.
Pevista invAtatorilor si invAtatoarelor, Buzeu.
SanAtatea Bustrata, revista de medicine populara, Bucuresti.
Amicul tinerimii, revista pentru copiii romini, Tirgu Jiu.
Agrarul, organul societatii agrare marilor proprietari, Bucuresti.
jurnalul societatii centrale agricole, Bucuresti.
Cimpul. Organul societatii agronomice a absolventilor scolilor de
agricultura, Bucuresti.
Apicultorul, revista cultivatorilor de albine, Botosani.
jurnalul Femeiei. (Educatie, recreatie, mode) Bucuresti.
ZIARE
Libertatea, Orastie.
Gazeta Transilvaniei (numar de Duminica), Brasov.
Curierul gazeta pentru sociologic, literature, stiintA, industrie si in-
formatiuni, Botosani.
Jurnalu Poporului, un nou si bun jurnal pentru sate. Redactia si
administratia in Comuna Coven), jud. Doljiu.
Prezentul, un nou ziar national-liberal, Bucuresti.
Steagul, organ conservator, Botosani.
Voacea tutovO, ziar nationalist, Birlad.
 to ms o 34.1103 pat-

Antonescu Teohari Herovanu .-Eugeri

Apostol I. C. Hulubei Valerie
Atariasiu A. D. Hurrnazesep.Drazomir Dr.
Athanasovici Vladimir, IoneScu C.
Bogdan N. A. LambriOi: .A. A. Dr
Botez C. Leon N.. Dr.
Botez Octav Lupu ..Or.
Bude Valentin Mavroco-rdat Alex. 0.
Burada Teodor T. Mindrescu'Sithion C ,Dr.
Buteanu 'Dr. 'Liviu Nadejde Gh.,
Butureanu Gr. C. Nether Gustav
Cadere D. A. Pascu Gh:
Calomeri 1. .Deride Aristide Or.
Cogalniceanu C. Philippide A.
Constantinescu. I. Popescu St., p,
Costnovici Leon ProtopOpescu 'Cicerone
Crudu Tiberiu Radu V. I.
Damian V. Preot Rosculet V: Dr-.
Dascalu C. M. Sevastos :Romulus
Dossios N. G. Sporea F.
Fedeles C. P., Sunda' Dr
Fotescu Wctor TeddoeeScli-Kitileariu a
Ghibanescu Gh. TrancliGi.":1..
Ghibanescu Ilie Vladescu 'Mihail
Hogan Calistrat Zosin P. Dr.

Pe ling , lucrarile obicinuite de stiinta, literatufa,

dart. de sama, documente, .Hrhiva,); dela ,1 lanuarie 1905,
va primi spre publicare articole si dari de seams privi-
toare 'la ll ominii din Transilvania, Bucovina, Macedonia
si, din toate Wile; articole 'privitoare la chestiile taranesti
dela no!, anchete rurale Si tot' ce priveste miscarea cul-
turala si economics a tuturor RomInilor.
In acelas timp, arhiva, va cuprinde si o parte artis-
tica, reprezentata, fie prin ilustratiuni, fie 'grin articole
privitoare la cultura i miscarea artistica.
 Numerile viitoare vor continea:
Gr. C. BuEureanu. Vremile preistorice in Rominia etc., in-
sotite de numeroase clisee.
Studil arhiologice. Statiunea Preutestif (cu figuri intext).
Oh. Ohibanescu. Istoria oficiala in scolT. Documente, etc.
Teodor T. Burada. 0 calatorie in satele rominesti din
Gubernia Camenitz-POdolsc (Rusia). Inscriptiile bisericel din
Hadimbu (Iasi). Culegere de poezii populare. Istoria teatrului la
Romini. Despre straja panlinteasca a Moldova Inceputurile co-
rurilor de muzica vocals bisericeasca. Occisio GregoriT Ghica
Voievod Folklor: Descintece populare.
Dr. V. Rosculet. Din monografia sanitary a judetului Iasi
Romulus Sevastos IstorieT vaei Dunarii. Vrista Portilor de
fer. Cursul Dunarii din Rominia. Discutiunl daca Dunarea a
fost tributary MariT Caspice. Schita istorica asupra Maref Negre.
C. lonescu. II Alta escursiune stiintifica in Delta Dunarii
(subject de pooularizare). Rolul educativ a stiintilor naturale.
Gustav Neter. Traducer) din ruseste dupa autorT celebri.
Gh. Oheorghiu. Verbul a bate (fr. Maltraiter) si sinoni-
mile sale.
. D=r. P. Zosin. Ospiciul de alienafi de la Manastirea Neam-
luta
George Aram& Cercetarea istorica bisericeasca despre Da-
mian Mitropolitul Moldovei 1435-1451.
0. Botez. Studiu critic asupra lui Sadoveanu.
Dr. A. A. Lambrior. Asupra legel sanitare.
I. 0. Calomeri. In chestia Orientului.
Dr. N. G. Dossios. Influenta limbit elene asudra limbit
romine. Elemente grecesti in limba romina.
. Oh. Pascu. Notiti etimologice.
Ciceron Protopopescu. Evolutia proprietatii in Rominia.
Universitatea moderns.
ClementBacaii. Radu (povestire)
St. Bujor. Painganul lui Pralea.
Poezii, Documente importante si Notite.
numerile viitoare vor continea urmatoarele ilustratiuni :
Vederea lasuluT in timpul ocupatiel rusesti. Teatrul nati-
onal dela Copal. Feredeul turcesc. Academia Mihaileana. Casa
apelor, Ripa galbana si alte asezaminte din tail precum si dife-
rite tablourT.

Nota. AbonatiT sint rugati a trimite abonamentele intirziate

pe aniT din urma, d=1ui Iliescu-Grosu Iasi, jar cele pe 1905
d lui A. D. Atanasiu
vi

Tipografia REINVIEREA" Bologna)"