În anul 1976 au fost deschise următoarele secţii: secţia gastrologie cu 40 de paturi, secţia
neurologie nr. l cu 60 de paturi, secţia neurologie nr. 2 cu 40 paturi, secţia cardiologie pentru
bolnavi cu infarct miocardic acut cu 40 paturi, secţia cardiologie cu 80 paturi, secţia oftalmologie
cu 80 paturi, secţia otorinolaringologie cu 40 paturi, secţia urologie cu 80 paturi, secţia terapie cu
40 paturi, secţia endocrinologie cu 40 paturi, secţia nefrologie cu 40 paturi, secţia chirurgie nr. 1
cu 60 paturi.
1
fost închisă secţia neurologie nr. 2 şi deschisă secţia neuroch irurgie. Numărul de paturi a ajuns
la 850.
În anul 1978 secţia de otarinolarigologie a fost transferată la spitalul clinic orăşenesc nr.4
şi a fost deschisă secţia chirurgie maxilo-facială cu 40 paturi.
În anul 1980 secţia cardiologie a fost micşorată cu 40 paturi şi a fost deschis secţia reumatologie
cu 40 paturi.
În anul 1980 secţia cardiologie a fost micşorat cu 40 paturi şi a fost deschisă secţia
reumatologie cu 40 paturi. Totodată a fost închisă secția neurochirurgie și fondată secția
ginecologie, cu 40 de paturi, care a funcționat între anii 1980 – 1981. Ulterior, secția a fost
închisă și redeschisă în 1985, în baza secției chirurgie maxilo-facială, care a fost transferată la
spitalul clinic de urgență.
În anul 1981 a fost deschisă secţia toxicologie cu 25 paturi. În anul 1992 secţia de
gastrologie a fost micşorată cu 40 paturi şi a fost deschisă secţie terapie nr. 2 cu 40 paturi. În anul
2001 a fost redeschisă secţia otorinolaringologie cu 30 paturi. În anul 2002 secţia de neurologie a
fost micşorată cu 30 paturi ş deschisă secţia neuroreabilitare cu 30 paturi.
Au fost deschise următoarele secţii paraclinice: secţia internare, secţie anestezie, secţia
operaţii, laboratorul clinico-biochimic, laboratorul bacteriologic, secţia radiologie, secţia
fizioterapie, secţia diagnostic funcţional, secţie morfopatologie, farmacia, cabinetul endoscopic.
Pentru prima dată au fost organizate în sistemul ocrotirii sănătăţii a or. Chişinău următoarele
secţii: gastrologie, nefrologie, endocrinologie, cardiologie, otorinolaringologie, neurochirurgie,
chirurgie maxilo-facială. chirurgie torocală, proctologie, reumatologie, toxicologie.
În anul 1989 a fost dat în exploatare blocul
nou al policlinicii nr.10 şi în 1990 al policlinicii
nr.14.
În anul 1990 policlinicile nr. 9, 10 au fost
transferate în componenţa Asociaţiei Medicale
Teritoriale Ciocana. La 01 ianuarie 1995
policlinicile nr. 6, 14 au fost transferate în
componenţa Asociaţiei Medicale Teritoriale
Râşcani.
Începând cu 1989, sistemul sănătății a fost serios afectat de criza social-economică, s-a redus
accesibilitatea populaţiei la asistenţa medicală specializată. Finanţarea insuficientă a spitalului s-
2
a soldat cu stoparea procesului de reparaţii capitale, procurarea utilajului medical, etc.
Asigurarea spitalului cu medicamente a scăzut până la nivel minim. În scopul limitării
cheltuielilor, începând cu 01 februarie 1999 au fost reduse 322 paturi şi respectiv personalul
medical cu 333 unităţi.
Clinica medicală nr. 1, disciplina Sinteze clinice, bazată pe secţiile Boli interne nr. 1, Boli
interne nr. 2, Gastroenterologie; Clinica medicală nr. 5, disciplina Reumatologie și Nefrologie,
bazată pe secțiile Reumatologie, Nefrologie și dializă; Clinica medicală nr. 3, disciplina
Cardiologie, care activează în baza secțiilor Cardiologie, Infarct miocardic acut și Recuperare
Cardiologică; Clinica Neurologie, bazată pe secţiile Neurologie, Recuperare neurologică; Clinica
medicală Chirurgie nr. 2 “Constantin Ţîbîrnă” bazată pe secțiile Chirurgie septică și Proctologie;
Clinica medicală Chirurgie nr. 3 “Constantin Ţîbîrnă” bazată pe secția Chirurgie aseptică;
Clinica Anestezie şi Reanimatologie, bazată pe secţiile Reanimare, Anesteziologie, Toxicologie;
Clinica Urologie, bazată pe secţia de Urologie; Clinica Otorinolaringologie, bazată pe secţia
Otorinolaringologie; Clinica Oftalmologie, în baza secției Oftalmologie.
Fiecare clinică a devenit centru specializat de acordare a asistenţei medicale la nivel clinic
înalt de pregătire şi perfecţionare continuă a medicilor și realizarea cercetărilor științifice.
Realizările obţinute pe parcursul activităţii SCM “Sfânta Treime” se datorează colectivului de
profesionişti ai spitalului şi ai catedrelor USMF “N. Testimiţanu”, care activează pe baza
spitalului.
Spitalul Clinic municipal „Sfânta Treime” activează cu statut de instituţie medico-sanitară
Publică, din 15 decembrie 2003. Pe parcursul a 40 de ani spitalul a acumulat experienţă bogată în
organizarea asistenţei medicale specializate pe 17 profiluri cu folosirea celor mai moderne
metode de diagnostic şi tratament. Secţiile spitalului sunt: Infarct miocardic acut, Recuperare
cardiologică, Cardiologie, Reumatologie, Boli interne nr. 1, Boli interne nr. 2, Toxicologie,
Gastrologie, Endocrinologie, Nefrologie, Chirurgie aseptică, Chirurgia septică, Proctologie,
3
Urologie, Ginecologie, Neurologie, Recuperare neurologică, Oftalmologie, Otorinolaringologie,
Reanimare și terapie intensivă, Anatomie patologică.
Concomitent activează următoarele secţii şi cabinete paraclinice: departamentul medicină
de urgență, blocul operator cu 10 săli de operații și anestezie; departamentul radiologie
intervențională (angeografie), departamentul de diagnostic cu radiologie, imagistică medicală,
serviciul reabilitare medicală și medicină fizică și explorări funcționale, laboratorul analize
medicale, serviciul prevenire infecții nosocomiale cu laboratorul de sterilizare și laboratorul
bacteriologic, serviciul de inginerie medicală și metrologie, serviciul dietetic, cabinetul de
transfuzie a sângelui, farmacie cu circuit închis.
Secția Neurorecuperare
Secția Neurorecuperare a început activitatea la data 01.10.2002 (ord. N 91 din
22.08.2002)
Activează:
4
– 5 kinetoterapeuți;
– 1 logoped;
a) – consultativă;
– curativă;
– organizator;
– metodică.
Boris Stamati
5
Vladimir Roșca
Lucreția Patrinica
6
Noțiuni de bază
Din punct de vedere etimologic kinetoterapia
înseamnă terapia prin mişcare şi provine din limba greacă
unde rădăcina acestuia - “kinesis” se traduce prin cuvântul
”mişcare”. Kinetoterapia se foloseşte pentru recuperarea
medicală somato-funcţională şi constă într-un ansamblu de
tehnici şi metode având în centru exerciţiul fizic.
7
1) Atitudini particulare;
2) Ortostatism şi mers;
4) Coordonare;
7) Examenul reflexelor;
9) Sensibilitatea;
În urma unei evaluări neurologice noi trebuie să putem preciza următoarele aspecte:
Anamneza – provine din limba greacă (ana + mnesis = reamintire). Ea este partea cea mai
importantă a evaluării neurologice și reprezintă totalitatea datelor obținute de la bolnav sau de la
însoțitorii acestuia.
Scopul anamnezei neurologice din punct de vedere kinetoterapeutic este pentru întocmirea
unui program kinetoterapeutic individualizat și structurat.
- debutul bolii;
8
- împrejurări care au influențat evoluția bolii;
experiența medicului;
cunoștințe psiho-sociale;
responsabilitate;
răbdare;
greșelile;
întreruperea pacientului printr-o serie de întrebări (ei trebuie să fie ascultați cu atenție și
ulterior le se poate adresa alte întrebări;
întocmirea incorectă a unei anamnezei din motiv că datele sunt culese pe o persoană
inaptă/inconștientă.
Etapele anamnezei:
1) Numele, Prenumele;
2) Vîrsta;
3) Sexul/genul;
6) Simptomatologia curentă;
9
Tonusul muscular – reprezintă o stare de presiune ușoară și lentă a mușchiului striat,
avînd la bază reflexul miotatic dependent de neuronul motor periferic, care este controlat de
scoarța cerebrală, cerebel, neclei bazali și sistemul vestibular.
- inspecției;
- palpării;
- percuției.
Evaluarea musculară fiind una complexă la sfîrșit, trebuie să avem următoarele informații:
forța musculară;
rezistența;
enervarea musculară;
controlul motor.
instabilitatea articulară;
crepitații;
10
Hipertonia musculară poate fi:
- distribuția inegală;
- este eleastică;
- generalizată;
- este plastică;
Pareza este o paralizie parțială a mușchilor scheletici. Parezele sunt cauzate frecvent de
tulburări neuronale, mai precis a neuronilor eferenți care transmit impulsurile motoare de la
creier sau măduva spinării, aceste tulburări sunt de fapt întreruperea din diferite motive de la
căile de transmitere a impulsului la mușchi.
Hemipareza este pareza care se instaleaza pe o jumatate a corpului, dreapta sau stînga și
sunt afectate membrele superioare și membrele inferioare de acea parte a corpului uman. Cauza:
lezarea unui neuron motor central, leziune a căii piramidale, care provoaca hemipareza și sunt
localizate deasupra lui foramen magnum, afectînd vorbirea, cunoașterea mișcărilor.
11
Monoplegie o paralizie completă a unui singur membru (membru superior sau membru
inferior).
Tetraplegie diminuarea sau pierderea funcțională motorie și/ sau senzația în segmentele
cervicale ale măduvei spinării, datorate leziunii elementelor neurale înnăuntrul canalului
rahidian.
Accidentul vascular, cunoscut și sub numele de accident vascular cerebral (AVC), este
atunci când un flux sangvin slab către creier duce la moartea celulelor.
Există două tipuri principale: cel ischemic cauzat de lipsa fluxului sangvin și hemoragic
din cauza sângerării. Acestea duc la părți ale creierului care nu funcționează corespunzător.
De obicei, dar nu mereu, simptomele apar rapid. Dacă simptomele durează mai puțin de
una sau două ore, atunci este cunoscut drept atac ischemic tranzitor (AIT). Atacurile hemoragice
ar putea fi asociate, de asemenea, cu dureri de cap severe. Simptomele unui accident vascular pot
fi permanente. Complicațiile pe termen lung pot include pneumonia sau pierderea controlului
vezicii urinare.
12
tromboembolii, etc. În cazul traumatismelor vertebro-medulare, leziunile medulare survin în
urma contuziei, secționării măduvei; a unei ischemii medulare (înteruperea alimentării cu sânge
prin obturare sau compresia arterelor aferente, proces ce va genera necrozarea zonei de măduvă
perfuzată) sau printr-un proces hemoragic însoțit de formarea unor hematoame compresive.
Gravitatea tulburărilor neurologice este determinată de tipul leziunii medulare – parțiala sau
totală - cât și de secțiunea medulară afectată. Leziunile medulare complete localizate la nivel
cervical produc tetraplegia. Cele localizate în zona vertebrală toracală și lombară produc
paraplegia, pe când cele situate în zona lombară vor determina manifestările sindromului coadă
de cal (coada de cal fiind denumirea nervilor spinali din zona lombară, sacrală și
coccigiană).Tetraplegia se manifestă prin paralizia
membrelor inferioare, paralizia parțială sau totală a Fig.1 Escare la călcîi.
Escarele:
13
Simptome și semne - Mai întâi se observă o regiune roșie și dureroasă. Apoi pielea devine
neagră, ca un carton, insensibilă la atingere. Mai târziu, dispariția pielii necrozate lăsând în loc
un ulcer, țesuturile subiacente (mușchi, tendoane, oase) rămânând descoperite.
Fig.2
Obiectivele
Kinetoterapiei
Reeducarea echilibrului static și dinamic;
Reeducarea mersului;
Reeducarea sensibilității;
14
Tehnici și metode
Conceptul Bobath
Berta și Karel Bobath spun că: „baza tratamentului este inhibiția mișcărilor exagerate și
facilitarea mișcărilor fiziologice voluntare”.
1. Creierul este un organ al percepției și integrării, adică el preia informații, senzații din
mediu și din propriul corp, prelucrându-le, reacționând și răspunzând la ele. Acest mecanism la
om, este influențat de calitățile psiho-intelectuale, educaționale de moment ale pacientului.
3. Creierul este capabil să „învețe” pe tot parcursul vieții datorită plasticității lui. Are
posibilitatea să se reorganizeze și astfel să refacă funcții senzitivo-motorii pierdute. Acesta își
găsește explicația în posibilitatea de formare de noi sinapse între neuronii centrali „nefolosiți”
până în momentul accidentului.
6. Un organism sănătos se poate adapta oricărei senzații primite din periferie. La om, efectul
forței gravitaționale asupra controlului postural este de o importanță majoră.
15
8. Pentru un răspuns motor corespunzător, pe lângă o cale motorie funcțională, fiziologică
trebuie să existe și o cale senzitivă intactă.
11. Inhibarea sau, după P. Davis, „suprimarea inhibiției reflexe, este generatoare de
hipertonie”, dar prin utilizarea mișcărilor sau posturilor reflex-inhibitorii se suprimă sau reduce
reacțiile posturale anormale și se facilitează în același timp mișcările active conștiente, voluntare
și automate.
13. Mișcările anormale se datorează eliberării reflexelor tonice de sub control nervos
superior. Datorită leziunii centrilor nervoși reflexele tonice posturale care sunt integrate de la un
nivel inferior al S.N.C. devin eliberate și supraactive. Acest lucru produce postura incoordonată,
incorectă, anormală, tonusul muscular crescut, anormal și puținele modalități primitive de
mișcare în postură și poziție.
14. Orice mișcare din corpul omenesc are ca scop o atitudine. Atitudinea este rezultanta unui
raport între forța musculară a omului și forța gravitațională. De la naștere și în tot timpul vieții
trebuie să ne creăm și apoi să ne menținem. Acest lucru este realizat prin facilitarea integrării
reacțiilor superioare de ridicare, redresare și echilibru, în secvența dezvoltării lor prin stimularea
unor mișcări de răspuns spontan și controlat într-o postură reflex-inhibitorie.
15. Redresarea, îndreptarea. Ontogenetic, reacțiile de redresare apar primele. Astfel copilul
mic nu are nici o atitudine formată, adică el încă nu are mijloace de a lupta contra gravitației.
Treptat apar reacțiile de redresare: începe prin a-și ține capul, învață să se rostogolească etc.
16. Reacțiile de echilibrare apar după ce o atitudine este obținută și trebuie menținută. Acest
lucru se realizează prin reflexele (mecanismele) de echilibrare. Deoarece la copilul cu
16
encefalopatie sechelară infantilă aceste mecanisme sunt deficitare, ele trebuie stimulate. Aceasta
este etapa a doua a tehnicii Bobath, exerciții de formare, obținere și menținere a echilibrului. În
cadrul tratamentului Bobath folosește mingea mare și balansoarul pentru stimulare vestibular și
proprioceptivă.
Senzația mișcărilor (dacă tulburările propioceptive nu sunt foarte grave), fără control
vizual. Atât informațiile senzitive, cât și cele senzoriale trebuie să fie trimise de către
kinetoterapeut întotdeauna dinspre partea hemiplegică. Stimulii externi și interni pentru o acțiune
motrică, trebuie să fie cât mai apropiați calitativ de cei din cadrul actului senzorio-motor
fiziologic. Activitățile motorii, care depășesc stadiul neuromotor de moment al pacientului
(dificile, complicate) sau care sunt executate pe un fond de oboseală musculară sau psihică, vor
fi evitate pentru a nu crește tonusul muscular patologic pe lanțul muscular al schemei motrice
sinergice. Întreaga activitate de recuperare a hemiplegicului are scopul final de recâștigare a
simetriei corporale. Numărul de repetiții în cadrul unei ședințe, dozarea concretă nu poate fi
planificată, deoarece depinde de starea de moment a pacientului.
Activitățile motorii în majoritatea cazurilor (aproape mereu) trebuie să fie cu scop bine
determinat (Ex: să ședem, să vorbim, să mergem spre toaletă, etc).
17
leziunilor cerebrale evidente și sunt imposibil de „șters” total. Orice stimul de intensitate
supraliminară poate „trezi” un semn clinic al unei leziuni de SNC.
Metoda Kabat
1) facilitarea maximă se obține prin exercițiu intens cu maximum de efort sub rezistență;
Metoda folosește scheme de mișcare global plecănd de la axioma „creierul ignoră acțiunea
proprie mușchiului, el recunoaște numai mișcarea”.
18
a) rezistența maximă se opune mișcării active a pacientului, pînă la anularea ei, obligînd
mușchii respectivi să se contracte izometric;
b) întinderea ce poate activa un mușchi paretic sau plegic dacă I se opune și o rezistență;
Metoda Brunnstrom
Scopul terapiei Brunnstrom este facilitarea progresiei pacientului prin stadiile de refacere
ale hemiplegiei post AVC. (Cele 6 etape după Brunnstrom)-Brunnstrom observă că recuperarea
funcţiei motorii urmează o succesiune de stadii care se derulează după un anumit stereotip.
Evoluţia poate fi lentă sau rapidă. Evoluţia urmăreşte dezvoltarea normală ontogenetică în sens
proximo-distal adică mai întâi se recuperează umărul şi apoi mişcarea mâinii. Schemele de flexie
se refac înaintea celor de extensie ale membrului superior. Mişcările reflexe preced pe cele
voluntare controlate, iar mişcările grosiere se refac înaintea celor selective izolate.
1. Etapa I: (în perioada flască): absența totală a mișcărilor active la nivelul segmentelor
plegice.
2. Etapa II: în perioada în care sunt posibile unele mişcări minimale ca amplitudine, unele
manifestări de sinergie şi spasticitatea musculară începe să se instaleze.
4. Etapa IV: control tot mai bun asupra mişcărilor voluntare, reducerea spasticităţii.
19
5. Etapa V: progresele neuromusculare continuă cu dificultate, sinergiile pierd din
capacitatea de a parazita mişcările active.
20
- în timpul contracției izometrice ai musculaturii puternice-normale, apare fenomenul
iradierii de la nivelul motoneuronilor activați ai acestei musculaturi (super impuls creat de
izometrie), spre motoneuronii musculaturii slabe;
* cortexul, influențat de comenzile verbale, are un rol inhibitor asupra tonusului muscular
al musculaturii hipertone;
21
(contracție concentrică a antagoniștilor mușchilor hipotoni), determinându-se în acest fel un efect
facilitator pe agoniștii slabi.
ILO = este o variantă a tehnicii IL, în care se introduce contracția izometrică la sfârșitul
amplitudinii fiecărei mișcări (atât pe agonist cât și pe antagonist).
- când mușchii sunt de forța 2 sau 3 (Forța 2 = mușchiul poate realiza mișcarea pe toată
amplitudinea dar nu are suficientă forță pentru a învinge gravitația; Forța 3 = mușchiul poate
realiza mișcarea pe toată amplitudinea și are forță suficientă doar pentru învingerea gravitației):
contracție izotonică cu rezistență pe toată amplitudinea de mișcare, iar din loc în loc se aplică
întinderi rapide, scurte;
- când mușchii sunt de forța 4 – 5, dar fără să aibă o forță egală peste tot (forța 4 =
mușchiul poate realiza mișcarea pe toată amplitudinea și împotriva unei forțe mai mari decât
gravitația): contracție izotonică până la nivelul golului de forță unde se face izometrie, urmată de
relaxare; se fac apoi întinderi rapide, scurte ale agonistului, după care se reia contracția izotonică
cu rezistența maximală, trecându-se de zona “golului” de forță.
22
optim pentru crearea superimpulsului variază: în general, pentru mușchii flexori, este în zona
medie, iar pentru extensori în zona scurtată.
Obiectivele kinetoterapiei:
- Reeducarea motorie;
- Reeducarea sensibilității.
Poziția Indicații
Nr. Descrierea exercițiului Dozare
inițială metodice
23
1. Decubit Mobilizări pasive pentru M.I.-re: 4-6
dorsal. repetări
Flexia-extensia degetelor; 1. Mobilizările se
execută lent și cu
Pronație-supinație a gleznei; atenție.
Rotație internă-externă a gleznei.
Fig.3
24
Mișcarea-degete extensie, picior inversie-
extensie, genunchi extensie-pronație, șold
extensie, abducție, rotație internă.
Fig.5
4. Decubit D2 de jos în sus 4-6 1.Se execută
dorsal. repetări flexia ușoară a
Șoldul flexie ușoară, adducție, rotație șoldului.
internă;
Genunchii flexie sau (extensie),
pronație.
Mișcarea-degete flexie, picior flexie-
eversie,genunchiul flexie sau extensie,
supinație, șoldul flexie, abducție și rotație
externă.
Fig.6
5. Decubit D2 de sus în jos 4-6 1. Mișcarea de
dorsal. repetări extensie cu poziție
Șoldul flexie, abducție, rotație externă; finală în extensie
Genunchii extensie sau flexie, și rotație internă.
supinație; 2.
Picior eversie-flexie, degetele flexie. Kinetoterapeutul
25
Mișcarea-degete extensie, picior extensie- stă pe partea
inversie, genunchi extensie sau flexie, membrului
pronație, șoldul addus. inferior respectiv.
Mîna omoloagă
cuprinde piciorul
peste fața sa
dorsală, astfel
încît cele patru
degete se așează
peste marginea
internă a
piciorului, cealaltă
mînă se așează pe
fața externă a
coapsei.
Fig.7
6. Decubit 1. Ridicăm bazinul. 10-15 1.Coordonarea cu
dorsal, ori respirația:
mîinele 2. P.i.
pe lîngă *Inspir pe nas la
corp. ridicarea
bazinului*
*Expir pe gură la
coborîrea
bazinului*
2. Executarea
corectă și lentă a
ridicărilor de
bazin.
Fig.8
26
Fig.9
7. Decubit 1. Ridicăm bazinul și menținem (5-10 sec). 5-10 1. Menținerea
dorsal, ori bazinului sus.
mîinele 2 .P.i.
pe lîngă 2.Coborîrea
corp. bazinului lent.
Fig.10
9. Șezînd Mobilizări active pentru M.S.-re: 5-6 1. Privirea înainte.
pe pat cu repetări
bastonul 1.Bastonul înainte. 2. Brațele extinse.
în mîini. 2.Sus. 3. Tempou
moderat.
3.Înainte.
4.P.i.
10. Șezînd 1. Bastonul înainte, efectuăm mișcări circulare 5-6 ori 1. Privirea
pe pat cu înainte-înapoi de 4 ori (4 ori înainte-4 ori înainte.
bastonul înapoi).
în mîini. 2.Tempou
2. P.i. moderat.
11. Șezînd pe 1. Brațele înainte. 6-8 ori 1. Spatele drept.
pat cu
gantere 2. Lateral. 2.Privirea înainte.
în mîini. 3. Înainte 3.În lateral
*inspir*, înainte
3. P.i. *expir*.
4.Executăm într-
un tempou activ.
12. Șezînd pe 1.Brațele sus. 5-6 ori 1. Executăm atent
pat cu pentru a nu ne
27
gantere 2.P.i. lovi.
în mîini.
13. Șezînd pe 1.Brațul drept ducem la umărul stîng. 4 ori 1.Executăm cu
pat cu atenție.
gentere 2.P.i.
în mîini.
14. Șezînd pe 1.Brațul stîng ducem la umărul drept. 4 ori 1.Tempou lent.
pat cu
gantere 2.P.i.
în mîini.
15. Șezînd pe 1. Înclinarea trunchiului spre dreapta. 4-5 ori 1.Spatele drept,
pat. privirea înainte, se
2. P.i. execută lent.
3. Înclinarea trunchiului spre stînga.
4. P.i.
16. Șezînd pe 1. Aplecarea trunchiului înainte. 4-5 ori 1. Spatele drept,
pat. aplecarea se
2. P.i. execută lent cu
ajutorul
kinetoterapeutului
17. Șezînd pe 1. Aplecarea trunchiului înainte cu ajutorul 4-5 ori 1. Mîinele înainte.
pat. kinetoterapeutului.
2.Se execută lent
2.Menținem poziția 3-4 sec. cu atenție.
3.P.i.
18. Șezînd pe 1. Mîinele sus. 4-6 ori 1.Spatele drept,
pat cu coordonare cu
bastonul 2. Rotirea trunchiului spre dreapta. respirația,
în mîini. 3. P.i. executarea lentă și
corectă a
4. Rotirea trunchiului spre stînga. mișcărilor.
5. P.i.
19. Șezînd pe 1.Ducem brațele lateral-sus prin inspir. 4 ori 1. Efectuăm lent.
pat.
2.Revenire la P.i. prin expir. 2.Spatele drep.
3.Privirea înainte.
28
06.02.2018 – 16.03.2018
despre atitudinea
familiarizarea în această profesie.
Marți
echipa kinetoterapeuţilor
multidisciplinară, faţă de pacienţi;
baza materială și - Centrul este dotat
edificiile materiale. cu o baza tehnico-
materială bună.
2. Am făcut cazuri
cunoștință cu unele excepționale ale
metode și tehnici unor pacienti.
care ajută la
reabilitarea
pacienților. Fig.11 Prelucrarea M.I. și M.S.
afectat
29
Pacientul Nr.2 1. Relaxări post-izometrice. 1. Mișcările se
execută atît dorsal
20 ani 2. Mobilizări pasivo-active. cît și pe șezute.
Diagnoza: AVC, 3. Programul Williams. 2. Exercițiile se
partea stîngă. vor efectua într-un
4. Diagonalele Kabbat.
tempou moderat.
5. Stretching.
30
Pacientul Nr.1 1. Mobilizări pasive, pasivo- 1. Odihnă între
active; exerciții.
50 ani
2. Programul Williams; 2. Se folosește
Diagnoza: AVC la
07.02.2019 nivel vertebro- 3. Transfer.
comanda verbală
Joi
(*trage piciorul * ,
cerebral
(ischemic). 4. Exerciții de coordonare și *împinge
echilibru. piciorul*) nu
bruscăm mișcarea.
grabă.
Vineri
31
Pacientul Nr.1 1. Mobilizări pasive, pasivo- 1. Odihnă între
active; exerciții.
50 ani
2. Programul Williams; 2. Se folosește
Diagnoza: AVC la comanda verbală
nivel vertebro- 3. Transfer de pe pat în stînd pe (*trage piciorul * ,
cerebral picioare. *împinge
(ischemic).
4. Exerciții de coordonare și piciorul*) nu
echilibru cu ajutorul cadrului de bruscăm mișcarea.
mers. 3. Întrebăm
pacientul cum se
simte.
4. Postura să fie
draptă.
Pacientul Nr.2 1. Relaxări post-izometrice. 1. Mișcările se
execută atît dorsal
20 ani 2. Mobilizări pasivo-active. cît și pe șezute.
Diagnoza: AVC, 3. Programul Williams. 2. Exercițiile se
partea stîngă. vor efectua într-un
4. Diagonalele Kabbat.
tempou moderat.
5. Stretching.
3. Pedalarea timp
6. Pedalarea la bicicleta de 15 min.
ergometrică.
Săptămîna a II-a
Pacientul Nr.4 1. Prelucrarea M.I.. 1. Odihnă între
exerciții.
64 ani 2. Exerciții pasive, pasivo-active.
2. Se folosește
Diagnoza: AVC 3. Stretching muscular. comanda verbală
medular. (*trage piciorul * ,
4. Diagonalele Kabbat la M.I.
11.02.2019
*împinge
5. Mișcări circulare în articulația
Luni
piciorul*) nu
coxofemurală. bruscăm mișcarea.
6. Exerciții respiratorice. 3. Folosim
comanda verbală,
trage –împinge, nu
bruscăm mișcarea;
4. Se menține
contracțiile nu mai
mult de 8 secunde.
32
Pacientul Nr.5 1. Prelucrarea M.I. și M.S. stîng. 1. Comanda
verbală. 2.
66 ani 2. Mobilizări pasive, pasivo- Mișcarea maxim
active. posibilă pe
Diagnoza: BCVC.
3. Stretching. amplitudine pînă
la apariția durerii.
4. Complex de exerciții la scara
suedeză. 3. Spatele drept,
bazinul înainte
5. Exerciții pentru echilibru la pașim cu piciorul
stabilograf. afectat, asigurăm
6. Implicarea scripetelor. din partea bolnavă.
piciorul*) nu
Marți
33
Pacientul Nr.6 1.Masaj la M.I.-re. 1. Mișcările se
execută atît
23 ani 2. Mobilizări pasive pentru M.I.- decubit dorsal cît
re. și pe șezute.
Diagnoza: TVM,
L1-L2, tip 3. Stretching muscular pe șezute. 2. Exercițiile se
traumatic.
4. Poziționarea la marginea vor efectua într-un
patului. tempou moderat.
34
Pacientul Nr.4 1. Prelucrarea M.I.. 1. Odihnă între
exerciții.
64 ani 2. Exerciții pasive, pasivo-active.
2. Se folosește
Diagnoza: AVC 3. Stretching muscular. comanda verbală
medular. (*trage piciorul * ,
4. Diagonalele Kabbat la M.I.
*împinge
5. Mișcări circulare în articulația piciorul*) nu
coxofemurală. bruscăm mișcarea.
6. Exerciții respiratorice. 3. Folosim
comanda verbală,
trage –împinge, nu
bruscăm mișcarea;
4. Se menține
contracțiile nu mai
mult de 8 secunde.
Pacientul Nr.5 1. Prelucrarea M.I. și M.S. stîng. 1. Comanda
verbală. 2.
66 ani 2. Mobilizări pasive, pasivo- Mișcarea maxim
active. posibilă pe
Diagnoza: BCVC.
3. Stretching. amplitudine pînă
la apariția durerii.
4. Complex de exerciții la scara
suedeză. 3. Spatele drept,
bazinul înainte
5. Exerciții pentru echilibru la pașim cu piciorul
stabilograf. afectat, asigurăm
6. Implicarea scripetelor. din partea bolnavă.
piciorul*) nu
coxofemurală. bruscăm mișcarea.
Joi
35
Pacientul Nr.5 1.Mobilizări pasive, pasivo-active 1. Mișcările le
cu membrul afectat. efectuăm pe toată
66 ani 2.Exerciții de stretching. amplitudinea de
Diagnoza: BCVC. 3.Stativ cu cerculețe. mișcare;
Ducerea cerculeților din stînga 2.Corpul drept.
spre dreapta și invers.
Pacientul Nr.6 1.Masaj la M.I.-re. 1. Exercițiile se
vor efectua într-un
23 ani 2. Mobilizări pasive pentru M.I.- tempou moderat.
re.
Diagnoza: TVM, 2. Pauze între ex-
L1-L2, tip 3. Stretching muscular pe șezute. erciții.
traumatic.
6. Orteze pentru picioare.
7. Mers pe hol cu ajutorul ca-
drului de mers.
Pacientul Nr.6 1. Exerciții respiratorice. 1.Exercițiile se
execută încet.
23 ani 2.Exerciții pasive, pasivo-active.
2.Pauze între
Diagnoza: TVM, 3.Transfer. exerciții.
15.02.2019
L1-L2, tip
Vineri
36
Săptămîna a III-a 1. Mobilizări pasive, pasivo- 1.Exercițiile se
active. execută încet.
Pacientul Nr.7
18.02.2019
2.Exerciții respiratorice. 2.Odihnă între
Luni
22 ani exerciții.
3.Stretching muscular.
Diagnoza: TVM.
22 ani
Marți
37
Pacientul Nr.9 1.Mobilizări active, active- 1. Se folosește
pasive, 15-min; comanda verbală
64 ani 2.Contracții izometrice; *încordează mîna
AVC, pareză 3.Staiper(balansor) 7 minute; * * relaxează
ușoară pe stînga. 4.Exerciții la scripete 7 minute; mîna);
5.Pedalarea bicicletei ergometrice 2. Bazinul înainte,
10 min; piciorul afectat nu-
6.Mers corectiv 60 m. l aruncăm
înainte,amortizare
lină,capul sus,
genunchiul afectat
după necesitate se
stabilizează;
3 Odihnă între
exerciții.
Pacientul Nr.8 1. Mobilizări activo-pasive + 1. Folosim
rezistență; comanda verbală,
65 ani 2.FNP: IR, IL, MARO; trage –împinge, nu
Diagnoza: AVC 3.Contracții izometrice; bruscăm mișcarea;
ischemic stînga. 4.Pedalarea la bicicleta 2.Se menține
20.02.2019
Miercuri
38
Pacientul Nr.7 1. Mobilizări pasive, pasivo- 1.Exercițiile se
active. execută încet.
22 ani
2.Exerciții respiratorice. 2.Odihnă între
Diagnoza: TVM. exerciții.
3.Stretching muscular.
4.Corset pentru imobilizarea
coloanei.
5.Orteze pentru picioare.
6.Transfer, din poziția șezînd în
ortostatism cu ajutorul cadrului
de mers.
Fig.15
39
Pacientul Nr.7 1. Mobilizări pasive, pasivo- 1.Exercițiile se
active. execută încet.
22 ani
2.Exerciții respiratorice. 2.Odihnă între
Diagnoza: TVM. exerciții.
3.Stretching muscular.
4.Gimnastica curativă.
21.02.2019
coloanei.
6.Orteze pentru picioare.
7.Transfer, din poziția șezînd în
ortostatism cu ajutorul cadrului
de mers.
40
Pacientul Nr.8 1. Mobilizări activo-pasive + 1. Folosim
rezistență; comanda verbală,
65 ani 2.FNP: IR, IL, MARO; trage –împinge, nu
Diagnoza: AVC 3.Contracții izometrice 3 repetări bruscăm mișcarea;
22.02.2019 ischemic stînga. cîte 6 sec; 2.Se menține
4.Pedalarea la bicicleta contracțiile nu mai
Vineri
41
Săptămîna a IV-a 1.Mobilizări pasive 15 min. 1.Pe toată
2.Învățarea poziției pe șezute amplitudinea;
Pacientul Nr.10 2.Spatele drept,
64 ani capul sus.
25.02.2019
AVC, hemiplegie
Luni
pe dreapta.
42
Pacientul Nr.10 1.Mobilizări pasive, pasivo-active 1.Pe toată
cu membrele afectate în decubit amplitudinea;
64 ani dorsal (10-15 min). 2.Spatele drept,
AVC, hemiplegie 2.Deplasarea cu ajutorul capul sus, bazinul
pe dreapta. bastonului, kinetoterapeutul de înainte.
partea afectată îl asigură.
3.Pedalarea bicicletei
veloergometrice cu piciorul și
mîna.
4.Complex de exerciții la scara
suedeză.
5.Implicarea scripetelor.
26.02.2019
Marți
Fig.17
Fig.18
43
Pacientul Nr.11 1.Folosirea Tehnicii IR . 3-4 1.Între exerciții
repetări 15 min. pauză de odihnă.
40 ani 2.Ex. cu mingea Bobath 7 min. 2.Ținem cont de
Diagnoza : TCC, 3.Învățarea urcării și cobărîrii ritmul cardiac și
Hemipareză ușoară scărilor 3 repetări. TA.
pe dreapta. 4.Pedalarea Bibicletei
ergometrice 7 min. 3.Folosim
5.Corectarea mersului. comanda verbală,
scurtă și clară.
Pacientul Nr.12 1.Împingerea brațelor pe minge 1.Aliniamentul
înainte-înapoi; corect al corpului;
65 ani 2.Mîinele în lacăt: 2.Amplitudinea cît
Diagnoza: -brațele înainte-sus, mai mare a
Hemipareză -P.i.(2 serii a cîte 10 repetări); mișcărilor;
dreapta, afazie și 3.Strîngerea pînzei în mîină 3.Odihnă între
dereglări cognitive. afectată (3 serii); exerciții.
4.Stativ cu cerculețe,ducerea
cerculețelor din partea dreaptă
spre stînga și invers.
Pacientul Nr.11 1.Folosirea Tehnicii IR . 3-4 1.Între exerciții
repetări 15 min. pauză de odihnă.
40 ani 2.Ex. cu mingea Bobath 7 min. 2.Ținem cont de
27.02.2019
Miercuri
44
Pacientul Nr.10 1.Mobilizări pasive, pasivo-active 1.Pe toată
cu membrele afectate în decubit amplitudinea;
64 ani dorsal (10-15 min). 2.Spatele drept,
AVC, hemiplegie 2.Deplasarea cu ajutorul capul sus, bazinul
28.02.2019 pe dreapta. bastonului, kinetoterapeutul de înainte.
partea afectată îl asigură. 3.Pauze între
Joi
3.Pauze între
3.Pedalarea bicicletei exerciții.
veloergometrice cu piciorul și
mîna.
4.Complex de exerciții la scara
suedeză.
5.Implicarea scripetelor.
6.Ex. cu mingea Bobath 5 min.
45
Pacientul Nr.11 1.Folosirea Tehnicii IR . 3-4 1.Între exerciții
repetări 15 min. pauză de odihnă.
40 ani 2.Ex. cu mingea Bobath 7 min. 2.Ținem cont de
Diagnoza : TCC, 3.Învățarea urcării și cobărîrii ritmul cardiac și
Hemipareză ușoară scărilor 3 repetări. TA.
pe dreapta. 4.Pedalarea Bibicletei
ergometrice 7 min. 3.Folosim
5.Corectarea mersului. comanda verbală,
scurtă și clară.
Pacientul Nr.12 1.Împingerea brațelor pe minge 1.Aliniamentul
înainte-înapoi; corect al corpului;
65 ani 2.Mîinele în lacăt: 2.Amplitudinea cît
Diagnoza: -brațele înainte-sus, mai mare a
Hemipareză -P.i.(2 serii a cîte 10 repetări); mișcărilor;
dreapta, afazie și 3.Strîngerea pînzei în mîină 3.Odihnă între
dereglări cognitive. afectată (3 serii); exerciții.
4.Stativ cu cerculețe,ducerea
cerculețelor din partea dreaptă
spre stînga și invers.
Săptămîna a V-a 1.Mobilizări pasive + stretching 1.Comanda
15 min; verbală.
Pacientul Nr.13 2.Mers cu obstacole la paralele;
3.Ridicarea scărilor: 2. Mișcarea
52 ani
04.03.2019
46
Pacientul Nr.13 1.Mobilizări pasive + stretching 1.Comanda
15 min; verbală.
52 ani 2.Mers cu obstacole la paralele;
3.Ridicarea scărilor: 2. Mișcarea
05.03.2019
Diagnoza: maxim posibil pe
a) ridicăm-piciorul sănătos;
Marți
Hemipareză ușoară amplitudine pînă
stînga, tulburări b) coborîm–piciorul afectat;
la apariția durerii.
cognitive. 4) Pedalarea la bicicletă.
3.Spatele drept,
pășim cu piciorul
afectat,asigurăm
din partea bolnavă.
Pacientul Nr.14 1.Antrenarea mersului: 1.Corpul drept,
-mers pe hol cu corectarea viteza medie,
64 ani posturii corpului; călcăm cu toată
Diagnoza: -mers cu bastonul; talpa;
-mers pe hol cu asistență; 2.Pedalarea timp
AVC, pareză -mers combinat cu conversație; de 15 minute;
ușoară pe stînga. 2.Pedalarea la bicicleta 3.Odihnă între
ergometrică. exerciții.
Pacientul Nr.15 1.Mobilizări pasive,pasivo- 1.Corpul drept;
active,activo-pasive din decubit 2.Efectuăm pe
35 ani dorsal (15 minute); toată amplitudinea
Diagnoza: TCC, 2.P.i.șezînd,mîinele în mișcării;
lacăt;efectuăm împingeri înainte- 3.Pauze de odihnă
Hemipareză înapoi pe pînză; între exerciții.
spastică. 3.Mobilizări pasive doar cu brațul
afectat:înainte-înapoi;
4.Mîinele în lacăt:
-ridicăm brațele înainte-sus;
-p.i.
Pacientul Nr.13 1.Mobilizări pasive + stretching 1.Comanda
15 min; verbală.
52 ani 2.Mers cu obstacole la paralele;
3.Ridicarea scărilor: 2. Mișcarea
06.02.2019
Miercuri
47
Pacientul Nr.15 1.Mobilizări pasive,pasivo- 1.Corpul drept;
active,activo-pasive din decubit 2.Efectuăm pe
35 ani dorsal (15 minute); toată amplitudinea
Diagnoza: TCC, 2.P.i.șezînd,mîinele în mișcării;
lacăt;efectuăm împingeri înainte- 3.Pauze de odihnă
Hemipareză înapoi pe pînză; între exerciții.
spastică. 3.Mobilizări pasive doar cu brațul
afectat:înainte-înapoi;
4.Mîinele în lacăt:
-ridicăm brațele înainte-sus;
-p.i.
Săptămîna a VI-a 1.Mobilizări pasive, pasivo- 1.Corpul drept;
active, active-pasive în ducubit 2.Efectuam cu
Pacientul Nr.16 dorsal (15 min). toată amplitudinea
11.03.2019
Fig.19
48
Pacientul Nr.3 1. Mobilizări pasive pentru M.I.- 1. Evitarea
re. escarelor.
31 ani
2. Mobilizări active pentru M.S.- 2. Mișcările se
Diagnoza: TVM, re. execută încet.
regiunea toracală,
paraplegie. 3. Poziționarea pe șezute.
4. Corset pentru imobilizarea
coloanei vertebrale.
Pacientul Nr.17 1.Masajul gulerului. 1.Corpul drept,
2.Mobilizări pasive, pasivo- bazinul înainte.
56 ani active, active-pasive în ducubit 2.Pauze între exer-
Diagnoza: BCVA, dorsal (15 min). ciții.
12.03.2019
31 ani
2. Mobilizări active pentru M.S.- 2. Mișcările se
Diagnoza: TVM, re. execută încet.
regiunea toracală,
paraplegie.
49
Pacientul Nr.16 1.Mobilizări pasive, pasivo- 1.Corpul drept;
active, active-pasive în ducubit 2.Efectuam cu
70 ani dorsal (15 min). toată amplitudinea
Diagnoza: AVC 2.Pedalarea la bicicleta ergome- mișcării;
hemoragic. trică. 3.Pauze de odihnă
3.Exerciții pasivo-active cu între exerciții.
bastonul din poziția șezînd pe
scaun.
4.Exerciții cu mingea Bobath.
Pacientul Nr.17 1.Masajul gulerului. 1.Corpul drept,
2.Mobilizări pasive, pasivo- bazinul înainte.
56 ani active, active-pasive în ducubit 2.Pauze între exer-
Diagnoza: BCVA, dorsal (15 min). ciții.
partea stîngă. 3.Deplasarea cu bastonul, sprijin 3.Banda elastică
de partea afectată. pentru membrele
4.Pedalarea bicicletei ergometrice afectate.
15 min.
5.Veloergometru pentru mîini .
6.Implicarea scripetelor la scara
suedeză.
Pacientul Nr.3 1. Mobilizări pasive pentru M.I.- 1. Evitarea
re. escarelor.
14.03.2019
31 ani
2.Poziționarea pe șezute. 2. Mișcările se
Joi
50
Pacientul Nr.3 1. Mobilizări pasive pentru M.I.- 1. Evitarea
re. escarelor.
15.03.2019
31 ani
Vineri 2.Poziționarea pe șezute. 2. Mișcările se
Diagnoza: TVM, 3.Corset pentru imobilizarea co- execută încet.
regiunea toracală, loanei.
paraplegie.
Pacientul Nr.16 1.Mobilizări pasive, pasivo- 1.Corpul drept;
active, active-pasive în ducubit 2.Efectuam cu
70 ani dorsal (15 min). toată amplitudinea
Diagnoza: AVC 2.Pedalarea la bicicleta ergome- mișcării;
hemoragic. trică. 3.Pauze de odihnă
3.Exerciții pasivo-active cu între exerciții.
bastonul din poziția șezînd pe
scaun.
4.Exerciții cu mingea Bobath.
Pacientul Nr.17 1. Programul Williams. 1.Comanda
verbală.
54 ani
Diagnoza:
Radiculopatie
lombară.
Concluzie
Pe parcursul stagiului practic petrecut în Spitalul Clinic Municipal ,,Sfînta Treime” am
învățat multe lucruri importante care îmi vor fi utile și necesare în viitoarea specialitate. M-am
familiarizat cu unele aparataje moderne, am avut ocazia să vad cum lucrează kinetoterapeuții în
echipă, alcătuind programe complexe de reabilitare după accidente vasculare cerebrale,
traumatisme cranio-cerebrale, vertebro-medulare etc. În cadrul centrului activează o echipă de
specialiști profesionali de la care am învățat multe lucruri utile pentu a mă dezvolta atît pe plan
profesional cît și pe plan personal.
Lecțiile demonstrative la care am asistat ne-au captivat foarte mult, am efectuat diverse
metode sub supravegherea kinetoterapeuților specialiști.
Stagiul practic este cea mai rentabilă metodă de acumulare a cunoștințelor într-un domeniu
cum este kinetoterapia.
51