i - oo yen Calthy PIERRE CLASTRES SOCIETATEA CONTRA STATULUI MINISTERULUI FRANCEZ AL APACERIL NCEZ AL AFACERILOR EXTERNE Studii de antropologie politica si al AMBASADEI FRANTEI IN ROMANIA _Traducere de Emanuel ACTARIAN £” Prefajii de Vintili MIHAILESCU om ARARAT, 1995Capitolul 5 Arcul si cogul ‘Noaptea a pus bruse stipanire pe pAdure, iar masa marilor arbori pare nu mai rizbate din acel spatiu deun mic grup de oa- meni. In locul acela face popas o ceat& de indieni ‘guayaki Atate fn eal rei cercul vag al i totusi nu dorm, iar pri virea lor ginditoare, fixand bezna din jur, aratt toare. Se pregitesc si ‘vandtorilor: meditaja lor pregateste acordul s al unei clipe pentru cuvintele care fl vor exprima. Curind, o voce se fnaltd, aproape imperceptibilé la 7 ur pe el data, risundtor, liber $i incordat, cdntecul stu izbucneste, Incura- Jat’, 0 @ doua voce se alitura primela, apoi o alta, aruncdnd in ‘grab& cuvinte, ca rispunsuri la intrebari efrora le-ar Iua-o fntot- . Barbatii cénté tofi acum. Sunt tot imobili, cu Arcul sicogul 93 Fae ye at antes. Sunt tipanii nop, iar ecare se vrea a fi stapan pe sine, Dar zotte, fnfocate si gave, cuvintele vandtorlor aché! s¢ fntretaie, Prd ca ei s-0 © opozite foarte evidentd organizeazA gi domina vig diana a indienilor guayaki activititi, marcate puternic de formeaza doua edmpuri Scetas imp biebasi si femelle. Agricultura, de exemph de activititile masculine oft si de cele feminine a femeile > extragerca mierii, thierea copaci orbs afadar de un gen de cules care are mai curind caren ‘sctivitgilor masculine. Sau, altfelspus, culesul cumosou m ge. | Aché: autodenumire a indienilor guayaki,94 Societatea contra statului neral ia America, constind din adunatul bacelor, fructelor, Tadacinilor, insectelor etc., este aproape inexistent la guayaki, fiinde& pidurea pe care acestia o ocupa nu abunda deloc in astfel de resurse. Asadar, act femeile nu culeg aproape nimic, este pentru c& nu au practic ce si culeaga, Prin urmare, posibilitatile economice ale indienilor guayaki va raritate a alimentelor vegetale, efortul zilnic de a cduta hrana ‘grupului cade in esent’ fn seama birbafilor. Aceasta nu faseamnii ccf femeile nu participa Ia viaja materiala a comunitati. Pe lange decisiv’ pentru nomazi, de a transporta sofjile vanitorilor fabric oalele, cogurile, corzile arcurilor, gitese, p& de copii, etc. Departe de a se arita lenese, ele fi consacra fn intregime timpul executi acestor munci necesare, Tot duetiei” de hrand, rolul ab: diferenta ttre barbaji gi femei 1a nivelul vietii economice citegte ca opozitie intre un grup de producttori gi un grup de con- ssumatori. le cotidiene gi confer’ fn care se {ese trama id impatit in spatiu al cul- turii, format din sat si grddini, si spagiu al naturii, ocupat de padurea inconjuritoare, Dimpotriva, pentru guayaki spatiul este ‘tn mod constant omogen, redus la pura fntindere in care dispare, s-ar prea, diferent cultura. Dar, in realitate, opozitia indicata deja in planul viepii materiale furnizeazA fh acelasi timp principiul unei dihotomii a spatiului care, chiar dacd cultural, nu este ‘mai putin pertinent. Exist la guayaki un spayiu masculin gi unul feminin, definite prin padurea unde vaneazi barbatii, respectiv prin tabéra unde femeile sunt stipdne. Fir idoiala ct popasurile Arcul sicosul 95 sunt vremelnice, durind rar mai mult de trei zile. Sunt fnsd locul de repaus unde se consuma hrana pregatit de femei, in vreme ce Pidurea este locul migcérii rezervat alergiturii barbalor pom {n clutarea vanatului, Bin \ceasta nu inseamni cd femeile sunt mai putin nomade decé so etporers and. tole resrsle Spat a mi mere repeats penn ib DAdurea ete impo, pnts fence parce es oe Popasu,deplasere monstnt si cbestoare, simplices U8 La poll opus, tab fed oon ccaaa meget dem specifice $i se desfisoar’ 0 Viatd familiald pe care o controleaza in mare parte. Padurea ¢t tabira sunt afectate de seme contrare, dupa cum este vorba de bibati sau de femei. Spatiul pe care lam putea num al “bana. leat cotidiene” este pdurea pentru femei, taba pentru birbat Pentru aces existenja mu devine auentca decit ature cind @ realizeaza ca vanatori, respectiv fn padure, iar pentru femei atunci and, fncetand s8 mai fie mijloace de transport, pot tri fn tabard a sofi gi ca mame, ware misura importa opoztetsocio-economice tne arbati gi femei dupa feptul cea structureaza timpul cr pal $i spagiul indienilor guayaki. Ori, acegtia nu last negindi = Praxis: au constiina ei clari, iar dezechilil 4 Sofile lor se exprim? veme ce cogul femeilor, nu este intreb femeile transport, Pedagogia guayaki are la baz a iviziune a rolurilor. La varsta de patruccinei an, ba ‘meste de la tatil su un arcu pe misura ii; din ace! mem, va Incepe si se exerseze in arta de a trage cu sigeata. Ctiva ani