Logia

Constantin Jinga

B ib lia si sa cru l în lite ra tu rã

Introducere

În cã d e la a p a ritia p rim e lo r te xte cre stin e s-a pus problema e va lu ã rii

a ce sto ra în fu n ctie d e ro lu l lo r în ra p o rt cu kerygma Bisericii. Sf. Ev. Luca o
a firm ã fã rã e ch ivo c a tu n ci câ n d sp u n e , a d re sâ n d u -se direct destinatarului
cã rtii sa le , T e o fil, cã îi scrie p e n tru ca sã -l în cre d in te ze d e te m e in icia
în vã tã tu rii p e ca re o primise (cf. L u ca 1 :4 ). M a i m u lt, e l co n sid e rã im p o rta n t sã
d iso cie ze te xtu l sã u d e m u ltitu d in e a d e scrie ri a p ã ru te în e p o cã d e sp re via ta si
a ctivita te a lu i Iisu s H risto s, ch ia r d a cã d e cla rã , cu o cu ve n itã o n e stita te
a u cto ria lã , cã m u lte d in tre a ce ste a i-a u fo st d e fo lo s în a lcã tu ire a cã rtii sa le (cf.
Luca 1:1-3).

C u vin te le S f. E v. L u ca o fe rã o b a zã su ficie n t d e so lid ã p e n tru a cre d e cã

e l n u m a i scrie a tâ t p e n tru a (re )p o ve sti isto ria lu i Iisu s d in N a za re th , câ t
p e n tru a a firm a si tra n sm ite o în vã tã tu rã p e ca re o co n sid e rã m e sia n icã si
e se n tia l d e rã sp â n d it, sp re sla va lu i D u m n e ze u si sp re sa lva re a o a m e n ilo r (1 ).
În a l d o ile a râ n d , e l a tra g e a te n tia a su p ra m a i m u lto r te n ta tive p re ce d e n te d e
re la ta re în scris a fa p te lo r “d e p lin a d e ve rite în tre n o i” (L u ca 1 :1 ). A vâ n d în
ve d e re cã , p â n ã la d a ta scrie rii a ce stu i te xt, d e -a b ia d a cã a p ã ru se rã
e va n g h e liile d u p ã M a rcu si M a te i, e ste fo a rte p u tin p ro b a b il ca E va n g h e listu l
L u ca sã se fi re fe rit d o a r la a ce ste a . S tim cã , în se co lu l I, se a fla u d e ja în
circulatie diferite versiuni ale vietii lui Iisus, precum si alte documente
re fe rito a re la în vã tã tu rile S a le . P e d e a ltã p a rte , a titu d in e a S f. L u ca fa tã d e
isto riile în d iscu tie p a re a fi u n a m a i d e g ra b ã re ze rva tã . T ra d u ca to rii ro m â n i a u
în ce rca t m e ritu o s sa p a stre ze acest indiciu de-a b ia p e rce p tib il ch ia r si în te xtu l
g re ce sc, re d â n d fo rm u la re a “polloi epeheiresan” p rin “m u lti s-a u în ce rca t”
(s.n .). L u ca fo lo se ste d e stu l d e ra r în scrie rile sa le ve rb u l “epiheireo” (a pune
m â n a p e n tru a su p u n e , p e n tru a d o m in a ; a în ce rca, a-si da osteneala), dar o
fa ce în co n te xte g rã ito a re p e n tru n o i. V e rb u l m a i a p a re d o a r d e d o u ã o ri si
a n u m e în F a p te le A p o sto lilo r: în tâ i, a tu n ci câ n d se vo rb e ste d e sp re în ce rcã rile
zadarnice ale iudeilor elenisti de a-i u cid e p e P a ve l si B a rn a b a , în Ierusalim
(2); si în cã o d a tã , câ n d a u to ru l m e n tio n e a zã ze lu l u n o r e xo rcisti itin e ra n ti d e a
sco a te d e m o n i, a b u zâ n d d e p u te re a n u m e lu i lu i Iisu s H risto s. E fo rtu rile
acestora, sp u n e S f. L u ca , se vo r so ld a cu u rm ã ri n e fa ste (3 ). O b se rvã m cã în
ambele cazuri se re la te a zã te n ta tive so ld a te cu e se c. În virtu te a p rin cip iu l
h e rm e n e u tic tra d itio n a l a l lo cu rilo r p a ra le le , p u te m sp u n e p rin u rm a re cã ,
a tu n ci câ n d vo rb e ste d e sp re în ce rcã rile za d a rn ice a le “multora” (s.n .) d e a
isto risi “fa p te le d e p lin a d e ve rite în tre n oi” (s.n .), a u to ru l im p licã e xiste n ta a
d o u ã ca te g o rii d e te xte . S i în tr-a d e vã r, d in to a tã cã rtu rã ria la ca re fa ce e l
a lu zie , d o a r câ te va p ie se m a i p o t fi re g ã site , a stã zi, în tre co p e rtile S fin te i
Scripturi. Celelalte, lipsite de suportul consacrator al Bisericii, fie s-au pierdut,
fie nu s-a u m a i b u cu ra t d e vre o a u to rita te sa u in flu e n tã p re a în se m n a te .

A ce a sta d e o a re ce p ro ce su l d e d iso cie re în ce p u t d e cã tre S f. E v. L u ca a

fo st co n tin u a t, în d e ce n iile si se co le le u rm ã to a re , d e cã tre re p re ze n ta n tii
Bisericii, co n cre tizâ n d u -se în câ te va d e cizii ce sta b ile sc d o u ã ca te g o rii
im p o rta n te d e te xte : ce a d in tâ i ca ra cte rize a zã co rp u su l d e cã rti re co m a n d a te
cre d in cio silo r sp re citire si, m a i m u lt d e câ t a tâ t, vre d n ice d e a fi n u m ite “S fin te ”
sa u “D u m n e ze ie sti”; ia r a d o u a d e scrie cã rtile b u n e , in stru ctive si d e ci
a cce p ta b ile , d a r în n ici u n ca z “sfin te ”(4 ). R e zu m â n d , p u te m sp u n e cã te xte le
d in p rim a ca te g o rie n u d o a r cã a firm ã , ci si p ro cla m ã si ch ia r ce le b re a zã
cre d in ta B ise ricii, p e câ n d ce le d e ra n g u l d o i su n t a cce p ta b ile în virtu te a
fa p tu lu i cã o ilu stre a zã în tr-un mod adecvat. Mai sunt, desigur, si textele
re sp in se cu to tu l, ca u n e le “rã sp â n d ite d e cin e va su b în fã tisa re a sfin te n ie i,
sp re p a g u b a p o p o ru lu i si a cle ru lu i”(5 ). S e p o a te o b se rva cu u su rin tã cã
statutul fiecã ru i co rp u s d e te xte e ste d a t d e re fe rire a a ce sto ra la d o ctrin ã , la
cre d in tã . U n e le o a firm ã si o ce le b re a zã , a lte le d o a r o ilu stre a zã , ia r ce le m a i
d e p e u rm ã o a lte re a zã sa u ch ia r o co n tra zic. C e le d in p rim a ca te g o rie su n t
re ce p ta te în cã d e la în ce p u t, cu u su rin tã , în C a n o n si se b u cu rã a stfe l d e
sta tu tu l lite re i sa cre . C e le la lte su n t to le ra te co n d itio n a t, d a cã n u ch ia r
re sp in se , d a r p a rte d in tre e le îsi vo r a fla a d ã p o st, u lte rio r, în tra d itiile o ra le sa u
în ce e a ce m a i tâ rziu s-a n u m it “lite ra tu rã se cu la rã ”.
 În râ n d u rile u rm ã to a re n e p ro p u n e m sã a n a lizã m to cm a i e vo lu tia
a ce stu i ra p o rt în se co lu l X X . Ip o te za in e d itã , d a cã n u ch ia r so ca n tã p e n tru u n ii,
p e ca re vo m cã u ta sã o ve rificã m , e ste a ce e a cã , în se co lu l X X , B ib lia
cunoaste un statut oare cu m p a ra d o xa l: d a cã p e d e o p a rte e ste a sim ila tã
lite ra tu rii sa cre , p e d e a lta se ve d e a b so rb itã d e cã tre lite ra tu ra se cu la rã .
Paralel cu acest proces de aproprie re se d e sfã so a rã u n a ltu l, d e sa cra liza re a
lite ra tu rii în d e o b ste re cu n o scu tã ca se cu la rã .

Evid e n t, fo lo sim a ici te rm e n u l d e “sa cra lita te ” în se n s la rg , a sa ca în

te xte le u n u i M a rce l G a u ch e t, b u n ã o a rã . Îm p ã rtã sim id e e a cã , în m o d e rn ism ,
te rm e n u l "se cu la r" n u d e scrie n e a p ã ra t sa u strict o re a lita te a fla tã extra
ecclesiam si, ca a ta re , în tr-o situatie d e a p o sta zie , ci m a i d e g ra b ã o lu m e ca re
se situ e a zã , e d re p t, în a fa ra u n u i lo c co n sa cra t, d a r d e ja im p re g n a tã d e
va lo rile a ce stu ia . În tr-o ca rte fu n d a m e n ta lã p u b lica tã la în ce p u tu l a n ilo r 2 0 ,
C a rl S ch m itt a rã ta cã “to a te co n ce p te le se m n ifica tive a l istoriei moderne a
sta tu lu i su n t co n ce p te le te o lo g ice se cu la riza te ”(6 ). Ia r la fin e le ce lu i d e a l
d o ile a rã zb o i m o n d ia l Ja cq u e s M a rita in a firm a si e l cã "n u în în ã ltim ile
te o lo g ie i, ci în p ro fu n zim ile co n stiin te i p ro fa n e si a le e xiste n te i p ro fa n e e ste
locul u n d e a ctio n e a zã cre stin ism u l."(7 ) M o d e rn ism u l, se stie , p re su p u n e si o
a n u m itã slã b ire a fro n tie re lo r, fa p t ce u su re a zã în b u n ã m ã su rã
în tre p ã tru n d e re a , a m e ste cu l sa cru lu i cu se cu la ru l si, d a cã e ste sã -i facem
dreptate lui Mircea Eliade, chiar camuflarea sa cru lu i în p ro fa n .

D a cã p e n tru m u lti m o d e rn ism u l e ste a p ro a p e sin o n im cu se cu la riza re a ,

lu cru rile p a r a n u sta to cm a i a sa p e n tru m e re u su rp rin zã to ru l D o n C u p itt. În tr-o
lu cra re ch ia r fo a rte re ce n tã , e l în ce a rcã sã d e m o n stre ze cã m o d e rn ism u l n u
presupune de fapt secularizarea religiei, ci sacralizarea vietii. El ajunge la
a ce a stã co n clu zie a n a lizîn d u n n u m ã r d e 1 5 0 d e id io m u ri si d e sco p e rin d cã
le xicu l re lig io s d e d ica t o d in io a rã lu i D u m n e ze u circu m scrie d e ja ce e a ce
M ich e l F o u ca u lt a r n u m i "câ m p u l e p iste m o lo gic" al istoriilor si atitudinilor
n o a stre le g a te d e via tã . C u a lte cu vin te , lim b a ju l n o stru d e zi cu zi d e n o tã cã
noi nu-l m a i ve n e rã m p e D u m n e ze u , câ t a m a ju n s sã ve n e rã m via ta , d a r fã rã a
sta b ili vre o re la tie d e sin o n im ie o a re ca re în tre ce i d o i te rm e n i. Mutatia,
co n ch id e e l, d u p ã o le ctu rã în a ce a stã ch e ie a u n o r a u to ri d e se co l X X p re cu m
D .H . L a w re n ce , V irg in ia W o o lf si F .R . L e a vis, a p u tu t fi o p e ra tã în m a re
m ã su rã to cm a i cu g e n e ro su l co n cu rs a l lite ra tu rii (8 ). În sã , cu m se d e sp rin d e
chiar din cartea lu i D o n C u p itt, re cip ro ca e ste va la b ilã si p o a te cã to cm a i a ici
ar fi de aflat una dintre cele mai discrete, dar si periculoase, dintre fisurile
m o d e rn ism u lu i: n u n u m a i sa cru l se ca m u fle a zã în p ro fa n , d a r, a d e se o ri, la
râ n d u l lu i p ro fa n u l îsi a ro g ã p o stu rile si m ã stile sa cru lu i.

T in â n d se a m a d e a ce st co n sid e ra tiu n i su stin e m cã , în tr-o fa zã in cip ie n tã

a p ro ce su lu i d e ja d e scris, B ib lia d e tin e m o n o p o lu l a firm ã rii si ce le b rã rii
cre d in te i, a sa cu m o a te stã si S f. L u ca , în ca d râ n d u -se a stfe l fã rã re st în ce e a
ce un A d ria n M a rin o n u m e ste , d u p ã Ie ro n im , lite ra tu rã sa crã (la t. sacris lettris)
(9); a cu m , ce le la lte te xte se b u cu rã d e u n ro l ce l m u lt ilu stra tiv-didactic al
d o ctrin e i. În tr-o fa zã u lte rio a rã , cu în ce p u t în R e n a ste re si a ju n sã la a p o g e u o
d a tã cu L u m in ism u l, lite ra tu ra se cu la rã , p u te rn ic in flu e n ta tã d e m o d e lu l b ib lic,
p re zin tã se m n e e vid e n te d e (a u to )sa cra liza re . D in “handmaid of Piety” – asa
cu m o so co te a Jo h n W e sle y la 1 7 8 0 (1 0 ), lite ra tu ra tin d e sã d e vin ã , m a i a le s o
d a tã cu id e ile ro m a n tice d in se co lu l a l XIX-le a , “the Mistress of Truth – the
noblest Handmaid in her train” – d u p ã cu vin te le scrise d e cã tre W o rd sw o rth
d o a r câ te va d e ce n ii m a i tâ rziu (1 1 ). D a cã ip o te za n o a strã se ve rificã , a tu n ci
co n tin u a re a a ce stu i p ro ce s a d u s, în se co lu l X X , la co n stru ire a unei noi
m o d a litã ti d e a p e rce p e a tâ t B ib lia , câ t si lite ra tu ra .

S u n te m p e d e p lin co n stie n ti d e d ificu ltã tile si ch ia r riscu rile u n e i

a se m e n e a a b o rd ã ri în R o m â n ia . P â n ã în p re ze n t, la n o i n u s-a scris d e câ t
extrem de putin, aproape deloc, despre ra p o rtu l d in tre B ib lie si lite ra tu rã . U n
stu d iu n o ta b il ca re , d iscu tâ n d re la tia d ivin u lu i cu lite ra tu ra , a tin g e si a ce a stã
ch e stiu n e a p u b lica t d e cu râ n d p ro fe so ru l a m e rica n d e o rig in e ro m â n ã T o m a
P a ve l (1 2 ). C ã rtu ra rii ro m â n i a u fo st p re o cu p a ti în sp e cia l d e la tu ra lin g visticã
a p ro b le m e i. N u p u te m sã n u co n se m n ã m a ici n u m e le u n o r ce rce tã to ri d e
m a rcã p re cu m E u g e n M u n te a n u , V irg il C â n d e a , I.C . C h itim ia , V io rica P a m fil,
F lo rica D im itre scu , D a n Z a m fire scu , A le xa n d ru A n d rie scu , V a sile T â ra , V a sile
Arvinte, etc., care au scris studii valoroase despre contributia traducerilor
B ib lie i la e vo lu tia lim b ii ro m â n e . În sã în ce e a ce p rive ste im p o rta n ta a ce sto r
tra d u ce ri în d e zvo lta re a lite ra tu rii, m a jo rita te a m a te ria le lo r se re zu m ã la a o fe ri
informatii istorice, factuale.

C a u rm a re , n e ve d e m co n strâ n si sã p rivile g ie m o a b o rd a re m a i d e g ra b ã
te o re ticã , a tâ t p e n tru a p u te a su rp rin d e d in a m ica p ro ce su lu i d e
sa cra liza re /se cu la riza re d e ja m e n tio n a t, câ t si p e n tru a sta b ili câ te va crite rii
n e ce sa re p e n tru a o a n a lizã u lte rio a rã , e fe ctu a tã d in a ce a stã p e rsp e ctivã , ca re
sã vize ze o p e re le u n o r a u to ri ro m â n i. D e sig u r, tre b u ie sã su b lin ie m în cã d e la
b u n în ce p u t, d a cã m a i e ste cu m va n e ce sa r, cã d e m e rsu l n o stru n u p o a te a ve a
absolut nici o pretentie de exhaustivitate. O abordare a modului cum este
va lo rifica tã B ib lia în lite ra tu ra ro m â n ã d in ce a d e a d o u a ju m ã ta te a se co lu lu i
X X se la sã în cã a ste p ta tã . N ã d ã jd u im în sã ca în ce rca re a n o strã d e a cu m sã
a tra g ã a te n tia a su p ra ro lu lu i ju ca t d e cã tre te xte le fo n d a to a re a le iu d e o -
crestinismu lu i în lite ra tu rã si a su p ra re zu lta te lo r su rp rin zã to a re , u n e o ri, sp re
care poate conduce parcurgerea unor piese literare dintr-o p e rsp e ctivã
a se m e n e a ce le i p e ca re în d rã zn im sã o p ro p u n e m a ici. T o to d a tã , sp e rã m ca
re zu lta te le a n a lize i n o a stre sã d e a se a m a si de importanta pentru demersul
u m a n istic a u n u i filo n d o a r p a rtia l e xp lo ra t la n o i, p â n ã a cu m , a n u m e a ce la
reprezentat de contributia ideilor teologice la dezbaterile culturale ale
secolului.

Perspective teoretice

D a cã în a n ii 6 0 -7 0 a p ro a p e n im e n i n u a r fi lu a t în se rio s u n stu d iu
re fe rito r la sp e cificu l lite ra r a l B ib lie i, p e co n sid e re n t cã a ce a stã ca rte tin e strict
d e sfe ra re lig io su lu i, în u ltim e le d e ce n ii, m a i cu se a m ã d u p ã a p a ritia u n o r
lu crã ri scrise d e cã tre T.R. Henn, Northrop Frye, Stephen Prickett si Robert
A lte r, m u lti ce rce tã to ri si critici lite ra ri a u în ce p u t sã stu d ie ze te xtu l S crip tu rii
dintr-o p e rsp e ctivã m a i p u tin o b isn u itã . S ig u r cã a b o rd a re a B ib lie i d in p u n ct d e
ve d e re lite ra r în tâ m p in ã , în cã d in tru în ce p u t, d ificu ltã ti d e su b sta n tã . M a i în tâ i
cã a ve m d e a fa ce n u a tâ t cu o ca rte , câ t cu o b ib lio te cã în tre a g ã , scrisã p e
p a rcu rsu l câ to rva se co le ; a p o i, e ste im p o sib il sã vo rb im , a ici, d e sp re o u n ita te
a stilu lu i, ch ia r si a lim b ii; în fin e , d a r n u în u ltim u l râ n d - si a ce a sta e ste o a ltã
ip o te zã d e d e m o n stra t -, p e n tru cã d e în d a tã ce in trã în câ m p u l lite re lo r, B ib lia
p re tin d e , p â n ã si în tr-u n sp a tiu a p a re n t n e u tru (1 3 ), m ã rtu risiri d e cre d in tã : n u
p u te m su stin e u n a se m e n e a d e m e rs, p â n ã la u rm ã e xe g e tic, fã rã a p re ciza d e
la b u n în ce p u t ce re p re zin tã lite ra tu ra .

N e p ro p u n e m sã d iscu tã m , în ce le ce u rm e a zã , ra p o rtu l d in tre B ib lie si

lite ra tu rã d in p u n ct d e ve d e re te o re tic. L a o co n su lta re ch ia r si su p e rficia lã a
bibliografiei de specialitate se p o a te co n sta ta p re ze n ta , în râ n d u l sp e cia listilo r,
a ce l p u tin d o u ã m a ri cu re n te d e o p in ie : u n u l, co n fo rm cã ru ia B ib lia apartine
lite ra tu rii; si u n a ltu l, d u p ã ca re B ib lia este lite ra tu rã .

I.a: Biblia apartine literaturii

Afirmatia conform cã re ia “B ib lia a p a rtin e lite ra tu rii” sta b ile ste , d e la b u n

în ce p u t, u n ra p o rt ie ra rh ic b in e d e te rm in a t si rid icã d o u ã ch e stiu n i im p o rta n te .
Nici una dintre acestea nu s-a b u cu ra t d e u n rã sp u n s sa tisfã cã to r, p â n ã în
p re ze n t. În p rim u l râ n d , în g u stâ n d câ m p u l d iscu tie i, a ce a stã a firm a tie rid icã
p ro b le m a a p a rte n e n te i B ib lie i la o lite ra tu rã a n u m e . În a l d o ile a râ n d , vã d in d u -
se trib u ta rã cu re n tu lu i d e o p in ie ce e ch iva le a zã id e e a d e lite ra tu rã cu id e e a d e
belles lettres, e a p u n e în d iscu tie va lo a re a e ste ticã a textului scripturistic,
rid icâ n d a stfe l o se rie d e în tre b ã ri p e câ t d e in te re sa n te , p e a tâ t d e d ificile .

I.a.1. C ãrei literatu ri îi ap artin e B ib lia?

R ã sp u n su l ce l m a i te n ta n t la p rim a p ro b le m ã a r fi: B ib lia a p a rtin e
literaturii antice. Sau un altul, mai aplicat: Biblia apartine literaturii ebraice
ve ch i. În sã p ro b le m a se co m p licã a tu n ci câ n d re a lizã m , o sp u n e m ch ia r
riscâ n d a n e re p e ta , cã n u a ve m d e a fa ce cu o ca rte ca o rica re a lta ci, în
re a lita te , cu o co le ctie d e cã rti d e d im e n siu n ile u n e i a d e vã ra te b ib lio te ci. C ã rti
scrise d e a u to ri d ife riti, în e p o ci d ife rite , b a ch ia r si în lim b i d ife rite . U n e le su n t
p o e tice , a lte le re la te a zã e ve n im e n te isto rice sa u fictiu n i p lin e d e tâ lc. S u n t
autori moralisti, teologi, poeti, critici acizi, istorici, politicieni; unii sunt sensibili,
a ltii p a r m e re u p u si p e h a rtã ; u n ii su n t d o a r a lu zivi, in sin u a n ti, în vre m e ce a ltii
spun direct lucrurilor pe nume. Biblia este carte d o a r în virtu te a u n e i co n ve n tii,
la ca re su b scrie m d e ja d in o ficiu . În re a lita te , a ve m d e a fa ce cu o în tre a g ã
lite ra tu rã co n ce n tra tã , p rin tr-u n a rtificiu tip o g ra fic, în tre co p e rtile u n u i sin g u r
vo lu m . S i ia rã si, e ste lite ra tu ra a ce a sta a n ticã ? e b ra icã ?
M a i m u lt d e câ t a tâ t, o d a tã cu a p a ritia cre stin ism u lu i, lite ra tu ra e b ra icã
b ib licã se îm b o g ã te ste cu u n n o u co rp u s d e te xte fo n d a to a re : ce le cre stin e . Ia r
d a to ritã ca ra cte ru lu i u n ive rsa list a ce e a ce la în ce p u t s-a considerat a nu fi
d e câ t o n o u ã se ctã d e sp rin sã d in iu d a ism , S crip tu rile d e p ã se sc m a rg in ile
acestuia si, implicit, pe cele ale literaturii ebraice vechi. De-acum, Biblia se
poate citi fie ca parte a literaturii ebraice vechi, fie ca parte a literaturii crestine.
C e e a ce n u fa ce d e câ t sã co m p lice , ia rã si, d a te le p ro b le m e i.

A stã zi ne-a r fi fo a rte d ificil sã m a i sp u n e m cu e xa ctita te cã re i lite ra tu ri

n a tio n a le îi a p a rtin e B ib lia . S a u cã re i p e rio a d e isto rice . U n rã sp u n s n u fo a rte
d e p a rte d e re a lita te , d a r n ici p re a lim p e d e , a r fi cã tu tu ro r.

I.a.2. Estetica textului sacru

Pentru a rã sp u n d e la a d o u a în tre b a re , su n te m co n strâ n si sã vo rb im

d e sp re va lo a re a e ste ticã a te xtu lu i scrip tu ristic. A tu n ci câ n d lite ra tu ra e ste
d e fin itã p e crite rii p re p o n d e re n t, d a cã n u ch ia r e xclu siv e ste tice , e ste d e la
sin e în te le s cã n ici u n te xt, fie e l si sa cru , n u e ste a d m is în d o m e n iu l e i d e câ t
în m ã su ra în ca re sa tisfa ce a n u m ite crite rii tin â n d , e vid e n t, d e fru m o su l a rtistic.
În sã cu m a m p u te a e va lu a , te h n ic vo rb in d , o p ie sã a se m e n e a B ib lie i?

În tr-un eseu de pionierat, The Art of Biblical Narrative, Robert Alter

su stin e a cã , p e n tru a în te le g e a rta n a ra tivã a u n u i te xt a tâ t d e ve ch i p re cu m
B ib lia , a r tre b u i sã n e co n ce n trã m în p rim u l râ n d a su p ra p ro ce d e e lo r stilistice
p re ze n te a ici. În ca zu l d e fa tã , a r fi vo rb a d e sp re u tiliza re a fre cve n tã a
analogiei, ia r în a l d o ile a râ n d d e fu n ctia b o g a t e xp re sivã a sin ta xe i (1 4 ).
S o lu tia p ro p u sã d e A lte r, s-a vã zu t ce va m a i tâ rziu , e ste via b ilã d a cã si n u m a i
d a cã p re su p u n e m va lo a re a e ste ticã d e la sin e în te le a sã . F a p t a p ro a p e
im p o sib il d e re a liza t, în ca zu l B ib lie i, ce l p u tin câ tã vre m e rã m â n e m ca n to n a ti
în ce e a ce T zve ta n T o d o ro v n u m e a "p a ro h ia lism u l n o stru m o d e rn ". V a lo a re a
e ste ticã în sin e a B ib lie i n u e ste u n lu cru e vid e n t p e n tru to a tã lu m e a . P e n tru
u n ii, b u n ã o a rã , B ib lia e ste o ca rte sa crã si p rin u rm a re n u se cu vine ca textul
e i sã fie a n a liza t d in p u n ct d e ve d e re stilistic, ia r o a b o rd a re lite ra rã a a ce stu ia
n u fa ce d e câ t sã -i trã d e ze se n su l. O ricâ t a r su n a d e ra d ica l, o a stfe l d e p o zitie
n u p o a te fi tre cu tã cu ve d e re a . A ltii co n sid e rã , si p o a te n u su n t d e p a rte de
a d e vã r, cã n u a r fi e xclu s n ici ca fo rm u lã ri ca re n o u ã , a stã zi, n e a p a r
fru m o a se , sã n u fi a vu t vre o g re u ta te a n u m e în e p o cã , sa u sã fie , p u r si
sim p lu , vicii d e tra d u ce re . În tr-u n stu d iu re la tiv re ce n t, L o u is P a n ie r su stin e cã
a u to rii b ib lici n u cre a zã deliberat figuri de stil, ci preiau formule din limbajul
co tid ia n . T e xte le b ib lice su n t scrise , to tu si, în tr-un limbaj destul de accesibil.
M ã ie stria a ce sto r a u to ri co n stã , în o p tica lu i P a n ie r, to cm a i în p rice p e re a lo r d e
a valorifica limbajul cotidian, de a-i conferi sens teologic (15). Remarca este
a d e vã ra tã p e n tru o p a rte d in tre cã rtile V e ch iu lu i si a le N o u lu i T e sta m e n t. În sã
majoritatea scrierilor biblice ar contrazice ideile savantului francez referitoare
la sim p lita te a lim b a ju lu i o ri, ca sã -i facem d re p ta te lu i A u e rb a ch , la fa p tu l cã
L o u is P a n ie r la sã sã se în te le a g ã cã u n lim b a j sim p lu n u a re p re a m u lte în
co m u n cu e ste ticu l. În sã d in co lo d e a ce a sta , a u to ri cu ltiva ti p re cu m Isa ia sa u
D a n ie l, d e p ild ã , ca sã n u -i m a i m e n tio n ã m si p e ce i a i cã rtilo r sapientiale, se
e xp rim ã în tr-u n stil d e o se b it d e e le g a n t. P e d e a ltã p a rte , te xte le p o e tice d in
S crip tu ri n u su n t d e tre cu t ch ia t a tâ t d e u so r cu ve d e re a , în tr-o asemenea
d iscu tie . A p a ritia în se co lu l a l X V III-le a a lu crã rii lu i R o b e rt L o w th , De Sacra
poesis Hebraeorum (1 7 5 3 ), a în se m n a t n u d o a r re d e sco p e rire a p a ra le lism u lu i,
ca p rin cip iu d e b a zã a l p ro zo d ie i e b ra ice , ci si co n stie n tiza re a fa p tu lu i cã
p o e tica b ib licã fu n ctio n e a zã d u p ã crite rii fo a rte d ife rite d e ce le sp e cifice
poeticii europene (16).

O solutie in te re sa n tã , la a n tip o d u l ce le i p ro p u se d e L o u is P a n ie r, e ste

cea a profesorului oxonian G.B. Caird. Chiar de la aparitia primelor studii pe
a ce a stã te m ã , C a ird a o b se rva t cã n u p u te m vo rb i d e sp re va lo a re a rtisticã în
ca zu l S crip tu rilo r, d e câ t în m ã su ra în ca re d e p istã m , în te xtu l b ib lic, in d icii
su ficie n te p e n tru a su stin e ip o te za cã a u to rii u tilize a zã a n u m ite e xp re sii si n u
a lte le , cu o d e p lin ã in te n tio n a lita te stilisticã . E l o fe rã si câ te va su g e stii p e n tru
d e p ista re a co n stiin te i lo r stilistice . Ia tã câ te va d in tre a ce ste a : a u to ru l in d icã
e xp licit fa p tu l cã u tilize a zã o fig u rã d e stil (a sa ca în G a la te n i 4 :2 4 , d e
e xe m p lu ); e xistã p a sa je în p rivin ta cã ro ra p u te m fi sig u ri cã n u su n t d e lu a t ad
litteram (cum ar fi Amos 9:2-3); tot asa, juxtapunerile de imagini (vezi Isaia
33:11), etc (17). Dar si pozitia lui Caird s-a vã d it a fi critica b ilã . E l îsi a le g e
o a re cu m n e in sp ira t cita tu l p rin ca re e xe m p lificã p rim u l in d iciu d e
in te n tio n a lita te stilisticã . În G a la te n i 4 :2 4 se fa ce re fe rire la d o u ã p e rso n a je
veterote sta m e n ta re , S a ra si A g a r. S f. P a ve l va lo rificã lo cu l în tr-un sens
te o lo g ic: ilu stre a zã , fã câ n d a lu zie la isto ria ce lo r d o u ã fe m e i, sp e cificu l ce lo r
d o u ã L e g ã m in te în ch e ia te d e cã tre D u m n e ze u cu p o p o ru l S ã u (p e S in a i si în
Ie ru sa lim ). În tr-o n o tã sim ila rã am putea cita si versetul de la I Corinteni 10:11,
u n d e a ce la si P a ve l a p licã o te h n icã in te rp re ta tivã sim ila rã , d e a ce a stã d a tã cu
privire la istoria post-e g ip te a n ã a e vre ilo r: "si to a te a ce ste a li s-a u în tâ m p la t
acelora ca pilde si au fost scrise spre povã tu ire a n o a strã ". P e b a za u n o r a stfe l
d e e xe m p le n u a m p u te a sp u n e d e câ t cã P a ve l e ste ca p a b il sã re cu n o a scã
figurile de stil dintr-u n te xt si sã fa cã u z d e e le . D a r a ce a sta a r fi m u lt p re a
p u tin : în re a lita te , P a ve l n u se ra p o rte a zã a tâ t la te xt, câ t la e venimentul istoric
re la ta t a co lo . M ã ie stria lu i P a ve l tin e în m a re m ã su rã d e p u tin ta lu i d e a p rivi
isto ria ca p e u n d iscu rs a l d ivin itã tii si d e a tra d u ce a ce st d iscu rs în tr-un limbaj
co m u n . L u cru rile a r fi p ro b a b il m a i sim p le , d a cã a m p u te a a p ro xim a câ t mai
co re ct fu n ctia a ce sto r p ro ce d e e în cu ltu ra si civiliza tia vre m ii. S ã fi fo st u n a
o rn a m e n ta lã ? U n a d id a cticã ? U n a d o xo lo g icã ? U n te xt p rin e xce le n tã e ste tic
d in B ib lie n i se sp u n e cã e ste C â n ta re a C â n tã rilo r. Dar si aici: printre descrieri
pline de gingã sie a le m ire lu i si a le m ire se i, a flã m si u n a m a i d e g ra b ã
co n tra ria n tã , u n d e p ã ru l S u la m ite i e ste co m p a ra t cu o tu rm ã d e ca p re , ia r d in tii
cu o tu rm ã d e o i tu n se , ie sin d d in scã ld ã to a re (1 8 ). T re b u ie sã re cu n o a ste m
cã im a g in e a a ce a sta n u e ste ca p a b ilã sã p ro d u cã o e m o tie e ste ticã p re a
in te n sã u n u i citito r d e sfâ rsit d e se co l X X în cã se n sib il, p o a te , la S o n e tu l X V
(A tâ t d e n o b ilã si ca stã … ) din Vita Nova a lui Dante sau la poema
e m in e scia n ã A tâ t d e fra g e d ã … - ca sã n u m e rg e m m a i d e p a rte . E vid e n t cã
frumosul e ra d e fin it d u p ã a lte crite rii, p e a tu n ci. D a r cu a ce a sta n u a m fã cu t
d e câ t sã re ve n im în p u n ctu l d e u n d e a m p le ca t.

P u te m vo rb i d e sp re va lo a re a lite ra rã , e ste ticã , a B ib lie i, a b ia d u p ã ce n e

p re cizã m co n ce p te le . În p lu s, te m e re a n o a strã e ste cã , în ce rcâ n d sã d iscu tã m
d e sp re B ib lie ca lite ra tu rã în se n s d e belles lettres, în lo c sã re u sim a rã zb a te
d in "p a ro h ia lism u l n o stru m o d e rn " p e n tru a n e p u te a îm p ã rtã si d in fru m u se te a
te xtu lu i scrip tu ristic, n u fa ce m d e câ t cã n e o ste n im în za d a r sã su p ra p u n e m
suprafe te le tra n slu cid e a le u n o r p a ra d ig m e ce n u m a i a u p re a m u lte în co m u n .
C re d e m cã lite ra rita te a B ib lie i e ste d e cã u ta t în tr-o a ltã d ire ctie , d e ca re n e
vo m o cu p a în ce le ce u rm e a zã .

I.b : B ib lia este literatu rã

A firm a tia co n fo rm cã re ia “B ib lia e ste lite ra tu rã ” d isp u n e ce i d o i te rm e n i

în tr-u n p la n d e e g a lita te si d ã se a m a , d u p ã cu m vo m ve d e a în ce le ce
u rm e a zã , d e o în te le g e re a co n ce p tu lu i în tr-un sens mai larg: Biblia este un
te xt scris, d e ci e ste lite ra tu rã si a p a rtin e lite ra tu rii, în a ce la si tim p . P e d e a ltã
p a rte , B ib lia p o a te fi co n sid e ra tã o lite ra tu rã în sin e , o lite ra tu rã ca re , d e -a
lu n g u l tim p u lu i, a co n tin u a t sã -si e xe rcite in flu e n ta a su p ra g â n d irii u n ive rsa le .
În tr-a d e vã r, e xistã fo a rte p u tin e lite ra tu ri n a tio n a le si fo a rte p u tin e e p o ci u n d e
sã n u a p a rã cre a tii d e in sp ira tie b ib licã , o ri lu crã ri ca re sã n u se ra p o rte ze m a i
mult sau mai putin evident la Biblie. Din punct de vedere literar Scripturile
su n t, a sa cu m a r sp u n e u n H a ro ld B lo o m d e e xe m p lu , ca rte a in e vita b ilã (1 9 ).
A u to rii m a ri, su g e re a zã B lo o m , su n t in e vita b ili în câ m p u l lite ra tu rii, ia r cã rtile
m a ri, a se m e n e a B ib lie i, se b u cu rã d e o u lu ito a re im a n e n tã .

I.b .1: B ib lia ca g en erato r d e literatu rã

C a te xt sa cru , S crip tu ra a p ro d u s, în tim p , m u ltip le fo rm e d e lite ra tu rã .
Primii responsabili de a ce st lu cru vo r fi fo st, fã rã în d o ia lã , a u to rii ce lo r d in tâ i
te n ta tive d e in te rp re ta re . A r fi d e stu l d e g re u sã m e n tio n ã m , a ici, T a rg u m e le ,
cu to a te cã u n e le p a ra fra ze se p o t citi si a stfe l (2 0 ). D a r m id ra se le o fe rã , d e ja ,
u n e xe m p lu fo a rte b u n în ce e a ce n e p rive ste . A p ã ru te d in n e ce sita te a d e a
explica unele contradictii, de a oferi fundamente scripturistice pentru legi noi
sa u d e a sta b ili se n su l u n o r p a sa je în fu n ctie d e co n te xte cu ltu ra le d ife rite ,
midrasele s-a u d e zvo lta t p e d o u ã m a ri d ire ctii: halakah si haggadah. În vre m e
ce prin midrasele de tip halakha se viza in d ica re a m o d a litã tilo r d e îm p lin ire a
L e g ii în situ a tii p a rticu la re , m id ra se le d e tip haggadah se p re zin tã su b fo rm a
u n o r a lcã tu iri in itia l o m ile tice , m e n ite sã e d ifice re ce p to ru l cu p rivire la diverse
a sp e cte a le T o re i în sp e cia l, d a r si a le S crip tu rii în g e n e ra l. M a jo rita te a
m id ra se lo r h a g g a d ice se ca ra cte rize a zã p rin tr-un discurs elaborat, plin de
im a g in a tie , fã câ n d u z cu g e n e ro zita te d e p a ra b o le si n u d e p u tin e o ri ch ia r
foarte antrenant. Cel mai adesea acestea apar sub forma unor naratiuni ce
p o rn e sc d e la u n fra g m e n t b ib lic d a t si îl re p o ve ste sc, p u n â n d u -i în tr-o lu m in ã
a p a rte a n u m ite a sp e cte co n sid e ra te im p o rta n te (2 1 ). A n a lizâ n d , p rin tre a lte
m o d a litã ti d e a citi S crip tu rile , si m id ra sele de tip haggadic, Michael
W a d sw o rth a ju n g e la co n clu zia fo a rte in te re sa n tã cã a ce ste a p re zin tã to a te
e le m e n te le n e ce sa re p e n tru a n e în d re p tã ti sã le co n sid e rã m a tâ t ca fa cto ri ce
au contribuit substantial la consolidarea Canonului, dar si ca forme incipiente
de literaturizare a Bibliei (22). P e n tru ce rce tã to ru l b rita n ic, fra g m e n te în tre g i
din Divina Comedie a lu i D a n te , b u n ã o a rã , sa u cre a tii p re cu m Io sif si fra tii sã i
de Thomas Mann ar trebui receptate ca ample midrase haggadice la pasajele
b ib lice co re sp o n d e n te (2 3 ). F ã rã în d o ia lã , o ricâ t d e in te re sa n te , co n clu ziile
fo rm u la te d e cã tre W a d sw o rth n u se p o t g e n e ra liza p e n tru to a te p ie se le
lite ra re . D a r, în ce e a ce n e p rive ste , n i se p a re d e o se b it d e im p o rta n t cã e l
a tra g e a te n tia a su p ra u n u i fa p t fu n d a m e n ta l: m a re p a rte d in lite ra tu rã s-a
d e zvo lta t în ra p o rt cu S crip tu rile si d in tr-o n e ce sita te , în u ltim ã in sta n tã ,
h e rm e n e u ticã .
E ste lim p e d e cã , la în ce p u tu l a n ilo r 7 0 , D e n n is N in e h a m îsi n u antase
d e ja p o zitia fa tã d e B u ltm a n n . R e cu n o a ste a , cu a lte cu vin te , cã re in te rp re ta re a
u n o r fe n o m e n e p o a te co n d u ce cu u su rin tã la re vo lu tii cu ltu ra le m a jo re si la
m o d a litã ti cu to tu l n o i d e a p e rce p e lu m e a . A ce st lu cru fa ce p o sib il, a rã ta e l, ca
anumite afirm a tii, d e scrie ri, e xp lica tii a cce p ta b ile în tr-o cu ltu rã sa u e p o cã sã
n u m a i fu n ctio n e ze în tr-alta (24). Totusi, sustine Nineham, nu putem vorbi
d e sp re o d isco n tin u ita te to ta lã : m e re u e xistã si va e xista ce va ce se p ã stre a zã ,
se p e rp e tu e a zã , în ciu d a o ricã ro r m o d ificã ri. C ita tu l p e ca re îl o fe rã la u n
m o m e n t d a t, d in L io n e l T rillin g , e ste e d ifica to r: “To suppose that we can think
like men of another time is as much of an illusion as to suppose that we can
think in a wholly different way.” (2 5 ) P â n ã la u rm ã , în a b se n ta u n e i câ t d e
fira ve co n tin u itã ti, o rice d e m e rs e xe g e tic p o a te fi p u s su b se m n u l în tre b ã rii –
d o a r d a cã , su n te m te n ta ti sã o sp u n e m d in tr-un puseu postmodern, chiar
d e m e rsu l e xe g e tic n u va fi fiin d g a ra n tu l co n tin u itã tii. În fa p t, e xe g e tu l trã ie ste
m e re u în tr-u n sp a tiu in te rstitia l: e l n u se a flã în lu m e a B ib lie i, a ce a sta fiin d u -i
strã in ã d e ja , d a r n ici în vre o a lta a n u m e , ci în zo n a d e in te rse ctie a ce lo r d o u ã
- zo n ã p e ca re , în u n e le ca zu ri, se cã zn e ste sã o re a lize ze e l în su si (2 6 ).
Eforturile u n u i a ta ri h e rm e n e u t a r fi so rtite în cã d e la b u n în ce p u t
e se cu lu i, d a cã S crip tu ra n u s-a r p re ta e a în sã si la u n a stfe l d e jo c. C e rce tã to ri
p re cu m E rich A u e rb a ch , R o b e rt A lte r si T .R . H e n n a u re m a rca t fa p tu l cã , m a i
a le s în C ã rtile Isto rice , e ve n im e n te le su n t d e scrise în te rm e n i d e a ctiu n e , ia r
p e rso n a je le su n t p re ze n ta te m a i d e g ra b ã sch e m a tic, fã rã p re a m u lte d e ta lii.
P u te m ca ra cte riza u n p e rso n a j sa u a ltu l, ce l m a i a d e se a , u rm ã rin d u -i reactiile
în tr-o situ a tie lim itã . Ia r m a jo rita te a e ve n im e n te lo r re la ta te în B ib lie su n t, d e
fa p t, situ a tii lim itã . A u to rii b ib lici su n t fo a rte se le ctivi în d e scrie ri, e i
co n se m n e a zã d o a r e se n tia lu l si re la te a zã strict e ve n im e n te d e m a xim ã
im p o rta n tã . E xp lica tia o fe ritã d e A lte r si H e n n a r fi cã e i scriu , în re a lita te , la o
dista n tã în tim p co n sid e ra b ilã fa tã d e m o m e n tu l p ro d u ce rii e ve n im e n tu l re la ta t.
S ã fie , în sã , n u m a i a tâ t? În a in te a lo r, A u e rb a ch vo b ise d e ja d e sp re
la co n icita te a a u to rilo r b ib lici si re m a rca se p e b u n ã d re p ta te cã m a jo rita te a
detaliilor dintr-un text scripturistic n u a u o va lo a re p ra g m a ticã , ci u n te o lo g icã ,
m o ra lã . E l n o te a zã p ro fu n zim e a d e ta liilo r b ib lice si fa p tu l cã stilu l a ce sta a tâ t
d e co n cis su g e re a zã în re a lita te m u lt m a i d e p lin co m p le xita te a vie tii si
d e sch id e , în to td e a u n a , în sp re a ltce va (2 7 ).
 D a cã a r fi sã -l cre d itã m p e G e o rg e F lo ro vsky, a tu n ci d iscu tia a r tre b u i
tra n sfe ra tã în te re n u l ico n o lo g ie i. R e fe rin d u -se la stilul evanghelistilor,
F lo ro vsky o b se rvã si e l cã a ce stia n u in te n tio n a u , d u p ã cu m a m vã zu t m a i su s
în d iscu tia re fe rito a re la cu vin te le d in în ce p u tu l E va n g h e lie i d u p ã L u ca , sã
re la te ze fid e l, p a s cu p a s, to a te fa p te le M â n tu ito ru lu i H risto s. S ã n u u itã m cã
re a lism u l a a p ã ru t m u lt m a i tâ rziu . A u to rii E va n g h e liilo r scriu , în o p in ia lu i
F lo ro vsky, p e n tru a tra n sm ite o d o ctrin ã si o im a g in e , d a r u n a isto ricã si d ivin ã
în a ce la si tim p . N u vo m a fla , în E va n g h e lii, u n p o rtre t a l lu i Iisu s H risto s ca
p e rso a n ã isto ricã , ci o ico a n ã a Sa (28). Ia r a ce a stã te h n icã se p o a te
g e n e ra liza , cre d e m n o i, p e n tru to ti a u to rii cã rtilo r b ib lice . N ici u n u l n u a b u n d ã
în d e ta lii, m a jo rita te a se m u ltu m e sc sã su g e re ze ca litã tile p e rso n a je lo r, d e câ t
sã le d e scrie . T o t a sa se în tâ m p lã si în fra g m e n te le n a ra tive . A ce st fa p t i-a
fã cu t p e u n ii ce rce tã to ri sã co n ch id ã cã B ib lia e ste scrisã în tr-un stil simplu,
frust, lipsit d e va lo a re e ste ticã . N i se p a re , to tu si, u rm â n d u -i pe Auerbach si
F lo ro vksy, cã a ve m d e a fa ce cu u n lim b a j m a i d e g ra b ã co n ce n tra t, a sa ca în
poezie – cum ar spune Northrop Frye (29). Fiecare element dintr-un text biblic
are un loc si un rol bine determinat, asemenea detaliilor unei icoane. Iar o
ico a n ã n u o fe rã o im a g in e în m o d n e ce sa r fid e lã re a litã tii isto rice , d a r n ici u n a
cu to tu l strã in ã d e a ce a sta . L a râ n d u l sã u , te xtu l b ib lic o fe rã u n a n sa m b lu d e
e le m e n te su g e stive , se m n ifica tive , ce se p re te a zã la m a i m u lte m o d a litã ti d e
le ctu rã , d a r n u va co re sp u n d e n icio d a tã co m p le t u n e i re a litã ti isto rice d a te ,
p e n tru cã e ste u n te xt m e n it n u sã in fo rm e ze , ci sã d e sco p e re . D a cã lu cru rile
ar sta altcum, hermeneutica nu si-a r m a i a fla ro stu l. În sch im b , n o i in te rp re tã m
p e n tru a în te le g e te xtu l, p e n tru a ilu stra o în vã tã tu rã d e cre d in tã , p e n tru a
d e ce la în d ru m ã ri m o ra le , e tc. În ca d ru l p ro ce su lu i in te rp re ta tiv, e xe g e tu l se
ve d e ch e m a t sã d e o se b e a scã se m n ifica tiile te xtu lu i d in m o m e n tu l scrie rii, d e
cele valabile pentru co n te xtu l u n d e in te rp re te a zã . În ca zu l B ib lie i in te re se a zã ,
d e sig u r, si ce e a ce a u vo it a u to rii sã i sã sp u n ã d a r, m a i m u lt d e a tâ t, fiin d
vo rb a d e sp re u n te xt re fe re n tia l, ca n o n ic, in e vita b il, m ie zu l sã u e ste m a i cu
se m ã ce e a ce cã rtile e i sp u n în co n tinuare, chiar independent de intentiile
a u to rilo r co n ju n ctu ra li (3 0 ). D a cã d e ta liile ce se m n ifica u te xtu l în tr-un timp
re vo lu t si ce le ca re îl se m n ificã în p re ze n t tin , cu m a r zice B u ltm a n n si F rye , d e
p a ra d ig m a m ito lo g icã a se co lu lu i, a tu n ci p u te m sp u n e cã interpretul
d e m ito lo g ize a zã , ia r a p o i re m ito lo g ize a zã te xtu l. E i b in e , cu tra d u ce ri sim ila re
se o cu p ã d e m u lte o ri si a rta . D e lo c în tâ m p lã to r, sa va n ti p re cu m R o b e rt
M o rg a n si Jo h n B a rto n co n sid e rã a rta în g e n e ra l ca o fo rm ã a lte rn a tivã a
hermeneuticii (31). “N i-l în ch ip u im p e M o ise n u cu m e ra e l, sp u n e si T .R .
Henn, ci asa cum l-a scu lp ta t M ich e la n g e lo .” (3 2 )

În ch ip d e co n clu zie la ce le a rã ta te p â n ã a ici, p u te m sp u n e cã B ib lia e ste

d e ja , d e se co le , u n a d e vã ra t re ze rvo r d e in sp ira tie p e n tru a rtã în g e n e ra l si
p e n tru lite ra tu rã în sp e cia l. D a to ritã fo rm e lo r d e e xp re sie si a m o d a litã tilo r d e
o rg a n iza re te xtu a lã p rivile g ia te d e cã tre a u to rii te xte lo r cu p rin se în C a n o n ,
B ib lia a fo st si co n tin u ã sã fie u n izvo r n e se ca t d e in sp ira tie p e n tru cre a to rii d e
a rtã d in toate timpurile. Existã u n n u m ã r im p re sio n a n t d e n a ra tiu n i, p a ra b o le ,
p ro ve rb e ca re , în to t a ce st rã stim p , a u im p re g n a t lite ra tu ra e u ro p e a n ã si a u
stat, nu de putine ori, la baza constituirii unor forme artistice noi. Exemplul cel
m a i la în d e m â n ã îl o fe rã , cu sig u ra n tã , lite ra tu ra ro m a n ticã u n d e , ce l p u tin în
spatiul anglo-sa xo n , B ib lia a ju n g e sã -i în lo cu ia scã p e cla sici ca m o d e l lite ra r
si, d e a ici, d e vin e m e ta tip a l cu ltu rii ro m a n tice o ccid e n ta le , în e fo rtu l a ce ste ia
de a deslusi nu doar un text sacru ci, d e ja , d e a a fla se n su l u n e i lu m i d in ce în
ce m a i sch im b ã to a re (3 3 ). În tr-a d e vã r, în ce p â n d cu se co lu l a l X V III-lea, autorii
d e lite ra tu rã se sim t ch e m a ti n u d o a r sã în câ n te sp iritu l, p rin cre a tiile lo r, ci sã
ca u te rã sp u n s la m a rile în tre b ã ri a le o m u lu i tra n sfig u râ n d , p a ra b o lic, clip a .
Momentul. Vom reveni.

I.b .2 : B ib lia g e n e re a zã e le m e n te d e co n stiin tã lite ra rã

A m p u te a zã b o vi a ici a su p ra ro lu lu i ju ca t d e S crip tu rile S fin te în

dezvoltarea si rafinarea procedeelor hermeneutice si a analizei de text. Cum
în sã a te n tia n o a strã se co n ce n tre a zã , în e se u l d e fa tã , a su p ra ra p o rtu lu i d in tre
B ib lie si lite ra tu rã , vo m a m â n a n u fã rã re g re t o d iscu tie a tâ t d e in te re sa n tã
(34). F iin d vre m e d e ve a cu ri în a te n tia u n e i p le ia d e im p re sio n a n te d e e xe g e ti,
Scripturile au condus nu doar la dezvoltarea si rafinarea procedeelor analizei
d e te xt, ci si la co n tu ra re a u n e i co n stiin te h e rm e n e u tice . D e fa p t, d a cã
a d m ite m id e e a cã lite ra tu ra p o a te fi p e rce p u tã , ce l p u tin p a rtia l, ca e xp re sie a
unui efort exegetic, atunci studiul nostru s-a r p re ze n ta , în tr-o m a re m ã su rã , si
ca o strã d a n ie d e a d e sch id e u n filo n d e ce rce ta re câ t se p o a te d e b o g a t, în
o rizo n tu l a tâ t d e g e n e ro s a l h e rm e n e u ticii b ib lice si n u n u m a i.

D a r în ce le ce u rm e a zã vo m cã u ta sã ve d e m în ce m ã su rã B ib lia a avut
u n cu vâ n t d e sp u s în crista liza re a a ce e a ce a stã zi n u m im co n stiin tã lite ra rã .
S u stin e m cã B ib lia a in flu e n ta t d e zvo lta re a lite ra tu rii n u d o a r ca o sim p lã su rsã
de inspiratie, ce-i d re p t in e p u iza b ilã , ci si la n ive lu l co n ce p tie i sta tu tu lu i te xtu lu i
lite ra r. U n ii ce rce tã to ri a i a ce stu i fe n o m e n , în tre ca re si S te p h e n P ricke tt,
co n sid e rã cã in clu siv a p a ritia id e ii d e ca rte , în lite ra tu ra e u ro p e n ã , e ste
d a to ra tã în m a re m ã su rã B ib lie i. V e a cu ri la râ n d , B ib lia a fo st so co titã C a rte a
C ã rtilo r – o unitate în d ive rsita te , m a i d e g ra b ã d e zvã lu in d se m n ifica tii d e câ t
descoperindu-le , tra n sm itâ n d o în te le p ciu n e sa crã p rin fe lu rite im a g in i,
sim b o lu ri, isto rii u n e o ri fã rã vre o le g ã tu rã e vid e n tã în tre e le , e tc (3 5 ). Menirea
Bibliei este aceea de a revela voia lui Du m n e ze u si d e a n e cã lã u zi în
a ve n tu ra cu n o a ste rii d ivin e . P rin tra n sfe r, a u to rii d e lite ra tu rã se vo r sim ti
ch e m a ti sã vo rb e a scã p rin in te rm e d iu l cre a tiilo r lo r d e sp re se m n ifica tii
p ro fu n d e , sã d e zvã lu ie in tu itii fu lg u ra n te si ch ia r sã p rile ju ia scã m o m e n te de
g ra tie . D u p ã cu m vo m a ve a p rile ju l sã co n sta tã m , e xistã si o im p o rta n tã zo n ã
a p o e zie i, a sp ira n te la cre a re a u n o r stã ri su fe le te sti ve cin e , d a cã n u ch ia r
id e n tice , cu sta re a d e ru g ã ciu n e (3 6 ). Sunt poeti contemporani n o u ã ca re
d iscu tã d e sch is d e sp re religiozitatea creatiei lor. De exemplu, P.J. Kavanagh
d e cla ra a cu m câ tiva a n i, în tr-u n in te rviu , cã i-a r ve n i fo a rte g re u sã -si
im a g in e ze u n p o e t cu to tu l lip sit d e d im e n siu n e a re lig io a sã . “U n p o e m , sp u n e
e l, re p re zin tã o în ce rca re d e a a scu lta m u zica d in cuvintele ce descriu o
in tu itie .” (3 7 ) F a p tu l cã S crip tu rile p o t fi lu a te în co n sid e ra re ce l p u tin ca p u n ct
d e re p e r în p ro ce su l d e co n ce p e re a sta tu tu lu i te xtu lu i lite ra r n e fa ce sã n e
în tre b ã m d a cã n u cu m va e le a u ju ca t u n ro l si în p ro ce su l d e crista lizare a
unor elemente esentiale pentru constituirea constiintei literare moderne sau,
mai precis, a constiintei de sine a literaturii moderne. Elementele asupra
cã ro ra a m d e cis sã n e o p rim su n t: id e e a d e a u to r, sp iritu l critic si id e e a d e
canon literar.

Autorul

P ro b le m a tica a u to ritã tii se vã d e ste a fi d e o se b it d e co m p le xã , în te re n

b ib lic. S tiu t e ste cã a ici, cu fo a rte p u tin e e xce p tii, n u m e le a u to rilo r tin d sã
în lo cu ia scã n u m e le cã rtilo r d in C a n o n . M a rca titlu lu i e ste d a tã d e n u m e le
autorului. T o tu si, fie ca re a u to r tin d e sã -si e sto m p e ze câ t m a i b in e id e n tita te a
p e n tru a p u n e în e vid e n tã o a u to rita te su p e rio a rã , d ivin ã , a l cã re i m e sa j se
ve d e ch e m a t sã -l tra n sm itã . C ã rtile b ib lice su n t scrise , n u -i asa, sub inspiratie
d ivin ã . A u to ru l lo r u ltim n u este omul, ci Dumnezeu. Autorul uman al unui text
b ib lic se p la se a zã m e re u în ca d ru l T ra d itie i si tin d e , d in b in e cu vâ n ta te p ricin i,
sã -si g ã se a scã u n lo c câ t m a i fe rit d e p rivirile cu rio a se . T o tu si, ro lu l sã u n u
e ste n icid e cu m n e g lija b il. În fo n d , a ve m d e a face cu un proces teandric aici,
u n d e lite ra e ste m e n itã sã p re în ch ip u ie în tru p a re a , în -omenirea divinului. Chiar
d a cã a r e xista d e stu le e le m e n te co m p a ra b ile , situ a tia e ste in e d itã în co n te xtu l
cu ltu rii a n tice si p o a te cã to cm a i d e a ce e a a g e n e ra t n e n u m ã ra te d iscu tii.
P e n tru B ise rica cre stin ã , co n fru n ta tã cu sta re a d e co n fu zie stâ rn itã d e a p a ritia
si p u n e re a în circu la tie a u n o r te xte n u m ite u lte rio r "a p o crife ", scrise d e a u to ri
in ce rti sa u d e p e rso n a je ca re îsi p u n e a u p ro d u ctiile p ro p rii p e se a m a vre u n ei
p e rso n a litã ti g e n e ra l re cu n o scu te , e ra e se n tia l sã se p ro n u n te cu cla rita te în
p rivin ta a u to ritã tii cã rtilo r b ib lice . M iza e ra p re a m a re , p e n tru ca P ã rin tii sã o
n e so co te a scã si sã n u o p la se ze în tre p re o cu p ã rile m a jo re a le B ise ricii. A stfe l,
ei sunt pro b a b il p rin tre p rim ii cã rtu ra ri ce si-a u p u s vre o d a tã p ro b le m a d e a
co le cta in fo rm a tii si a d e p ista , în tr-un text, elementele necesare pentru a stabili
cine anume l-a scris. D e m e rsu rile a ce sto r a d e vã ra ti sa va n ti, su n te m în cu ra ja ti
sã cre d e m , a u co n trib u it considerabil la cristalizarea ideii de autor literar.

D e lo c în tâ m p lã to r, id e e a d e a u to r lite ra r în ce p e sã se d e o se b e a scã d e
ce a d e sim p lu scriito r a b ia la fin e le p e rio a d e i p a tristice , p e la ju m ã ta te a E vu lu i
M e d iu . P în ã a tu n ci, scriito r p u te a fi u n co p ist, secretarul vreunui nobil, un
co m p ila to r sa u ch ia r si u n tra d u cã to r. A u to r, în sch im b , n u m a i p u te a fi o ricin e .
A ve m d e a fa ce , în u ltim ã in sta n tã , cu u n tra n sfe r d e ca litã ti. A u to ru l p rin
e xce le n tã a l B ib lie i e ste D u m n e ze u , ia r E l a re ca a trib u te , p rin tre altele,
cre a tivita te a si a to tstiin ta . În p lu s, îsi e va lu e a zã a ctiu n ile si îsi a su m ã
re sp o n sa b ilita te a p e n tru e le . În ziu a a sa p te a , d u p ã cu m in sp ira t co m e n te a zã
W ittg e n ste in , E l n u se o d ih n e ste p u r si sim p lu , ci îsi co n sid e rã cre a tia critic,
din exterior. A u to rii u m a n i a i cã rtilo r b ib lice vo r tre b u i sã sa tisfa cã , si e i,
a ce a stã p a ra d ig m ã d e ve n in d , a stfe l, p u n cte d e re p e r p e n tru co n fig u ra re a id e ii
d e a u to r în g e n e ra l. În ce p â n d ch ia r d in E vu l M e d iu , a u to ru l d e lite ra tu rã se a flã
d e ja în cã u ta re a cu vâ n tu lu i “ce e xp rim ã A d e vã ru l”, n u m a i scrie d o a r p e n tru ca
sã d istre ze , în ce a rcã sã fie o rig in a l, se ra p o rte a zã m e re u la u n citito r p o te n tia l,
ia r o p e ra lu i se ce re cititã n e a p ã ra t tin â n d u -se seama si de propria-i p e rso a n ã .
D a n te e ste a ce la ca re în d e p lin e ste , a ici, ro lu l d e p la cã tu rn a n tã . E l cre d e în
d e m n ita te a filo so ficã a p o e zie i, n u se te m e d e o p e re le p o e tilo r cla sici (le
re ce p te a zã ca a le g o rii in factis) si, îm p re u n ã cu u n A lb e rtin o M u ssa to ,
vorbeste despre chemarea poetului de a continua Scripturile Sacre (38).
C â n tu l X X X III d in Purgatoriu e ste p ro b a b il ce l m a i g rã ito r în a ce st se n s. D e
a ici si p â n ã la d o rin ta m o d e rn ilo r d e a scrie o ca rte u ltim ã , to ta lã , u n fe l d e
n o u ã B ib lie a to tcu p rin zã to a re , n u m a i e ste d e câ t u n p a s. L a fe l, si p â n ã la
fundamentarea credintei cã a rtistu l trã ie ste în tr-un spatiu aflat dincolo de bine
si d e rã u fiin d , ca a ta re , a b so lvit d e re sp o n sa b ilitã tile m o ra le i co m u n e , în
sch im b u l u n e i o p e re m a g n a n im e . C re d in tã ca re , e vid e n t, o d a tã g e n e ra l
a cce p ta tã , e lim in ã d im e n siu n e a e ticã d in a rtã .

Men tio n a m , m a i su s, cã m a jo rita te a cã rtilo r b ib lice p o a rtã ca titlu ri

n u m e le a u to rilo r lo r. A ce a sta p e n tru cã n u m e le a u to ru lu i d e vin e , im p licit,
m a rcã a a u te n ticitã tii u n u i te xt si d o b â n d e ste a stfe l fu n ctii m e ta te xtu a le . A ve m
d e a fa ce , fã rã d o a r si p o a te , cu u n n o u tip d e cu ltu rã : în zo n a o ra litã tii n u
im p o rtã a tâ t cin e a p ro d u s u n te xt, câ t cin e l-a p e rfo rm a t u ltim a o a rã .
P e rso n a lita te a a u to ru lu i n u in flu e n te a zã re ce p ta re a te xtu lu i, a sa ca în ca zu l d e
fa tã . D a r, în n o u a cu ltu rã , a u to ru l n u d o a r cã fa ce a ce st lu cru , d a r, în ce p â n d
cu secolul al XVIII-le a , se b u cu rã in clu siv d e d re p tu ri ju rid ice d e p ro p rie ta te
asupra creatiilor sale (39). A stã zi, în p lin (p o st)m o d e rn ism , p u te m se m n a la o
te n d in tã d e re co n fig u ra re a id e ii d e a u to r, d e re tu r la sta tu tu l sp e cific culturilor
o ra le . D o a r cã , în ca d re le u n e i cu ltu ri d e m a sã , n u se m a i vo rb e ste d e sp re
a n o n im a tu l a u to ru lu i, ci d e sp re im p e rso n a liza re a lu i. E p o ca n o a strã tin d e sã
rã sto a rn e a u cto rita te a a u to ru lu i, p re ze n tâ n d u -l ca p e u n co n ve io r sa u , în ca zu l
fericit, ca pe u n co m b in a to r d e e le m e n te g a ta fã cu te , se le cta te d in tr-un bagaj
d e a ch izitii cu ltu ra le d e te cta b ile . A u to ru l e ste ce l m u lt u n p ro d u cã to r d e re te le
d e se m n ifica tii în ca re , în sã , p e rso n a lita te a lu i se d ise m in e a zã , e xce d a tã d e
spectacolul polisemic oferit de p ro life ra re a in te rp re tã rilo r ce -i sca p ã cu to tu l d e
su b co n tro l. D a cã în cu ltu ra tra d itio n a lã a u to ru l îsi m a n ife sta a n o n im a tu l
p re ze n tâ n d u -se p e sin e ca “su b stitu t a l lo cu to ru lu i d ivin ” (P . Z u m th o r), a stã zi e l
îsi e xp rim ã d e p e rso n a liza re a o fe rin d u -ne spre contemplare obiecte preluate
d in co tid ia n , a su p ra cã ro ra n u m a i in te rvin e d e câ t m in im a l (4 0 ). M o a rte a
a u to ru lu i, p u te m sp u n e , e ste p ro cla m a tã la d o a r câ te va d e ce n ii d u p ã
proclamarea mortii lui Dumnezeu.

Spiritul critic
 C â t d e sp re sp iritu l critic, m u lti d in tre n o i co n sid e rã m d e la sin e în te le s
cã a a p ã ru t re la tiv tâ rziu si cã re p re zin tã u n a d in tre cu ce ririle ra tio n a lism u lu i.
L a sfâ rsitu l a n ilo r 7 0 , p ro fe so ru l H e rb e t N . S ch n e id a u la n sa , p rin tr-o carte
extrem de provocatoare , id e e a d e o se b it d e in te re sa n tã cã sp iritu l critic n u e ste
n ici p e d e p a rte o in ve n tie a ra tio n a lism u lu i si cã n u p o a te fi în te le s co re ct
d e câ t în ra p o rt cu B ib lia (4 1 ). S ch n e id a u p o rn e ste d e la p re m isa cã lu m e a
a n ticã , fiin d în te m e ia tã p e b a ze tra d itio n a le , d e p in d e a în m a re m ã su rã d e
cu ltiva re a fid e litã tii fa tã d e strã m o si, fa tã d e tre cu t în g e n e ra l. În tr-un cadru
tra d itio n a l, p ã stra re a si tra n sm ite re a n e a lte ra tã a în te le p ciu n ii strã m o silo r
re p re zin tã o co m p o n e n tã e se n tia lã , ia r ca d re le e xiste n te i su n t a cceptate ca
“d a t”. A u to rii cã rtilo r b ib lice p ro p u n a ce ste i lu m i tra d itio n a le u n m o d e l cu to tu l
n o u , o p e rsp e ctivã d in a m icã , p re su p u n â n d a n a liza re a si e va lu a re a co n sta n tã
a in stitu tiilo r si a m o d u rilo r d e via tã tre cu te si p re ze n te . E xe m p le le p re d ile cte
pe care îsi co n stru ie ste S ch n e id a u d e m e rsu l su n t p re lu a te , e vid e n t, d in C ã rtile
P ro fe tice . B ib lia p ro p u n e o a titu d in e criticã si a u to criticã , în a ce la si tim p ,
p re cu m si u n p rim m o d e l d e m ito lo g iza n t. D u p ã N o rth ro p F rye , “u n a d in tre
functiile practice ale criticism u lu i, p rin ca re în te le g o rg a n iza re a co n stin e n tã a
tra d itie i cu ltu ra le , e ste [… ] sã n e fa cã m a i co n stie n ti d e co n d itio n a re a n o a strã
m ito lo g icã .” (4 2 ) A u to rii b ib lici n u su n t critici d o a r la a d re sa a se zã m in te lo r si a
p ra cticilo r id o la tre , ci si fa tã d e o rice te n d in tã d e a p lã sm u i m itu ri în ju ru l n o stru
sau al institutiilor noastre politice. C u ltu ra O ccid e n ta lã , co n ch id e S ch n e id a u , a
m o ste n it în tru to tu l a ce a stã a titu d in e criticã . D e a ici a r p ro ve n i, sp u n e e l,
incapacitatea culturii iudeo-cre stin e d e g ã si co m p le t sa tisfã cã to r u n co m p le x
cu ltu ra l sa u a ltu l, p re cu m si n e ce sita te a e i p e rp e tu ã d e sch im b a re . M a i m u lt,
S ch n e id a u co n sid e rã cã lite ra tu ra , p rin fa p tu l cã n u a cce p tã n im ic fã rã o
e va lu a re p re a la b ilã în sp irit ca rte zia n , m a n ife stã n e o b o sit o a titu d in e criticã
fo a rte rig u ro a sã si se a flã m e re u în cã u ta re a d e n o i fo rm e d e e xp re sie ,
re p re zin tã ce l m a i n im e rit sta re a d e p e rp e tu ã m isca re , d e cã u ta re , a lu m ii în
ca re trã im (4 3 ).

Tezele sustinute de Schneidau pot fi privite cu suspiciune, ca simple

exa g e rã ri sa u a firm a tii e xa lta te a le u n u i sp irit p ie tist ce ca u tã sã d e m o n stre ze ,
cu o rice p re t, su p re m a tia B ib lie i. M a n ife stã ri critice se p o t în re g istra ,
n e în d o io s, si în cu ltu ra a n ticã . P o a te d o a r cã , în filo so fia g re a cã b u n ã o a rã , e le
nu vor fi fost cuprin se în tr-u n siste m u n ic si a tâ t d e co e re n t, a se m e n e a ce lu i
iudeo-crestin. Dar nu vom putea trece prea usor cu vederea curentele de
so rg in te m e sia n icã p re ze n te în m a i to a te lite ra tu rile d in sp a tiu l cu ltu ra l iu d e o -
crestin. Creatia lui Ion Heliade-R ã d u le scu , ca sã n u m e n tio n ã m d e câ t u n u l
d in tre e xe m p le le ce le m a i e vid e n te , fã rã a n e ce sita o a n a lizã fo a rte su b tilã , n i
se p a re e m b le m a ticã în a ce st se n s. M u lte d in tre p ro d u ctiile re vo lu tio n a rilo r
pasoptisti sunt construite pe baza unor modele biblice sau valorificã te m e ,
p a sa je , im a g in i scrip tu ristice . D re p t e ste cã a ce ste a a p a r a lã tu ri cu m o d e le d e
so rg in te cla sicã . În sã rã m â n e fa p tu l cã p e rso n a litã ti p re cu m B ã lce scu sa u , m a i
tâ rziu si în tr-u n co n e xt d ife rit, Io rg a se vã d p e rce p u te , d e lo c în tâ m p lã to r, ca
“A p o sto li a i n e a m u lu i”. D e a se m e n e a , la o p rivire m a i a te n tã , m istica
n a tio n a lism e lo r d in a n ii ’3 0 se vã d e ste a fi co n stru itã p e o e ticã d e so rg in te
m a i d e g ra b ã ve te ro te sta m e n ta rã . La fel, ceva mai recent, un Che Guevara de
e xe m p lu e ste re p re ze n ta t g ra fic în ip o sta ze christice, sau un autor precum
P a b lo N e ru d a va lo rificã d in p lin re fe rin te cu ltu ra le cre stin e în p o e zia lu i a ltcu m
e vid e n t trib u ta rã u n e i id e o lo g ii p o litice d e stâ n g a (4 4 ). Altii, cum ar fi D.H.
Lawrence sau Georges Bataille, percep sacrul ca pe o transgresare a valorilor
b u rg h e ze si e xp lo a te a zã , a tu n ci câ n d îsi e xp u n a ce a stã cre d in tã , m o d e le
mesianice: Iisus Hristos transgresase si El, nu-i asa, valorile general acceptate
ale clasei de mijloc iudaice (45). "Jé su s é ta it u n hors-la-loi" - a ve a sã câ n te si
E d ith P ia f, în tr-o F ra n tã a fla tã su b o cu p a tie n a zistã .

C a rte a lu i S ch n e id a u e ste critica b ilã , în sã d in tr-un cu totul al punct de

ve d e re . A tu n ci câ n d d e fin e ste se cu la riza re a ca fin d sta d iu l lo g ic a l u n e i tra d itii
care se auto-demitologize a zã n e în ce ta t, a ce a stã tra d itie fiin d ce a iu d e o -
cre stin ã (4 6 ), e ste e vid e n t cã e l n u p e rce p e tra d itia în se n su l d e m e d iu
co n ve io r a l re ve la tie i d ivin e , a sa cu m e ste e a a cce p ta tã în ca d re le iu d e o -
cre stin e . O d a tã în te le a sã a stfe l, ca T ra d itie , n u m a i p u te m vorbi despre
d e m ito lo g iza re a e i. C e l m u lt p u te m sp u n e cã e a a ctio n e a zã d e m ito lo g iza n t,
d a r în se n su l in d ica t m a i su s, a d icã vizâ n d sã n e d e m o n te ze te n d in ta d e a
p lã sm u i m itu ri în ju ru l n o stru sa u a l in stitu tiilo r n o a stre . A tu n ci, sp iritu l critic a l
autorilo r b ib lici e ste d e p a rte d e a cce p tiu n ile a d â n c în rã d ã cin a te a stã zi. P u te m
vo rb i, în ca zu l lo r, m a i d e g ra b ã d e sp re u n sp irit d ia critic, d e sp re o ca p a cita te
fo rm id a b ilã d e a d e o se b i d u h u rile , si n u d e sp re fa p tu l cã a cu za u fu rio si
lice n te le co n ce tã te n ilo r lo r. C riticile p ro fe tilo r la ca re se re fe rã S ch n e id a u n u
su n t în te m e ia te p o litic sa u e co n o m ic, ci te o lo g ic. E i se o p u n a lia n te lo r cu
E g ip tu l si m ilite a zã în fa vo a re a în ch e ie rii u n o r tra ta te cu b a b ilo n ie n ii, d e
e xe m p lu , n u d in ca lcu l p o litic, ci p e n tru cã T o ra in te rzice a cu d e sã vâ rsire
în ch e ie re a vre u n u i p a ct d e o rice fe l cu e g ip te n ii (Cf. Deuteronom 17:16).
P e n tru e vre i, E g ip tu l sim b o liza ro b ia p ã ca tu lu i, ia r în ch e ie re a u n u i tra ta t d e
a lia n tã cu a ce a stã ta rã a r fi în se m n a t n ici m a i m u lt n ici m a i p u tin d e câ t
pa ctiza re a cu p u te rile în tu n e ricu lu i. C riticism u l lo r e ste u n u l te o lo g ic si m o ra l,
în p rim u l râ n d . În sã , în cã o d a tã o sp u n e m , n u a m p u te a n e g a fa p tu l cã e i a u
fo st p riviti ca m o d e le si ch ia r im ita ti d e cã tre fã u rito rii m o d e rn ism u lu i, d a r în tr-
un context dife rit si re sp o n sa b il, cu sig u ra n tã , d e m o d ifica re a se n su lu i si
im p lica tiilo r criticism u lu i p ro fe tic. T e n d in te le d e e m a n cip a re fa tã d e re lig ie ,
m a n ife ste m a i a le s d u p ã se co lu l a l X V III-lea, sunt tributare numai formal
modului biblic de a analiza institutiile veacului.

D a cã a r fi sã n e re fe rim la in e vita b ile le im p lica tii p o litice a le d iscu tie i

n o a stre , a m p u te a sp u n e cã ra p o rtu l d in tre B ib lie , lite ra tu rã si p o litic n u e ste
u n u l d e a p a rte n e n tã ci, ca sã sp u n e m a sa , u n u l b a za t p e g e n e ro zita te . S a u ,
d e ce n u , p e o g e n e ro zita te a b u za tã . S crip tu rile a u fo st cita te a d e se o ri ca
a rg u m e n te a u to rita tive sa u ca e xe m p le în d e zb a te rile d e id e i ca re , la u n
moment dat, au condus la configurarea paradigmei culturale moderne. Cum
B ib lia d e tin e a m o n o p o lu l a firm ã rii si ilu strã rii cre d in te i iu d a ice , re sp e ctiv a ce le i
crestine, statutul ei a fost luat ca model, literar si nu numai, inclusiv pentru
p ro d u ce re a u n o r te xte ca re , la râ n d u l lo r, vo r fi m e n ite a a firm a si a ilu stra
cre d in te si id e a lu ri p o litice , d e a stã d a tã .

Id e o lo g iile p ro d u c, fã rã e xce p tie , te xte d e re fe rin tã . A d o p ta te ca a ta re ,

a ce ste a se b u cu rã d e o a u rã m a g iste ria lã a cce p ta tã a xio m a tic. În cu ltu rile
(post)moderne, spatiul public este cucerit de aceste ideologii si de textele lor
“sa cre ” sa u , cu a lte cu vin te , d e e le m e n te p ro fa n e ca re în ce a rcã sã se p re zin te
p e sin e su b m a sca a ce e a ce o d in io a rã re p re ze n ta sa cru l. A stfe l d e vin e p o sib il
ca re lig ia sã fie p rivitã ca o ch e stiu n e d e a le g e re p e rso n a lã , ia r B ib lia sã fie
p e rce p u tã ca te xt sa cru d o a r în tr-una dintre multiplele zone ce tin de sfera
p riva tã (4 7 ). E a rã m â n e S fâ n tã p e n tru u n g ru p re strâ n s d e fid e li. A ltcu m , e ste
istorie. Sau mitologie?

Canonul

D e sp re ca n o n a m a vu t d e ja p rile ju l sã vo rb im si a m p u tu t co n sta ta cã
tocmai discutiile purtate în ju ru l a lcã tu irii a ce stu ia su n t re sp o n sa b ile în m a re
m ã su rã p e n tru d e zvo lta re a id e ii d e a u to r, p e n tru ra fin a re a m e to d e lo r d e
e xe g e zã si p e n tru su b tie re a sp iritu lu i critic. E ste a cu m m o m e n tu l sã n e
co n ce n trã m a te n tia a su p ra a ce stu i a sp e ct d e ve n it, d u p ã câ te se pare, una
dintre arcanele (post)modernismului. Paradoxal, ce-i d re p t, d a r a d e vã ra t.

O ricin e stie d e sp re ca n o n cã n u e ste in ve n tia lu i H a ro ld B lo o m . D e

a se m e n e a , m a jo rita te a iu b ito rilo r d e lite re su n t p re ve n iti d e fa p tu l cã , in itia l,
cu vâ n tu l a ce sta în se m n a "le g e , n o rm ã , re g le m e n ta re " si cã , la u n m o m e n t d a t,
a în ce p u t sã fie le g a t d e co le ctia cã rtilo r p e ca re B ise rica le n u m e ste "sfin te "
p e n tru cã le a cce p tã ca fiin d scrise su b in sp ira tia D u h u lu i S fâ n t si cu p rin zâ n d
re ve la tia d ivin ã . D e a ici, n o tiu n e a d e ca n o n a a ju n s sã în se m n e o listã d e cã rti,
u n ca ta lo g cu p rin zâ n d p ie se le ce le m a i re p re ze n ta tive p e n tru o p e rio a d ã
isto ricã , p e n tru u n cu re n t a rtistic, p e n tru o tra d itie , o sco a lã , e tc. în virtu te a
fa p tu lu i cã p ie se le cu p rin se a ici, si n u a lte le , ilu stre a zã ce l m a i a d e cva t
a n sa m b lu l d e ju d e cã ti sp e cifice u n e i g ru p ã ri sa u a lte ia . P ie se le re sp e ctive
d e vin ca n o n ice , su n t p re ze n ta te ca m o d e l, stu d ia te în sco li si ch ia r d e vin
su b ie ctu l u n u i a d e vã ra t cu lt, p rin m a n ife stã rile co m e m o ra tive o rg a n iza te
p e rio d ic în ju ru l lo r. T o to d a tã , e le a ju n g în scu rt tim p su b ie ctu l u n o r a titu d in i
co n te sta ta re . D a r ce e a ce n e in te re se a zã p e n o i, în m o m e n tu l d e fa tã , e ste sã
sch itã m tra se u l p rin ca re n o tiu n e a d e ca n o n a a ju n s sã fie tra n sfe ra tã d in
d o m e n iu l stiin te lo r te o lo g ice în cel al artei, precum si implicatiile acestei
a d e vã ra te tra d u ce ri.

L a în ce p u tu l e se u lu i n o stru , a tu n ci câ n d a m a d u s în d iscu tie n o tiu n e a d e

ca n o n p e n tru a d iscu ta , p o rn in d d e a ici, d istin ctia d in tre lite ra tu ra sa crã si ce a
p ro fa n ã , u n d e sa cre e ra u co n sid e rate scrierile canonice, iar profane cele
necanonice, am putut remarca existenta unei a treia categorii de texte, foarte
d ificil d e în ca d ra t fã rã re st în vre u n a d in tre a ce ste ca te g o rii. E ste vo rb a ,
e vid e n t, d e sp re cã rti p re cu m I-III Macabei, Tobit, Iudita, III Ezdra, Iisus Sirah,
e tc., cã rti co n sid e ra te b u n e d e citit, n o rm a tive d in p u n ct d e ve d e re m o ra l, d a r
n u în tru to tu l co n fo rm e cu p re ve d e rile ca n o n u lu i. Id e e a n o a strã e ste cã a ici
su n t d e cã u ta t în ce p u tu rile tra n sfe ru lu i ce n e in te re se a zã .

S tiu t e ste cã , la aparitia crestinismului, canonul iudaic al Scrierilor Sfinte

fu se se d e ja în ch e ia t. B ib lia p rim ilo r cre stin i e ra ce e a ce n o i su n te m o b isn u iti
sã n u m im a stã zi "V e ch iu l T e sta m e n t". T e xte le fo n d a to a re a le cre stin ism u lu i,
scrise în d e cu rsu l p rim u lu i se co l a l erei comune, vor fi selectate dintr-un
co rp u s d e stu l d e va st si vo r fi a d ã u g a te la ca n o n u l b ib lic d e stu l d e tâ rziu .
D iscu tiile în ju ru l ca n o n u lu i cre stin a l C ã rtilo r S fin te a u d u ra t a p ro a p e sa p te
se co le (4 8 ). În to t a ce st rã stim p , a ve a sã se p ro d u cã o d u b lã m o d ifica re .

În p rim u l râ n d , se sch im b a m o d u l d e re ce p ta re a scrie rilo r sa cre : ce e a

ce în tre cu t fu se se B ib lia e b ra icã , e ra p e ca le d e a d e ve n i "V e ch iu l
T e sta m e n t", a d icã p a rte a B ib lie i cre stin e , ca re m a i co n tin e a si "N o u l
T e sta m e n t". A stfe l, u n e le cã rti canonice din Vechiul Testament erau receptate
acum diferit, dintr-o p e rsp e ctivã n o u ã , cre stin ã , u n ive rsa listã . M u lte d e ta lii d in
P sa lm i sa u d in Isa ia , d e e xe m p lu , e ra u citite în tr-u n fe l d e cã tre e vre ii d in
P a le stin a , în a lt fe l d e cã tre cre stin ii p ro ve niti dintre evreii elenisti si cu totul
d ife rit d e cã tre cre stin ii d in tr-o regiune oarecare a Imperiului Roman. De
a se m e n e a , în a lt m o d vo r citi S crip tu rile cre stin ii d in se co lu l V II, d e p ild ã .
F e n o m e n u l e ste u so r d e în te le s p rin tr-o analogie cu procesul prin care
lite ra tu ra ro m â n ã tre ce ch ia r în p re ze n t. R e ce n t, N ico la e M a n o le scu
m ã rtu rise a cã e xp e rie n ta d id a cticã i-a p rile ju it sã co n sta te cã g e n e ra tia a ctu a lã
d e stu d e n ti cite ste d e ja a ltfe l ro m a n u l ro m â n e sc scris în a in te d e 1 9 8 9 . A tu n ci
câ n d cite sc ro m a n e cum ar fi Drumul cenusii sau C ã d e re a în lu m e , tinerii
stu d io si ca re în 1 9 8 9 a ve a u vâ rste cu p rin se în tre 1 2 -1 3 a n i su n t te n ta ti sã
a trib u ie te xtu lu i a lte în te le su ri d e câ t ce le in tu ite d e cã tre u n citito r d e ja m a tu r,
p e a tu n ci. În m a re m a jo rita te , a ce sti studenti au nevoie de un plus de
informatie pentru a percepe implicatiile politice sau jocul cu asprimile cenzurii,
în tre a lte le , p re ze n te în te xt (4 9 ).

În a l d o ile a râ n d , d e -a lu n g u l a ce sto r se co le d e d iscu tii, cã rtu ra rii

a vu se se rã d e stu le p rile ju ri p e n tru a se o b isn u i cu id e e a cã te xtu l sa cru e ste , la
o a d icã , ch e stio n a b il si cã lista d e cã rti ca n o n ice se p o a te m o d ifica . D e lo c
în tâ m p lã to r, a cu m a p a r p rim e le te n d in te d e a in se ra în tre cã rtile V e ch iu lu i
Testament si cele ale Noului Testament, un alt corpus de te xte , cu p rin zâ n d
scrie ri iu d a ice sa u e le n istice n e m e n tio n a te în ca n o n u l e b ra ic a l B ib lie i, d a r n ici
în p ro ie cte le cre stin e . R e m a rca b ilã în a ce st se n s e ste , d e e xe m p lu , p le d o a ria
lu i R a b a n o M a u ro în fa vo a re a a cce p tã rii, în a ce st sp a tiu in te rstitia l, a cã rtilor I-
III M a ca b e i. E l n u va su stin e ca n o n icita te a a ce sto r cã rti, ci fa p tu l cã e le p o t fi
citite fã rã te a m ã d e cã tre cre d in cio si, d u p ã o co n ce p tie co n sa cra tã d e cã tre
Grigorie cel Mare: "libris licet non canonicis sed tamen ad edificationem
Ecclesiae editis". C o n stie n t d e fa p tu l cã a u to rita te a cã rtilo r I-III Macabei este
in ce rtã , cã fra g m e n te e xtin se d in e le su n t fictiu n i, e tc. R a b a n o M a u ro îsi va
su stin e a rg u m e n ta tia in d icâ n d p a sa je cu va lo a re te o lo g icã sa u m o ra lã , p e
lâ n g ã ce le ve rifica b ile d in p u n ct d e vedere istoric, si subliniind valoarea
e ste ticã a te xtu lu i (5 0 ). P â n ã la u rm ã , I-III M a ca b e i vo r fi a d ã u g a te cã rtilo r
S fin te i S crip tu ri, d a r n u m a i ca te xte d e u te ro ca n o n ice . M o d ificã rile o p e ra te d e
cã tre P ã rin tii B ise ricii a su p ra ca n o n u lu i iu d a ic, p re cu m si victorii de genul celei
re p u rta te d e cã tre R a b a n o M a u ro vo r a cce n tu a ca ra cte ru l sa cru a l ca n o n u lu i
e cle zia stic si a l B ise ricii, ca d e p o zita r a l a ce stu ia . În sã u n a d in tre co n se cin te le
a ce stu i fa p t e ste si a ce e a cã , d e a cu m , ca n o n u l d e vin e p a rte a d iscu rsu lui
puterii: cu ajutorul lui, se vor diferentia piesele conforme cu un set de norme
acceptat, de cele neconforme acestuia, apoi unele dintre ele vor fi autorizate,
ia r ce le la lte a m e n d a te si, în fin e , p e ce le a u te n tifica te ca n o n u l le va
recomanda drept model (51).

In te re sa n t cã a m p lu l p ro ce s d e se cu la riza re d in ve a cu rile u rm ã to a re n u
a a d u s a b so lu t n ici u n fe l d e a tin g e re a ce sto r fu n ctii a le ca n o n u lu i. În sch im b ,
s-a accentuat caracterul canonului de instrument al puterii, proces cu efecte
dintre cele mai suprin zã to a re , u n e o ri. C h ia r si în a fa ra vre u n e i re lig io zitã ti
a n u m e , u n e le d in tre te xte le p re ze n te în ca n o n u l lite ra r, te xte d e m a n u a l d e
ce le m a i m u lte o ri, ch ia r fictiu n i fiin d , co n d u c la o a d e vã ra tã m ito lo g iza re a
isto rie i, b u n ã o a rã , si a ju n g sã im p re sio n e ze im a g in a ru l co le ctiv ca "a d e vã ru ri"
istorice. O creatie de genul poeziei Mama lui Stefan cel Mare, de exemplu,
e ste cita tã a d e se o ri ca su rsã d e a u to rita te , în ciu d a fa p tu lu i cã se b a ze a zã p e
o n e co n co rd a n tã cro n o lo g icã p e ste ca re , în sã , se tre ce d e stu l de usor. Acelasi
lu cru se în tâ m p lã , o d e m o n stre a zã fo a rte b in e S o rin A le xa n d re scu , si cu
lite ra tu ra ca n o n icã (A le xa n d ri, C o sb u c) d in ju ru l R ã zb o iu lu i p e n tru
In d e p e n d e n tã , ca re în ca p su le a zã e ve n im e n tu l în tr-un discurs cultural
consacrator (52).

Notabil este si m o d u l cu m va fi a fe cta tã id e e a d e ca n o n în co n te xtu l

d icta tu rilo r co m u n iste . D e o se b irile în tre liste le d e cã rti in d e xa te în e p o ca
In ch izitie i si ce le in te rzise în p e rio a d e le d e in sta u ra re a re g im u rilo r co m u n iste
d in E u ro p a d e e st su n t d o a r co sm e tice . În sch im b , în ce l d e a l d o ile a ca z,
to cm a i a ce ste cã rti d e vin ca n o n ice , n e o ficia l. L iviu s C io câ rlie re m a rca
p re ze n ta , în R o m â n ia co m u n istã , a d o u ã ca n o a n e : u n u l o ficia l si u n u l critic.
D o a r cã , a ici, ce l o ficia l n u fã ce a d e câ t sã liste ze titlu rile o rto d o xe din punctul
d e ve d e re a l p u te rii p o litice , ia r ce l critic le in d ica p e ce le o rto d o xe în o rizo n tu l
lite ra tu rii, în sã h e te ro d o xe d in p e rsp e ctiva p u te rii (5 3 ). A ce a stã sta re d e fa p t
se re g ã se ste , o ricâ t a r p ã re a d e p a ra d o xa l, si în a b o rd a re a (p o st)m o d e rn ã a
ca n o n u lu i B ib lic, ia r o b se rva re a e i p o a te fi u tilã p e n tru în te le g e re a ro lu lu i p e
care si-l va asuma, de acum, literatura.

A sp e ctu l ce l m a i vizib il co n stã în ce e a ce V a le n tin e C u n n in g h a m n u m e a

"sim p a tia fa tã d e a p ro crife " (5 4 ). C itito ru l (p o st)m o d e rn , n o te a zã ce rce tã to a re a
b rita n icã , se sim te m u lt m a i a tra s d e cã rtile d e u te ro ca n o n ice , cu m a r fi isto ria
Ju d ite i si a lu i H o lo fre n , sa u d e e va n g h e liile a p o crife , u n d e cre d e cã va a fla
in d icii e se n tia le , o m ise în scrie rile ca n o n ice . O le ctu rã a "B ib lie i" d e a ce st g en,
co n ch id e V a le n tin e C u n n in g h a m , a r fi fo st im p o sib il d e im a g in a t în tr-o e p o cã
d o m in a tã d e tra d itie . C itito ru l ca re p a rcu rg e B ib lia a stfe l n u m a i ca u tã sã se
conformeze unor canoane, unui modus vivendi p ro p u s d e cã tre o in stitu tie d e
a cã re i a u to rita te d ivin ã e l e ste în cre d in ta t, ci ca u tã su p o rt p e n tru u n modus
vivendi p ro p riu . E ste o le ctu rã p o sib ilã n u m a i si n u m a i în tr-un mediu unde
privatizarea credintei s-a p ro d u s d e ja si u n d e B ib lia , în ve rsiu n e a e i ca n o n icã ,
nu mai satisface toate orizonturile de aste p ta re . A ici, co n fe rire a u n e i a u to ritã ti
canonice textelor deuterocanonice sau celor apocrife devine conditie strict
n e ce sa rã . D a r, a te n tie , a ce a stã a u to rita te n u va fi va la b ilã d e câ t în ca d ru l u n u i
ca n o n p riva t, ce a r p u te a sã cu p rin d ã fo a rte b in e o co m b inatie de pasaje din
Isto ria S u za n e i, a lã tu ri d e fra g m e n te d in C o ra n , p a g in i d in lite ra tu ra sim b o listã
sa u a va n g a rd istã si câ te va te xte fre u d ie n e .

În p re lu n g ire a a ce stu i tip d e le ctu rã m a i e xistã , d u p ã cu m s-a remarcat

în re p e ta te râ n d u ri, u n a ltu l: le ctu ra în tr-o ch e ie a p o lo g e ticã (p o st)m o d e rn ã a
B ib lie i, trib u ta rã m e to d e lo r isto rico -critice , ca re d o re ste cu to t d in a d in su l sã
tin ã p a su l cu e xig e n te le p a ra d ig m e i a ctu a le si sã d e m o n stre ze cã S crip tu rile
pot figura foarte bine pe listele canonului (post)modern. Dar acest lucru este
fo a rte g re u d e co n ce p u t în a fa ra d ire ctiilo r d e sch ise d e B u ltm a n n . U n u l d in tre
m u ltip le le e fe cte a le scrie rilo r lu i B u ltm a n n , ch ia r d a cã e l n u a su stin u t
n icio d a tã în m o d e xp licit a sa ce va , a fo st si id e e a cã p u te m re n u n ta la a ce le
e le m e n te d in S crip tu rã p e ca re n o i le co n sid e rã m ire le va n te sa u ch ia r o p a ce
pentru cititorul contemporan, sau la cele momentan dificile din punct de
ve d e re e xe g e tic (cu m a r fi p a sa je le re fe rito a re la h o m o se xu a lita te , b u n ã o a rã ).
Rezultatul va fi o versiune a B ib lie i ca n o n icã d in p u n ct d e ve d e re (p o st)m o d e rn
(d a cã p u te m vo rb i d e sp re a sa ce va ), o b tin u tã p rin o cu lta re a p a sa je lo r ce a r
p u te a m o tiva o co n clu zie co n tra rã . A ce a stã ve rsiu n e n u re p re zin tã , în re a lita te ,
d e câ t o se le ctie d e fra g m e n te d in co rp u su l scrip tu ristic, sa tisfã cã to a re
pragmatic si momentan (55).
 În fin e , d a cã id e n tificã m d iscu rsu l p u te rii, a ici, în p o stm o d e rn ism , cu u n u l
ca re p rivile g ia zã re la tivism u l id e ilo r te o lo g ice si p ro p u n e a g n o sticism u l ca
so te rio lo g ie , a tu n ci B ib lia n ici m ã ca r n u m a i p o a te sta în tre cã rtile ca n o n ice .
R e ze rva p o stm o d e rn ã fa tã d e m e ta n a ra tiu n i, o p tiu n e a p e n tru p lu ra lism u l
o p in iilo r, d ive rsita te a in te re se lo r, p ro vo cã rile a d re sa te cre d in te lo r a cã ro r
unicitatea si universalitatea nu erau contestate, ieri, de nimeni, interoghe a zã
destul de brutal pretentiile evreilor sau ale crestinilor referitoare la statutul
B ib lie i ca m e d iu p rin e xce le n tã a l re ve la tie i d ivin e . D a cã a r fi sã lu ã m ca
exemplu doar una dintre multiplele ideologii postmoderne, ne putem da cu
u su rin tã se a m a cã su p u sã u n e i g rile fe m in iste , d e p ild ã , B ib lia a r p u te a fi ch ia r
e lim in a tã cu to tu l d in ca n o n . D in tr-un punct de vedere feminist, Scripturile
iudeo-cre stin e sa tisfa c u n siste m d e cre d in te ce p rivile g ia zã va lo rile
p a tria rh a le , ce n triste si im p e ria liste . În g e n e ra l, B ib lia e ste co n sid e ra tã ca o
ca rte n e d re a p tã fa tã d e fe m e i, e m in a m e n te m a scu lin ã si d ire ct re sp o n sa b ilã
p e n tru va lid a re a e xclu d e rii so cia le a fe m e ilo r. P e n tru ca B ib lia sã se b u cu re d e
autoritate inclusiv asupra unui receptor feminin, sustine Ivone Gebara, este
strict n e ce sa rã o re e va lu a re a e i p rin tr-un demers interpretativ feminist,
d e sp rin s cu to tu l d e ce e a ce e ste ve ch i si, d e ci, co ru p t d e m a scu lin ita te , a d icã
d e “h e g e m o n ia m a scu lin ã a su p ra stiin te lo r b ib lice ” (5 6 ). T re b u ie sã re m a rcã m
cã a ce stã so lu tie vin e d in p a rte a u n u i fe m in ism m o d e ra t. P e n tru cã so lu tia
fe m in ism u l ra d ica l p ro p u n e ch ia r re scrie re a B ib lie i, ca te xt sa cru , în fu n ctie d e
e xig e n te le a ce stu i cu re n t d e id e i. B ib lia , a ra tã E lza T a m e z, a fo st scrisã în
u rm ã cu m u lte se co le , în tr-o cultu rã p a tria rh a lã si, ca u rm a re , te xtu l e i n u m a i
e ste a ctu a l. D u h u l lu i D u m n e ze u , în sch im b , co n tin u ã sã fie p re ze n t si sã se
m a n ife ste în lu m e , în via ta d e zi cu zi a o a m e n ilo r. O n o u ã S crip tu rã a r tre b u i
a lcã tu itã , p rin a n to lo g a re a te xte lo r ca re isto rise sc vietile unor femei oprimate.
V ia ta fie cã re i fe m e i, sp u n e E lsa T a m e z, e ste u n te xt sa cru (5 7 ). S i n u p u te m
sã n u re cu n o a ste m în cu vin te le e i ce le b ra a firm a tie a lu i Dietrich Bonhoeffer:
"n u g e stu rile re lig io a se fa c ca u n cre stin sã fie ce e a ce e ste , ci p articiparea lui
la su fe rin te le lu i D u m n e ze u , în lu m in a lu m ii." D a cã d u m n e ze u l p o stm o d e rn
e ste via ta , a sa cu m în ce a rcã sã d e m o n stre ze D o n C u p itt, ia tã cã te xte le
ca n o n ice a le a ce ste i re lig ii se vã d e sc a fi isto riile vie tilo r p e rso n a le sa u
re la tã rile ve ro sim ile ale unor destine exemplare.

L a în ce p u tu l a n ilo r '7 0 d e ja , A le xa n d e r S o lje n itîn ve d e a în lite ra tu rã , în cã

tributar unei paradigme romantice, memoria vie a unei natiuni si o considera
în ze stra tã cu m e n ire a d e a co n stru i si p ã stra id e n tita te a si u n ita te a natiunii
re sp e ctive (5 8 ). T o t în a n ii '70, N a d e zh d a M a n d e lsh ta m îsi m ã rtu rise a cre d in ta
în p u te re a ta u m a tu rg icã si vin d e cã to a re a a d e vã ra te i p o e zii, d e riva tã d in tr-o
p e rce p tie cu to tu l sp e cia lã a u n e i "d re p tã ti" p ro fu n d e , in te rio a re si a lib e rtã tii
specifice a rtistu lu i (5 9 ). E lib e ra to a re e ste m a re a a rtã si p e n tru Iris M u rd o ch : n e
d e sch id e o n o u ã p e rsp e ctivã a su p ra a lte ritã tii, n e sa tisfa ce cu rio zita te a si n e
a ju tã sã fim to le ra n ti si g e n e ro si (6 0 ). E xe m p le le a r p u te a co n tin u a , d e sig u r, cu
a su p ra d e m ã su rã , d a r co n sid e rã m cã a ce ste a tre i su n t în d e a ju n s d e
ilustrative pentru a putea sesiza transferul de atributii care se produce acum.
O d in io a rã , B ib lia iu d e o -cre stin ã e ra m e n itã sã în tre tin ã m e m o ria vie a
co m u n itã tilo r si a m e m b rilo r a ce sto ra , sã le cu ltive co n stiinta de sine prin apel
la memorie si la un set de de prevederi general acceptate si considerate de
p ro ve n ie n tã d ivin ã , sã vin d e ce p a siu n i si sã fie , în u ltim ã in sta n tã , izvo r d e
virtuti.

V e d e m b in e , o d a tã cu m o d ifica re a d e p a ra d ig m ã o p e ra tã în e vo lu tia
ideilor din spatiul european, exact aceste prerogative vor fi atribuite literaturii,
ca re se p lia zã m u lt m a i b in e n o u lu i se t d e va lo ri. D in p e rsp e ctiva n o ilo r
ortodoxii, Biblia iudeo-cre stin ã n u m a i p o a te fi d e câ t, în ce l m a i fe ricit ca z,
carmina gentilium, sa u , în ce l m a i n e fe ricit, su m a tu tu ro r e re ziilo r: e a su stin e
ideologii patriarhale, xenofobe, rasiste, centriste, imperialiste, fasciste etc. Iar
ro lu l d e B ib lie a ve a cu lu i îi va re ve n i, d e sig u r, a rte i, lite ra tu rii.

E ste m o m e n tu l sã co n se m n ã m câ te va co n clu zii la d iscu tia n o a strã

d e sp re ro lu l B ib lie i în co n tu ra re a u n e i co n stiin te lite ra re m o d e rn e . În ce le d e
m a i su s a m p u tu t co n sta ta , în p rim u l râ n d , cã vre m e d e u n m ile n iu si m a i b in e ,
ce l p u tin p â n ã la R e n a ste re , B ib lia s-a a fla t în ce n tru l p re o cu p ã rilo r e xe g e tice
a ju n g â n d , p ra ctic, sã fu n ctio n e ze la u n m o m e n t d a t ca m o d e l d e a p rivi, d e a
p e rce p e si d e a e xp rim a o m u l si lu m e a . În to t a ce st rã stim p , B ib lia e ste C a rte a
p rin e xce le n tã si e a co n fe rã sta tu tu l cã rtii în g e n e ra l. M u ltã vre m e , cu ltura si
te o lo g ia se vo r d e zvo lta îm p re u n ã , a stfe l cã e le m e n te le a ce sto ra se
în tre p ã tru n d în a sa m ã su rã în câ t p e a lo cu ri a ju n g sã se co n fu n d e . A p ro a p e
to tu l stã , fie te xt lite ra r, isto ric, filo so fic, în lu m in a tra d itie i scrip tu ristice , ca re
ajunge astfel sã co n stitu ie ch ia r co n stiin ta d e sin e a co m u n itã tii re ce p to a re a
textului si spatiu privilegiat pentru lectura si interpretarea semnelor vremii (61).
A cu m , în ve a cu l d e m ijlo c, id e e a d e a u to r se d e o se b e ste d e ce a d e sim p lu
scriito r, ia r cã rtu ra ri p re cu m A u g u stin , b u n ã o a rã , a ju n g la o co n stiin tã
lin g visticã d e o se b itã fa tã d e ce a sp e cificã a n tich itã tii si p ro d u c d e ja d iscu rsu ri
m e ta lite ra re ce p re g ã te sc te re n u l p e n tru a p a ritia criticii m o d e rn e . În p a ra le l,
h rã n in d u -se din spiritualitatea Scripturilor, textul literar ca atare tinde la un
sta tu t d e sa cra lita te p e d o u ã cã i: d in p u n ct d e ve d e re a rtistic, a n u m e p rin
a u to re fe re n tia lita te , p rin su b scrie re a la o id e e d e fru m o s în sin e si p rin te n d in ta
d e a su b stitu i te xte le co n sa cra te ; si în p la n id e o lo g ic, m a n ife stâ n du-se
a p o lo g e tic si e d ifica to r în slu jb a u n o r cu re n te d e o p in ie d e ve n ite , cu a p o rtu l
acestora, programe politice.

I.c: În sp atiu l o rto d o x

D iscu tia n o a strã n u a re p re te n tii d e exhaustivitate. Nu putem epuiza

în tr-u n sim p lu e se u , si cu sig u ra n tã cã n ici n u a m a ve a p o sib ilita te a sã o
fa ce m o ricu m , o p ro b le m a ticã a tâ t d e va stã p re cu m a ce e a a ra p o rtu lu i d in tre
B ib lie si lite ra tu rã . T o tu si, în a in te d e a tre ce la p a rte a a d o u a a n a lize i noastre,
anume la studiile de caz, ne vom referi pe scurt si la datele specifice estului
european.

D a cã , p e n tru O ccid e n t, se co lu l a l X V -le a a în se m n a t în ce p u tu l

R e n a ste rii, p e n tru p a rte a R ã sã rite a n ã a co n tin e n tu lu i, a ce la si se co l a m a rca t
în ce p u tu l d o m in a tie i o to m a n e . U rm â n d u -l p e S ch n e id a u p u te m sp u n e cã , în
ve st, p ro ce su l în ca u zã se m a n ife stã , m a i cu se a m ã d u p ã R e fo rm ã , o a re cu m
ca o co n se cin tã fire a scã a te o lo g ie i iu d e o -cre stin e a fla tã în tr-o co n tin u ã
e xp a n siu n e . M isca re a e ste u n a cu rg â n d d in in te rio r sp re e xte rio r, d in sâ n u l
B ise ricii sp re zo n a d ive rsifica tã si p o lim o rfã a ve a cu lu i. A p a ritia tip a ru lu i,
d iscu tiile filo lo g ice p u rta te în ju ru l va ria n te lo r m a n u scrise , tra d u ce re a C ã rtii în
limbile vernaculare au condus la ceea ce am numit democratizarea textului si,
im p licit, la sco a te re a B ib lie i d in sp a tiu l e cle zia l. D e ce a la ltã p a rte , în O rie n t,
p re siu n e a se cu la rã vin e d in p a rte a u n e i cu ltu ri si civiliza tii strã in e , ce a
m u su lm a n ã . F e n o m e n u l cu n o a ste u rm ã ri sp e cifice ch ia r si în p la n sp iritu a l.
Aici se consta tã , p e d e o p a rte , te n ta tive d e co n tin u a re a p o liticii d e sim fo n ie ,
tip icã B iza n tu lu i, în tre B ise ricã si a u to rita te a civilã , ia r în p la n sp iritu a l o
p ro n u n ta tã re p lie re in te rio a rã . În p e rio a d a im e d ia t u rm ã to a re a p a re isih a sm u l,
ca re a ctie fire a scã , cre d e m n o i, în tr-u n ca d ru a stfe l co n fig u ra t. T o to d a tã ,
stru ctu rile si d o ctrin a B ise ricii in trã în tr-u n a d e vã ra t re g im d e su p ra vie tu ire si
co n se rvã in stitu tiile sa cru lu i, m ira cu lo s a p ro a p e , în d a te le tra d itio n a le a le
a ce sto ra (6 2 ). R e zu lta tu l e ste cã , în B ise ricile R ã sã ritu lu i, S crip tu rile n u
p ã rã se sc sp a tiu l e cle zia l. A ici, B ib lia e ste în co n tin u a re S fâ n tã , ia r le ctu ra si
interpretarea ei sunt mediate liturgic. Locul predilect unde se citeste Cartea
C ã rtilo r rã m â n e b ise rica , tim p u l e ste a ce la a l slu jb e lo r re lig ioase, iar persoana
ca re p e rfo rm e a zã le ctu ra tre b u ie sã fa cã p a rte d in p e rso n a lu l d e cu lt (6 3 ).

În u ltim ã in sta n tã , a ce a stã sta re d e fa p t n u re p re zin tã d e câ t u n re lfe x a l

e ch ilib ru lu i d in tre ce le d o u ã cã i d e tra n sm ite re a re ve la tie i d ivin e , m ã rtu risite în
bise ricile tra d itio n a le : S crip tu ra si T ra d itia . N e în su sim , a ici, o b se rva tia lu i
G e o rg e F lo ro vsky, ca re d e fin e a T ra d itia , în a in te to a te , ca p e “u n p rin cip iu
h e rm e n e u tic si o m e to d ã ” (6 4 ). S ig u r, a firm a tia lu i a re va la b ilita te d e p lin ã d o a r
d a cã n e re fe rim strict la b ise rica p rim a rã , la p e rio a d a p re m e rg ã to a re p rim e lo r
sin o a d e e cu m e n ice . S itu a tia n u se m o d ificã ra d ica l d u p ã va lid a re a p rim e lo r
d e cre te sin o d a le si îm b o g ã tire a T ra d itie i cu d o cu m e n te le ce vo r a lcã tu i
corpusul de texte canonice. Dar veacul apostolic rã m â n e , to tu si, p e rio a d a
câ n d a ce st fe n o m e n p o a te fi o b se rva t ce l m a i b in e to cm a i p e n tru cã a cu m
le g ã tu rile d e co n tin u ita te d in tre h e rm e n e u tica cre stin ã si ce a iu d a icã su n t în cã
evidente (65). D e a ici p ro vin e , în R ã sã rit, id e e a cã B ib lia n u p o a te fi în te le a sã
d e câ t în lu m in a si în ca d re le T ra d itie i. În ve st, a ce a stã co n ce p tie va fi p ã stra tã
d o a r în ca d ru l ca to licism u lu i. T ra d itia , su b lin ia zã F lo ro vsky, e ra “co n te xtu l viu
si p e rsp e ctiva co m p re h e n sivã ce co n d u c la p e rce p e re a si în su sire a a d e vã ra te i
intentii a S crip tu rii si a ico n o m ie i d ivin e .” (6 6 ) C u a lte cu vin te , T ra d itia n u tin d e
sã a d a u g e n im ic la ce le re ve la te d e ja p rin S crip tu rile S fin te , ci o fe rã m e d iu l
optim si indispensabil pentru descifrarea mesajului dumnezeiesc care este
fã cu t a cce sib il, a stfe l, o ricu i îl ca u tã cu o d isp o zitie su fle te a scã a d e cva tã .
A ce st m e d iu tre b u ia sã fie a d e cva t, a se m e n e a S crip tu rii, ce lo r ce re sti, în sã în
a sa fe l în câ t sã d u cã la tra n sfig u ra re a ce lo r p ã m â n te sti. M e sa ju l u ltim , ve d e m
bine, este acelasi, dar transmiterea lui sau, m a i p re cis, îm p lin ire a lu i n u se
p o a te re a liza co re ct d e câ t p rin în tre p ã tru n d e re a ce lo r d o u ã m e d ii.

D u p ã cã d e re a B iza n tu lu i si in sta u ra re a d o m in a tie i o to m a n e , e xp re sia

ce a m a i fid e lã si m a i a cce sib ilã a T ra d itie i, în te le a sã a stfe l, rã m â n e L itu rg h ia
(6 7 ). B ise rica d e vin e a d e vã ra tã a rcã sa lva to a re , p lu tin d p e d e a su p ra isto rie i
to t m a i în vo lb u ra te a ve a cu lu i si, d u p ã m o d e lu l M a icii D o m n u lu i, e ste n u m itã
“lim a n d u h o vn ice sc”. A ici se p ã stre a zã , d e a cu m , a d e vã ra ta Clavis Scripturae
Sacrae a R ã sã ritu lu i. S crie rile P ã rin tilo r cu n o sc o circu la tie d e stu l d e
re strâ n sã , d a r e se n ta h e rm e n e u ticii p a tristice fu se se d e ja co n ce n tra tã în
te xte le ru g ã ciu n ilo r in to n a te în ca d ru l slu jb e lo r b ise rice sti si, d e a se m e n e a , în
obiectele si vesmintele de uz liturgic. Putem spune cã d e a ci în a in te B ise rica
d e vin e , în a n sa m b lu l e i, a d e vã ra ta lu m e a T e xtu lu i (6 8 ). B u n ã o a rã d iscu l p e
ca re se a se a zã m irid e le p o a te sim b o liza lo cu l n a ste rii lu i Iisu s H risto s, ia r în tr-
u n a lt m o m e n t litu rg ic, m o rm â n tu l L u i. E p itra h ilu l p re o te sc în tru ch ip e a zã o a ia
ce a p ie rd u tã , sa lva tã d e cã tre p ã sto ru l ce l b u n . E ste u n sim b o l a l slu jirii, d a r si
a l m ã re tie i sa ce rd o tiu lu i. F o a rte se m n ifica tiv, a tu n ci câ n d îl îm b ra cã , p re o tu l se
ro a g ã : “B in e cu vâ n ta t e ste D u m n e ze u , C e l ce va rsã h a ru l S ã u p e ste p re o tii
S ã i, ca m iru l p e ca p , ce se p o g o a rã p e b a rb ã , p e b a rb a lu i A a ro n , ce se
p o g o a rã p e m a rg in e a ve sm in te lo r lu i.” T e xtu l ru g ã ciu n ii fa ce a lu zie la
m o m e n tu l co n sa crã rii lu i A a ro n ca p re o t a l p o p o ru lu i a le s (E xo d 2 9 :2 1 ; L e vitic
8 :3 0 ) a firm â n d , în fe lu l a ce sta , a sce n d e n ta p re o tie i cre stin e si fa p tu l cã
u rm ã to rii lu i H risto s fo rm e a zã n o u l Isra e l, d e ci su n t ch e m a ti sã îm p lin e a scã
d e stin u l o m u lu i în co n fo rm ita te cu vo ia d ivin ã .

Im n e le litu rg ice n u su n t d e câ t co m e n ta rii la a n u m ite p a sa je scrip tu ristice

ca re u rm ã re sc, p e lâ n g ã a fla re a se n su lu i, în cu ra ja re a u n e i d isp o zitii
d o xo lo g ice în m in te a si în in im a litu rg h isito ru lu i (6 9 ). O fo a rte in te re sa n tã
a lcã tu ire d in p e rio a d a o cto ih u lu i sp u n e : “P o m u l ce l d e o d in io a rã d in E d e n a
a d u s a m ã rã ciu n e , ia r le m n u l C ru cii a în flo rit via tã d u lce ; cã m â n câ n d A d a m
în tru stricã ciu n e a a lu n e ca t, ia r n o i în d u lcin d u -ne de trupul lui Hristos
d o b â n d im via tã si n e în d u m n e ze im în ch ip ta in ic, p rim in d îm p ã rã tia ce a
ve sn icã a lu i D u m n e ze u . P e n tru a ce e a cu cre d in tã strig ã m : S la vã p ã tim irii
T a le , C u vâ n tu le .” (7 0 ) Pasajele biblice la care se face aluzie sunt evidente.
In te re sa n tã n i se p a re a lã tu ra re a lo r d u p ã o lo g icã , tre b u ie sã re cu n o a ste m ,
p e n tru n o i in so litã , d a cã n u îi id e n tificã m rã d ã cin ile tip o lo g ice :

· p o m u l cu n o a ste rii si cru ce a , vã d itã a stfel a fi pom al vietii;

· Adam, omul cel vechi, si Hristos revelat ca nou Adam, restaurator al

fiintei umane;

· fructul oprit din care s-a în fru p ta t A d a m si tru p u l ch ristic, i.e. euharistia;
· paralela arbore-o m , fa m ilia rã m isticii iu d a ice , e ste m e n itã sã a ctu a lize ze
d iscu rsu l, sã a tra g ã a te n tia a su p ra va lo rii lu i m istice si sã p re g ã te a scã
d o xo lo g ia fin a lã .

În tre a g a isto rie a cã d e rii si a sa lvã rii fiin te i o m e n e sti, p re cu m si d o ctrin a

d e sp re p ã ca t si re d e m p tiu n e se a flã co n ce n tra te în a ce ste râ n d u ri.

V e d e m b in e cã , în sp a tiu l o rto d o x, a ve m d e a fa ce cu u n d e m e rs n u
d o a r h e rm e n e u tic, ci si d o xo lo g ic, în a ce la si tim p . În o p tica rã sã rite a n ã , ce le
d o u ã n u p o t fu n ctio n a se p a ra t. A stfe l, ra p o rtu l d in tre B ib lie si lite ra tu rã
cunoaste o dezvoltare sp e cificã . În sp a tiu l cu ltu ra l b rita n ic, d e e xe m p lu ,
puteam vorbi despre o aproprie re a B ib lie i d e cã tre lite ra tu rã , m a i cu se a m ã
d u p ã a p a ritia V e rsiu n ii A u to riza te (1 6 1 1 ), fa cilita tã m u lt d e fa p tu l cã a ce a sta
e ste d ifu za tã în m a sã , ia r p a sa je în tre g i d in e a su n t p re lu a te ch ia r în
a b e ce d a re le vre m ii, a stfe l în câ t g e n e ra tii în tre g i vo r în vã ta sã scrie si sã
cite a scã p o rn in d d e la S crip tu rã . În R ã sã rit, ca su p o rt p e n tru în vã ta re a
scrisu lu i si a cititu lu i n u e ste fo lo sitã B ib lia , ci fie p a sa je d in V ie tile S fintilor, fie
d in a lte cã rti p io a se sa u , d e ce n u , ch ia r C e a slo vu l fã cu t ce le b ru d e a m in tirile
lu i Io n C re a n g ã . L ite ra tu ra sp e cificã a ce ste i zo n e cu ltu ra le va tin d e sã im ite si
sã p re ia , m a i în tâ i, te xtu l d e cu lt si d e -a b ia în tr-o p e rio a d ã tâ rzie (se co lu l X IX-
X X ), te xtu l scrip tu ristic. A ici n u S crip tu ra e ste lu a tã ca m o d e l, ci V ie tile
S fin tilo r, A le xa n d ria sa u C e a slo vu l. D e sig u r, n u la fe l sta u lu cru rile în p la n
lin g vistic. H ie ra tism u l sp e cific, a g lo m e rã rile a p ro a p e b a ro ce d e fig u ri si
preferinta pentru un limbaj arhaic tot de aici provin.

E fe cte le a su p ra lite ra tu rii cu lte su n t d e o se b it d e in te re sa n te . În p rim u l

râ n d , co n sta tã m a p a ritia u n o r o p e re ce u rm ã re sc ilu stra re a cre d in te i, d a r o fa c
lu â n d ca m o d e l n a ra tiu n i p io a se o ccid e n ta le si, a stfe l, se ra p o rte a zã la
S crip tu ri o a re cu m in d ire ct. U n b u n e xe m p lu în a ce st se n s a r fi A l. L a sca ro v -
M o ld o va n u . E ste o lite ra tu rã a p o lo g e ticã , în sã tin â n d to tu si d e ce e a ce a m
n u m i lite ra tu rã d e m a sã . C e l m a i a d e se a , p ro d u ctiile lite ra re d e a ce a stã
fa ctu rã su n t p rivite cu m a ri re ze rve d e cã tre a u to rita te a e cle zia sticã . A p o i, su n t
a u to ri ca re scriu lite ra tu rã re lig io a sã , sa u d e in sp ira tie re lig io a sã , p e n tru a -si
a firm a o cre d in tã p ro p rie . A d e se o ri, a sa ca în ca zu l lu i V a sile V o icu le scu sa u a
Pr. Mihail Avramescu, aceasta nu este n ici p e d e p a rte în co n tra d ictie cu
d o ctrin a B ise ricii. A m p u te a vo rb i m a i d e g ra b ã , în ca zu l lo r, d e ilu strã ri
subiective ale unor eforturi personale de a-si a su m a cre d in ta . C ã rtu ra ri
cu ltiva ti, e i va lo rificã d e zin vo lt p a sa je b ib lice si te xte d e cu lt în e g a lã m ã su rã ,
p e ca re le fre cve n te a zã a d e se a cu a sid u ita te a tâ t în ca d ru litu rg ic, câ t si
p e n tru le a g u sta fru m u se te a e ste ticã . M a i su n t a u to ri a n g a ja ti p o litic sa u
m ã rtu risito ri d e cre zu ri p o litice , a sa ca N ich ifo r C ra in ic, a cã ro r lite ra tu rã d e
inspiratie e vid e n t cre stin ã e ste p u sã în slu jb a id e a lu rilo r n a tio n a le si ch ia r
e xp lo a ta tã , u lte rio r, id e o lo g ic. În fin e , u n filo n în cã p re a p u tin e xp lo ra t e ste
a ce la a l p ro d u ctie i lite ra re ca re a sp irã la sta tu tu l d e te xt cu ltic. A u to ri p re cu m
Ieromonahul Daniil Tudor îsi a su m ã to ta l a ce a stã e xp e rie n tã a S crip tu rii si o
tra n sp u n , a p o i, în im n e re lig io a se . D e lo c în tâ m p lã to r, p a rte d in o p e ra a ce stu i
p o e t a fo st a cce p ta tã d e cã tre B ise rica O rto d o xã R o m â n ã în co rp u su l d e te xte
liturgice.

În ch e ie m a ce a stã se ctiu n e re m a rcâ n d cã , în e st, lite ra tu ra a p ã ru tã în

lu m in a B ib lie i tin d e la sta tu tu l d e sa cra lita te fie a lã tu râ n d u -se unui crez politic,
a sa ca în ve st, fie ch ia r in trâ n d în b ib lio te ca in stitu tiilo r B ise ricii. L ite ra tu ra
p io a sã si ce a d e so rg in te re lig io a sã n u vo r a sp ira n icio d a tã la a d e ve n i te xte
sa cre d in sim p lu l m o tiv cã , a ici, o rice d e cizie în a ce st se n s a p a rtin e B ise ricii.
R o lu l a ce sto r p ro d u ctii lite ra re va fi, m e re u , u n u l în ce l m a i fe ricit ca z ilu stra tiv.
Numai anumite scrieri pot afirma sau celebra cred in ta . P e d e a ltã p a rte , n e fiin d
apropria tã d e cã tre lite ra tu ra se cu la rã , B ib lia n u p ã rã se ste d e câ t a b so lu t
a ccid e n ta l sp a tiu l litu rg ic si co n tin u ã sã fie ve n e ra tã ca a ta re .

N e p ro p u n e a m , în e se u l d e fa tã , sã ve rificã m o ip o te zã in e d itã
re fe rito a re la sta tu tu l ra p o rtu lu i d in tre B ib lie si lite ra tu rã în se co lu l X X , p e ca re
o e n u n ta m a stfe l: d a cã , în tr-o prim fa zã , B ib lia e ste a sim ila tã lite ra tu rii sa cre ,
în tr-o fa zã u lte rio a rã e a se rve ste d re p t m o d e l lite ra tu rii se cu la re si e ste
apropria tã d e a ce a sta , re zu lta tu l fiin d o te n d in tã d e (a u to )sa cra liza re a ce le i
d in u rm ã . A m co n sid e ra t n e ce sa r sã sta b ilim , p e b a za m ã rtu risirii fã cu te d e S f.
L u ca la în ce p u tu l E va n g h e lie i sa le , cã p ro b le m a tica tre b u ie a b o rd a tã în fu n ctie
d e p o zitia scrie rilo r a n a liza te fa tã d e d o ctrin a d e cre d in tã . A stfe l, a m sta b ilit cã
p u te m vo rb i d e sp re te xte ca re a firm ã si ce le b re a zã cre d in ta , despre texte care
o ilu stre a zã si d e sp re a lte le ca re o a lte re a zã sa u ch ia r o co n tra zic. In itia l,
B ib lia e ra sin g u ra ca rte ce în tru n e a p rim e le tre i ca litã ti. R e m a rcâ n d , a p o i,
d ificu ltã tile in su rm o n ta b ile , în o p in ia n o a strã , d e a d iscu ta ra p o rtu l d in tre
Scrip tu ri si lite ra tu rã d in p u n ct d e ve d e re e ste tic, n e -am concentrat asupra
d ire ctiilo r d e d ifu za re a m o d e lu lu i b ib lic în lite ra tu ra se cu la rã . A m vã zu t a stfe l
cã lite ra tu ra se cu la rã n u se m ã rg in e ste la a im p o rta te m e si m o tive b ib lice , ci
a sp irã in clu siv la p o zitia p rivile g ia tã p e ca re n u o p o a te co n fe ri d e câ t
sa cra lita te a . În ve st, p ro ce su l in itia t d e R e n a ste re si d e R e fo rm ã d u ce p e d e o
parte la privatizarea Scripturii si, pe de alta, la (auto)sacralizarea literaturii din
punct de vedere estetic si ideologic (te xte le re sp e ctive a ju n g sã a firm e , sã
ilu stre ze sa u sã ce le b re ze cre d in te p o litice ). În cu ltu ra e u ro p e a n ã , p ro ce su l
a re re zu lta te sp e cifice în O ccid e n t si în O rie n t.

Ip o te ze i n o a stre in itia le îi co re sp u n d e , co n sid e rã m a cu m , u rm ã to a re

concluzie: din slujito a re a p ie tã tii (ca sã re lu ã m e xp re sia lu i Jo h n W e sle y),
lite ra tu ra se o rie n te a zã d u p ã m o d e lu l b ib lic si, (a b )u zâ n d d e a ce sta , tin d e sã
se a u to n o m ize ze p e m ã su rã ce p ro ce su l d e se cu la riza re a cre d in te i si a
S crip tu rii p ro g re se a zã si, m a i m u lt d e câ t a tâ t, ch ia r sã o cu p e lo cu l lã sa t lib e r.
În sã a ce a stã co n clu zie n u p o a te fi d e câ t p a rtia lã , d e vre m e ce va la b ilita te a e i
n u se ve rificã în tru to tu l în ca zu l lite ra tu rilo r p ro d u se în sp a tii tra d itio n a le
precum cel catolic sau cel ortodox est-european. Occidentul nu este protestant
si a n titra d itio n a l în b lo c (7 1 ). E xistã su ficie n t d e m u lti a u to ri a p u se n i ca re , în
plin secol XX, atrag atentia asupra valorilor traditionale si privesc modernismul
ca su m ã a tu tu ro r e re ziilo r. În sp a tiu l tra d itio n a l, u n d e co n ta ctu l cu Biblia este
m e d ia t litu rg ic si, to to d a tã , p rin tr-un corpus solid de texte pioase, literatura nu
va tin d e sã su b stitu ie C a rte a d e câ t fo a rte tâ rziu , o d a tã cu p ã tru n d e re a id e ilo r
luministe si a tenditelor de sincronizare cu ideile rationaliste, luministe,
pozitiviste . P â n ã p rin ce a d e a d o u a ju m ã ta te a se co lu lu i a l X IX -lea, modelul
rã m â n e ce l o fe rit d e te xte le cu ltice si d e ce le p io a se . În sp a tiu l ro m â n e sc,
a ce a stã d ire ctie se m e n tin e si fu n ctio n e a zã în p a ra le l cu te n d in te le d e
sin cro n iza re p â n ã tâ rziu , co n cre tizâ n d u -se în se co lu l u rm ã to r în cu re n te le
traditionalist-autohtoniste. Pentru curentele sincroniste, concluzia deja
e n u n ta tã e ste fu n ctio n a lã . D a r p ro d u ctiile tra d itio n a list-a u to h to n iste a sp irã la
sa cra lita te fie p rin co n sa cra re id e o lo g icã (a tu n ci câ n d sunt exploatate politic),
fie p rin re cu n o a ste re ca a ta re ch ia r d e cã tre B ise ricã (a tu n ci câ n d e ste vo rb a
despre texte de cult).
Consideratiuni finale si tranzitorii

P o rn in d d e la o p re o cu p a re le g a tã d e ro lu l p e ca re l-au jucat si l-ar mai

putea juca în cã te xte le fo n d a to a re a le iu d e o -cre stin ism u lu i în p ro ce su l d e
fo rm a re a p a ra d ig m e i cu ltu ra le e u ro p e n e , în e se u l d e fa tã a m cã u ta t sã
ve rificã m o ip o te zã o a re cu m in e d itã în m e d iile a ca d e m ice ro m â n e sti, a n u m e
a ce e a cã m o d ificã rile su fe rite d e cã tre sta tu tu l B ib lie i, în sp e cia l în ce a d e a
d o u a ju m ã ta te a se co lu lu i X X , a u in flu e n ta t în m o d d ire ct a tâ t sta tu tu l te xtu lu i
lite ra r, câ t si p e a ce la a l a u to ru lu i si a u co n d u s, im p licit, la co n stru ire a u n e i n o i
paradigme de receptare a Scripturii si a literaturii.

De m e rsu l n o stru e ra b a za t p e fa p tu l cã , a sim ila tã in itia l lite ra tu rii sa cre ,

B ib lia a se rvit m u ltã vre m e d re p t re p e r p e n tru lite ra tu ra se cu la rã fiin d u -i, cu
sig u ra n tã p â n ã si în zile le n o a stre , u n u l d in tre izvo a re le p rin cip a le d e
inspiratie. Treptat, ea a co n trib u it la crista liza re a u n u i sp irit critic si, în tr-un
se n s, p u te m sp u n e cã p rin m u ltitu d in e a d e te m e , m o tive , g e n u ri, a rh e tip u ri,
fig u ri p u se la d isp o zitia a rtistilo r ch ia r a g e n e ra t lite ra tu rã si e le m e n te d e
co n stiin tã lite ra rã . F iin d p rivitã vreme de d o u ã m ile n ii ca re p e r fu n d a m e n ta l în
m e d iile e cle zia stice , d a r si în re p u b lica lite re lo r, e ra fire sc ca o rice m o d ifica re
su fe ritã d e C a rte sã se rã sfrâ n g ã n e în tâ rzia t a su p ra p ro xim itã tilo r e i.

P e n tru a p u te a a n a liza a ce ste ip o te ze , a m în ce p u t re m a rcâ n d quasi-

a b se n ta în m e d iile d e sp e cia lita te ro m â n e sti a stu d iilo r p e a ce a stã te m ã , d re p t
p e n tru ca re a m o fe rit o p re ze n ta re g e n e ra lã a d iscu tiilo r p u rta te d e sp re
ra p o rtu l d in tre B ib lie si lite ra tu rã în u n ive rsitã tile e u ro p e n e , în sp e cia l d in a n ii
'8 0 în co a ce . În d e m e rsu l n o stru n e -a in te re sa t m a i cu se a m ã u n su rvo l
b ib lio g ra fic, p e n tru o p re ze n ta re câ t m a i cu p rin zã to a re a p ro b le m a ticii. D a r
d in co lo d e a ce a sta , a m cã u ta t sã su rp rin d e m si d in a m ica p ro ce su lu i d e
sa cra liza re /se cu la riza re a ce lo r d o i p o li a fla ti în discutie, Biblia si literatura. Ne
p ro p u n e a m , cu a lte cu vin te , sã p re ze n tã m u n m o d e l te o re tic a ce e a ce a m
so co tit a fi p ro ce su l d e a sim ila re a B ib lie i d e cã tre lite ra tu ra se cu la rã si a m
a ju n s la co n clu zia cã u rm ã rile a ce stu ia se p o t o b se rva în te n d in te le post-
moderne de secularizare a Bibliei, respectiv de sacralizare a literaturii printr-o
apropriere si printr-un transfer oarecum abuzive (72). Chestiune pe care
ulterior am abordat-o - si p ro b a b il cã a ce a sta va fi fiin d co n trib u tia n o a strã
m a jo rã la d e zb a te re a ra p o rtu lu i în ca u zã - tin â n d se a m a d e sp e cificu l sp a tiu lu i
est-e u ro p e a n , d e m e d iu l sp iritu a l si cu ltu ra l cre a t a ici d e cã tre B ise ricile
Ortodoxe.

D in a n a liza n o a strã se d e sp rin d e fa p tu l cã o d iscu tie d e sp re ra p o rtu l d in tre

B ib lie , sa cru si lite ra tu rã , în tr-u n m e d iu tra d itio n a l a se m e n e a ce lu i rã sã rite a n ,
tre b u ie sã p o rn e a scã d e la id e e a cã , a ici, B ib lia e ste re ce p ta tã n u d o a r ca
m e sa j, ci si ca o b ie ct cu va le n te ico n ice . C u a lte cu vin te , cã m e sa ju l e i e ste
transmis si perpetuat prin tot ceea ce tine de sfera liturgicului si prin
in te rm e d iu l u n u i co rp u s d e te xte d e p o zita re a le co re cte i in te rp re tã ri. T o to d a tã ,
C a rte a ca a ta re e ste ve n e ra tã ca o b ie ct litu rg ic. N e a flã m în tr-un spatiu unde
triu n g h iu l se m io tic fu n ctio n e a zã fã rã g re s. A re zu lta t, d e a ici, fa p tu l cã în tr-un
a stfe l d e co n te xt m o d e lu l lite ra r ce l m a i rã sp â n d it, p â n ã în a d o u a ju m ã ta te a
secolului al XIX-le a , rã m â n e ce l o fe rit d e cã tre te xte le cu ltice si p io a se , ca re
ve h icu le a zã m e sa ju l b ib lic im p licit. A ce a stã te n d in tã a ve a sã se crista lize ze în
ce e a ce , u lte io r, a fo st n u m it lite ra tu rã "a u to h to n istã ", "tra d itio n a listã ", e tc.
P ro d u ctiile d e a ce a stã fa ctu rã a sp irã la sa cra lita te fie p rin co n sa cra re
id e o lo g icã (a tu n ci câ n d su n t e xp lo a ta te p o litic), fie p rin re cu n o a ste re ca a ta re
ch ia r d e cã tre B ise ricã (a tu n ci câ n d în ca u zã su n t te xte d e cu lt). E ste vo rb a ,
d e sig u r, d e sp re o sa cra lita te în te le a sã n u în se n s tra d itio n a l, ci p u r m o d e rn .
L ite ra tu ra se cu la rã va tin d e sã su b stitu ie C a rte a fo a rte tâ rziu , d e -a b ia o d a tã
cu p ã tru n d e re a id e ilo r lu m in iste si a tendintelor de sincronizare cu Apusul,
co n stitu in d "m o d e rn ism u l" ro m â n e sc. P rin fo rta lu cru rilo r, n u a m p u tu t e vita
referintele constante la aceste elemente legate de canonul literar si la cel
cu ltu ra l ro m â n e sc, a sa cu m a u fo st e le a n a liza te si p re ze n ta te d e cã tre E .
L o vin e scu , G . C ã lin e scu si N . M a n o le scu . D e lo c în tâ m p lã to r d e o a re ce , a sa
d u p ã cu m a m p u tu t ve d e a , p rin in flu e n ta e i, B ib lia a a vu t d e ju ca t u n ro l
d e o se b it d e im p o rta n t in clu siv în in stitu ire a a ce sto r ca n o a n e .

Oricum am privi lucrurile, secolul X X trã ie ste su b im p e riu l

m o d e rn ism u lu i. C h ia r si în e st, m o d e rn ism u l n u m a i re p re zin tã a tâ t u n p ro g ra m
lite ra r sa u id e o lo g ic (vo rb im d e ja d e sp re m o d e rn ism e , la p lu ra l), câ t o sta re d e
sp irit ca p a b ilã sã se m a n ife ste în ce le m a i d ive rse fo rm e , d a r ca re structural
re sp e ctã in va ria n te le d e ja co n sa cra te : a u to n o m iza re a , ra tio n a liza re a ,
a firm a re a su b ie ctivitã tii, d e sp rin d e re a d e ve ch i, te n d in ta d e a d e cva re la sp iritu l
vre m ii si d ive rse fa te te a le se cu la rizã rii. S u b scrie m la o b se rva tiile lu i N ico la e
Manolescu refe rito a re la a ce st a sp e ct. În tr-un studiu remarcabil (73), criticul
su stin e a cu p rivire la p o e zia ro m â n ã d in p e rio a d a in te rb e licã fa p tu l cã
în ca d ra re a u n u i a u to r sa u a a ltu ia în sfe ra m o d e rn ism u lu i sa u a
tra d itio n a lism u lu i e ste fo a rte d ificilã , d e o a re ce n o tiunile respective nu au un
co n tin u t p re cis si, în o rice ca z, n u tre b u ie o p u se . D u p ã N ico la e M a n o le scu ,
ca re se situ e a zã a ici în p re lu n g ire a lu i G . C ã lin e scu si E . L o vin e scu ,
tra d itio n a lism u l ro m â n e sc d e d u p ã p rim u l rã zb o i m o n d ia l e ste , d e fa p t, o fo rm ã
de m o d e rn ism . E ste , cu m sp u n e e l, “m a i d e g ra b ã u n p ro g ra m d e câ t o
se n sib ilita te re a lã ” si în tã re ste : “d a cã tra d itio n a lism u l e u n p ro g ra m si o
m a n ie rã , o g ru p a re , o o rie n ta re , a d e se a o re vistã (“G â n d ire a ”), m o d e rn ism u l
(im p ro p riu n u m it a stfe l) re p re zin tã o sta re d e sp irit g e n e ra lã si e cu m u lt m a i
d ive rs.” (7 4 )

E ste n o ta b il cã m a jo rita te a a u to rilo r ro m â n i co n sid e ra ti în d e o b ste

tra d itio n a listi, a sa ca N ich ifo r C ra in ic d e p ild ã , m a n ife stã , fã rã e xce p tie , o
a titu d in e d e o se b it d e criticã la a d re sa m o d e rn ism u lu i si a tendintelor
m o d e rn iste d in cu ltu ra ro m â n ã . P e n tru e i, m o d e rn ism u l n u e ste cre d ib il d in n ici
u n p u n ct d e ve d e re , e ste u n d ru m fã rã n ici o tin tã . T o tu si, o ricâ t a r p u te a sã
p a rã d e p a ra d o xa l, cu to tii rã m â n a u to ri m o d e rn i, în ciu d a fa p tu lu i cã u n ii d in tre
e i a le g m o d a litã ti d e e xp rim a re trib u ta re p a ra d ig m e i tra d itio n a le . F o a rte
in te re sa n t, critica p e ca re e i o a p licã m o d e rn ism u lu i vin e d in tr-o zo n ã p ro fu n d
tra d itio n a lã . În sch im b , d e sp re fie ca re a m p u te a sp u n e , p a ra fra zâ n d u -l pe
H a b e rm a s, cã e ste o p e rso n a lita te a u to n o m ã ce se co n stru ie ste p e sin e în tr-o
lib e rta te d e p lin ã . C a zu l Ie ro sch im o n a h u lu i D a n iil S a n d u T u d o r e ste
e m b e lm a tic a ici. A ce sti a u to ri su n t m o d e rn i, d a r e i tra n sce n d , to to d a tã ,
modernitatea. Ei sunt traditionalisti, dar transcend, de asemenea,
tra d itio n a lism u l. S i p o a te cã n u a r fi a stfe l, d a cã si-ar fi asumat elementele
tra d itio n a le d o a r p e n tru va lo a re a lo r stilisticã . S ig u r cã , a sa cu m a r sp u n e
Nicolae Manolescu, i-am putea considera traditionalisti prin optiune. Dar
a ce a sta n u im p licã n ici p e d e p a rte cã e i îsi a su m ã tra d itio n a lism u l d o a r d in
co n sid e re n te e ste tice . A tu n ci câ n d u n u l su b o rd o n e a zã to tu l cre zu lu i sã u
p o litic, a sa ca N . C ra in ic, a ltu l trã ie ste ca u n "d o cto r fã rã a rg in ti", p re cu m V .
V o icu le scu , u n a l tre ile a d e vin e p re o t, cu m a fã cu t Pr. Mihail Avramescu, iar
a ltu l cã lu g ã r, ca S a n d u T u d o r, e ste e vid e n t cã lu cru rile sta u cu to tu l a ltfe l.

D u p ã cu m s-a o b se rva t d e ja , în ca d ru l m o d e rn ism u lu i p e rio a d e le d e

n e g a re a tra d itie i su n t strâ n s se cu n d a te d e p e rio a d e d e a firm a re fe b rilã a
acesteia. Ia r în lite ra tu ra ro m â n ã , d e lo c p a ra d o xa l, a u to ri d e se co l X X
p e rce p u ti în d e o b ste ca re p re ze n ta n ti tip ici a i cu re n te lo r tra d itio n a liste , p o a te
cu e xce p tia lu i M ih a il A vra m e scu , a sim ila t m a i d e g ra b ã a va n g a rd e i, a u ju ca t
u n ro l im p o rta n t în p ro ce su l d e crista liza re a ca n o a n e lo r m o d e rn itã tii. S a u , m a i
p re cis, a le u n e i a lte fe te a m o d e rn itã tii, p re a p u tin d iscu ta tã p â n ã a cu m to cm a i
p e n tru cã e ste p u sã , d e re g u lã , p e se a m a u n o r cu re n te d e id e i p e ca re n e -am
o b isn u it sã le p la sã m u n d e va în a fa ra sp a tiu lu i m o d e rn .

D a r ia tã cã p o stm o d e rn ism u l o fe rã , la o ra a ctu a lã , o p e rsp e ctivã

im p o sib il d e im a g in a t în u rm ã cu d o a r câ te va d e ce n ii. A co lo u n d e
modernismul poate fi privit ca secularizant si rigid reductionist,
p o stm o d e rn ita te a p a re a în g ã d u i to cm a i re d e sco p e rire a u n o r valori traditionale
o cu lta te cu g rijã d e cã tre m o d e rn i, d a r fã rã d e ca re m o d e rn ita te a în sin e n u a r
fi p u tu t e xista . O le ctu rã a câ to rva d in tre lu crã rile im p o rta n te a le lu i D e rrid a , d e
exemplu, asa cum a efectuat-o recent John D. Caputo, poate fi desoebit de
e lo cve n tã în a ce st se n s si fru ctu o a sã p e n tru re lu a re a d ia lo g u lu i în tre
m o ste n ire a n o a strã p re m o d e rn ã si p re ze n tu l n o stru p o stm o d e rn (7 5 ). A ce st
fa p t n u fa ce d e câ t sã n e stim u le ze p le d o a ria în fa vo a re a u n e i a n a lize a
lite ra tu rii ro m â n e , în sp e cia l a ce le i d in ce a d e a d o u a ju m ã ta te a se co lu lu i X X ,
dintr-o p e rsp e ctivã b ib licã sa u , p rin e xte n sie , tra d itio n a lã . În tr-o e p o cã în ca re
fa ilib ilita te a ca n o n u lu i lite ra r ro m â n e sc a fo st d e ja a te sta tã (7 6 ), e va lu a re a
lite ra tu rii ro m â n e d in tr-o asemenea directie ar p u te a fi d e o se b it d e in te re sa n tã
si, p ro b a b il, u tilã în ve d e re a d e p ã sirii p a ra d o xu lu i ro m â n .

S ã n u u itã m cã , în d e fin tiv, lite ra tu rile n o a stre n u m a i u rm ã re sc d e m u lt

sã n e o fe re ch ip u ri si p rive listi a le p o sib ilu lu i. C i, d e ve n ite în tim p fe rm e n t a l
cotidia n u lu i, e le p ro p u n p rin sin e im p o sib ilu l si se d ã ru ie sc p e sin e , d ifu zâ n d u -
se e u h a ristic, ca se m n e a le cre d in te i în p o te n tia lita te a a ce stu ia . “C re d in ta –
spune Andrei Codrescu – e dovada lucrurilor pe care le-am risipit,/ dovada
lu cru rilo r n e vã zu te … ” (7 7 )

Note:

1) V e zi, în tre a lte le , si Io a n 2 0 :3 0 -31; 2 Timotei 3:16-17.

2) Faptele Apostolilor 9:29: elalei te kai sunesetei pros tous Ellenistas, oi
de epeheiroun anelein auton.

3) Faptele Apostolilor 19:13: epeheiresan de tines kai ton perierhomenon

Ioudaion exorkiston onomazein epi tous exontas ta pneumata ta ponera to
onoma tou kuriou Iesou legontes, Orkizo imas ton Iesoun on Paulos
kerussei

4) Vezi Canoanele 85 Apostolic, 60 Laodiceea, 24 Cartagina, 2 al Sf.

Atanasie cel Mare , 1 a l S f. G rig o rie T e o lo g u l si 1 a l S f. A m filo h ie , în
Arhidiacon Prof. Dr. Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe. Note si
comentarii, Sibiu, 1992, pp. 50, 230-231, 252-253, 335-336.

5) Canonul 60 Apostolic, Idem, p. 38.

6) Carl Schmitt, T e o lo g ia p o liticã , trad. si note de Lavinia Stan si Lucian

T u rce scu , p o stfa tã d e G h . V lã d u te scu , E d . U n ive rsa l D a lsi, 1 9 9 6 , p . 5 6

7) Jacques Maritain, Crestinism si democratie, trad. de Liviu Petrina, Ed.

C ra te r, B u cu re sti, 1 9 9 9 , p . 4 3 . Îi re a m in tim aici pe H. Schneidau si pe
M a rce l G a ch e t, ca re su stin id e e a cã sa cru l se se cu la rize a zã p e m ã su rã ce
im p re g n e a zã lu m e a cu va lo rile sa le si p e m ã su rã ce lu m e a îsi a p ro p ria zã
va lo rile sa cru lu i. M a rce l G a u ch e t a ra tã cã "l’o rig in a lité ra d ica le d e
l’O ccid e n t m o d e rn e tie n t to u te à la ré in co rp o ra tio n a u co e u r d u lie n e t d e
l’a ctivité d e s h o m m e s d e l’é lé m e n t sa cra l q u i le s a d e p u is to u jo u rs m o d e lé s
d u d e h o rs. S i fin d e la re lig io n il y a , ce n ’e st p a s a u d é p é risse m e n t d e la
cro ya n ce q u ’e lle se ju g e , c’e st à la re co m p o sitio n d e l’u n ive rs h u m a in -social
n o n se u le m e n t e n d e h o rs d e la re lig io n , m a is à p a rtir e t a u re b o u rs d e sa
lo g iq u e re lig ie u se d ’o rig in e ." Vezi Marcel Gauchet, Le Dé se n ch a n te m e n t d u
monde. Une histoire politique de la religion, Gallimard 1985, p. I.

8) Cf. Don Cupitt, The new religion of life in every day speech, SC; Press
Ltd., 1999.

9) Adrian Marino, H e rm e n e u tica id e ii d e lite ra tu rã , Ed. Dacia, Cluj-Napoca,

1987, p. 62.

10) V e zi Jo h n W e sle y, în p re fa ta vo lu m u lu i A Collection of hymns for use of

the people called Methodists, 1780.

11) Vezi Wordsworth, Essays on Epitaphs, in “T h e F rie n d ”, 1 8 1 0 .

12) Vezi. Toma Pavel, A rta în d e p ã rtã rii. E se u d e sp re im a g in a tia cla sicã ,
traducere de Mihaela Mancas, Editura Nemira, 1999

13) Vezi Jorgen Dines Johansen, Literatura ca model al existentei umane,

tra d . d e C o n sta n tin Jin g a , în re v. “O rizo n t”, n r.8 /a p rilie 1 9 9 3 , p . 1 6 .

14) Robert Alter, The Art of Biblical Narrative, George Allen & Unwin,
London, Sydnei, 1981, p. 21

15) Louis Panier, From Biblical Text to Literary Enunciation and Its Subject,
(http://shemesh.scholar.emory.edu/scripts/Semeia/E-
Semeia/vol001/Panier.html)

16) O p re ze n ta re fo a rte a m ã n u n titã a o p e re i lu i R o b e rt L o w th , la S te p h e n

Prickett, Words and the Word. Poetics and Biblical Interpretation,
Cambridge University Press, 1986, pp. 106-123; Robert Alter, The World of
Biblical Literature, SPCK, London, 1992, pp.171-190.

17) Cf. G.B. Caird, The Language and Imagery of the Bible, ..., pp. 183-193.

18) Cf. C â n ta re a C â n tã rilo r 4 :1 -2.

19) În tr-un eseu deja celebru, The Anxiety of influence. A Theory of poetry
(Oxford University Press, 1 9 7 5 ), B lo o m d iscu tã m o d a litã tile p rin ca re u n
a u to r îsi "a flã lo cu l" în isto ria u n e i lite ra tu ri, în fu n ctie d e p re cu rso ri. E l
d e p iste a zã sa se fa ze a le a ce stu i p ro ce s, sa se m o d a litã ti p ro g re sive d e
ra p o rta re la m a e stri, în cu rsu l cã ro ra a ce stia se vã d , râ n d p e râ n d , cita ti,
in te rp re ta ti, rã stã lm ã citi, re sp in si, p e n tru ca în fin a l sã re vin ã b â n tu in d d e -
a b ia p e rce p tib il te xte în ca re n ici m ã ca r n -a m b ã n u i cã a r fi e xista t vre o d a tã .

20) N e g â n d im în sp e cia l la Targumul Ionatan.

21) fo a rte b u n ã lu cra re p e a ce a stã te m ã , în lim b a ro m â n ã , e ste ce a a M g r.

V la d im ir P e te rcã , R e g e le S o lo m o n în B ib lia E b ra icã si în ce a G re ce a scã .
Contributie la studiul conceptului de m id ra s, p re fa tã d e F ra n cisca
B ã ltã ce a n u , E d itu ra P o liro m , C o le ctia “P lu ra l. R e lig ie ”, Ia si, 1 9 9 9 . Vezi si
lu cra re a m o n u m e n ta lã a lu i L . G in zb e rg , The legends of the Jews, vol. I-VII,
Philadelphia, 1911-1938, sau studiile lui Geza Vermes din volumul
Scripture and Tradition in Judaism. Haggadic studies, E.J. Brill, Leiden,
1973
22) Cf. Michael Wadsworth, Ways of reading the Bible, The Harvester Press,
Sussex, 1981, pp. 11-15.

23) Idem, pp. 20-21 sq.

24) Cf. Dennis Nineham, The use and abuse of the Bible. A study of the
Bible in an age of rapid cultural change, Macmillian, 1976, pp. 2-19.

25) Idem, p. 36.

26) Id., pp. 48, 94. Vezi si modul cum defineste Nineham demersul exegetic,
Op. cit., p. 53.

27) Robert Alter, Op. cit., pp. 24, 154 sq. si T. R. Henn, The Bible as
Literature, Lutterworth Press, London, 1970, pp. 21-23. Cf. Erich Auerbach,
M im e sis. R e p re ze n ta re a re a litã tii în lite ra tu ra o ccid e n ta lã , traducere de I.
Negoitescu, Polirom, 2000, pp. 13-16.

28) Georges Florovsky, Bible, Church, Tradition: An Eastern Orthodox View,

Volume One in the Collected Works of G.F., Nordland Publishing Company,
Belmont, Massachusetts, 1972, p. 25.

29) Northrop Frye, The Great Code. The Bible and Literature, Routlege &
Kegan Paul, 1982, p. 3. În L e D e g ré Z é ro d e l’É critu re , (Seuil, 1953),
R o la n d B a rth e s sp u n e a la u n m o m e n t d a t cã n u m a i în d ictio n a re sa u în
poezie este posibil ca un cuvâ n t sã se co m p o rte a se m e n e a u n e i cu tii a
Pandorei sau a unei relicve sacre [s.n .]. S ã d e vin ã , a d icã , lo c d e
co n ve rg e n tã si sã -si p o a tã cu p rin d e se m n ifica tiile în tr-o d e p lin ã lib e rta te d e
în te le su ri.

30) Cf. Umberto Eco, L im ite le in te rp re tã rii, traducere de Stefania Mincu si

D a n ie la B u csã , E d itu ra P o n tica , C o n sta n ta , 1 9 9 6 , p p . 2 6 , 1 0 1 .

31) V e zi, în a ce st se n s, R o b e rt M o rg a n & Jo h n B a rto n , Biblical

interpretation, Oxford University Press, 1988, pp. 199-200.

32) T. R. Henn, Op. cit., p. 183.

33) Idem, pp. 80 sq. P ricke tt a ju n g e la a ce a stã co n clu zie a n a lizâ n d

im p lica tiile rã sp â n d irii tra d u ce rii a u to riza te a S crip tu rii (Authorised Version)
în A n g lia , fe n o m e n co n ju g a t cu influenta ideilor lui Schleiermecher si a lui
F r. S ch le g e l în co n tu ra re a se n sib ilitã tii ro m a n tice . V e zi o p a n o ra m ã a
 fe n o m e n u lu i în lu cra re a lu i D . L . Je ffre y, A Dictionary of Biblical Tradition in
English Literature, Eerdmans, Grand Rapids, 1992

34) Re co m a n d ã m to tu si o lu cra re fo a rte b u n ã în a ce st se n s, re ce n t a p ã ru tã

su b se m n ã tu ra lu i Io n P â n za ru . V e zi Io a n P â n za ru , P ra ctici a le in te rp re tã rii
de text, Polirom, 1999. Vezi si Stephen Prickett, Words and the Word.
Language, poetics and biblical interpretation, Cambridge University Press,
1986; R. ApRoberts, The Biblical web, University of Michigan Press, 1994.

35) Cf. Stephen Prickett, Origins of narrative. The Romantic appropriation of

the Bible, Cambridge University Press, 1996, pp.2-4.

36) Vincent Buckley, Poetry and the sacred, Chatto & Windus, London,
1968.

37) In te rviu l a p a re în vo l. C live W ilm e r, P o e ts ta lkin g . T h e “P o e t o f th e

m o n th ” in te rvie w s fro m B B C R a d io 3 , Carcanet, Manchester, 1994, pp. 85-
86.

38) Cf. Umberto Eco, Arta si frumosul în e ste tica m e d ie va lã , traducere de

Cezar Radu, Editura Meridiane, Bucuresti, 1999, pp. 152-158

39) În 1 7 0 9 a p a re , în A n g lia , Statute of Anne, considerat primul act legislativ

referitor la drepturile de autor. Prin acesta, Camera Comunelor recunostea
dreptul exclusiv al autorului de a-si im p rim a lu crã rile vre m e d e 2 1 d e a n i. În
1 7 4 1 o le g e sim ila rã s-a vo ta t în N o rve g ia , p e n tru ca în 1 7 4 2 a ce la si lu cru
sã se p e tre a cã si în S p a n ia . F ra n ta re cu n o a ste d re p tu rile a u to rilo r în 1 7 7 7 ,
ia r în S ta te le U n ite p rim e le d e cre te re fe rito a re la co p yrig h t a p a r în a n ii
1790, 1791 si 1793.

40) V e zi te n d in te le re sp e ctive p re ze n te m a i a le s în P o p A rt, în cre a tiile u n o r

artisti plastici cum ar fi Jasper Johns, Roy Lichtenstein sau Claes
O ld e n b u rg . O ca rte e se n tia lã p e a ce a stã te m ã e ste ce a a lu i J.-P. Keller,
P o p A rt e t é vid e n ce d u q u o tid ie n , 1979.

41) Herbert N. Schneidau, Sacred discontent. The Bible and Western

Tradition, University of California Press, Berkely, 1977.

42) Northrop Frye, Op. cit., p. XVIII.

43) Cf. Herbet N. Schneidau, Op. cit., în sp e cia l p p . 3 , 1 2 sq., 17, 102, 262-
269.
44) V e zi p e a ce a stã te m ã Jill E . A lb a d a Je lg e rsm a , Mourning, melancholy
and the Millenium in Martin Jay, Julia Kristeva and Pablo Neruda, in
“L ite ra tu re a n d T h e o lo g y”. A n In te rn a tio n a l Jo u rn a l o f R e lig io n , T h e o ry a n d
Culture, Vol. 13, No. 1, March 1999, pp. 34 sq.

45) Cf. Terry R. Wright, Lawrence and Bataille: Recovering the sacred, re-
membering Jesus, in “L ite ra tu re a n d T h e o lo g y”. An International Journal of
Religion, Theory and Culture, Vol. 13, No. 1, March 1999, pp. 46 sq.

46) Herbet N. Schneidau, Op. cit., p. 24.

47) V e zi cã rtile lu i B rya n R . W ilso n , Religion in secular society: A

Sociological comment, Watts, London, 1966 si Religion: Contemporary
issues, T h e “A ll S o u ls” se m in a rs in th e so cio lo g y o f re lig io n , B e lle w
Publishing, London, 1992.

48) N u m ire a cã rtilo r ca n o n ice s-a generalizat prin canonul 59 si 60 ale

S in o d u lu i d in L a o d ice e a , în a n u l 3 4 3 , si p rin E p isto la F e stivã a S f. A ta n a sie
cel Mare. Principalele decizii sinodale privind canonul Sfintei Scripturi sunt:
canoanele 60 si 85 Apostolice (sec. I); canoanele 59 si 60 Laodiceea (anul
343); canoanele 24, 103 si 105 Cartagina (anul 419); canonul 63 Trulan
(anul 692).

49) Cf. Nicolae Manolescu, Cum citim, în "R o m â n ia lite ra rã ", n r. 1 4 /1 2 -18
Aprilie 2000, p. 1.

50) Cf. Raffaele Savigni, Instanze ermeneutiche e redifinizione del canone in

Rabano Mauro: il commentario ai Libri dei Maccabei, in "Annali di Storia
dell'esegesi" 11/2 1994, pp. 571 sq.

51) Despre canon ca discurs al puterii, vezi Valentine Cunningham,

"C a n o n s", în vo l. The discerning reader. Christian perspectives on literature
and theory, Edited by David Barratt, Roger Pooley, Leland Ryken,
APOLLOS & BakerBooks, 1995, pp. 40-42.

52) S o rin A le xa n d re scu , "R ã zb o i si se m n ifica tie . R o m â n ia în 1 8 7 7 ", în vo l.

P rivin d în a p o i, m o d re n ita te a , Ed. Univers, Bucuresti, 1999, pp. 19 sq.

53) Cf. L iviu s C io câ rlie , Noi si trecutul nostru, în "O b se rva to r cu ltu ra l", nr. 6 /
04.04.2000 - 10.04.2000, p. 11
54) Valentine Cunningham, The best stories in the best order? Canons,
apocryphas and (post)modern reading, in "Literature and theology", vol. 14,
nr. 1 / March 2000, p. 76.

55) Cf. Valentine Cunningham, Op. cit., p. 75.

56) Cf. Ivone Gebara, Quelles É critu re s so n t a u to rité sa cré e ? A m b ig u ité d e

la B ib le d a n s la vie d e s fe m m e s d ’A m e riq u e la tin e si Musa Dube-
Shomanah, É critu re fe m in iste e t co n te xte s p o stco lo n ia u x, în "C o n ciliu m ".
Revue Internationale de Thé ologie, Publié a ve c le co n co u rs d u C e n tre
National du Livre - Paris, Beauchesne, Paris, nr. 276 / 1998, pp. 13 sq., 61
sq. Vezi si Pamela Sue Anderson, Canonicity and critique: a feminist
defence of a post-kantian critique, în "L ite ra tu re a n d th e o lo g y", vo l. 1 3, nr. 3
/ September 1999, pp. 201 sq.

57) Elsa Tamez, La vie des femmes comme texte sacré , în loc. cit. pp. 75
sq. Idei similare si la Joan Martin, La litté ra tu re sa cré e d e s fe m m e s. R é cits
d ’e scla ve s e t é th iq u e w o m a n iste , Saroj Parratt, Des femmes initiatrices
d’u n e É critu re o ra le d a n s u n e so cié té a sia tiq u e , în Idem, pp. 85 sq., 97 sq.

58) Cf. Alexander Solzhenitsyn, Nobel prize lecture 1970, trad. Lord N.
Bethel, Stenvalley Press, London, 1973.

59) Nadezhda Mandelshtam, Hope abandoned, vol. II, Penguin books, 1974,
p. 496

60) Iris M u rd o ch , in te rviu p u b lica t în vo l. B rya n M a g e e , Men of ideas, Oxford

University Press, 1982, p. 238.

61) Karlfried Froelich, Translator and editor, Biblical interpretation in the

Early Church, Fortress Press, Philadelphia, 1984; Beryl Smalley, The Study
of the Bible in the Middle Ages, 3rd ed., Basil Blackwell, Oxford, 1984;
Umberto Eco, A rta si fru m o su l în e ste tica m e d ie va lã , trad. de Cezar Radu,
E d . M e rid ia n e , B u cu re sti, 1 9 9 9 , în sp e cia l p p . 6 6 sq ., 1 4 0 sq.

62) Istoria fenomenului si analiza acestuia la Alexander Schmemann,

Introduction to Liturgical Theology, transl. by Asheleigh E. Moorhouse, The
Faith Press Ltd London, The American Orthodox Press Portland, 1966, pp.
116 sq.

63) Ne referim, desigur, la functia de lector / citet / anagnost din cadrul

clerului inferior. Vezi Preot Prof. Dr. Ene Braniste, L itu rg ica g e n e ra lã , cu
 n o tiu n i d e a rtã b ise rice a scã , a rh ite ctu rã si p ictu rã cre stin ã , Ed. a II-a,
Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii O rto d o xe R o m â n e ,
Bucuresti, 1993, pp. 104-105. Vezi si Casimir Kucharek, The Byzantine-
Slav Liturgy of St. John Chrysostom. Its Origin and evolution, Alleluia
Press, 1971, pp. 435-437.

64) Georges Florovsky, Op. cit., p. 79.

65) V e zi în a ce st se n s o lu cra re d e ja cla sicã în d o m e n iu : C .G . M o n te fio re ,

Rabbinic literature and Gospel teachings, Macmillian, London, 1930, unde
a u to ru l fa ce o p a ra le lã d e o se b it d e in te re sa n tã , în so titã d e a n a lize p e te xt,
în tre scrie ri ra b b in ice si cre stin e canonice din veacul apostolic. Evanghelia
lu i L u ca , d e e xe m p lu , e ste a n a liza tã co m p a ra tiv a p ro a p e ve rse t cu ve rse t,
ia r în a p e n d ice le cã rtii su n t p re ze n ta te te xte ra b in ice d in a ce e a si e p o cã ,
cla sifica te te m a tic: d e sp re cre d in tã , d e sp re fa p tã si d e sp re p o cã in tã . L a fe l
d e im p o rta n tã n i se p a re si ca rte a lu i Ja co b N e u sn e r, Midrash in context.
Exegesis in formative Judaism, Fortress Press, Philadelphia, 1983, unde se
d iscu tã m e to d e le e xe g e ze i m id ra sice . C h ia r d a cã N e u sn e r n u se re fe rã
explicit la texte crestine, din analiza lui se pot recunoaste unele tehnici
u tiliza te în lite ra tu ra p a tristicã (n e g â n d im în d e o se b i la M a xim M ã rtu risito ru l,
O rig e n sa u , în g e n e ra l, la a u to ri d in sco a la a le xa n d rin ã ).

66) Georges Florovsky, Idem.

67) Cf. D ia c. Io a n I. Icã jr., "P ã rin te le A le xa n d e r, m ista g o g ia si te o ria m a rii

u n ificã ri în te o lo g ia o rto d o xã ", stu d iu in tro d u ctiv la Ie ro m o n a h A le xa n d e r
Golitzin, M ista g o g ia e xp e rie n ta lu i D u m n e ze u în O rto d o xie . Studii de
teologie, tra d u ce re si p re ze n ta re d ia c. Io a n I. Icã jr., E d itura Deisis, Sibiu,
1998, p. 6.

68) In te re sa n t cã , p e ste câ te va d e ce n ii, e p isco p u l a n g lica n d e M o n m o u th

d e sco p e rã în a ce a stã a ctiu n e d e re d e sco p e rire a h e rm e n e u ticii litu rg ice o
p o sib ilã so lu tie p e n tru se n su l d iscip lin e lo r b ib lice în tr-o lume deja post-
m o d e rn ã . Cf. Rowan Williams, On Christian Theology, Blackwell, 2000, pp.
52-53.

69) Vezi si Pr. John Breck, Principii ortodoxe de interpretare a Bibliei, trad.
C o n sta n tin Jin g a , în "A lta ru l B a n a tu lu i", Revista Arhiepiscopiei Timisoarei,
Episcopiei Ara d u lu i si C a ra n se b e su lu i, A n IX (X L V III), se rie n o u ã , n r.1 -3,
ianuarie-martie 1998, pp. 76-77. De asemenea, Arhim. Paulin Lecca, Cum
sã citim B ib lia în în vã tã tu ra S fin tilo r P ã rin ti, Editura Sophia, Bucuresti, 1999
70) Octoih, Glas 8, Miercuri, Utrenie, S e d e a ln a d e d u p ã C a tism a a III-a;
E d itu ra In stitu tu lu i B ib lic si d e M isiu n e a l B ise ricii O rto d o xe R o m â n e ,
Bucuresti, f.a.

71) Cf. Sorin Alexandrescu, P rivin d în a p o i, m o d e rn ita te a , Editura Univers,

Bucuresti, 1999, pp. 126-128.

72) Procesul poate fi urm ã rit si în e vo lu tia m o d e le lo r p o litice , ve zi b u n ã o a rã

cartea lui Marcel Gauchet, Le Dé se n ch a n te m e n t d u m o n d e . U n e h isto ire
politique de la religion, G a llim a rd 1 9 8 5 . G a u ch e t su sþ in e a ici, p rin tre a lte le ,
cã cre stin ism u l p o a te fi co n sid e ra t ca „re lig ia ie sirii d in re lig ie “ (ve zi p . II sq.)

73) N . M a n o le scu , “P o e zia în tre ce le d o u ã rã zb o a ie m o n d ia le - vîrsta

m o d e rn ã a lirism u lu i”, în vo l. Isto ria L ite ra tu rii R o m â n e - Studii, Col.
coordonat de Zoe Dumitrescu Busulenga, Ed. Academiei RSR, Bucuresti,
1979.

74) N. Manolescu, Op. cit., pp. 218-220.

75) Vezi John D. Caputo, Philosophy and prophetic postmodernism:

Towards a Catholic postmodernity, co m u n ica re p re ze n ta tã în ca d ru l
Conferintei Internationale "Raison philosophique et christianisme à l'a u b e
du tro isiè m e millenaire", Paris, 24-26 martie 2000.

76) S o rin A le xa n d re scu , "R o m a n u l ro m â n e sc in te rb e lic: p ro b le m a ca n o n u lu i"

si "P e n tru u n g ra b n ic sfâ rsit a l ca n o n u lu i e ste tic", în vo l. P rivin d în a p o i,
modernitatea, Editura Univers, Bucuresti, 1999.

77) A n d re i C o d re scu , “R e în vã ta re a cre d in te i”, în C a n d o a re strã in ã . P o e zii

alese 1970-1996, selectie si traducere de Ioana Ieronim, Editura Fundatiei
C u ltu ra le R o m â n e , B u cu re sti, 1 9 9 7 , p . 5 3