Tipul leziunii
Principiul general de codificare: în cazul în care victima a suferit mai multe leziuni într-un
singur accident, iar o leziune este mai severã decât celelalte, atunci acest accident trebuie
sã fie clasificat în grupa ce corespunde celei mai severe leziuni. Numai în cazurile în care
victima a suferit douã sau mai multe tipuri de leziuni si nu se poate determina care din
acestea este mai severã, trebuie utilizat codul 120 “leziuni multiple ”.
Tabelul de mai jos indicã includerile si excluderile pentru fiecare cod. Referintele date în
clasificarea bolilor si leziunilor - ICD10 - sunt de asemeni, incluse.
Mai mult, clasificarea folositã este, pe cât posibil, în concordantã cu clasificarea ILO a
tipurilor de leziuni din Rezolutia ILO, privind “statistica leziunilor profesionale, resultate din
accidentele de muncã”(8). Oricum, câteva mici diferente, încã mai existã. În consecintã, o
conversie între codurile ESAW si codurile ILO este datã în tabelul de mai jos:
substante non-
lichide: zãpadã,
mâl, etc.
089 Alte tipuri de -
înec si asfixieri
090 Efecte ale (8)
sunetului,
vibratiilor si
presiunii
091 Pierderea acutã Pierderea totalã sau (H83.3) (8.09
a auzului partiala a auzului )
092 Efecte ale Efecte cauzate de T70 8.04
presiunii presiune sau presiunea
apei (barotraume)
099 Alte efecte Traume provocate de (H83.3), T75.2 (8.09
acute ale sunete, sindromul )
sunetului, ciocanului pneumatic,
vibratiilor si etc.
presiunii
5
Anexa C: Clasificãri principale
7
Anexa C: Clasificãri principale
Organizarea variabilelor
Variabilele introduse de faza a III a, clasificate pe cauze si circumstantele în care s a
petrecut accidentul de muncã, vor furniza informatii suplimentare pentru identificarea
locului, si în special cum s-a petrecut accidentul, având drept scop final elaborarea unei
politici de prevenire a accidentelor de muncã.
Fiecare pereche combinã o actiune (un substantiv, dar poate fi descrisã si printr-un verb) si un
obiect. Acest sistem asigurã flexibilitatea si precizia codificãrii, gratie numeroaselor
combinatiii posibile, fãrã a avea nevoie de o clasificare foarte stufoasã. La fiecare trei nivele,
un Agent material este codificat, folosind un singur nomenclator. Acest fapt face ca un Agent
material sã fie codificat de trei ori. În majoritatea cazurilor, Agentul material va fi codat, ca
cerintã a diversitãtii agentilor materiali implicati In secventele evenimentului. Oricum, scopul
final este acela de a elabora o politicã de prevenire a accidentelor de muncã.
i) “Activitatea fizicã efectivã” si agentul material asociat acestei variabile descriu ceea ce
victima fãcea în momentul producerii accidentului. Aceastã activitate este foarte precisã si
diferã în functie de variabila “Activitatea desfãsuratã”, care furnizeazã descrierea muncii
realizate.
Exemplu: în timpul curãteniei (“Activitatea desfãsuratã” 53) victima urca (“Activitatea fizicã
efectivã” 61) câteva scãri ( Agentul material 02.01),
Exemplu: în timpul prelucrãrii unei piese de mobilier (“Activitatea desfãsuratã” 11), victima îsi
folosea mâinile sã ridice (Activitatea fizicã efectivã 51) o piesã de lemn ( Agentul material
14.11).
ii) “Abaterea” si Agentul material asociat descriu evenimentul anormal care a condus la
accident. Evenimentul anormal nu descrie cauza care a determinat accidentul, nici
responsabilitãtile. Aceste variabile trebuie sã descrie numai evenimentul sau legatura cu
lantul evenimentelor anormale.
Exemplu: victima a cãzut (Abaterea 51) pe câteva scãri (agentul material asociat 02.01),
Exemplu: victima a pierdut controlul (Abaterea 43) surubelnitei (agentul material asociat
07.05).
iii) “Contact – Modalitatea de rãnire” si agentul material asociat descriu modul în care
victima a venit ân contact cu agentul material care a cauzat leziunea. Este descris cu
precizie modul în care victima a suferit leziunea.
Exemplu: victima a cãzut si s-a lovit (Contact – Modalitatea de rãnire 31) de podea (Agent
material 01.02),
Exemplu: victima s-a lovit (Contact – Modalitatea de rãnire 42) de o surubelnitã în cãdere
(Agent Material 07.05).
Folosirea codurilor 00 sau 000 înseamnã cã “nu se cunosc informatii”, raportul accidentului
nu contine informatii care sã permitã codificarea accidentului. În fiecare clasificare, prima
linie (codurile 00 sau 000) înseamnã cã “nu existã informatii”.
Codurile 99 sau 999, pe de altã parte, înseamnã cã informatiile nu sunt disponibile, dar lista
contine un cod potrivit pentru acestea. În fiecare listã, ultima linie (codurile 99 sau 999)
înseamnã “alte [numele variabilei] nespecificate în clasificare”.
La fel, pentru grupele 10, 20, 30 (sau 010, 020, 030 etc.) codul care se terminã în “0” înseamnã
cã informatia disponibilã este suficientã sã poatã fi grupatã, dar nu este suficient de detaliatã
pentru a merge mai departe. Codurile 19, 29, 39 (sau 019, 029, 039 etc.) înseamnã informatii
precise, dar nu existã corespondentã cu codurile din listã. De exemplu, din variabila Mediul de
lucru, se întelege din citirea raportului, cã accidentul a avut loc într-o intreprindere
industrialã. Dacã nu existã alte detalii, se va utiliza codul “010 zone industriale –
nespecificate ”. dacã, oricum, din citirea raportului, este posibil sã se identifice mai precis
tipul zonei industriale implicate, dar tipul zonei nu este inclus în listã, va fi folosit codul “019
altele 010 de tipul Mediul de lucru, nespecificat mai sus”.
De asemeni, nu existã Agent material care sã nu fie relationat sau codificat.De exemplu, o
supraveghetoare dintr-un magazin, stând în picioare si rotindu-se cãtre un cumpãrãtor;
miscarea sa îi cauzeazã o leziune internã si nu se mai poate misca. Acesta este un caz în
care leziunea se produce fãrã o cauzã externã. Victima nu a suferit nici un contact. Este
deci o miscare a victimei (Activitatea fizicã efectivã - “miscare în loc” - Cod 67, în urma
cãreia s-a produs Abaterea(“rotire, rãsucire” - Cod 74) conducând la Contact – Modalitatea
de rãnire (“ranã fizicã –a sistemului muscular si osos“ - Cod 71). Pentru nici una dintre
aceste variabile nu existã un agent material si codul 00.01 “nu existã agent material”
trebuie folosit pentru cele trei variabile.
În final, pentru Statele Membre care doresc sã codifice Agentul material cu mai multe
detalii, este prezentatã o clasificare optionalã cu 4- pozitii (8- caractere) în Anexa D(deci
numai 2-pozitii sunt utilizate de Eurostat).
Punctul de lucru
9
Anexa C: Clasificãri principale
Conceptul de Punct de lucru « uzual » are un sens restrictiv : punct de lucru fixat într-un
magazin, birou si un sens general de « unitate localã » de lucru (sediul unitãtii locale a
angajatorului).
Pe de altã parte, conceptul de « ocazional » este folosit si într-un sens larg, acoperind
ambele tipuri de concepte - prezentate mai sus - cu punct de lucru « mobil »,ca de exemplu:
conducãtori de utilaje, lucrãtori în constructii, muncitori pentru întretinerea utilajelor,
politisti, paznici, lucrãtori de curãtenie a strãzilor, etc., si situatii ocazionale pentru lucrãtori
care lucreazã în puncte fixe de lucru: numiri temporare într-un punct de lucru fix, însã
diferit, sau chiar într-o unitate localã diferitã, interventii specifice în afara locului obisnuit
de lucru, sau în interiorul sediului clientilor, ori în altã companie (întâlniri, misiuni, interviuri,
etc.) inclusiv timpul petrecut între sedii sau locul interventiei. În acelasi fel, numirile
(detasãrile) temporare pentru desfãsurarea activitãtii – ca angajat - în sediul altei companii,
sau ca persoanã angajatã printr-o agentie de plasare a fortei de muncã, sau ca angajat “la
distantã” (teleworking), sunt sistematic considerate puncte de lucru « ocazionale ».
Mediul de lucru
Definitie
Acesta este mediul general al locului de muncã, al muncii propriu-zise, sau al sediului în
care se desfãsoarã activitatea, unde a avut loc accidentul de muncã. El descrie mediul
geografic unde, în momentul accidentului, se afla victima , muncind, vizitând locul sau era
doar prezent (în contextul muncii).
Mod de abordare
Tipul de activitate desfãsuratã de victimã nu trebuie luat în considerare, cu exceptia pãrtilor
din constructii (codurile 020-029). În ultimul caz, prima utilizare a locului de muncã este
irelevantã; ce este important, este activitatea de constructii. De exemplu: reparatiile într-un
salon de dans au codul 021, dar întretinerea luminilor în aceeasi arie este codificatã 043
pentru Mediul de lucru si 52 pentru Activitatea desfãsuratã (vezi diviziunile de mai jos).
Pentru a da urmãtorul exemplu, operatiuni ca: schimbarea unui bec, sau lucrul la un frigider
într-un supermarket (reparatii) vor fi codificate cu 043 pentru Mediul de lucru; oricum,
refacerea unei instalatii electrice sau manipularea unor plãci de azbest, în aceeasi locatie,
Mediul de lucru va fi codificat 021.
Intrândurile, coridoarele, scãrile si alte pãrti comune si anexelocurilor descrise mai jos sunt
considerate a fi pãrti integrante ale aceluiasi loc si sunt codaificate la fel. Coridorul unui
spital este codificat 051 si scãrile înr-o fabricã sunt codificate 011.
040-049 Arii ale unor activitãti tertiare, birouri, zone de distractie si divertisment
Zonele care sunt, în principal, utilizate pentru activitãti tertiare, intelectuale sau servicii.
Birourile centrale sau departamentele administratiei publice sunt codificate 041. Saloane de
coafurã si spãlãtoriile automate sunt codificate 043. Codul 044 include sediile galeriilor de
artã, inclusiv studiourile de radio si televiziune. Sediile politiei si pompierilor sunt codificate
049.
În final, zonele publice pot include zonele cu acces restrictionat, codul 063. De exemplu, o
operatie de întretinere realizatã pe o cabinã (pe linii de cale feratã terestre), este codificatã
063. Decolarea unui avion de pe o pistã de aterizare este codificatã 063. Schimbarea unui
bec din instalatia de iluminare a unei gãri este codificatã 092, si curãtarea unei gãri pline cu
cãlãtori, este codificatã 062, în timp ce curãtarea unei balastiere este codificatã 063.
070-079 Locuinte
Acest cod se utilizeazã pentru accidentele petrecute în locuintele particulare (071) – victima
sau altã persoanã(oameni care lucreazã în locuinte particulare, ca instalatori, zidari, etc).
Zone aflate în conditii exceptionale - 090-099 în aer sau la înãltime – exclusiv pãrtile din constructii -
100-109 subteran - exclusiv pãrtile din constructii - 110-119 pe/peste apã - exclusiv pãrtile din
constructii
Aceste coduri sunt utilizate pentru orice situatiile în care activitatea este desfãsuratã
oriunde, exclusiv pãrtile din constructii (clasificate în grupa 020). Grupa 090 este mai des
folositã, cu exceptia avioanelor, în cazurile în care existã pericol de prãbusire.
11
Anexa C: Clasificãri principale
Asemãnãri
În câteva cazuri, codurile pot sã parã asemãnãtoare.Urmãtoarele exemple explicã cum se
procedeazã în astfel de cazuri:
Santierele de constructii(pe pãmânt) sunt codificate 011/012, dar aceeasi activitate pe mare
este codificatã 111.
Alegerea codului trebuie sã tina cont de cel mai apropiat loc asociat cu riscul efectiv în
momentul producerii accidentului. De exemplu, când cineva merge la lucru cu metroul si
alunecã în pasaj, mediul de lucru este codificat 061; când un lipitor de afise cade de pe
scara mobilã, în acelasi pasaj, codul este tot 061. Oricum, dacã un operator pe un aspirator
stradal a fost lovit de o masinã, în timpul aspirãrii unei strãzi din tunel, mediul de lucru
trebuie sã fie 101.
Astfel de conexiuni logice trebuie fãcute pentru cuvintele generice care pot descrie câteva
diferente ale locurilor. Un laborator de stdiu este codificat 042, si un laborator medical 059.
Un laborator dintr-un supermarket (de preparare a cãrnii) este codificat 011, ca si un
laborator dintr-o fabricã.
Este posibil sã existe si victime ale accidentelor de muncã, petrecute în acelasi loc, fiecare
având însã cod diferit pentru mediul de lucru.
Activitatea desfãsuratã
ANEXA C: CLASIFICÃRI PRINCIPALE
Definitie
Reprezintã activitatea generalã sau sarcina de lucru pe care o îndeplinea victima în
momentul accidentului. Aceasta nu este ocupatia victimei, sau cu precizie, activitatea fizicã
efectivã la momentul accidentului. Este o descriere a tipului de muncã, în termeni largi,
sarcina pe care o îndeplinea victima în perioada de timp, chiar înainte de petrecerea
accidentului.
Asemãnãri
Activitatea economicã este divizatã în diverse sarcini cu caracteristici comune. Fiecare
sarcinã corespunde unei grupe largi de activitãti diferite si sarcini, pe nivele ierarhice
inferioare. Pe de altã parte, întelegerea conceptului Activitatea desfãsuratã se face
considerând fabricarea produselor pe diferite stadii de fabricatie, de la conceptie la
productie. Fabricarea produselor implicã un lant succesiv de evenimente si fiecare dintre
aceste stadii este clasisificat sub coduri diferite pentru variabila “Activitatea desfãsuratã”.
Se poate împãrti în componente acest lant al evenimentelor, independent de numãrul
produselor, cantitatea produsã si dacã produsele sunt fizice(materiale) sau nu.
Acelasi muncitor poate sã îndeplineascã sarcini diferite pe timpul unei zile de lucru, sarcini
care în sens larg, sunt codificate sub acelasi titlu. Activitatea desfãsuratã descrie o sarcinã
care este îndeplinitã în aceeasi perioadã de timp. Activitatea fizicã efectivã este mai
precisã si poate fi izolatã de lantul evenimentelor care conduc la producerea accidentului.
În fiecare caz, perechea de variabile Activitatea desfãsuratã si Activitatea fizicã efectivã
trebuie adaptatã la descrierea accidentului. Activitatea fizicã efectivã furnizeazã date
suplimentare mai precise decât descrierea initialã a accidentului, furnizatã de codul
variabilei Activitatea desfãsuratã.
Oricum, dacã Activitatea fizicã efectivã este o actiune izolatã în momentul accidentului,
Activitatea desfãsuratã trebuie descrisã mai precis. Nu existã activitate economicã sau o
ocupatie a victimei, indicate anterior, si nu este necesarã separarea clarã a sarcinilor de
naturi diferite. De exemplu, chiar dacã cã un lucrãtor si-a petrecut toatã dimineata curãtând
o masinã, Activitatea fizicã nu trebuie codificatã la titlul “curatare” (53) dacã acest lucrãtor
a avut un accident în timp ce mergea la cantina, pe durata pauzei de prânz. Când accidentul
s-a produs, lucrãtorul era în miscare , se codificã (61), dacã aceastã miscare nu avea nimic
de-a face cu ocupatia sa ori cu activitatea economicã a companiei, în al cãrui sediu se afla
în momentul accidentului. Pe de altã parte, un lucrãtor de curãtenie într-un birou se roteste
pe cãlcâi, în timp ce mergea pe coridorul dintre douã birouri, trebuie privit ca îndeplinind o
sarcina de lucru codificatã la titlul “curatare” (53).
13
Anexa C: Clasificãri principale
Se considerã exemplul construirii unui nou aeroport. Excavarea/ nivelarea sunt codificate
21, construirea terminalelor si hangarelor este codificatã 22, construirea pistei de aterizare
si a cãilor rutiere de acces este codificatã 23, si renovarea unui terminal vechi si
transformarea lui într-un muzeu este codificatã 24. Repararea unui perete sau a unui plafon
nu este masinã, instrument sau echipament de întretinere (cod 52), dar este clasificat la
întretinerea clãdirilor, codul 24. Codul 24, acoperã de asemeni, majoritatea activitãtilor de
renovare, de exemplu, clãdiri foarte înalte, case particulare si alte structuri. Codul 25
acoperã toate tipurile de demolare ale clãdirilor si structurilor. Codurile 24 si 25 acoperã
toate activitãtile de renovare si demolare, în contrast cu distinctiile fãcute de codurile 22 si
23.
40-49 Furnizarea de servicii cãtre alte intreprinderi si/sau cãtre publicul larg – munca intelectualã
Toate activitãtile care nu produc bunuri tangibile sau obiecte fizice sunt codate în grupa 40.
De exemplu: realizarea programelor informatice este codificatã 42, înregistrarea acestor
programe prin sistemul CD-ROM sau dischete ( floppy discs ) este codificatã 10 si
comercializarea lor este codificatã 43.
Pregãtirea unei pãrti din constructii pentru o nouã clãdire, este codificatã 51, dar
activitatea de excavare sau nivelare este codificatã 21. Fixarea unei macarale pe o parte a
clãdirii este codificatã 51, dar întretinerea sau repararea macaralei este codificatã 52.
Activitatea de constructii este codificatã, în principal, sub codul 22, dat de natura
constructiei , sau sub alte coduri 20-29. În final, activitatea de constructii cuprinde si
activitati de evacuare (cod 53) si încãrcare (cod 54). Diferitele activitati de constructii si
sarcini de lucru, sunt despãrtite în subgrupe, fiecare dintre ele fiind o variabilã “Activitatea
desfãsuratã”.
Asemãnãri
Clasificarea pentru variabila “Activitatea fizicã efectivã” este urmãtoarea:
O masinã fixã este aceea ce nu poate fi mutatã în timpul lucrului (grupa 10 agenti) , iar o
masinãmobilã (grupa 09 agenti), este masina actionatã de o singurã persoanã, fãrã ajutorul
unei alte persoane sau altui procedeu; o poate misca prin folosirea propriei energii (masinã
actionatã manual, masinã agricolã), prin împingere (masinã de curãtat) sau prin tragere
(fierãstrãu), dar nu þransportatã în mânã sau în brate.
Codurile pot fi utilizate când victima foloseste o masinã în maniera pentru care a fost
proiectatã. Nu pot fi utilizate, de exemplu, când victima este în urcare sau reparã o altã
masinã (conceptele de reparatie, întretinere, etc. se aflã sub codul 52 “întretinere, reparatii,
acordare, ajustare” pentru variabila “Activitatea desfãsuratã”. Activitatea fizicã efectivã
asociatã, se stie, reflectã exact ceea ce fãcea victima “lucrul cu instrumente actionate
manual” (codurile 20-29) dacã victima mânuia o masinã de gãurit sau de însurubat, etc. este
folosit “mânuirea obiectelor” (codurile 40-49) dacã victima mãnuia o parte dintr-o masinã
complexã, de ex. bratul unei macarale, sau pentru a obtine accesul în interiorul unei masini).
Discutii
Codul 11 trebuie utilizat dacã interventia pe o masinã constã în oprirea acesteia, de
exemplu.
Codul 12 este folosit dacã operatorul intervine atunci când sa întâmplat un eveniment
neasteptat(neobisnuit) – a misca ceva care s-a înfipt/ lipit de masina, de exemplu. Dacã
interventia implicã transportul sau conducerea echipamentului, se utilizeazã codurile 30-39.
Codul 13 se aplicã numai atunci când victima controleazã (în sensul operãrii) masina, prin
anumite mijloace sau pârghii de control, prin schimbãtoare de vitezã sau butoane; victima
nu alimenteazã masina cu materii prime sau nu descarcã produsele finite din masinã. Codul
13 trebuie folosit pentru operarea masinilor de tipãrit, o linie de asamblare sau un robot
industrial. În contrast, monitorizarea video fixã, unde nu existã posibilitatea de interventie
pe masinã (într-o camerã separatã de control) trebuie sã fie codificatã sub “prezentã” (70).
Acest cod nu se aplicã conducerii de vehicule sau transportului, ori mânuirii
echipamentului.
Discutii
În aceastã grupare, trebuie fãcutã o distinctie între instrumentele manuale si motorizate. Un
instrument manual este un instrument care implicã un efort fizic al utilizatorului (de
exemplu o surubelnitã sau un ciocan), în timp ce un instrument motorizat este un
instrument conectat la o sursã de energie (electricã, termicã, etc.), de exemplu o masinã de
gãurit, sau o surubelnitã electricã.
ANEXA C: CLASIFICÃRI PRINCIPALE
Dacã instrumentul nu este folosit în maniera pentru care a fost conceput, de ex. folosirea
unei surubelnite pentru orice altceva decât pentru fixarea unui surub, se aplica 40-49.
Acestea din urmã pot sã fie actionate intentionat, sau nu.
Trebuie sã existe o corelatie între Activitatea fizicã efectivã si Agentul material. De exemplu,
pentru codurile 20-29, se va utiliza numai agentul material din grupele 06, 07 si 08.
Când activitatea se desfãsoarã pe o masinã, dar constituie, de ex., ajustarea unui surub prin
însurubare sau desurubare cu surubelnita, trebuie folosit codul pentru “lucrul cu
instrumente actionate manual” (cod 21 pentru surubelnitã), mai mult decât codul pentru
“instalatiile de operare”, care nu sunt specifice variabilei Activitatea fizicã efectivã în
momentul accidentului (conceptul de ajustare este codificat folosind variabila Activitatea
desfãsuratã - cod 52 “ajustare” – si Agentul material asociat, indicând masina).
30-39 Conducerea sau prezenta la bordul unui echipament de lucru sau mijloc de transport
Aceste coduri trebuie utilizate atunci când victima transportã sau mânuieste echipamente,
în maniera pentru care acestea au fost concepute. Codurile acoperã echipamentele
motorizate de transport, dar si echipamentele care sunt folosite prin puterea muscularã, de
ex. roabã.
Discutii
Acest grup de coduri acoperã conducerea oricãrui tip de vehicul motorizat(tractor, masinã,
barcã cu motor, aeroplan, etc.), sau nu (bicicletã, roabã, bãrci nemotorizate, etc.) sau fiind la
bordul oricãruia dintre aceste vehicule. Aceste coduri se aplicã si pentru conducerea
echipamentelor mobile, prin manipulare (de ex. motostivuitor), indiferent dacã sunt
motorizate sau nu. Pe de altã parte, toate echipamentele fixe sunt privite ca masini fixe si
codificate în seria de coduri 10.
Folosirea unui scripete pentru alimentarea unei masini, este codificatã cu 11; operarea unei
benzi rulante care transportã materiale, este codificatã tot cu 11, ca si o bandã
transportoare, fixatã pe un echipament de lucru. Folosirea unui motostivuitor, considerat a fi
mobil, va fi codificat 31 sau 32, depinzând de cazul în care este sau nu motorizat. Prezenta,
ca pasager, la bordul unui mijloc de transport (autobu, avion, tren, barcã, etc.), motorizat sau
nu, dar mobil (în miscare) sau fixat (stationar), trebuie codificat 33.
Posibilitatea în care masina, instrumentul sau echipamentul a fost utilizat în alt mod decât a
fost construit, trebuie, de asemeni, luatã în considerare. O daltã poate fi folositã pentru
mutarea unui obiect, caz în care Activitatea fizicã efectivã este codificatã 21; oricum, dacã
este folositã pentru orice altceva, decât pentru destinatia pentru care a fost construitã, se
utilizeazã 40-49, de exemplu dacã este aruncatã (44), folositã pentru deschiderea unei sticle
de bere (45), sau simpla tinere în mânã (41), etc.
Discutii
Codul 41 se aplicã atunci când victima tine un obiect în mânã, sau când atinge cu bratul si
apucã ceva (un obiect din codul 67, “miscare în jurul unui punct” , când victima nu prinde
obiectul).
Aceastã activitate nu trebuie sã fie confundatã cu cãrarea unui obiect, codificatã 50-59. Un
numãr de indicatori permit sã se facã distinctia între aceste douã actiuni:
– în primul rând, manipularea legatã de transport tinde sã aibã loc “înainte” (sau “dupã”),
mai mult decât “în timpul” transportului. De exemplu, prinderea în mâini a unui trunchi
17
Anexa C: Clasificãri principale
cu intentia de a fi mutat, lucrãtorul s-a rãnit în timpul primei faze a acestei activitãti, prin
þaiere cu un obiect sau cu o piesã ascutitã pe care o tinea în mânã pentru urmãtoarea
fazã. Activitatea fizicã efectivã în timpul accidentului este codificatã de “scãparea din
mânã, apucarea, prinderea, etc.” 41. Dar dacã, dupa scãparea din mânã, victima se
rãneste ridicând trunchiul, Activitatea fizicã efectivã în timpul accidentului se aflã sub
codul 51 “transport vertical”.
– În al doilea rând, la fel ca miscarea cu obiecte în mânã, trebuie folosit codul 41, dacã
este transportat un obiect mic. În acest caz, mãrimea sau greutatea obiectului este
indicatorul care permite sã se facã distinctia între mânuirea obiectelor “mici” si
transportul obiectelor “mari” sau a încãrcãturilor “grele”. Deci, Activitatea fizicã efectivã
în momentul accidentului, în cazul în care lucrãtorul mutã o surubelnitã în imediata
vecinãtate si se rãneste singur cu acest instrument va fi codificatã 41 (sau 61 dacã se
afla în mers cu instrumentul). Dar dacã, în timpul accidentului, el mutã o cutie de carton
plinã, codul va fi 51, dacã mutarea este verticalã, 52 dacã este orizontalã, sau 53 dacã
victima transportã o încãrcãturã în timp ce merge.
Diferenta între codurile 40 si 50, folosind cazul unui mecanic ce schimbã o roatã de masinã
într-un garaj. Când, dupã scoate dispozitivul de sigurantã, mecanicul prinde roata, codul
este 41 “tinere în mâini, apucare”. Odatã ce roata a fost mutatã, de pe pinion, a fost lãsatã
pe pãmânt, codul fiind 51 “transport vertical”. Acest cod indicã diviziunea de deplasare
verticala în jos. Când roata este repusã pe pinion, actiunea de ridicare este codificatã 51.
Odatã roata montatã, sarcina intrã sub codul 43.
60-69 Miscare
Aceste coduri trebuie folosite când persoana rãnitã era în miscare în momentul producerii
accidentului.
Discutii
Codul 61 se aplicã numai când victima se aflã în miscare sau avanseazã pe propriile picioare
(mers sau alergare cãtre sau înapoi), chiar dacã intentia era doar sã facã un pas. De
asemeni, se aplicã atunci când merge sau aleargã în sus sau în jos, pe scãri de exemplu.
Codul 62 se aplicã atunci când victima urcã sau coboarã dintr-o masinã sau tren, cabina
unei masini, sau o piesã a unui echipament de lucru.
ANEXA C: CLASIFICÃRI PRINCIPALE
Codul 63 trebuie folosit când victima se deplaseazã prin sãriturã, salt, în timp ce codul 64
se aplicã atunci când victima merge de-a busilea, se catãrã pe o scarã, copaca sau funie.
Codul 67 se aplicã atunci când victima îsi miscã mâinile sau picioarele într-un loc, se rotesc
în jurul sau îsi înaltã capul fãrã a-si schimba locul, sau alte miscãri mai complexe, fãrã
miscarea realã din loc, de ex. indicând ceva, spãlându-se, îmbrãcându-se/ dezbrãcându-se.
Acest cod trebuie, de asemeni, sã fie folosit când victima încearcã sã prindã ceva (un
obiect), dar nu reuseste. În eventualitatea în care victima ridicã sau prinde obiectul, codul
este 41.
70 Prezenta
Acest cod este folosit numai atunci când persoana rãnitã nu fãcea fizic nimic altceva decât
sã fie prezentã în punctul de lucru: stã pe un scaun, asistã la o sedintã, discutã cu un client,
mãnâncã la masã, etc.
Prezenta la bordul mijloacelode transport, oricum, este codificatã 33. În mod asemãnãtor, o
persoanã care se joacã cu un copil, într-o grãdinitã sau scoalã, sau cautã un pacient într-un
spital este codificatã specific, pentru variabila Activitatea fizicã efectivã. De exemplu,
apucarea unei jucãrii (41), cãrarea unui copil obosit sau bolnav (cod 53), ridicarea unui
pacient din pat (cod 51), etc.
Abaterea
Definitie
Clasificarea abaterilor descrie evenimentul anormal, cum ar fi pierderea totalã sau partialã a
controlului asupra unei masini, sai prãbusirea a/ peste ceva.
Asemãnãri
Dacã existã câteva evenimente care se succed, trebuie sã se considere ultima abatere
(abaterea cea mai apropiatã în timp de Contact – Modalitatea de rãnire). Sã ne imaginãm
cazul unui laborant care mânuieste o solutie toxicã într-un recipient din sticlã. Laborantul
varsã o picãturã (Abaterea 44 “pierderea controlului (total sau partial) asupra obiectului”).
Recipientul se sparge (Abaterea 32 “spargerea, explodarea, despicarea unui lemn, sticlã,
metal, piatrã, plastic, altele”). Produsul toxic este deci vãrsat si victima este împroscatã
(Abaterea 22 “stare lichidã – scurgere, prelingere,curgere, împroscare”, cauzând arderi
(Contact – Modalitatea de rãnire 16 “contact cu substante periculoase – pe sau prin piele
sau ochi”). Existã trei abateri succesive la fel de grave, dar numai ultima (cod 22) va fi
folositã ca fiind cea mai apropiatã de contact. Este logic, deoarece împroscarea cu o
substantã periculoasã, a provocat arsuri victimei.
Clasificarea trebuie sã fie clarã, pentru fiecare motiv, codificat ca “voluminos, greoi,
echipament neadecvat”, care reiese din aceastã clasificare.
19
Anexa C: Clasificãri principale
Discutii
Codul 11 trebuie folosit în cazul o abatere electricã determinã un arc electric, conducând la
contactul indirect cu curentul electric (inclusiv fulger). Victima nu este în contact direct cu
Agentul material, care functioneazã normal, sau nu.
Codul 12 trebuie folosit în cazul o abatere electricã determinã contactul direct cu un obiect
sau o instalatie a direct care nu functioneazã normal. În acest caz victima vine în contact
direct cu agentul material.
Agentul material codificat, este un material prin care trece curentul electric. Corespunzãtor,
pentru explozie si foc, agentul material este obiectul care explodeazã sau se aprinde.
Aceastã grupã nu trebuie sã fie folositã dacã ultima Abatere este o vaporizare, fum, etc.,
când se utilizeazã codurile 20-29.
Discutii
Codul 22 trebuie sã fie folosit când abaterea se datoreazã lichidelor sau substantelor
pulverizate sau scurse; codul 23 se aplicã atunci când existã o emisie de vapori(aburi).
Codul 24 trebuie sã fie folosit numai în cazul particulelor fine de praf sau alte particule, dar
nu din piatrã sau ceva asemãnãtor, codul 21 sau unul din codurile 40-49.
Discutii
Codurile 31-32 trebuie folosite unde Abaterea constã In schimbarea formei fizice a Agentului
material.
Codurile 33-34 trebuie folosite în cazurile alunecãrii, prãbusirii unei structuri, care nu tin de
controlul victimei.
Codul 33 trebuie folosit în cazul cãderii obiectelor, la un nivel inferior, de ex. o etajerã(raft)
sau o macara. Victima este stationara, cu privire la Agentul material, care cade peste ea.
Dosarele care nu sunt asezate bine în raft se balanseazã si cad asupra capului victimei când
aceasta deschide usa dulapulului se codificã la Abaterea 33.
Codul 34 trebuie folosit în cazul în care baza (de ex. pãmânt, pietris sau esafodaj) sau obiect
(de ex. scarã rulantã) pe care victima alunecã (pãmânt, pietris sau esafodaj) sau cade (scarã
rulantã). Existã situatii în care victima se apleacã si cade. Acestea sun codificate prin
Abaterea 34. O scarã rulantã care se rupe este codificatã 31 (“ruperea materialului – la
sudare, la jonctiune”).
Codul 35 este folosit când un Agent material cade pe victimã în timp ce rãmâne la acelasi
nivel cu aceasta.aceasta este codificarea pentru cãderea Agentului material la acelasi nivel.
De exemplu, o piesã de mobilier care cade peste victimã. Când piesa de mobilier este
mânuitã sau mutatã, se codificã 44 “pierderea controlului (total sau partial) asupra
obiectului”.
40-49 Pierderea controlului (total sau partial) asupra unei masini, mijloc de transport sau echipament
de lucru, instrument, obiect sau animal
Aceste coduri trebuie folosite când victima sau altã persoanã pierde controlul asupra unei
masini, instrument, mijloc de transport, sau echipamente de lucru, în timpul mânuirii,
ANEXA C: CLASIFICÃRI PRINCIPALE
operarii sau transportului. Victima sau alta persoanã nu a avut suficient control asupra
Agentului material în discutie. Pierderea controlului poate fi totalã (fãrã posibilitatea
reabilitãrii) sau partial (limitat, dar conducând la rãnire, sau care este reabilitat în timp, însã
prea târziu sã se previnã rãnirea). De exemplu, dacã un autocamion ia o curbã în vitezã prea
mare, soferul fiind rãnit, este o pierdere totalã a controlului, codificatã 42. În schimb, un
lucrãtor a cãrui surubelnitã, alunecã din dispozitivul de fixare , fãrã sã cadã, reprezinta o
pierdere“partialã” a controlului asupra instrumentului; cu toate acestea, dacã mâna
lucrãtorului se miscã împotriva obiectului de însurubat, cauzând o ranã, se utilizeazã codul
43. La fel, când o persoana ce duce o cutie, aceasta îi alunecã din mâini, o opreste cu
genunchii si recapãtã controlul, însã se rãneste la mânã sau la picior, aceasta este o
pierdere partialã a controlului, sub codul 44.
Discutii
Codul 41 trebuie folosit în cazul pornirii accidentale a masinii, sau operarea acesteia printr-
o actiune sau o miscare involuntarã. Se aplicã, de asemeni, pieselor de lucru, pierderea unei
piese, sau aruncarea unei componente a masinii , sau o altã miscare, realizatã într-o
manierã neasteptatã. De exemplu, o aschie de lemn sare din fierãstrãul circular (un motiv
asemãnãtor se codificã 43) sau un o roatã de polizor care lucreazã azvârle span din metalul
polizat. Trebuie utilizat si în cazul asezãrii anormale a materiei prime în masina de lucru, a
Agentului material propriu-zis, fãrã ca o actiune umanã sã fie cauza, cum ar fi o abatere
cauzatã de o piesã uzatã.
Codul 42 se aplicã atunci când victima sau o altã persoanã pierde total sau partial controlul
asupra mijloacelor de transport , sau asupra echipamentelor de lucru. Acest cod este folosit
pentru pierderea totala sau partialã a controlului asupra oricãrui tip de mijloc de transport,
fie acesta manual, mecanic sau automatic. De exemplu, în cazul mijloacelor de transport, un
camion derapeazã pe gheatã si loveste o masinã de postã care circula normal din directia
opusã. Codul 42 se aplicã pentru ambii conducãtori de camioane. Dar, în cazul postasului,
care s-a oprit pe sosea pentru a expedia corespondenta, tocmai pe o bandã de unde nu
poate fi vãzut la timp de cãtre conducãtorul camionului, si este lovit de camionul care
conducea normal, neputând fi evitat, codul Abaterii pentru ambii conducãtori de mijloace de
transport va fi codul 85. În acelasi mod, un tractor lovit într-un astfel de caz, este codificat
42. Dacã, pe de altã parte, pierderea totala sau partialã a controlului implicã articolele
transportate, de ex. un obiect care cade din scripete, este codificat cu codul 33 .
Codul 43 trebuie folosit în cazul unui instrument actionat manual (motorizat sau nu) scapã
total sau partial de sub controlul victimei sau unei alte persoane sau este azvârlit, cauzând
rãniri.
Codul 44 se aplicã atunci când victima sau o altã persoanã scapa un obiect, cum ar fi un
ciocan sau o trusã cu instrumente cuiva pe picior. Acesta este cazul care provoacã o leziune
victimei. Trebuie privitã ca o pierdere totalã sau partialã a controlului asupra Agentului
material. Când o piesã de mobilier, o masinã nepusã în functiune este transportatã, sau un
teanc de hârtii alunecã din bratele victimei, se aplicã codul 44. Acest cod este folosit si
când Agentul material alunecã din mâinile victimei. Pe de altã parte, dacã obiectul cade si
se sparge, cauzând cioburi care rãnesc victima, codul corect este 32.
Pierderea totalã sau partialã a controlului asupra unui animal (cod 45) , înseamnã cã
victima este rãnitã de cãtre un animal. Animalul în cauzã trebuie scãpat de sub controlul
stãpânului, paznicului sau transportatorului.
21
Anexa C: Clasificãri principale
Codul 52 se aplicã atunci când persoana cade prin alunecare, face un pas gresit, sau cade la
acelasi nivel, relativ la pozitia victimei înainte de evenimentul anormal. Acesta include si
teren accidentat. Oricum, codul 52 implicã întotdeauna cãzãturi si codul 75 trebuie utilizat
când victima nu cade, dar calcã gresit, cauzându-si o dislocatie sau luxatie (leziune internã).
Când vicima este rãnitã prin cãderea altei persoane (Abaterea), se aplicã codul 59.
Un efort muscular substantial sugereazã utilizarea grupei de coduri 70. Leziunile externe -
grupa 60, leziunile interne grupa 70. Absenta Agentului material al Contactului – Modalitãtii
de rãnire este adesea înscrisã grupa 70.
Mersul pe jos, acoperit de codul 61, nu necesitã un effort suplimentar si este de regulã o
miscare voluntarã, ca si asezatul în genunchi(cod 62), care nu are nevoie de prea mult efort.
Este necesarã evaluarea efortului implicat mai mult decât faptul dacã miscarea ese
voluntarã sau involuntarã. Cãlcatul pe un obiect ascutit cauzeazã o leziune externã si este
codificatã sub codul 61.
Un exemplu pentru codul 62 este atunci când victima se loveste la genunchi de birou, în
timp ce stãtea pe scaun. Este tot o miscare voluntarã fãrã efort, care conduce la o leziune
externã.
Miscarea acoperitã de codul 63 este involuntarã în cele mai multe cazuri, dar aceastã
consecintã, care nu cere efort (rezistenta la effort nu este luatã în considerare) conduce la
leziuni externe. Codul 63 acoperã conceptul de cãrãre a ceva în brate, pentru un moment,
deci aducerea unei pãrti a corpului în contact cu Agentul material care cauzeazã leziunea.
Codul 64 acoperã cazurile în care victima îsi cauzeazã singurã leziuni, fãrã implicarea unei
alte persoane; nu este necesar pentru ca agentul material sau o altã persoanã sã fie
implicate în Abatere. Se includ cazurile în care leziunea cauzatã prin necoordonarea
miscãrilor corpului este externã. În general, aceasta implicã prezenta Agentului material al
Contactului – Modalitatea de rãnire , de ex. victima se ciocneste cu un obiect, se apleacã
sau se roteste, cauzând o vânãtaie sau o ranã externã.
Un alt caz în care este utilizat codul 64 este acela în care pozitia inadecvatã a unui picior
sau a unei mâini a persoanei în cauzã sau a unui obiect cauzeazã o leziune, de ex. atingerea
unei farfurii fierbinti în bucãtãria unui restaurant. Sau, aruncarea neglijentã la cosul de
gunoi a unui obiect tãios este codificatã 64 în conditiile unei Abateri 52 - pentru Contact. Un
ANEXA C: CLASIFICÃRI PRINCIPALE
exemplu ar putea fi si acela în care o infirmierã care, mergând pe lângã cutia cu deseuri, se
înteapã cu o seringã ce era în cutie. În acest caz codificarea Agentulului material al Abaterii
, dacã aceasta existã, si în plus, Agentul contactului, pot fi utilizate pentru prevenirea
accidentelor de muncã determinate de simla miscare a persoanei. Agentul material pentru
Contact va fi farfuria fiebinte (10.04) sau seringa (06.14). Pentru Abatere, nu existã un obiect
asociat cu miscarea lucrãtorului care atinge farfuria în bucãtãrie, cu o simplã miscare a
mâinii. Pe de altã parte, în cazul infirmierei, miscarea (care merge prea aproape de cutia de
deseuri, conducând la atingerea seringii) este asociatã cu Abaterea, codificatã19.01.
Alte exemple de utilizare a codului 64, cu sau fãrã Agent material asociat: un spãlãtor de
geamuri îsi schimbã pozitia si este prins între perete si fereastã; în timpul manevrãrii unei
masini de curãtat, un lucrãtor îsi striveste piciorul între palete – Agentul material asociat:
masina de curãtat, cod (09.04); în timpul curãtãrii unui fiset, o persoanã se taie în
dispozitivul de închidere a fisetului.
70-79 Miscarea corpului sub sau cu o solicitare fizicã (care conduc, în general, la leziuni interne)
Aceste coduri trebuie folosite numai în cazurile miscãrilor care implica un efort fizic, din
partea victimei, mai mare decât cel normal. Acest lucru presupune cã victima se rãneste
singurã, fãrã implicarea unui factor extern.
Ar exista un Agent material extern, sursa efortului fizic suplimentar care determinã
solicitarea fizicã. Exemplu: când o persoanã suferã o leziune muscularã, în timp ce
manipuleazã un obiect(greu), sau duce o încãrcãturã, de ex. o ridicã (71), o împinge sau o
trage (72), o aseazã jos (73), se roteste sau se întoarce cu încãrcãtura în brate (74), sau
calcã gresit, fãrã sã cadã (75).
În aceste cazuri primul indicator este efortul muscular depus pentru mânuirea Agentului
material, iar al doilea este producerea leziunii interne.
Oricum, codurile 70-79 sunt folosite si când Agentul material al Abaterii nu existã, deci nu
poate fi sursa unui efort fizic suplimentar. Solicitarea fizicã poate fi direct internã.
Exemplu: o persoanã care suferã o leziune a sistemului muscular în timp ce stã în
picioare (71), se apleacã (73), se roteste (74) sau calcã gresit în timp ce merge
înainte (sau cu spatele), fãrã sã cadã (75) (vezi diferentele dintre codurile 52 si 75,
prezentate mai sus), de ex. o miscare gresitã cauzeazã o leziune internã, fãrã sã ducã
o încãrcãturã sau sã manipuleze un obiect. Toate aceste actiuni se referã la “miscãri
gresite”. Al treilea indicator va fi absenta Agentului material al Contactului –
Modalitãtii de rãnire.
Discutii
Codul 81 trebuie utilizat pentru surprindere sau soc, fãrã contact fizic.
Codul 82 se aplicã atunci când victima este subiectul unei agresiuni, amenintare sau
violentã, din interiorul companiei.
23
Anexa C: Clasificãri principale
Codul 83 se aplicã atunci când victima este subiectul unei agresiuni, amenintare sau
violentã, din exteriorul unitãtii de lucru (jefuire, clienti furiosi, etc.). Violenta poate proveni
si ditre elevi(la scoalã) sau intre pacientii unui spital.
Codul 84 se aplicã în cazurile în care este implicatã violenta animalelor sãlbatice sau a
celor nesupravegheate.
Codul 85 trebuie aplicat numai dacã Abaterea este atunci când victima, sau o a treia
persoanã se aflã într-un moment nepotrivit, într-n loc nepotrivit. Acest fapt sugereazã cã
victima, sau a treia persoanã “face ceva neasteptat” (stã în vecinãtatea unei masini, stã pe
mijlocul strãzii sau pe calea feratã, si o masinã sau un tren trece absolut normal chiar prin
acel loc. Dacã accidentul poate fi codificat mai precis, pe baza altei surse de date
referitoare la Abatere, acest lucru trebuie realizat.
Asemãnãri
Trebuie considerat Contactul – Modalitatea de rãnire care conduce la leziunea cea mai
gravã.
Aceste coduri trebuie utilizate atunci când curentul electric, temperatura sau
substante periculoase cauzeazã o leziune. Aceastã grupã trebuie folositã si când
factorul determinant al leziunii este intensitatea curentului electric.
Discutii
Codul 11 trebuie folosit de asemeni, când victima vine în contact cu un arc electric si suferã
un soc electric, sau suferã o arsurã din cauza temperaturii foarte ridicate a mediului(arsitã).
Obiectul, de ex. instrumentul care vine în contact cu curentul electric, un cleste sau o
pensetã, este codificat ca Agent material, si nu curentul electric.
Codul 12 trebuie folosit când victima vine în contact direct cu un obiect prin care trece
curentul electric (fiind sau nu în stare normalã de functionare).
Codul 13 se aplicã atunci când temperatura unui obiect/mediu cauzeazã leziunea. Factorul
determinant al leziunii este temperatura obiectului/ mediului cu care victima vine în contact.
Agentul material codificat, va fi obiectul aprins sau care a provocat flama, de ex. petrol
aprins, lemn aprins, o masinã în flãcãri, etc.
ANEXA C: CLASIFICÃRI PRINCIPALE
Codul 14 se aplicã atunci când victima vine în contact cu un agent care provoacã
degerãturi, indiferent dacã agentul este atins sau nu. Acesta poate fi aer rece, apã, oxigen
lichid, etc. Agentul material asociat este obiectul rece.
Codurile 15-17 se aplicã atunci când o substantã chimicã sau biologicã, sau proprietãtile
acestor substante, cauzeazã leziunea. Leziunile nu sunt codificate în conformitate cu modul
în care se produc, de ex. prin inhalare; prin contact cu pielea; pe cale digestivã, prin
înghitire. Pe de altã parte, praful nu este direct dãunãtor, însã dacã acesta intrã în ochi, fiind
proiectat de un instrument de lucru (de origine mecanicã) este codificat prin codul 41
Contact, si nu prin codul 16.
Discutii
Codul 21 trebuie folosit când lipsa de oxigen este cauzatã de scufundare într-un lichid, apã
de exemplu. Agentul material asociat codificat este lichidul sau, dacã acesta nu este
specificat, agentul material asociat va fi “recipientul” în care se afla lichidul (în care s-a
scufundat vicima).
Codul 22 trebuie folosit când lipsa de oxigen este cauzatã de sufocarea provocatã de un
corp solid, care nu permite oxigenarea victimei(pãmânt de exemplu). Agentul material
asociat codificat este substanta cu care vicima este sufocatã.
Codul 23 se aplicã atunci când sufocarea este provocatã de vapori, gaze sau altceva care nu
permite victimei sã respire( de ex. o pungã de plasic prinsã pe fatã). Agentul material
asociat codificat este gazul, vaporii sau orice altceva, care au provocat sufocarea.
Aceste coduri nu pot fi aplicate atunci când proprietãtile chimice ale vaporilor sau gazelor
determinã leziunea; substantele, prin proprietãtile pe care le au, devin toxice, caustice
(corozive) sau periculoase; dacã otrãvirea sau arsurile chimice provocate de aceste
substante sunt cele mai grave leziuni, în acest caz, trebuie utilizate codurile 15, 16 sau 17
“Contact cu substante periculoase”.
31-39 Impactul orizontal sau vertical cu un obiect stationar (victima fiind în miscare)
Aceste coduri trebuie trebuie utilizate când victima este în miscare, iar obiectul care
provoacã leziune este stationar. Victima trebuie sã fie în miscare orizontalã sau verticalã.
Codul 31 trebuie utilizat când cauza producerii leziunii este miscarea verticalã a victimei
(Abaterea este o cãdere). Distanta de cãdere nu este relevantã. Acest cod se aplicã si când
victima cade (Abaterea) si când factorul ce determinã leziunea (Agentul material al
Contactului) este obiectul care loveste victima, de ex. un scaun.
Codul 32 trebuie utilizat când victima se ciocneste de ceva care nu este în miscare, cum ar
fi o masã. Victima este în miscare orizontalã, Agentul material codificat este masa. Un alt
caz este acela al unui sofer de camion care loveste un copac sau un vehicul stationat.
25
Anexa C: Clasificãri principale
adesea cu codurile 44 sau 45. Obiectul este de regulã, un vehicul (oricum, pentru soferul
vehicolului care loveste un obstacol stationar, un perete sau un vehicul stationat, codul
este 32, iar accidentele, în care sunt implicati pietoni loviti de vehicule, cad sub incidenta
codurilor 60-69).
Discutii
Codul 41 trebuie utilizat când vicima este lovitã de un obiect aflat în miscare, în aer (de ex.
proiectat de o masinã), dar nu de obiect care cade vertical. Acest cod se mai foloseste si
atunci când victima este lovitã de o usã lãsatã neînchisã de o altã persoanã, care tocmai a
intrat/iesit. Obiectul poate fi foarte mic (de ex. un span de metal sau piliturã de fier), vezi
comentariul de la codul 16.
Codul 42 trebuie utilizat când vicima este lovitã de un obiect aflat în cãdere
verticalã(Abaterea)dar nu este un obiect aflat în miscare, în aer. Exemplu: o cãrãmidã
cãzând de la înãltime.
Codul 43 se utilizeazã în cazurile în care victima se loveste sau este lovitã de un obiect care
se întoarce ca urmare a efectului de recul. Exemple: crengi, elastic, etc.. Acest cod se aplicã
si atunci când obiectul se balanseazã ca un pendul.
Codul 44 trebuie folosit, în mod normal, atunci când victima este lovitã de un obiect în
alergare sau în rostogolire. Exemplu: echipamente pe roti sau vehicule.
Codul 45 se utilizeazã în cazurile în care atât victima, cât si obiectul sunt în miscare. O
coliziune este un impact între o persoanã si un obiect miscându-se în aceeasi directie, sau
în directie opusã; acest cod se aplicã si când douã persoane sau douã vehicule se lovesc
unele de altele.
Discutii
Codul 51 trebuie folosit atunci când victima suferã o tãieturã provocatã, de exemplu, de un
cutit sau de o margine tãioasã.
Codul 52 trebuie folosit atunci când victima se înteapã cu un obiect, de ex. un ac sau un
poanson.
Codul 53 trebuie folosit în cazurile în care victima suferã o zgârieturã sau o juliturã din
cauza unui obiect rugos (grãtar, smirghel, sipcã de lemn, etc.). Un Agent material greu –
inflexibil din cauza masei sale sau a densitãtii - se caracterizeazã prin faptul cã nu poate
atenua sau absorbi socul din momentul contactului.
Discutii
Codul 61 se utilizeazã atunci când victima a fost prinsã sau de un obiect mobil. Acesta poate
fi o parte a unei masini sau orice altceva. Agentul material codificat vafi obiectul în miscare
(sau partea în miscare a obiectului), de ex. o masinã (sau o componentã a masinii), un motor,
sau o curea (de care este agãtat un cârlig). Agentul material va fi obiectul care prinde sau
striveste victima.
Codul 62 trebuie folosit atunci când victima este strivitã pe o suprafatã (podea, sosea).
Codul 62 sugereazã si anumite miscãri verticale. De exemplu: strivit de o masinã, strivit de o
dalã de beton, etc. Agentul codificat va fi obiectul în miscare (sau orice parte în miscare a
obiectului), de ex. o masinã (sau o roatã a masinii). Acest cod implicã deci, douã obiecte, dar
numai obiectul care striveste victima trebuie codificat ca Agent material. Dacã victima este
strivitã de o masinã, trebuie codificatã “masina” si nu “soseaua sau suprafata”.
Codul 63 trebuie folosit atunci când victima este strivitã între un instrument de lucru, aflat
în uz, si orice altceva , de exemplu între o masinã de gãurit si perete, sau între un container
si o masinã. Codul 63 sugereazã miscãri orizontale. Agentul material codificat va fi
instrumentul de lucru în uz si care este, deci, în miscare, (sau partea în miscare a
obiectului), de ex. masina de gãurit din exemlul de mai sus. Acest cod se aplicã atunci când
victima este strivitã între douã obiecte, dar numai obiectul care striveste victima este
codificat ca Agent material. De exemplu, dacã victima este strivitã de un perete, de cãtre
un camion, trebuie codificat “camionul” si nu “peretele”.
Codul 64 se aplicã în cazurile în care victima are un membru sau un deget rupt sau strivit.
Exemplu: când degetul victimei este prins si rupt(tãiat) de un instrument tãios sau rotativ.
27
Anexa C: Clasificãri principale
Dacã existã sau nu un Agent material asociat cu aceste coduri, acest fapt depinde de tipul
accidentului. De exemplu, când o persoanã este iradiatã, Agentul 15.06 trebuie sã descrie
Contactul. Un pilot de avion care are probleme cu auzul, în urma depresurizãrii cabinei, cade
sub incidenta Agentului 20.1. Pe de altã parte, cineva care suferã o întindere, ca rezultat al
statului în picioare, fãrã sã ducã un obiect, nu are un Agent asociat Contactului (Contactul are
codul 71, Agentul - codul 00.01). În acelasi mod, dacã nu existã Agent al Contactului , atunci
când o persoanã calcã gresit si îsi scrânteste glezna (Contactul are codul 71, Agent - codul
00.01).
Codul 73 este legat de socurile psihice, rezultate dintr-o agresiune sau o violentã, sau
socuri rezultate ca urmare a participãrii ca martor ocular la un eveniment, cum ar fi un
accident sau alt eveniment de acest gen. Oricum, dacã leziunea rezultatã dintr-un act de
agresiune este o leziune fizicã, în principal, Contactul vine sub incidenta altui cod cod, de
ex.. 50-59 pentru leziuni cauzate de o lamã sau un glonte, sau 83 pentru lovituri sau
agresiuni.
Discutii
Codul 81 se aplicã atunci când victima este muscatã de o persoanã sau de un animal.
Muscãturile de insecte trebuie codificate cu codul 82, care se aplicã exclusiv pentru
întepaturile insectelor periculoase (de ex. viespe) sau intepãturile de pesti (de ex. scorpioni
de mare). Codul 82 nu trebuie confundat cu codul 52 (contact cu un Agent Material
otrãvitor), când cauza leziunii este un obiect otrãvitor.
Agentul material
Definitie
Agentul material asociat cu Activitatea fizicã efectivã descrie instrumentul sau obiectul
folosit de victimã în momentul accidentului. Dacã existã mai multi Agenti materieli asociati
Activitãtii fizice efective, trebuie codificat Agentul cel mai potrivit descrierii accidentului .
Asemãnãri
Trebuie specificat faptul cã existã o singurã listã a Agentilor materiali, pentru toate cele trei
variabile (Activitatea fizicã efectivã, Abaterea, Contactul – Modalitatea de rãnire).
Cei trei Agenti materiali nu nesesitã diferentieri. În practicã, câtiva agenti materiali pot fi
asociati cu una sau mai multe variabile. Deci, este la fel de posibil ca aceeasi variabilã sã
corepundã unor Agenti materiali diferiti.
Principalul sistem de codificare este acela cã victima îndeplinea o “activitate ” (Activitatea
fizicã efectivã) cu primul Agent material, al doilea Agent material “comportându-se anormal”
(Abaterea) si al treilea Agent material “care rãneste” victima (Contactul – Modalitatea de
ANEXA C: CLASIFICÃRI PRINCIPALE
rãnire). Cei trei Agenti pot fi diferiti, pot fi identici, sau pot sã nu existe. Vezi “Discutii
generale despre utilizarea codurilor”.
Echipamentele agricole au codurile 06.09 sau 07.09, dacã acestea sunt manuale sau
mecanizate; oricum, echipamentele care functioneazã autopropulsat (pot fi conduse), cum ar
fi o masinã de tuns iarba, secerãtoare, masini motorizate pentru agriculturã, au codul 09.02.
Mecanismele de depozitare sunt codificate la pozitia 11.06 , dacã acestea sunt fixe, si la
pozitia 11.07 dacã sunt mobile (transportabile); aceste mecanisme pot fi permanent
deschise sau permanent închise sau presurizate. Codul 11.07 acoperã depozitele mari
pentru stocurile de diverse materiale.
Codul 11.09 acoperã containerele mici, inclusiv cele sub presiune, cum ar fi sticlele cu
lichide sau cu gaze, extinctoare, etc. Se aplicã unui singur container. Cantitãtile mari dintr-o
singurã încãpere (de pe rafturi, de exemplu) au codul 14.08.
Codul 14.05 include produse sub formã de praf, aschii sau piese. Codurile 14.06 si 14.07
acoperã produsele din sau pentru agriculturã.
29
Anexa C: Clasificãri principale
Toate obiectele pastrate în depozite sun codificate 14.08. Codul 14.09 este folosit pentru
produsele depozitate pe role(suluri), cum ar fi hârtie sau cablu.
Codurile 14.10, 14.11 si 14.12 acoperã toate obiectele care constituie o încãrcãturã,
transportate prin intermediul unor mecanisme mecanizate, suspendate cu ajutorul
scripetilor, sau actionate manual , accidentele petrecându-se din cauza impactului, cãderii
sau rãsturnãrii
Codul 20 se aplicã atunci când elementele, conditiile meteorologice extreme, cutremurele etc.
sunt responsabile de producerea accidentului.
Clasificare detaliatã
Dacã se doreste, Agentul material poate fi clasificat mai detaliat, la nivelul fiecãrei tãri,
utilizând pozitiile 3 sau 4 ale clasificãrii prezentate (vezi Anexa D). Oricum, Eurostat va
utiliza numai clasificarea cu douã pozitii.
Mai mult, masinile si instrumentele se codificã pe pozitia a 2-a, în acord cu functionarea lor,
si independent de materialul prelucrat. Folosind clasificarea detaliatã, cu pozitiile 3 sau 4,
este posibil, ca acolo unde este necesar, sã se specifice materialul prelucrat (în principal
pentru masinile din grupa 10.02, 10.04 si de la 10.07 la 10.15), sau materialele de
împachetat, în cazul masinilor de împachetat (codul 10.16).
A patra pozitie a codului este utilizatã pentru realizarea diferentelor. Pozitia constã în
clasificarea 0X, ceea ce aratã tipul materialului prelucrat, sau 0Y care aratã tipul
materialului de împachetat. Codificarea Agentului material, prin literele X si Y trebuie repusã
pe una din literele urmãtoare, depinzând de natura materialului sau de natura materialului
de împachetat. Oricum, pentru unii Agenti materiali, numai un cod este posibil pentru
material/material de împachetat, caz în care se utilizeazã clasificarea directã.
Exemple
ii) un malaxor pentru beton cade sub incidenta codului 10.02.15.0A, deoarece este
folosit în exclusivitate pentru beton.
1) Pentru partea de constructii: un zidar urcã scãrile si calcã pe un cui iesit dintr-o
bucatã de lemn lãsatã la întâmplare.
31
Anexa C: Clasificãri principale
2) Într-un spital, o infirmierã îsi rãneste degetul mare de la mânã, astfel: asezând o
seringã într-o cutie , s-a întepat într-un ac, ce era asezat neglijent în cutie.
3) Ruperea cârligului de sustinere a unui zugrav, urcat pe o scarã pentru a vopsi plafonul
unui birou, determinã cãderea pe podea a zugravului.
33
Anexa C: Clasificãri principale
9) Un electrician, care merge în interiorul unei clãdiri în constructie, aude un zgomot ciudat
venind dinspre o macara si vede câteva fragmente de metal cãzând din bratul macaralei; în ciuda
faptului cã vãzuse ce se întâmplã, electricianul a fost prins de bucãtile de metal, acestea
cauzându-i vânãtãi pe umãrul drept si pe spate.
35
Anexa C: Clasificãri principale
10) Un muncitor de curãtenie, mergând pe acoperisul unui bloc pentru a verifica zona,
alunecã pe o tiglã si cade într-un balcon aflat cu douã etaje mai jos.
11) Un muncitor care lucreazã la întretinerea liftului, într-un bloc de proprietari, se catãrã
pe cabina liftului. Porneste liftul si este strivit de plafon.
12) Un lucrãtor care a terminat lucrarea de întretinere a unui boiler, aflat într-o încãpere
special amenajatã dintr-un bloc(subsol), calcã pe o conductã de gaz (fixatã pe
pãmânt). El alunecã( fãrã sã cadã) si îsi luxeazã glezna de la piciorul stâng.
13) În timpul lustruirii unei piese, victima a înclinat piesa prea aproape de masinã, acest
fapt cauzând prinderea piesei între perii, apoi piesa a lovit victima în fatã.
37
Anexa C: Clasificãri principale
14) Victima manevreazã un strung, dar piesa de metal se roteste prea repede pe axul de
tãiere. Strungul nu mai functioneazã normal, axul se rupe si muchia piesei este
aruncatã în fruntea victimei.
15) Victima, conducând un tractor care smulge buruienile din vie, se intoxicã cu vaporii
de gaz proveniti de la teava de esapament.
16) În bucãtãria unui restaurant, un lucrãtor se rãneste într-o farfurie ciobitã, în timp ce
spãla vasele.
(*) dacã se utilizeazã clasificarea detaliatã (vezi clasificarea Agentului material cu 4 pozitii,
Anexa D).
39
Anexa H: Institutii nationale care furnizeazã date conform metodologiei ESAW