SUPORT DE CURS

Tema Alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor

Bibliografie : Norme generale PSI

NP – 86/2005.

1. ALIMENTAREA DIRECTĂ CU APĂ

Maşina de incendiu se amplasează la sursa de apă şi de aici refulează apa cu ajutorul
pompelor şi prin furtunuri asupra focarului.
Posibilităţile tehnice ale maşinilor de incendiu sînt ridicate, ele putînd să refuleze apa la
mari distanţe, dar acest lucru este limitat de dotarea cu furtun de refulare şi încadrarea cu
personal.
Parametrul cel mai important care trebuie stabilit, de care depinde dis tanţa de refulare,
este presiunea la care trebuie să lucreze pompa, pentru a asigura la ţeava debitul şi presiunea
necesare stingerii incendiilor.
La alimentarea directă trebuie avute în vedere distanţa dintre sursa de apă şi focar, ca şi
diferenţa de nivel. Cu cît distanţa este mai mare, cu atît pierderile de presiune sînt mai mari.
Pierderile de presiune sînt reduse în cazul folosirii liniilor de furtun caueiucat, cu diametre mari.
Pentru transportul apei este necesar să se folosească linii de furtun cauiucat tip A sau tip B şi
distribuitorul amplasat cît mai aproape de focar.
Presiunea la pompă se calculează astfel:
PP — presiunea la pompă ţat];
Pt — presiunea la ţeava [at];
pp — pierderile de presiune prin frecare [at];
pn — presiunea corespunzătoare diferenţei de nivel [at].
Presiunea la ţeava este fixată de şeful stingerii în raport de natura incen diului, de volumul
de. apă existent la dispoziţie şi de nevoile tactice.
Debitul de apă care trece prin distribuitor se împarte în mod egal prin cele trei ieşiri, în
cazul cînd linia de furtun, ţevile de refulare şi înălţimea lor de amplasare sînt identice.
Presiunea apei care trece prin distribuitor are valoarea presiunii la care lucrează
pompa, din care se.scad pierderile de presiune prin frecare (de la pompă pînă la
distribuitor) şi presiunea corespunzătoare diferenţei de nivel dintre locul de amplasare al
pompei şi distribuitorului.
Presiunea cu care apa iese din fiecare racord al distribuitorului şi intră în linia de
refulare se calculează astfel:
Presiunea din distribuitor nu se împarte cum se împarte debitul, ci se transmite
integral spre fiecare linie de refulare, care se racordează la ieşirile distribuitorului.

2. ALIMENTAREA IN RELEU CU APĂ

Alimentarea în releu este sistemul prin care refularea apei de la sursă la locul
incendiului se face de la o maşină de incendiu la alta. Ea se foloseşte atunci cînd distanţa
de la sursă la focar este mare şi nu este posibilă alimentarea directă, fiind nevoie, de
regulă , de 2 — 4 maşini.
Distanţa maximă pînă la care se poate folosi alimentarea în releu este în funcţie
de numărul maşinilor de luptă de care se dispune şi de cantitatea de furtun din dotare.
De-a lungul releului se disting 3 sectoare: de alimentare, intermediar şi de lucru la
incendiu.
Pentru a realiza un releu in bune condiţii trebuie să se respecte următoarele reguli:
-folosirea pe cît este posibil a maşinilor de incendiu care dau acelaşi debit;
1
 -aşezarea la sursa de apă a maşinilor de incendiu cu debitul cel mai mare;
-folosirea de furtunuri cauciucate de tip A şi B în perfectă stare, chiar linii duble;
-amplasarea în sectorul de alimentare a maşinilor fără cazan şi în sectoarele
de lucru la incendiu a maşinilor cu cazan mai mare;
-instalarea ventilelor de presiune pe liniile de refulare pentru prote jarea
furtunurilor.;
-cuplarea pompelor şi funcţionarea maşinilor lent şi progresiv pentru a se evita
producerea şocurilor pe liniile de furtun;
-întinderea liniilor de furtun cît mai corect, evitîndu-se coturile bruşte;
-folosirea legăturii radio între sectorul de alimentare şi cel de lucru la incendiu;
-stabilirea presiunii cu care lucrează fiecare maşină de incendiu, ţinîndu -se seama
de pierderile de presiune prin fiecare şi de lungimea şi diametrul liniilor de refulare;
-calcularea corectă a debitelor şi presiunilor, şi instruirea personalului
care trebuie să realizeze releul în bune condiţii.
Dacă debitul realizat prin releu este egal cu cel obţinut prin navetă, este
recomandabil să se folosească naveta, deoarece liniile de furtun, în cazul releului, SÎM greu
de întins şi de supravegheat.

3. ALIMENTAREA IN NAVETĂ CU APĂ

In cazul în care distanţa de la incendiu pînă la sursa de apă este prea mare şi
nu se dispune de furtun suficient pentru releu, se poate folosi alimentarea în navetă.
Naveta este procedeul de alimentare cu apă care foloseşte, pentru transportul apei
de la sursă la zona de lucru, cazanele maşinilor de incendiu.
Alimentarea cu apă în navetă devine eficientă numai dacă se îndeplinesc rmăloarele
cerinţe:
-să existe un număr suficient de autopompe cisterne cu cazane de c apacitate
mare;
-să se folosească pe cît posibil, maşini de acelaşi tip, pentru a se putea
lucra sincronizat;
-să existe o autopompă puternică la sursa de apă, care să asigure umple
rea cazanelor într-un timp minim (cel puţin 1 000 1/min);
-să permită circulaţia normală a maşinilor de incendiu pe drumur ile de acces
din sectorul de lucru la incendiu şi pe cel de alimentare;
-să fie bine organizat serviciul de ordine şi circulaţie;
-să se-păstreze disciplina în ceea ce priveşte folosirea debitului şi pre
siunii stabilite;
-să fie permanent dispozitivul de lucru la incendiu, maşina care intră
poziţia de lucru să se cupleze imediat la dispozitivul deja întins;
-să se asigure în permanenţă o maşină în poziţia de lucru, una în aştep tare şi alta
la alimentare (cerinţa minimă).
două maşini de incendiu.

4. ALIMENTAREA MIXTA CU APA

Alimentarea mixtă cu apă se organizează în special la marile incendii, cînd se
concentrează pentru îndeplinirea misiunii un mare număr de maşini.
Acest mod de alimentare necesită folosirea simultană a mai multor sis teme de
alimentare.
Alegerea cuplului de sisteme depinde de distanţa dintre sursa de apă şi incendiu, de
numărul maşinilor de incendiu şi de debitul necesar pentru stingerea incendiilor.
De exemplu, se pot folosi simultan următoarele sisteme de alimentare: direct şi releu;
direct şi navetă; releu, navetă, direct; releu şi navetă.
In cazul adoptării modului de alimentare mixtă, fiecare sistem din cadrul cuplului respectiv
se organizează ca şi cum s-ar folosi singur.