UNIVERSITATEA PITESTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE CLINICA
ANUL I SEMESTRUL II
ANUL 2018-2019

STUDIU DE CAZ

STUDENT

ALECU (NECSOIU)VIOLETA
Atacul de panica
Tulburarea de panică debutează și este prevalentă persoanelor care depășesc vârsta de 20 de
ani, iar atacul de panică este o anxietate episodică paroxistică. Atacul de panică este ilustrat
de o perioadă delimitată de frică intensă și disconfort, care atinge un maxim în aproximativ
10 minute și poate fi însoțit de simptome numeroase și foarte variate, persoana care are
aceste episoade neștiind care este elementul declanșator.

Manifestările pot apărea sub forma de: palpitatii,transpiratii , tremor, senzatii de sufocare,
ameteala , lesin .

 frica de-a pierde controlul sau de-a înnebuni

 frica de moarte

 parestezii, amorțeli, furnicături

 frisoane sau senzație de căldură

Atacurile de panică pot apărea din senin sau legat de anumite situații. Persoana care are
aceste episoade nu poate să înțeleagă care este cauza – acestea pot să se facă simțite în
drum spre birou, la cumpărături și chiar în intimitatea și confortul din propria casă.

C.M are 42 ani, este inginer, tatal unui copil, locuieste impreuna cu acesta si sotia .

ACUZE PRINCIPALE SI ISTORICUL TULBURARII

C.M a primit tratament psihologic pentru atacuri de panica si anxietate generalizata cu

cativa ani in urma(15 sedinte) deoarece avusese foarte multe atacuri de panica majore si
se temea de producerea inca a unuia.

„De anul trecut ma simt anxios referitor la serviciul meu. Am colegi care vor locul meu de
munca iar datorita acestui fapt simt ca as putea fi concediat".

In 2005, C.M a avansat in cadrul serviciului si tot atunci a absolvit si facultatea de

electrotehnica, ceea ce i-a adus un grad superior. De atunci a inceput sa se simta anxios si sa
aiba atacuri de panica. „Aveam senzatia ca inima imi batea foarte puternic , am inceput sa
ma ingrijorez aproape in legatura cu orice, ma simteam slabit, obosit si nu dormeam bine.
Am banuit o problema cardiologica si am fost sa imi fac investigatii, dar nu s-a descoperit din
fericire nimic".

Pentru linistire a primit un tratament cu Xanax pe care nu l-a mai luat deoarece „ma facea sa
ma simt de parca eram drogat".
Dupa un timp au aparut senzatii de nod in gat si in stomac, dureri de stomac, balonari, ceea
ce l-a dus catre gastroenterologie, unde a facut inclusiv o endoscopie fara vreun rezultat
negativ.

Au inceput sa apara si atacurile de panica nocturne, cu transpiratii puternice, sufocari,

palpitatii, senzatie iminenta ca va muri si nu o data a apelat la salvare. Din nefericire, nimeni
nu i-a pus diagnosticul de atac de panica.

Simptomele de panica au inclus simptome emotionale (teama de a nu-si pierde

controlul,familia, neajutorare, disconfort), simptome cognitive (convingerea ca va muri,
convingerea ca are probleme cu inima, ca va lesina si isi va pierde cunostinta), simptome
comportamentale (evitarea efortului fizic, caldurii – petrecea mult timp in fata aparatului de
aer conditionat), simptome fiziologice (palpitatii, sufocari, tremuraturi, ameteli, senzatie de
cap greu, dureri precordiale etc.).

Stresorii majori din viata lui C.M erau mai ales pe linie de serviciu. Avea un coleg „binevoitor"
care ii inregistra si cea mai mica greseala, se inscrisese si la un master pentru care facea
naveta de cateva ori pe saptamana.

C.M s-a simtit coplesit de responsabilitatile de la serviciu, „amabilitatile colegului si sarcinile

tot mai numeroase si mai dure la serviciu si solicitarile masteratului . Intamplarea a facut ca
un bun prieten sa se interneze pentru o problema neurologica intr un spital si astfel C.M a
fost pus in legatura cu un psiholog. S-a stabilit o zi de intalnire la cabinet pentru a incepe
psihoterapia.

In paralel cu interventia terapeuticai s a recomandat si intrevedera cu un psihiatru care i-a

prescris Seroxat.

ISTORIC MEDICAL

C.M nu avea nici un fel de probleme medicale care sa-i influenteze functionarea psihica,
problemele psihice curente sau tratamentul.

STATUS MENTAL

Pacientul are un coeficient de inteligenta peste medie, este foarte bine orientat temporo-
spatial, dar prezinta o dispozitie anxioasa.

RELATII FAMILIALE:

- provine dintr-o familie cu multe probleme de sanatate, cu o mama cardiaca, care trebuia in
permanenta protejata, cu un tata care nu a fost prea prezent la cresterea si la educarea
copiilor, dar care avea mari pretentii de la acestia – „sa nu ajungeti ca mine".
- mai are o sora, alaturi de care a dus povara gospodariei, menajandu-si parintii si impreuna
cu care si-au ingrijit tatal dupa un accident vascular suferit si pana in clipa mortii.

- nu stie sa fie asertiv, avand mai ales un comportament submisiv, atat acasa, cat si la
serviciu, „pigmentat" de mici tente de agresivitate.

- a fost mai apropiat sufleteste de mama decat de tata, deoarece acesta isi mentinea copiii la
distanta .

E. PARCURSUL SCOLAR:

- elev silitor, cu note intre mediocru si bune, in ultimii doi ani de scoala se ambitioneaza
pentru obtinerea unor rezultate scolare cat mai bune si reuseste sa intre la facultate din
prima.

RELATII, PRIETENII:

Are multi prieteni, dar de cand cu istoria tulburarilor de panica, s-a indepartat de ei, nutrind
sentimente de rusine, de inadecvare si de teama de a nu se face de ras in cazul in care ar
avea loc un atac de panica.

G. DIAGNOSTIC DSM IV

Axa 1 (tulburari clinice) – tulburare de panica fara agorafobie, anxietate generalizata.

Axa 2 (tulburari de personalitate) – nimic semnificativ clinic.

Axa 3 (boli somatice sau alte conditii medicale) – nimic semnificativ clinic.

Axa 4 (stresori psihosociali) – suport social inadecvat din partea colegilor, este coplesit de
imprejurarile vietii (probleme la serviciu, conditii de munca solicitante, solicitari academice).

CONCEPTUALIZAREA CAZULUI – O ABORDARE DIN PERSPECTIVA PSIHOTERAPIEI COGNITIV-

COMPORTAMENTALE

A. FACTORI ETIOLOGICI

Dintre factorii etiologici hiperprotectia mamei („sa nu cumva sa se intample ceva cu unul din
voi, ca eu pot muri in orice clipa..."), stresul si presiunea de la serviciu, precum si firea sa
impresionabila au declansat tulburarea de panica si anxietatea generalizata.

De asemenea, C.M nu a primit un suport emotional nici din partea sotiei, care de multe ori ii
facea reprosuri, neintelegand boala lui.

B. EVALUAREA COGNITIILOR SI COMPORTAMENTELOR ACTUALE.

 Primul atac de panica al lui a aparut odata cu avansarea la serviciu, a venit pe fondul unei
emotii foarte puternice si datorita dobandirii unei mari responsabilitati: postul de sef de
birou.

In atacurile de panica urmatoare, apareau ganduri negative de genul „voi muri si nu am

demonstrat inca ce pot", „voi muri si mai am un copil de crescut".

La orice mica palpitatie aparea gandul „Sufar de o boala de inima" si automat atacul de
panica de declansa.

Un alt gand care declansa atacurile de panica era „Nu voi face fata cerintelor postului meu".

C. ASPECTE POZITIVE SI PUNCTE TARI ALE CLIENTULUI

C.M este o persoana placuta, spirituala, inteligenta, cu care iti face placere sa vorbesti,
sanatoasa din punct de vedere fizic. A trait cu tulburarea de panica si anxietatea timp de 2
ani.

Mecanismele de coping folosite au fost: evitarea problemelor, evitarea efortului fizic si

conditiilor meteo extreme si tendinta de a fi mereu in garda in eventualitatea aparitiei unui
alt atac de panica.

D. IPOTEZA DE LUCRU

C.M a dezvoltat atacurile de panica si anxietatea generalizata deoarece credintele sale

centrale (factorii predispozanti) l-au facut sa interpreteze o gama larga de situatii (factorii
declansatori) ca fiind amenintatoare. Astfel, la serviciu, conceptia sa ca „daca nu face totul
perfect nu este bine", conducea la ganduri negative automate: „sunt un ratat si nu merit
locul asta de munca". Aceste ganduri irationale duceau la aparitia atacurilor de panica.

Pacientul se prezinta cu acuze de tipul: neliniste permanenta, senzatii de sufocare, ritm

cardiac crescut, senzatie de nod in gat, ameteli, tremor generalizat si ganduri automate de
genul „voi muri, voi suferi un atac de cord".

RECOMANDARI

Planul de tratament presupune:

• reducerea atacurilor de panica.

• diminuarea anxietatii generalizate si a depresiei secundare asociate.

• training asertiv, lucrul asupra stimei de sine si a abilitatilor sociale.

• spre finalul terapiei trebuie implementat un program de prevenire a recaderilor.