Puls normal: cum variază bătăile inimii.

Recomandări pentru
2019
Sursa medicală: WebMD; Medic citat: Suzanne Steinbaum, cardiolog la spitalul
Lenox Hill, New York

Îți bate inima prea repede și ți-e teamă că ești bolnav? Află ce înseamnă, de fapt, un
puls normal și cum variază bătăile inimii în funcție de vârstă și de activitatea zilnică,
astfel încât vei ști dacă și când trebuie să-ți faci griji pentru sănătatea ta.
Pulsul reprezintă numărul de bătăi pe care inima le face într-un minut. Medicii consideră
că un puls normal în cazul unui adult sănătos, în stare de repaus, este cuprins între 60 și 100
de bătăi pe minut. Dacă nu ai pulsul cuprins între acești parametri, nu înseamnă automat că ești
bolnav.

Din fericire, tehnologia ne pune astăzi la dispoziție complet gratuit aplicații pentru măsurarea
pulsului și tensiunii.

Un puls normal variază foarte mult, în funcție de vârstă, de activitatea fizică desfășurată, de
temperatura în care stă persoana respectivă, de greutatea corporală și de starea ei emoțională. De
exemplu, dacă te sperii sau primești o veste neașteptată ori întâlnești o persoană dragă,
pulsul tău va crește foarte mult, datorită andrenalinei, un hormon pe care creierul nostru îl
produce în situații de acest fel.

Concepții greșite despre un puls normal

Mulți dintre noi tindem să considerăm că parametrii unui puls normal sunt obligatorii și singura
dovadă a unei stări bune de sănătate. Astfel apar multe mituri, concepții greșite, pe care medicii
caută să le desființeze. Suzanne Steinbaum, cardiolog la spitalul Lenox Hill, prezintă doar câteva
dintre acestea:

1. Un puls normal e cuprins între 60 și 100 bătăi/minut

Normal este corectă, dar este evident că există aici o marjă foarte mare de abatere. Ideal este ca
pulsul să fie cuprins între 50 și 70 de bătăi pe minut. Cu cât este mai scăzut în stare de repaos, cu
atât persoana este mai sănătoasă. Astfel, un pul de peste 76 de bătăi pe minut în stare de relaxare
poate fi un semn că persoana respectivă are un risc mai mare de atac de cord. Pulsul este în
parametrii de normalitate, dar asta nu înseamnă că rezultatul este automat foarte bun, sciu
specialiștii de la WebMD.

2. Palpitațiile sunt semnaul unui atac de cord

Desigur că tulburările de ritm cardiac pot fi periculoase, dar trebuie să cunoaștem contextul în
care apar, pentru că de multe ori nu sunt semnul unor boli grave. Palpitațiile (bătăile iregulate ale
inimii) pot să apară și în lipsa unoe afecțiuni cardiace, în mai multe situații: consum de alcool sau
cofeină, efort fizic, stres, deshidratare, tratament medicamentos, fumat.

Trebuie să ne alarmăm dacă aceste palpitații sunt însoțite de durere în piept sau de probleme de
respirație, precizează medicul cardiolog Apoor Patel, de la North Shore-LIJ Medical din New
York.

3. Un puls normal înseamnă o tensiune arterială normală

Deseori considerăm că dacă pulsul este în limite normale, atunci și tensiunea este bună. Acest
lucru nu este însă valabil de fiecare dată. E posibil ca pulsul să fie perfect, dar tensiunea arterială
să fie prea mare sau prea mică. Și, din păcate, acest aspect este mai greu de observat în afara unei
măsurări cu tensiometrul, pentru că simptomele unei anomalii nu sunt la fel de evidente ca în
cazul pulsului.

Citește și Cum poate fi îmbunătățit tratamentul pacienților prin terapii digitale

Puls normal în funcție de vârstă

Dacă pentru un adult sănătos un puls normal înseamnă între 60 și 100 de bătăi pe minut,
situația se schimbă în cazul copiilor și bătrânilor. Astfel, pentru copiii de peste 6 ani, puls
normal presupune între 70 și 100 de bătăi pe minut, iar în cazul bebelușilor poate fi chiar
mai mare, ajungând și la 160 de bătăi pe minut, lucru perfect normal. În cazul personelor mai
în vârstă, un puls normal este unul mai scăzut, ajungând chiar și sub 60 de bătăi pe minut, fără ca
acest lucru să însemne o problemă medicală.
Sursa foto: azumio.com

Tulburări cardiace care apar în lipsa

unui puls normal
În ciuda diferențelor uneori mari de la o persoană la alta, extremele pulsului pot indica anumite
afecțiuni, care trebuie să te trimită de urgență la medic. Astfel, dincolo de zona 60-100, care
este puls normal, niveluri în repaus de peste 100 de bătăi indică de obicei tahicardie (iar peste
150 de bătăi înseamnă tahicardie supraventriculară). Dacă pulsul tău scade sub 50 de bătăi
pe minut, afecțiunea se numește bradicardie, în timp ce oscilațiile pulsului indică aritmie.
Desigur, așa cum menționam anterior, medicul va pune diagnosticul doar după ce va lua în calcul
toți factorii care pot influența nivelul considerat normal al pulsului.

Puls normal în repaus

De obicei, medicii măsoară pulsul în stare de repaus, pentru a putea citi cât mai corect valoarea
lui, având în vedere că orice efort fizic atrage automat creșterea acestuia. Astfel, valorile de puls
normal sunt cele care măsoară bătăile inimii în repaus, atunci când stăm liniștiți pe un
scaun și nu suntem concentrați la nicio activitate.
Citește și: Aplicații care măsoară pulsul

Dacă pentru un adult puls normal în repaus înseamnă 60-100 de bătăi pe minut, situația de
schimbă în cazul sportivilor. Cu cât sunt mai în formă, cu atât pulsul lor în repaus va fi mai scăzut.
În cazul persoanelor obeze, pulsul în repaus va fi foarte mare.

Prin urmare, pentru un sportiv, pulsul în repaus poate fi chiar de 40-50 de bătăi pe minut. Acest
fenomen apare pentru că inima unui atlet este antrenată să facă față unui efort fizic intens. De
aceea, în repaus, mușchiul bine antrenat al inimii nu are nevoie să bată prea rapid pentru a
asigura necesarul de oxigen al organismului, pentru că inima lucrează pur și simplu mai
eficient, economisind energie, scrie publicația Live Science.

Iată de ce, atunci când măsoară pulsul unei persoane, medicul trebuie să țină cont de toate aceste
detalii, pentru a-și da seama dacă este un puls normal puțin atipic sau semnul unei probleme
medicale care necesită tratament.

ITI RECOMANDAM SA CITESTI

Metoda revolutionara care pune un diagnostic de cancer in…
mai 1, 2019
Premiera medicala: o persoana seropozitiva a donat un…
apr. 25, 2019
Compania Antibiotice, premiata la Gala Romanian CSR Awards
apr. 12, 2019
Pulsul crește odată cu nivelul activității fizice. Cum valorile de bază folosite în detectarea unei
eventuale probleme cardiace necesită măsurarea pulsului în repaus, medicii recomandă ca pulsul
să fie măsurat, preferabil, fie după odihnă (dimineața, înainte de a coborî din pat, de
exemplu), fie după minimum 10 minute de lipsă a unei activități fizice.

Află și ce valori are tensiunea arterială normală.

Ritmul cardiac maxim

Formula unanim acceptată de medici pentru a stabili valorea maximă în repaus a pulsului este:
cifra 220, din care scădem vârsta. Astfel, pentru cineva de 30 de ani, pulsul maxim este: 220-
30=190.

Descoperă Top 3 Ceasuri cu monitor cardiac

Capacitatea de efort
Sursa foto: wareable.com
De vreme ce pulsul crește odată cu nivelul activității fizice, nivelul acestuia în timpul unui
exercițiu sau efort se poate apropia de maxim, mai repede sau mai lent, în funcție de capacitatea
organismului de a oxigena și alimenta mușchii. Când vine vorba despre sportivi, intervalul
ritmului cardiac se mărește puternic. Minimele pot deveni frecvent mai mici decât normalul
uzual, în timp ce capacitatea de a păstra mult timp un nivel ridicat al pulsului crește.

Pentru amatorii de mișcare, există posibilitatea măsurării continue a pulsului, cu Top 5 aplicații
Android şi iOS pentru fitness.

Cum se măsoară pulsul

Există mai multe metode pentru măsurarea corectă a pulsului. Se poate face manual, atingând cu
degetele partea laterală a gâtului sau încheietura mâinii și numărând câte bătăi se simt în 60 de
secunde.

Citește și Brățara Google pentru monitorizarea continuă a stării de sănătate

Desigur, există și aparate moderne care permit monitorizarea precisă a ritmului cardiac și a
tensiunii arteriale, cum sunt tensiometrele.

Măsurarea pulsului cu smartphone-ul

Aplicația Runtastic
Deși cei scrupuloși pot considera măsurarea pulsului cu telefonul drept eronată, rezultatele pe care
le oferă astăzi aplicațiile pentru măsurat pulsul, precum Runtastic Heart Rate (disponibilă
gratuit și pentru Android, și pentru iOS), sunt absolut satisfăcătoare. Experiența spune că valorile
sunt apropiate de cele măsurate de dispozitivele medicale și cu mult mai corecte decât atunci când
sunt măsurate cu cronometrul. Principiul de bază este unul optic: degetul se așază pe camera foto
și în momentul în care sângele irigă vârful degetului el devine mai opac.

Există foarte multe aplicații care măsoară pulsul. Printre cele mai apreciate și folosite se numără
și Instant Heart Rate și Cardiograph. Așadar, poți să-ți măsori chiar tu pulsul, fără să fie nevoie
să mergi la medic pentru o simplă suspiciune. Dacă observi însă că valorile indicate sunt
anormale, trebuie să mergi de urgență la un cardiolog. Aplicațiile care permit măsurarea pulsului
și a tensiunii arteriale sunt foarte utile, oferindu-ți un plus de siguranță, deoarece le poți folosi
oricând simți că inima ta bate nefiresc.

Citește și 7 moduri în care telefoanele inteligente pot salva vieți

Activități care modifică un puls normal

Am văzut că un puls normal diferă de la o persoană la alta, în funcție de foarte mulți factori. Însă
pulsul variază și în decursul unei zile, în funcție de anumite activități pe care le faci. De exemplu,
dacă vei consuma multă cafea sau alcool, pulsul va crește. Pot să apară și palpitații, adică bătăi
neregulate ale inimii, care nu denotă vreo boală, ci doar o tulburare de moment.

Deshidratarea, febra și efortul fizic pot, de asemenea, să ducă la o creștere a pulsului și la

palpitații, scrie Webmd.com.

Starea de spirit are același efect asupra pulsului. Frica, excitarea, bucuria intensă, anxietatea
și tristețea cresc valorile pulsului. De asemenea, dacă stai în căldură sau în umezeală, pulsul va
crește din cauza disconfortului termic.

Vezi și Un test ieftin ar putea ajuta la depistarea bolilor cardiovasculare

În toate aceste situații extreme, pulsul crește din cauza eliberării în organism a unui surplus de
adrenalină, hormon produs de creierul nostru pentru a ne semnala că suntem în pericol.
Andrenalina este hormonul care ne-a ajutat mereu să supraviețuim, să luptăm sau să fugim atunci
când viața noastră era în pericol. Ne ajută să nu simțim pe moment durerea și să facem eforturi
deosebite ca să ne salvăm viața. De aceea, inima trebuie să pompeze imediat mult mai mult sânge
în mușchi, ca să putem fugi sau lupta eficient.

În caz de stop cardiac, medicii folosesc deseori injecții cu andrenalină direct în inimă, care pot să
repornească mușchiul cardiac. Desigur, efectul andrenalinei este doar pe termen scurt. În caz de
afecțiuni cardiace, inima trebuie tratată prin medicație specială.