.

UI

Consideratd mutt timp o limbd in secolul al XIV-lea engleza suferise mai OOOA lIustra1ia
multe transfo~. Umba acelei epoci este asta:zi unei car1i medievale
inferioara, engleza a f1!f1orit numita: "engleza mijlocie", pentru a o deosebi reprezentand un
cam pe fa sfar~itul secolului al atat de anglo-sa:xoru! cat ~i de engleza moderrul plugar in timpul
care s-a dezvoltat mai tarziu. in aceea~i perioa- lucrului. in poemul
XlV-Iea, o perioadd dominatd ~, cand limba englez;l a triumfat 1n societate, ea sau. Petre Plugarul.
a devenit ~i limba marilor creatii literare. Unele William Langland i~i
de marele scriitor Geoffrey erau opere 1n proza, printre care de mare valoa- idealizeaza
Chaucer. re au fost relata:ri1edespre devotiunea mistico- personajul principal.
religioas;l ca, de exemplu, Norul necunoa~terii, O parte din
creatie a unui anonim, Treptele perfectiunii a lui personajele
E ngleza veche sau anglo-saxona a fost o Walter Hinton ~i Revelatii1e dragostei divine poemului personifica
limb~ vorbita de toate p~turile sociale 1na- scris;l de o c;l1ug::rrit;l,Julian din NolWich. cele ~apte pacate de
inte de anul 1066 ~i 1n aceasta limba au Umba englez;l se utiliza ~i la traducerea tex" moarte. cum ar fi
fost create multe opere literare. Dup~ cucerirea telor biblice ~i 1nsu~i rebelul religios John Wy- Mandria (dreapta
Norman& limba clasei conduc~toare ~i a cliffe, Impreuru! cu succesorii s;li, au creat in:inuri sus) sau Lacomia
persoanelor educate din Anglia a devenit limba religioase, cu toate c;l Wycliffe a continuat s;l fo- (dreapta jos).
franceza, 1n vreme ce lucr.'l1ile scolastice erau loseasc:I limba latiru! pentru lucr:1ri1escolastice. Descrierile lui
scrise 1n limba latiOO.Totu~i, o data cu sl;lbirea Langland sunt pline
legaturilor dintre aristocratia engleza ~i francezi, Dialecte de via1a. mai ales
limba engleza nu numai c~ a supravietuit dar a Din punct de vedere pur literar, cele mai impor- cea pe care o face
1nceput s;l se rnspandeasc~ din ce 1n ce mai tante lucrnri ale perioadei au fost o seanlli de Lacomiei
mult. jn anull362, parlamentul englez a legiferat mari poeme. Wi1liam Langland, autorul poemu- prezentand-o ca pe
~i explicat c~ din moment ce limba franceza nu lui Sir Gawain ~i Cavalernl verde a compus 1n un mizerabil be1iv.
mai era 1nteleas~de toata lumea, procedurile din dialect West Midlands care era sortit s;l disparn. Dupa ce Ra1iunea le
tribuna1e uhnau s~ se desf~~are 1n viitor 1n Spre deosebire de acesta, dialectul Est 1ine o predica. Viciile
limba englezJ. DK1 anul 1375, limba engleza a Midlands, allui Geoffrey Chaucer, era cel mai se caiesc ~i in final il
1nceput s;l devirul limba oficial~ de instruire din frecvent folosit la Londra, 1n tribunale ~i universi- urmeaza pe plugarul
.~coli. Utilizarea ei tot mai frecventa a culminat cu ta:ti.in mod normal, acest dialect a devenit limba Petre in incercarea
rostirea, 1n parlament, a discursului din partea national;l ~i a evoluat de-a lungul secolelor deve- de a crea o lume
casei regale, 1n anuI1399, 1n limba engleza. nind limba englez;l vorbita: asta:zi. Ca urmare, mai buna.

29
 EPOCA LUI CHAUCER

putem citi ~i 1ntelege opera scris~ de Chaucer cu O Maicu'a Julian era

toate al e nevoie de un oarecare efort ~i o o calugari,a din seco-
anumitl preg~tire pentru a o descifra. Pe de altl lul a! XIV-Iea care
parte, scrierile poetilor West Midlands se traia intr-o manastire
asearnana mai mult cu o altllimb~ -un accident benedictina din Nor-
geografic care, 1n fond, le-a limitat popularitatea. wich. Cartea ei Reve-
Sir Gawain ~i Cavalerul Verde face parte lafiile dragostei divine
dintr-un grup de patru poeme cuprinse 1ntr-un a reprezentat prima
singur manuscris. Celelalte trei poeme sunt: opera !iterara in lim- ~
Lacrima, Curatenia ~i Rdbdarea. Este posibil ca ba eng!eza scrisa de ~
toate cele patru poeme s~ aiba. un singur autor
anonim. Ele sunt scrise 1n acel~i fel ~i utilizeaz:l
acee~i tehnial a versificatiei. Toate poartl un
mesaj religios, grav. Sir Gawain ~i Cavalerul
Verde este plin de o frnmantare narativa care fac
ca poemul s~ fie mult deosebit fa~ de celelalte.
Totul 1ncepe la curtea regelui Arthur, 1n
Camelot, 1n ziua Anului Nou, cand un personaj
extraordinar intra 1n sala regelui -un cavaler cu
piele verde, cu par verde ~i acoperit cu o armurn din Canterbury ne
verde. Cavalerul1l provoaalla duel pe unul din- ofer3 o retrospectiv3
tre cavalerii regelui, Gawain, care 1l1nvinge chiar vie ~i in acela~i timp
cu securea strainului misterios dup~ ce promi- amuzant3 a vie~ii din
sese s;l accepte o loviturn similarn la trecerea Evul Mediu.
unui an. Gawain 1l d~piteaza pe Cavalerul Ver-
~
de, care cu multl deta~are 'i,'!iridial propriul cap O Un manuscris al ~
.0
retezat ~i pleac~. Dup~ un an, Gawain pleaal Povest;r;'or d;n Can- ~
15
pentru a-~i respecta promisiunea ~i 1nta1ne~te(~i terbury compuse de ii
nu rezistl 1ntotdeauna) diverse tentatii, 1n dru- '8
William Chaucer. A- "'
mullui c~tre Capela Verde. Acolo, el descopern ceasta capodopera
identitatea Cavalerului Verde ~i puterea loviturii era ilustrata cu nu-
pe care trebuie s;l o 1ndure. meroase desene. Ver-
surile de inceput sunt
Marile poeme dedicate miracolului
Viziunea desprePetre Plugarul numitl de obicei rena~terii vie,ii in
doar Petre Plugarul reprezintl, de departe, o luc- timpul primaverii.
rare mult mai amp~. Anumite trimiteri din acest
poem sugereaza al autorul ar fi fost un preot
sarac, numit William Langland, cu toate al este
posibil ~i ca poemul s~ fi fost scris de mai multe
maini. Dac~ "Long Will" ("Lunganul Will") care
se pare al ar fi scris 1n poem despre propria lui
persoana, nu a fost un personaj fictiv ci a fost o j
persoaru1 re~, instruitl langa Great Malvem, el
~i-a 1ncropit o Via~ 1n Londra ~i a compus trei
versiuni ale marelui poem, 1n decursul a treizeci
de ani, 1ntre 1360 ~i putin lnainte de 1400.
Petre Plugarul este conceput sub forma unui
vis, un procedeu literar foarte popular 1n Evul
Mediu, care i-a permis scriitorului s~ combine

00 Doua dintre Po- O O ilustratie

vest;r;/e d;n Canterbury. cuprinsa in
..Povestirea nevestei manuscrisul poemului
din Bath" (stanga) des- Troilus ~i Cressida
crie un cavaler care se scris de William
casatore~te cu O vraji- Chaucer cam prin
toare, In vreme ce ..Po- anul 1 380. lIustratia
vestirea duhovnicului il prezinta pe
de maici" Gos) este O Chaucer la curtea
tabula despre un coco~ regelui Richard al 11-
numit Chanticleer. lea, citindu-i poemul.
Cea mai mare parte
a literaturii din Evul
Mediu era citita cu
voce tare. Engleza lui
Chaucer se ortografia
~i se pronunta foarte
diferit de engleza
vorbita ~i scrisa
astazi iar ortografia
nu a fost
standardizata decat
dupa perioada lui
Shakespeare.

30
 C Pelerini parasind
londra in drum spre
Canterbury (stanga)
~i care se intretineau
povestindu-~i unul al-
tuia diverse patanii.
in ciuda faptului ca
poemul este netermi-
nat, cele 24 de po-
vestiri constituie cea
mai reu~ita colectie
de povestiri din Evul
Mediu. Fiecare po-
vestire se potrive~te
caracterului povesti- DIACUL
torului. De exemplu A clerk ther was of Oxenford also,
C:-povestirea morarului That unto logyk hadde long ago
As leene was his horse as is a rake,
~ (stanga-dedesubt) es- ~ I And he nas nat right fat, I undertake,
~ te complet opusa cu ~ But looked holwe, and thereto sobrely

£ cea a diacului sfrijit ~i £ I De asemenea,era un diac din Oxford care, cu mult

~ .~ timp in unna studiase logica, Calul sau era la fel de
~ mohorat (dreapta) ~
slab ca o gloaba $i nici el nu era chiar gras, aratand
~ sau cu cea a caluga- ~ sfrijit $i foarte mohoclt.
~ rului (stanga-jos). ~ I

personaje ~i idei reale cu personaje ~i idei
imaginare. Langland se autodescrie, undeva pe
dealurile din Malvem, adonnind ~i visand «un
cimp plin cu oameni" care se vor dovedi a fi, de
fapt, viziuni de ansamblu ale tipologiilor medie-
vale. Cea mai mare parte a actiunii este o alego-
rie 1n care sunt distribuite diferite personaje, cum
ar fi Lingu~irea, !o$elatoria sau intelepciunea, ale
caror fapte sunt tesute cu multa abilitate pentru
ca 1n fInal sa dea na~tere unei adevarate nara-
tiuni. Punctul culminant ii reprezinta o judecata
a regelui, care utilizeaza Ratiunea pe post de
~ cancelar ~i CO0,5tiintaca ratiune suprema.
MORARUL :3 Aceasta poate fi privita ca o critica implicita la
FuJ b)g he was of brown, and eek of hones. ~ adresa cancelarilor ~i a justitiei supreme engleze
.He was a janglere and a goliarde:J.",
And that was most of synne and harlotries ~ ceea ce a facut ca Langland sa fie cu adevarat
Era un barbat brunet, 0505.
renumit pentru denuntarea abuzurilor din sanul
Vorbea tare ~i 5punea pove~ti indecente, ceie mai bisericii ~i statului englez. Faima de care s-a bu-
multe de5pre p:!cat, ~i care ernu pline de vulgaritate.
curat Petre Plugarul 1n randul contemporanilor
poate fi u~or demonstrata prin faptul ca unul
dintre conducatorii rascoalei taranilor din 1381,
John Ball, a amintit despre poem 1ntr-o scrisoare
adresata unui alt rasculat -un omagiu care
probabil nu i-afost de mare ajutor lui Langland
(daca el a fost adevaratul autor), din moment ce
rascoala a fost 1nabu~ita.
in orice caz, alte 'viziuni' care urmeaza 1n po-
em au clarificat faptul ca Langland nu a fost un
reformator social ci mai degraba un moralist care
predica 1n favoarea 1ndrept:lrii personale. li este
miia de suferintele oamenilor obi.5nuiti dar acest
fapt nu ii face sa ii infrumuseteze, autorul inclu-
zand 1n opera sa descrieri ca 'paznicul de vana-
toare ~i sotia -beti'. Personajul principal din luc-
rarea lui Langland este Petre Plugarul care este
descris mai 1nt:1ica un om onest, muncitor, ser-
vitor al unui bun stapan, Sf. Adevar. Pe parcursul
poemului, Petre devine un personaj din ce 1n ce
mai complex pentru ca 1n fInal sa devina foarte
cALUGARUL greu de deosebit chiar de Hristos lnsU$i.
ofprikyngandofbunryng
for tbeba",
Wasai bls lust; for no cost wolde be spa", Alitera+ia
Wbat sbolde be studje and make bymsel~ wood, ~ Incredere trimis adesea In strJin:ltate cu diferite
upona bookjn cloyst",
al~ topour, Langland ~i autorullui Gawain au folosit o tehni-
OrsuynkenWitbblsbandes,andlabou"" ca a versificat;ei a carei istorie dateaza din
As Ausryn bit? ..
oada anglo-saxona. Trasatura ei
SingUrn lui placere ern de a goni iepurii ~i de a vana; nu 1 .i5 s: ali . (
ar fi precupetit nimic pentru aceasta De ce sa studieze ~i ::J re a lOSt teratia nunuta uneon
sa innebuneasca,st3nd ve~nic aplecat deasuprn unei carti, ~ pat) care implica alaturarea unor
intr-o manj(stire, sa trudeasca~i sa munceascadupa cum E ', . italiana. Opera lui a fost influentat:l de mari au-
a poruncitSf Augustin? ~ care 1OCep CU acela~l sunet (deo blcel
..
~ Un exemplu al efectelor puternice care pot fi
.:g. atinse printr-o buna stapanire a tehnicii aliteratiei
I "'= poate fi observata 1n descrierea lui Langland a
scenei de dupa crucificare, atunci cand 'ziua
fricii s-a retras ~i intunericul a devenit saare'. O
alta trnsatura caracteristica a acestui gen de
versuri a reprezinta falasirea unui numar fix de
silabe accentuate.
Versificatia aliterativa s-a bucurat de un mare
succes, dupa a revenire brusca ~i inexplicabila in
secalul al XIV-Iea. Locul ei a fast luat de a naua
versificatie in care fiecare vers avea, in general,
acela~i numar de silabe, accentuate sau
neaccentuate ~i in care deseari, tenninatia
versurilar rima.
Pionierul
Geoffrey Chaucer a fost primul mare maestru
englez al acestui gen de versificatie ale carei trJ-
s:lturi au fast imprumutate din limba francez:l.
Shakespeare, Milton, Wordsworth ~i alti mari
poeti au folosit cu prec:ldare aceast:l tehnict.
Chaucer a fast un pionier atat In domeniul
limbii cat ~i al tehnicilor versificatiei folasind un
num:lr imens de cuvinte de inspiratie strJin:l. Re-
zultatul a constat Intr-a imbog:ltire continu:l, per-
manent:l a limbii engleze, f:lcand-a mai flexibil:l
~i totodat:l mai capabil:l s:l exprime diferite nu-
ante de Intelesuri. Realiz:lrile lui Chaucer nu au
fost Ins:l doar de ordin tehnic, el a fost un mare
poet care a Intruchipat un talent liric ie~il din
comun, cu viziunea unui romancier care observ:l
atent toate sl:lbiciunile umane.
Chaucer s-a ruIscut, probabil, In anul 1342.
Era !1ul unui negustor de vinuri din localitatea
Ipswich, dar se pare c:l ~i-a petrecut cea mai
mare parte a copil:lriei In Londra. in anul 1357
artistul era paj la curtea regah'l ~i a luat parte la
cotropirea Frantei (1359), ocazie In care a fast
capturat ~i eliberat In schimbul unei sume de
bani. Despre viata lui nu se mai ~tie nimic
altceva paruI In anul 1367 cind poetul era deja
membru al curtii regale.
De la acea vreme el e devenit un o!1cial de
misiuni confidentiale (atat de confidentia1e Incat
p eri- nici azi nu se ~tie despre ce era volba). in mod
cea mai izbitoa- evident, el a pro!1tat de ocaziile pe care le-a avut
d
~l rima e ca- Inv:ltand nu doar limba francez:l ci ~i pe cea
cuvinte cheie
consoarul ).
tori italieni, cum ar !1 Dante sau Boccaccio. Mai
tarziu, Chaucer a fost nurnit ~ef al biroului v;lmi-
lor In portul Londrei ~i a locuit Intr-un aparta-
ment rnic, situat deasupra po!iii Aldgate (una din

31
.I:J
(~'
,1!(;1
 EPOCA LUI CHAUCER

portile de intrare in Londm). Dupa o scurta
perioada de dizgratie, din anull386, el a devenit
cancelarul regelui in anwl389, flind raspunzator
NEVASTA DIN BArn
pentru toate lucrarile de construc:!;ii executate la
She was a wo11hy woman all hlr Iyve,
palatele sau la diferitele proprietati regale.
Housebondes at chlrche dore she hadde Jyve
.In fe/aweshlp wet koude she /a"ghe and calpe Doi ani rnai tfu"Ziu Chaucer a demisionat
of remedies oflove she knew per chaunce,
For she koude of that art the o/de daunce.
(duPa standardele secolului al XIV-lea era destul
de batran) ~i a ocupat o pozitie rnai pu:!;in
Ea a dus toaUl viata un trai confortabil ~i s-a casatorit
la biserid! de cinci ori. in societate ~tia sa rada de
obositoare, ca administrator al unui domeniu
glumeie care se faceau. ~tia totul despre drngoste ~i regal din Somerset. A rarnas in gra:!;iile regale
intelegea perfect capcanele jocului
chiar ~i dupa lovitura de stat, din anw1399, cand
tronul a fast ocupat de now rege Henric al N-
lea, an in care artistul a inchiriat pe termen lung
o casa in Westminster. Din pacate a murit la
pu:!;in timp dupa aceea, in anul 1400 ~i a fost
ingropat in locul care azi se nume~te "Poet's
Comer" (Coltul Poetului) in Westminster Abbey.
Dragoste de curte
~
!
r
Apropierea lui Chaucer de diferite cur:!;i~i culturi
sWine, la fel ca buna cunoa~tere a naturii
umane, la toate nivelele societatii, i-au Imbogatit
cu sigurant:l opera. Se cunosc relativ pu:!;ine
lucruri despre viata lui particulara ~i despre
sentimentele care l-au incercat.
j Stim, de exemplu, ca a fost casatorit dar nu ~i
daca a avut o casnicie fericita sau daca a urmat
modelw "dmgostei de curte" idolatrizand, de la
distanta, o femeie care prin na~tere era
.., aristocrata.
Multe din scrierile timpurii ale lui Chaucer
( Ca11ea Ducesei, Casa Faimoasd, Parlamentul
Ordtdniilo1; Legenda Bunelor Femei) au avut ca
teme principalele teme fIXe medievale cum ar fi
visele ~i dmgostea platonica.
Acest lucru apare ~i rnai evident in prima
capodopera a lui Chaucer, Troilus ~i Cressida; un
LHI~
~
poem lung in care subiectul este preluat de la
Boccaccio. in Troia, ora~ ocupat, Troilus o
~ iube~te ~i o cucere~te pe Cressida care este pusa
~ :3 intr-o pozitie dificila din cauza tatalui ei care a
~ trecut de partea inamicului. Dupa ce e obligata
~ sa i se alature, ea ~i va gasi cucind un nou iubit,
~ din clndul grecilor. Chaucer preia aceasta
t poveste simplista ~i in timp ce respecta
~ conven:!;ia dmgostei de curte trateaza cu mult
realism subiectul care face din comportamentul
0000 In crearea personajelor sale Cressidei unul urnan ~i chiar de inteles.
Chaucer s-a inspirat din tipologia diferitelor
straturi sociale ~i ne ofera o imagine vie a Povestirile din Canterbury
manierelor, Imbracamintei ~i ideilor populare Povestirile din Canterbury au reprezentat
In Anglia secolului al XIV-Iea. capodopera care a incununat intreaga opera a
lui Geoffrey Chaucer. Dupa ce inainte preluase
atat de multe teme de la alti scriitori, artistul a
creat o opera dupa o conceptie m:liastra care
pare sa-i apal1irul in intregime: un grup de
pelerini care cal:ltoresc dinspre Londra spre
Cantetbury ~i inapoi ~i care au consimtit sa-~i
spuna, pe clnd, povestirile.
Acest cadru i-a oferit posibilitatea sa descrie
dive~i indivizi ce apa11ineauunor clase ~i tipolo-
gii complet diferite ~i de a reda tot felul de po-
vestiri, eroice sau care doar parodiau eroismul,
studiat violente dar complet edificatoare, adop-
tand stilul cel maicaracteristic fiecarui personaj.
Printre multe altf;le, Chaucer a fost un mare
umorist ~i in ciuda faptului ca ~i inaintea lui in
literatura engleza se utilizase umorul, el a fost
primul care s-a folosit de un umor spumos ~i de
bun gust.
Lumea medievala
Varietatea tipologica umana din aceste povestiri
este imensa -cavaleri ~i scutieri, calugari,
calugarile, diaconi, negustori, mornri ~i mulli
al1;ii. Mare parte a originalitalii lui William
Chaucer se datoreaza faptului ca aceste
personaje nu reprezinta personificari1e unor
tipologii bine studiate -ca 1n poemul lui
Langland -ci ni~te creaturi care par a fi vii. Cu
toate ca 1n momentul moItii lui William Chaucer
Povestirile din Canterbury au ramas neterminate,
ele au 1';.lmascele mai variate ~i atractive imagini
pe care le avem despre lumea medievala.
CAVALERUL
though that he were won by, he was wys, I
And of his pon as meeke as is a mayde,
He nevere yet no vi/eynye ne sayde
In at his lyf unto no maner wight,
He was a venuy, pa/fit gentil Kn}8ht
Cu toate ca avea o pozitie importanta, era intelept ~i
politicos, la tel de bland ca o tecioara, in intreaga lui viata
nu tusese violent sau crud. Era cavalerul perfect,
credincios si curtenitor.

."12