~
Rena~terea, una din perioa-
dele artistice cele mai fertile,
a produs O constelatie de
genii. Italia a devenit cea mai
importantii tarii culturalii din
Europa ~i clasicismul aliituri
de naturalism au devenit
curentele principale ale artei.
ena~tere este denumirea folosita pentru a
D descrie perioada schimbarilor culturale ce
Rau avut lac In secolele al XV-lea ~i al XVI.,
lea In ltalia ~i care au influentat, In fmal, cea
mai mare parte a Europei. Rena~terea a dus la
a schimbare a valorilor umane -un avant de
energie ~i de Incredere In potentialul uman -
care a avut numeroase consecinte. Printre cele
~fmai spectaculoase consecinte se pot enumera
~!Inflorirea artelor ~i noua viziune asupra rolului
artelor ~i a arti~tilor In viata societatii.
Rena~terea a Inceput In ltalia. Cauzele care
au dus la aparitia acestui curent sunt multiple.
l: ltalia era, la aceadata, cea mai bogata tara din
Ei.lropa ~i era posesoarea unei Indelungate
, traditii artistice. Avea multe ora~e indepen-
dente, 1nfloritoare economic, populate cu
comercianti ~i bancheri nerabdatori sa-~i vada
numele imortalizat In diferite portrete coman-
date, In palate noi care se construiau sau In
capelele somptuoase ale familiilor. Toata
aceasta bogatie materiala nu putea garanta
aparitia artei de mare valoare dar a oferit
arti~tilor suficiente oportunitati pentru a-~i
Imbunatatii stilul ~i pentru a-~i etala talentele.
Un centru cultural
Arta renascentista celebra umanismul ~i lumea
lnconjuratoare, abandoru1nd vechiul stil, mai
spiritual, caracteristic Evului Mediu. insemna, de
fapt, "Rena$terea Antichitatii" -redescoperirea
civilizatiilor clasice, ale Greciei Antice ~i ale
Romei. In toata splendoarea lor. Literatura, filo-
sof1a~i arta antichitatii le-au pus la dispozitie ital-
ienilor noi standarde ~i noi modele. Anticii erau
admirati pentru atitudinea lor generala asupra
vietii dar nu trebuie sa uitam nici faptul ca la o
mie de ani dupa destramarea lumii antice multe
din realizarile aritichitatii nu fusesera egalate.
Rena$terea, pe langa tratarea subiectelor clasice
In arta, implica ~i redescoperirea tehnicilor antice
In arhitectura, constructii sau sculptura.
Arhitectura Renascentista
Italia era o tara cu multe ora~e frumoase, fiecare
dintre ele avand o anumita traditie artistica. Nu
O ..Na~terea Zei,ei Venus" a lui Boticelli
este una dintre cele mai gra'ioase ~i poetice
picturi ale Rena~terii, reflect3nd climatul
intelectual in Floren,a sf3r~itului secolului XV.
exista 1ns~ nici o indoia1~ c~ Florenta a fost pe
primulloc, in secolul ai XV-lea, in care a ap~rut
curentul artistic numit Rena~tere. Construirea
catedralei ora~ului i-a oferit lui Lorenzo Ghiberti
(1378-1455), primul mare sculptor renascentist,
multe ocazji de a-~i demonstra talentul. in anul
1402 s-a organizat un concurs, cu scopul de a
desemna atelierul care avea s~ proiecteze ~i
chiar s~ realizeze portile din bronz ale baptis-
terului catedralei. Ele trebuiau construite dintr-o
serie de pl~ci, fonnand un relief. (Reliefurile
sunt sculpturi realizate pe un anumit fundal, de
obicei din acel~i material, ca de exemplu mon-
eda metalica.) Concursul a fost c~tigat de
Ghiberti cu lucrarea "Sacrificiullui Isaac". Isaac
era reprezentat gol, avand un corp atletic, clasic
-o maniern foarte diferita fat:l de vechiul stil,
ascetic, bisericos ai artei epocii medievale.
Capodopera lui Ghiberti o reprezint~ cele
dou~ seturi de pot:ti ale baptisterului din
Florenta. Un nurrulr mare de arti~i renumiti au
inv~tat arta sculpturii in atelierul artistului,
printre care ~i Donatello (1386-1466) care ~i-a
intrecut maestrul. Opera lui, plin~ de viat:l, cu
multe trns~turi clasice, include ~i celebra
35
 RENA~TEREA IN ARTA

O David, statuia de
bronz apart,inand lui
Donatello creata in
anul 1434, a
reprezentat, proba-
bil, primul nud in
picioare realizat
dupa caderea
Imperiului Roman.

O Siciuirea pictata
de Piero della
Francesca.
Acest tablou este
aproape un exerci,iu
abstract in arta
perspectivei. Dato-
rita construc,iei,
tabloul inspira
claritate ~i calm. ~

indepartarea graduala de prim-plan. ferit picturilor sale o not:l deosebit:l.

Principiul enuntat a fost de o mare valoare
pentru sculptura (de exemplu la crearea relie-
furilor) dar mai ales pentru pictura. Pictorii nu
aveau modele antice pe care sa le poata imita,
neexistand nici un artist grec sau roman a
carui opera sa fie cunoscuta. Ei au inceput sa
creeze in spiritul antichitatii, spirit pe care ei
$i-l imaginau a fi cel mai potrivit. Massacio
(1401-1428) a fost primul pictor care a creat
imagini monumentale in spirit naturalist.
Patroni ~i arti~ti
Cea mai mare parte a secolului, Florenta a fost
condusa de familia de Medici, o familie de
bancheri $i de negustori care traiau intr-un stil
regal. Ei au cheltuit averi pentru a-$i glorifica
ora$ul $i numele familiei. Alaturi de altii, ei au
comandat pictorilor lucrari cu nenurrulrate
detalii decorative, in culori stralucitoare.
Cel mai mare pictor, reprezentant al aces"
tui stil, a fost Sandro Botticelli (1445-1510),
ale carui contururi ferme, culori intr-o paleta
foarte bogata $i personaje distincte, au con-
Adoratia Magi/or, capodoper:l a pictorului
Botticelli, este un exemplu de scen:l religioa-
s:l, in care este prezent ~i patronul artistului,
un Medici mandru, preocupat de propria-i
persoan:l, in contrast evidept cu Madona ~i
Pruncul. Cele rnai cunoscute lucr:lri ale lui
Botticelli, Primavera ~i NQ$tereaZeitei Venus
sunt lucr:1ri reprezentative pentru un alt ideal
al Rena~terii-pasiunea pentru mitologia cla-
sic:l ~i ideile filosofice mistice.
Printre pictorii cei mai cunoscuti ai
Rena~teriitimpurii ~i care nu erau florentini,
se pot aminti Andrea Mantegna (1431-1506)~i
Piero della Francesca(1415-1492). Piero uti-
liza cu foarte mult:l precizie arta perspectivei,
ca de exemplu in lucrarea Biciuirea. Perspec-
tiva, al:lturi de personajele sale ce eman:l mult
calm, fac ca operele lui Piero s:l aibe un aer
distinct, de etemitate.
Perioada cuprins:l intre anii 1500 ~i 1530
este cunoscut:l in istoria artelor ca Rena~terea
tarzie. Generatiilede arti~tiaju~i la rnaturitatea
lor artistic:l, ~i-auperfectionat arta utiliz:lrii per-

sculptura din bronz David. Ea a fast creat~ in O Tempietto, opera

anul 1430 ~i a constituit inceputul unei noi a arhitectului italian
perioade a Rena~terii. David apare ca un Bramante inchinata
razboinic gal, cu un picior pe capullui Goliat. martiriului Sfantului
Statuia a fast prima lucrare de dirnensiuni Petru. Danata
mari, reprezentand un nud, in picioare, in arta Bramante a fast unul
european~ de dup~ antichitate. dintre cei mai mari
Apartinand aceleia~i generaiii, Filippo arhitec~i ai
Brunelleschi (1377-1446)a fast unul dintre cei Rena~terii tarzii,
mai mari arhitecii ai Rena~teriitimpurii. Origi- canstruind in stilul
nar din Florenta, el a studiat monumentele simetriei clasice.
antice care i-au influntat pe multi arhitecti ~i
oameni de ~tiint~. Teoria antic~ roman~ ~i
operele reprezentative au devenit cunoscute
pe scara larg~ ~i multe din elementele arhi-
tecturii clasice (coloane, padimente triunghiu-
lare, arcade rotunde ~i domuri) au inceput s~
fie utilizate. Aceste influente s-au f~cut simtite
in arhitectura multor cl~diri ~i ele au continu-
at pan~ in zilele noastre. Cea mai renumit~
lucrare a lui Brunelleschi este cupola bisericii
SantaMaria dei Fiore, proiectat~ in anu11420,
a mare realizare inginereasc~, datarat~ in
mare m~sur~tehnicilor romane pe care artis-
tulle-a studiat. Tat el a fast cel care a enuntat,
pentru prima data, legile perspectivei -dese-
narea unei scene pe a suprafat,} plan~, astfel
incat desenul s~ par~ a avea adancirne, prin

36
 O Frumoasa spectivei, "chiaroscuro" (umbrirea) ~i chiar alte
grad;nar;ta. una din tehnici cu scopul de a-~i convinge spectatorii
capodoperele pictate asupra realismului personajelor ~i scenelor.
de Rafael in anul In perioada Rena~terii tarzii, Roma a ocu-
1507. Tabloul pat locul Florentei, ca centru al artei italiene,
ilustreaza prin cu toate ca toti marii arti~ti care lucrau in ora~
atitudinea persona- erau veniti din alte parti. Roma le-a oferit spri-
jelor. gesturi ~i chiar jin arti~tilor- Papa Leon al X-lea ~i Julius al II-
prin direc1ia priviri- lea au avut preocupari artistice pentru a reda
lor marea influen1a capitalei vechea ei maretie dar ~i dorinta de a
pe care a avut-o fi imortalizati.
Leonardo da Vinci Prin angajarea celor mai renumiti arti~ti
asupra artistului. contemporani, Sfintii parinti 2U contribuit la
Personajele creaza o crearea unor capodopere, cum ar fi Capela
compozi1ie triunghi- Sixtina ~i splendida bisericaSfantul Petru, cea
ulara. stabila. mai mare biserica din lumea cre~tina.
Simplicitatea ~i
calmul pe care le Genii supreme
emana tabloul lui In perioada Rena~terii tarzii, existau trei mari
Rafael, sunt carac- arti~ti, considerati a fi arti~ti de geniu. Con-
teristice intregii temporanilor, arti~ti ca Leonardo da Vinci,
opere. Michelangelo sau Rafael, le pareau "super-
arti~ti". Tot in aceasta perioada a aparut ~i
convingerea ca artistul este o persoana .deose-
bita, mai degraba, decat un simplu meseria~,
care-~i indepline~te un contract.
Leonardo da Vinci (1452-1520) era mai in
varsta decat ceilalti doi. Un individ ciudat,
multi-talentat, el a lasat posteritatii doar cate.:
va picturi ~i a petrecut la Roma o perioada rel-
ativ scurta de timp. Cu toate acestea, Madona
printre stanci ~i Mona Lisa sunt reprezentari
superbe ale idealului clasic -asemanator cu
viata, dar totu~i misterios.
Ca ~i Leonardo, Michelangelo Buonarotti
(1475-1564) era florentin. El era un sculptor
~i pictor de geniu ~i a petrecut patru ani din
viata pictand tavanul Capelei Sixtine, o capo-
dopera reprezentand scene biblice, incepand
cu Creatia.
'" Rafael (1483-1520) a fost cel mal pur dintre
~ clasici, creand adevarate capodopere ale

O Tizian a tratat
subiecte diferite
inspirate din mito-
logia clasica, intr-un
stil foarte bogat ~i
senzual. Venus d;n
Urb;no (1538) nu
pare O creatura
mitica ci O femeie
frumoasa ~i sen-
zuala. Decorul este
O camera tipic
renascentista, cu
doua servitoare, in
planul indepartat.

37
'2 RENA$TEREA IN ART A

serenita1;ii ~i annoniei chiar ~i atunci cand rep-
rezenta ac1;iuni pline de vigoare. Picturile sale
care o ilustreaz;1 pe Madona, urnan;1 ~i gra1;ioa-
s;1,dar totu~i pur;1 ~i idealizata, au pus teffielia
unui nou stil in picturn, stil care a durat secole
intregi. Printre cele ffiai reffiarcabile lucrnri ale
sale se num:lrn frescele pictate pentru Stanza,
apartaffientele Papei de la Vatican. Printre
acestea cea ffiai celebr;1 este fresca Scoala
ateniana care reprezinta incununarea clasicis-
ffiului din perioada Rena~terii tiirzii.
Cel ffiai cunoscut arhitect al acelei perioade
este Donato Braffiante (1444-1514). El este cel
care a dat o nou;1 diffiensiune, clasic;1, cl;1diri-
lor simetrice, ca in cazul cl;Idirii Teffipietto din
Roffia. Braffiante este cel care a proiectat bis-
erica Sfantul Petru, care unna sa aibe capelele
dispuse radial ~i un acoperi.5 boltit. jn istoria
lunga ~i complicat:l a acestei biserici a fost
implicat ~i Michelangelo, alaturi de multi altii.
Sosirea la Vene~ia
Venetia, 1nconjurata aproape 1n intregime de
rnare, a fost izolata de restul Italiei ~i impactul
Rena~terii s-a produs relativ tarziu. jncepand
insa cu sfa~itul secolului al XV-lea, 1n Venetia
au 1nceput sa apara rnai multi pictori renumiti
printre care Giovanni Bellini (1430-1516),
Giorgione (1476-1510) ~i Tizian (1487-1576).
Spre deosebire de ceilalti pictori italieni, arti~tii
venetieni erau rnai degraba, "f1Zici" decat "inte-
lectuali". Cel rnai cunoscut dintre ei, Tizian, era
un maestru inegalabi1 m simtul culori1or ~i tex-
tur:1. El ~ creat numeroase portrete impresio-
nal1te. In arhitectur:1, venetianul Andrea
Palladio (1508-1580) a adoptat modelele roma-
ne pentru a crea un sti1 nou de palate ~i a influ-
entat multi arhitecti vreme de mai multe secole.
Cam din anul 1530 clasicismul renascentist
a fost 1nlocuit cu un curent mai extravagant,
numit manierism. Sfa~itul Rena~terii estedese-
ori considerat a fi avut loc m acela~i timp cu
"Sacco di Roma" (pr:1darea ora~ului Roma de
catre trupele conduse de Carol Quintul), care a
dus la schimbari dramatice 1n Italia. Totodatael
reflecta ~i faptul ca Rena~terea clrzie ajunsese
mtr-un punct mort: perfectiunea fusese atinsa
~i trebuiau explorate noi directii In arta.

~COALA ATENIANA

$coala atenianil este cea mai frumoasa fresca arta. ~coala aten;ana evoca marii ganditori ai Ptolemeu. Platon, cu barba ~i par carunt, se

pictata de Rafael, in Stanza de la Signatura, Greciei Antice, venerata atat de arti~tii spune ca ar semana cu Leonardo da Vinci;
apartamentele private ale Papei de la medievali cat ~i de cei renascenti~ti. filosoful din prim-plan, sprijinindu-se intr-o

Vatican. Foarte prolific, Rafael a inceput sa Filosofii Platon ~i Aristotel sunt plasa1i in cen- mana, este probabil portretullui Michelangelo.
creeze cand avea doar douazeci ~i cinci de trul imaginii, la capatul treptelor, inconjura1i de Subiectul frescei, simetria ~i atmosfera calma,
ani. El a inclus in operele sale scene ce ganditori ~i oameni de ~tiin1a. Printre ei se afla nobiliara fac din aceasta opera un rezumat al
"' ilustreaza filosofia, literatura, religia, legea ~i ~i matematicianul Euclid ~i astronomul intregului clasicism renascentist.
.,.
.)0(

38 Arta ~i omul13 -LEONARDO DA VINCI Arta ~i omul14 -MICHELANGELO