Ghepard

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Ghepard
Fosilă: Pliocen târziu — prezent

Stare de conservare
 Vulnerabil (IUCN 3.1)[1]

Clasificare științifică

Regn: Animalia

Încrengătură: Chordata

Clasă: Mammalia

Ordin: Carnivora

Familie: Felidae

Subfamilie: Felinae

Gen: Acinonyx
Brookes, 1828

Specie: A. jubatus

Nume binomial

Acinonyx jubatus
(Schreber, 1775)

Specia tip

Acinonyx venator
Brookes, 1828 (= Felis jubata, Schreber, 1775) prin monotipie

Răspândirea ghepardului
 Răspândirea ghepardului conform San Diego Zoo

Modifică text

Ghepardul (Acinonyx jubatus) este o felină mare (familia Felidae, subfamilia Felinae) care poate fi
întâlnită în aproape toată Africa și Asia de Sud-Vest până în India. Ghepardul este un cățărător
modest, vânând prada prin viteza alergării sale și nu prin agilitatea săriturii. Ca atare, este plasat în
propriul său gen, Acinonyx. Ghepardul este, de departe, cel mai rapid animal terestru, putând
atinge o viteză de 112–120 km/h.[2][3][4][5][6][7] De asemenea, ghepardul poate dezvolta
o accelerație de la zero la 100 km/h în doar 3 secunde.[8] La acest record contribuie și faptul că, spre
deosebire de restul felidelor, ghepardul are ghearele semiretractibile.[9]

Cuprins

 1Descriere
 2Istorie
 3Vânătoare
 4Subspecii
 5Referințe
 6Bibliografie
 7Legături externe

Descriere[modificare | modificare sursă]

Ghepard alergând

Pieptul unui ghepard este adânc, iar talia îngustă. Blana scurtă a animalului este galben-închisă cu
pete negre, de diametrul 2–3 cm., permițându-i să se camufleze în timp ce vânează. Nu sunt pete
pe blana albă de pe abdomen și torace, dar există pe coadă. La unii gheparzi, o genă recesivă
produce un model pătat cu dungi. Acest tip de ghepard se numește ghepard regal. Capul
ghepardului este mic, cu urechi ascuțite și două dungi negre, ce încep la colțurile ochilor, de-o parte
și de alta a nasului, și se termină la gură. Acestea ajută la vânătoare prin faptul că țin razele solare
departe de ochi, și astfel poate să vadă de la distanțe mari. Ghepardul adult cântărește între 40 și
70 kg. Lungimea totală corpului este de 1,50-1,70 m, în timp ce coada variază până la 84 cm.
Masculii tind să fie mai mari ca femelele, dar nu este o variație mare și este dificil a separa masculii
de femele doar prin aparență. Acesta trăiește 10-12 ani în captivitate, dar în libertate poate trăi până
la 20 de ani.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Gheparzii au existat pe Pământ timp de 3,5 - 4 milioane de ani, cu mult timp înaintea
celorlalte feline mari. Acum 20.000 de ani, gheparzii erau comuni prin Africa și Asia, Europa și Nord
America. Prin datele luate de la fosile, se știe că aceștia au existat și în SUA, mai exact în actualele
state Texas, Nevada și Wyoming.
Aproximativ în urmă 10.000 de ani, la sfârșitul erei Pleistocene, numită și „Marea epocă de gheață”,
mediul terestru a suferit schimbări drastice în climat, iar peste câteva mii de ani, 75% din speciile de
mamifere din Europa și America de Nord au murit, printre care și gheparzii. Este probabil ca ei să fi
migrat spre medii mai potrivite, căci gheața acoperise mare parte din emisfera nordică, iar nivelul
mărilor a scăzut. Ghepardul a supravietuit Epocii Pleistocene, dar numărul său a fost grav redus. În
secolul al V-lea, ei erau folosiți de către nobilii italieni la vânătoare. Gheparzii adulți erau prinși în
sălbăticie și închiși în cuști pentru câteva luni.
Numărul de gheparzi a descrescut de la 100.000, la sfârșitul secolului al XIX-lea, până la
aproximativ 12.600 astăzi.
Ghepardul nu este doar cea mai rapidă felină de pe Pământ, ci și cel mai bun sprinter din regnul
animal. Toate cele patru membre ale sale se încrucișează pentru a obține o distanță maximă a
pasului. Cu o coloana vertebrală deosebit de flexibilă, ghepardul se poate întinde foarte mult.
Ghearele ghepardului se comportă precum crampoanele de pe un pantof de alergare, ajutându-l să-
și mărească aderența atunci când sprintează, ele nefiind retractile, ca la celelalte feline.

Vânătoare[modificare | modificare sursă]

Ghepardul este carnivor. În câmpiile din estul Africii, gazelele Thomson constituie prada sa
preferată. Dar pentru ca ghepardul să aibă o șansă să prindă o gazelă sau orice altă posibilă pradă,
trebuie să se furișeze cât mai aproape de aceasta și apoi să sară la atac. Datorită blănii sale
adaptate mediului în care trăiește, ghepardul se poate confunda ușor cu peisajul și prada nu îl poate
zări. Vânătoarea are succes în doar 20% din cazuri, și, chiar dacă prinde o pradă, ghepardul mai
trebuie să o și apere de alți vânători mult mai puternici ca el.

Subspecii[modificare | modificare sursă]

Sunt cunoscute următoarele subspecii de ghepard:[10]

 Acinonyx jubatus jubatus

 Acinonyx jubatus hecki
 Acinonyx jubatus raineyi
 Acinonyx jubatus soemmeringii
 Acinonyx jubatus velox
 Acinonyx jubatus venaticus (ghepardul asiatic)

Referințe[modificare | modificare sursă]

1. ^ Cat Specialist Group (2002). 2006. IUCN Red List of Threatened
Species. IUCN 2006. www.iucnredlist.org. Accesat 2006-05-11. Database entry includes justification
for why this species is vulnerable.
2. ^ Sharp, N. C. (1997). „Timed running speed of a cheetah (Acinonyx jubatus)”. Journal of Zoology,
London. 241 (3): 493–494. doi:10.1111/j.1469-7998.1997.tb04840.x.
3. ^ Milton Hildebrand (1959). „Motions of Cheetah and Horse”. Journal of Mammalogy. 40 (4): 481–
495. doi:10.2307/1376265. JSTOR 1376265. [nefuncțională] Although according to Cheetah, Luke Hunter
and Dave Hamman, (Struik Publishers, 2003), pp. 37–38, the cheetah's fastest recorded speed was
110 km/h (68 mph).
4. ^ Carwardine, Mark (2008). Animal Records. New York: Sterling. p. 43. ISBN 978-1-4027-5623-8.
5. ^ Sears, Edward S. (2001). Running Through the Ages. Jefferson, North Carolina: McFarland.
p. 5. ISBN 978-0-7864-0971-6.
6. ^ Smith, Roff (2 august 2012). „Cheetah Breaks Speed Record—Beats Usain Bolt by
Seconds”. National Geographic Daily News. National Geographic Society.
7. ^ „Speed sensation”. Nature Video Collections. BBC Nature.
8. ^ „Cheetah fast facts”. Zoological Society of London. Accesat în 5 iunie 2013.
9. ^ „Cheetah Fact Sheet”. Cheetah.org. Accesat în 30 martie 2013.
10. ^ Don E. Wilson & DeeAnn M. Reeder (editores) (2005). „Acinonyx jubatus”. Mammal Species of the
World. A Taxonomic and Geographic Reference (3rd ed). Accesat în 5 de septiembre de
2010. Parametru necunoscut |idioma= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor); Verificați datele
pentru: |access-date= (ajutor)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

 Great Cats, Majestic Creatures of the Wild, ed. John Seidensticker, illus. Frank Knight, (Rodale
Press, 1991), ISBN 0-87857-965-6
 Cheetah, Katherine (or Kathrine) & Karl Ammann, Arco Pub, (1985), ISBN 0-668-06259-2.
 Cheetah (Big Cat Diary), Jonathan Scott, Angela Scott, (HarperCollins, 2005), ISBN 0-00-
714920-4
 Science (vol 311, p 73)
 Cheetah, Luke Hunter and Dave Hamman, (Struik Publishers, 2003), ISBN 1-86872-719-X
 Allsen, Thomas T. (2006). "Natural History and Cultural History: The Circulation of Hunting
Leopards in Eurasia, Seventh-Seventeenth Centuries." In: Contact and Exchange in the Ancient
World. Ed. Victor H. Mair. University of Hawai'i Press. Pp. 116–135. ISBN ISBN 978-0-8248-
2884-4; ISBN ISBN 0-8248-2884-4
 Eklund, Robert & Gustav Peters. 2013. A comparative acoustic analysis of purring in juvenile,
subadult and adult cheetahs. In: Robert Eklund (editor.), Proceedings of Fonetik 2013, the
XXVIth Swedish Phonetics Conference, Studies in Language and Culture, no. 21, ISBN 978-91-
7519-582-7, eISBN 978-91-7519-579-7, ISSN 1403-2570, pp. 25–28.
 Eklund, Robert, Gustav Peters & Elizabeth D. Duthie. 2010 (third edition). An acoustic analysis
of purring in the cheetah (Acinonyx jubatus) and in the domestic cat (Felis catus). Proceedings
of Fonetik 2010, Lund University, 2–4 June 2010, Lund, Sweden, pp. 17–22. Download
from [1] or [2].
 Gus Mills, M. G. L. Mills, Martin Harvey (2005). African Predators. Struik. ISBN 1-77007-220-9.
 Gus Mills (1998). Big Cats and Other African Carnivores. Struik. ISBN 1-86825-920-X.
 Caro, T. M. (1994). Cheetahs of the Serengeti Plains: group living in an asocial species.
Chicago: University of Chicago Press. ISBN 0-226-09433-2.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ghepard

Wikispecies conține informații legate de Ghepard

 Ghepard la Encyclopedia of Life

 Biodiversity Heritage Library bibliography for Acinonyx jubatus
 Cheetah Conservation Fund
 Save China's Tigers to Fund Wild Cat Conservation Worldwide
 De Wildt Cheetah and Wildlife Trust
 On the Chase With Cheetahs - slideshow by Life magazine
 Fake Flies and Cheating Cheetahs: measuring the speed of a cheetah
 Mutant Cheetahs: information on color variants of cheetahs
 110km/h Cheetah attack gazelle Video showing cheetah's speed, running mechanics,
and hyenas stealing a cheetah's prey.
 Adio, gheparzi! Cel mai rapid animal terestru o să dispară în scurt timp – iată de ce (VIDEO), 24
aprilie 2013, Descoperă - sursa