A murit in zbor

Nichita Stanescu

Brusc, pasărea a murit în zbor;

ca o pupilă piezişă taie un nor.

Şterge cu aripa flască

steaua verde gata să nască.

Suna murdar şi greoi

prin aripa ei, aerul a noroi.

Cade din ce în ce mai încet

spre secret.

Din interiorul cel mare spre interior

fără trepte şi neagră,

clătinându-se pentru nimeni

sporind cu greaţă singurătatea...

Loveşte frunza, fructa;

urmează un sunet de picior de animal

în fugă atingând pământul

inundat

de lacrimi independente de ochi,

de umezeală independentă de frig,

de tăcere independentă, migratoare.