DEC1ZIE
nr. 09
din 09 ianuarie 2002
In conformitate cu regulamentul de organizare si functionare al Administratiei Nationale a Drumurilor, stabilit prin Hotdrdrea
Guvemului'nr. 1275 / 1990, modificat si complete id prin Hotardrile de Guvern nr. 24/1994, 276/1994, 250/1997 si 612/1998, si Tn
baza Ordinului Ministrului Lucrdfllor Publice, Transporturilor si Locuintei nr. 966/27.06.2001, ing. Aurel Bdlut - Director General al
Administratiei Nationale a Drumurilor - Regie Autonomd, emite urmatoarea:
DECIZIE:
Art. 1. Se aproba Jnstructiuni tehnice privind proiectarea, executia, revizia si Tntretinerea drenurilor pentru drumuri publice", ind.
AND 513-2002.
Art. 2. De la data emiterii prezentei Decizii Tsi Tnceteaza aplicabilitatea prevederile Jnstructiunilor tehnice departamentale privind
proiectarea, executia, revizia si Tntretinerea drenurilor pentru drumuri publice", ind. AND 513-91.
Art. 3. DRDP 1-7 si CESTRIN vor duce la Tndeplinire prevederile prezentei Decizii.
CUPRINS
Art. 1. - (1) Prezentele instructiuni tehnice stabilesc norme generate privind proiectarea, executia, revizia si intrefinerea
drenurilor pent/u drumurile publice.
(2) Drenurile cu addncimi peste 4 m precum si galeriile drenante, puturile absorbante, filtrele aciculare, drenurile din coloane
secante nu fac obiectul prezenfelor instructiuni.
Art. 2. Drenurile sunt constructs necesare pentru:
a) colectarea si evacuarea organizatd a apelor de infiltratie;
b) cobordrea nivelului pdnzei freatice cdnd aceasta poate influenta defavorabil comportarea corpului drumului;
c) asigurarea stabilitdtii taluzurilor si versantilor;
d) asigurarea stabilitatii zidurilor de sprijin si infrastructurilor podurilor.
a) drenuri de asanare;
b) drenuri de consolidare pentru taluzuri, terasamente si versanti alunecdtori;
c) drenuri de evacuare a apei;
d) drenuri asociate la ziduri de sprijin.
Art. 6. Dupd tehnologia de executie, se deosebesc:
a) drenuri executate Tn sdpdtura deschisd, manual sau mecanizat;
b) drenuri executate prin forare de la suprafata terenului sau din chesoane deschise;
c) drenaj realizat prin lucrdri de inginerie biologicd.
Art. 7. Dupd natura terenului Tn care se fundeazd radierul drenului, se deosebesc:
a) drenuri perfecte (cu baza Tn stratul impermeabil);
b) drenuri imperfecte (cu baza Tn stratul permeabil).
Art. 8. Dupd pozitia drenului Tn raport cu axul drumului, se deosebesc:
a) drenuri longitudinale;
b) drenuri transversale;
c) drenuri ventuzd sau drenuri pe taluz;
d) drenuri spice de captare.
Art. 12. - Elementeie geometrice caracteristice drenurilor executate Tn sdpd-tura deschisd sunt addncimea, Idtimea si panta
radierului.
(2) Ldtimea drenurilor execufate mecanizat se stabileste Tn functie de Idtimec cupei utilajului de sdpat din dotarea
constructorului. dar nu mai mic de 0,25 m.
Art. 15. - (1) Panta longitudinald a drenurilor cu radier rigid se stabileste de
0,2......10%, Tn functie de conditiile de relief si asigurare a functionalitdtii. Se reco-
mandd adoptarea pantelor Tn intervalul 2.............5%.
(2) Panta longitudinals a drenurilor cu radier elastic se recomandd 2.....................3%;
panta maxima admisd pentru santuri si rigole neprotejate, conform STAS 2916 - 87 pct.2.2.
(3) Cdnd panta drenului rezultd mai mare decat panta maxima admisd se pievdd trepte din ziddrie de piatrd brutd sau de rdu
Tn mortar de ciment sau beton simplu clasa CI6/20 (B 250) cu Tnaltime (H) de eel mult 50 cm si lungime de 2H...3H.
(4) Distanta Tntre trepte variazd Tn functie de relief, de panta longitudinald a drenului si Tndltimea treptei.
(5) In sectiune transversald se da treptei o forma usor albiatd, Tn scopul unei bune functionalitali si curdtire periodica.
(6) iiorecomundu adoptaroa de panic unlce Tntre commote de vizi lore si cap de dren, Tn special la drenurile de consolidare a
terasamentelor si versantilor aluneedtori.
Art. 16. - (1) Drenurile Tnguste, caracterizate prin Idtime redusd cuprinsd Tntre 0,25... 0,60 m, se prevdd pentru coiectarea
si evacuarea apelor din structura rutierd, asanarea infrastructurii drumului si a zonei limitrofe acestuia, Tn general ca drenuri de
asanare, cu radier elastic amplasate Tn teren stabil.
(2) Panta longitudinald a drenurilor Tnguste se stabileste conform pet. 2,2.1.3., fig. 1.
Art. 17. - Elementele componente ale drenurilor cu executie Tn sdpdtura deschisd sunt:
- radierul drenului;
- corpul drenant;
- cdminele de vizitare; •• putu! de ventilatie;
- capul drenului.
Art. 18. - Radierul drenurilor poate fi rigid sau elastic. Radierul rigid se reaiizeazd din beton clasa C 16/20 (B 250) cu rigold
(2) la mijloc (fig.2) TncastratTn teren stabil, putin permeabil sau practic impermeabil, cu compresibilitate medie, redusd sau practic
incompresibil (STAS 1243 - 83).
Art. 19. - (1) Corpui drenuriior de captare a apeior de infiltratie sau cobordre a
nivelului pdnzei subterane (fig.2) este alcdluit din raclier (1). rigold (2), umplutura
;
drenantd (3), si capac de Tnchidere (4).
(2) Corpul drenuriior de evacuare cuprinde aceleasi cornponente, cu deose-birea ca umplutura drenantd poate fi realizald pe o
Tndltime redusd. Unele drenuri au elemente filtrante (geotextile) sau straturi cu filtru invers.
Art. 20. - Colectarea si conducerea apelor Tn drenuri cu radier rigid se asigurd gravitational prin rigoie acoperite cu
capace semirotunde (fig. 3.a.), ziddrie uscata (fig. 3.b.), sau tuburi de drenaj (fig. 3.c.d.), astfel:
Art. 25. - (1) Umplutura drenantd se stabileste diferentiat pentru fiecare tip de dren si este constituitd din:
- pietris 7......40 mm, STAS 662-82 fig.5.a. sau ziddrie uscatd din piatrd bruta nege-
livd, max. 200 mm, STAS 2917/79 fig. 5.b. sau bolovani de rdu;
- la filtru invers din materiale granulare vor fi alese materiale Tn functie de curba
granulometricd a terenului Tn care se executd drenul (pentru evitarea antrendrii
pdrtilor fine si colmatdrii), fig. 5.a.
(2) Filtrele inverse din geotextil se recomandd la drenuri cu adancime mai mare de 2,0 m.
(3) La stabilirea tipului de umpluturd drenantd se au Tn vedere posibilitdti de aprovizionare a materialelor pe plan local,
calitatea lor si lipsa unor agenti Chimici.
Art. 29. - La capdtul spre amonte al drenului se pot monta tuburi netede din PVC cu diametrul de 110 mm prelucrate conf.
fig. 9. Tn scopul de a realiza putul de ventilatie necesdr functionary drenului.
Fig. 9. Put de aerisire 1. tub neted din PVC 0110 mm; 2. tub perforat; 3. radier rigid; 4. radier
elastic.
Art. 30. - Cdmineie de vizitare, puturile de aerisire si capetele de dren se proiecteazd si realizeazd Tn asa fel Tncdt sd
asigure functionalitatea atdt a drena-jului gravitational cat si a drenajului prin ventilatie naturald.
Art. 31. - Amplasamentul drenurilor se stabiieste avdnd Tn vedere prescriptive generate specificate Tn Sectiunea 1, functia
pe care o Tndeplinesc si zonele pref-erentiale de scurgere a apelor subterane.
Art. 32. - Principalele tipuri de drenuri necesare pentru asanarea infrastructurii drumurilor publice, consolidarea taluzurilor,
terasamentelor si a zonei limitrofe, sunt:
a) drenuri longitudinale si transversale;
b) drenuri de interceptie;
c) drenuri pe taluz;
d) drenuri spice de captare;
e) drenuri ventuzd.
Art. 33. - (1) Drenurile longitudinaie se amplaseazd paralel cu axul drumului, sub rigold, sant si eventual sub o parte din
acostament, conform fig. 10. Aceste drenuri au rol de a colecta si evacua atdt apa din versant cat si pe cea din fundatia drumuiui.
(2) La autostrdzi, drenurile longitudinaie se amplaseazd conform fig.l 1.
Fig. 10. Amplasamentul drenurilor Fig. 11. Amplasamentul drenurilor
longitudinaie la drumuri longitudinaie la autostrazi
(3) Evacuarea la zi a apeior colectate Tn drenuri longitudinaie se asigura prin santuri protejate sau camere de cddere la podete
si la drenuri transversale amplasate conform fig. 12 la distante de maximum 100 m.
Art. 34. - (1) Drenurile fransversale de interceptie se prevad de reguld pe sec-toare de drum Tn declivitate rnai mare de 4% si
rf sectoare cu declivitate mai mica unde conditiile din teren o impun.
(2) Drenurile de interceptie se prevdd, Tn aceste conditii, atat Tn rambleu cat si Tn debleu.
(3) Ele se amplaseazd la distanta de 20.........50 m, cu Tnclinare Tn sensul pantei -
de 60° fata de axul drumului (fig. 13).
Art. 36. - (1) Drenurile de Taluz se compun din drenuri ventuza si drenuri Tn unghi sau arcade.
(2) Drenurile ventuzd se amplaseaza, de reguld la distanta de cca. 6,0 m. Drenuriie Tn unghi sau arcade se amplaseazd Tntre
drenurile ventuza, pe unul sau mai multe etaje, Tn functie de Tnditimea taluzului. Addncimea acestora, de reguld, nu depdsesfe
1,5 m.
Art. 38. - Pentru a evita acumularea apei Tn spatele unei lucrdri de sprijin, tre-buie ca Tntotdeauna sd se prevada Tn
spate un sistem de drenaj cu functionare pe toatd durata lucrdrii.
Art. 39. - Acest sistem de drenaj Tndeparteazd posibilitatea aparitiei unor suprafete de alunecare sub talpa
fundatiei, fig. 17.
Art. 40. - (1) Evacuarea apei colectate Tn drenul din spatele zidului de sprijin precum si drenajul prin ventilatie se asigurd prin
barbacane realizate, de reguld, cu sectiune circulard cu diametru de 110... 150 mmdispuse pe eel putin doud rdn-duri, cate doud
pe fiecare rand conform fig. 17, la fiecare tronson de zid de 5,0 m lungirne.
(2) Trebuie sd mentionam cd o colmatare a drenului din spatele unui zid de sprijin, o amplasare gresitd a barbacanelor sau
colmatarea ior conduc la soli-citdri suplinrfentare asupra lucrdrilor.
(3) Astfel, Tn cazul acumuldrii apei Tn spatele unui zid de sprijin presiunea apei sporeste valoarea Tmpingerii pdmdntului,
datoratd diminudrii indicilor de rezis-tentd, Tn special a coeziunii. Aceasta situatie ne obligd sd evitam o amplasare gresitd a
barbacanelor sau colmatarea lor.
(4) Drenajul are si rolul de a mentine indicii rezistentei la tdiere a terenului Tn li-mitele avute Tn vedere la dimensionarea
zidului de sprijin.
Art. 41. - (1) Corpul drenului se compune - ca si la drenurile Tn sdpdtura des-chisd - din radier cu rigold, umplutura drenantd si
capac de'Tnchidere (fig. 17).
(2) Radierul drenului din spatele zidului de sprijin se realizeazd din beton simplu clasa C 12/15 (B 200) si este executat direct
pe fundatia zidului,
(3) Rigola are panta de scurgere a apei cdtre barbacane care asigura evacuarea apei deasupra treptei din fata a banchetei la
minimum 20 cm, La stabilirea panfelor la rigola si barbacane se are Tn vedere declivitatea drumului.
(4) Umplutura drenantd se prevede din piatrd brutd negelivd, piatrd de rdu sau pietris si filtru invers din balast. Tn cazul
zidurilor Tnalte filtrul invers se prevede cu granulometrie corespunzdtoare sau se introduce filtru din geotextile.
(5) Capacul drenurilor din spatele zidurilor de sprijin se prevede ca si la drenurile Tn sdpdtura deschisd din pdmdnt argilos bine
compactat, protejat ve-getativ, pereu zidit din piatrd brutd negelivd sau boiovani de rdu, pe pat de beton clasa C 12/15 - (B 200) cu
pantd unicd, conforma cu taluzul.
Art. 42. - Drenajul prin ventilatie se realizeazd cu doud barbacane amplasate sub partea superioard a coronamentului zidului si
doud barbacane amplasate deasupra fundatiei 20 cm, la fiecare tronson de zid de 5,0 m lungime. (Fig. 17).
Secfiunea a 5-a Proiectarea drenajului cu drenuri forate
Art. 43. - (1) Solutia de drenaj cu drenuri forate se aplicd la asanarea, consoli-darea terasamentelor si versantilor nestabili.
(2) Acest tip de dren se realizeazd prin forare pe directie care asigurd evacuarea gravitationald a apei colectate.
Art. 44. - Dacd terenul prezintd pantd transversald accentuate (fig. 18) drenurile forate se executd „la zi" pe unui sau mai multe
niveluri, funetie de suprafata ce urmeazd a fi asanatd sau stabilizatd. j
Art. 45. - Dacd panta terenului sau conditiile hidrogeologice nu asigurd posi-bilitatea executdrii drenurilor forate Ja zi", se poate
aplica solutia executdrii drenurilor forate Tn chesoane circulare sau trapezoidale.
Art. 46. - Drenurile forate de captare se realizeazd din tuburi din PVC riflate, perforate, mansonate, Tnvelite cu
geotextil cdnd sunt conditii favorabile de antrenare de material fin sau de colmatare.
Art. 47. - Drenurile forate de evacuare se realizeazd din tuburi din PVC, netede, (mansonate), neperforate, STAS 6675-
86, avdnd diametru de 90 - 110 mm.
Art. 48. - (1) La stabilirea pozitiei instalatiei de foraj si lungimea drenului forat se va avea Tn vedere pierderea de pantd de
cca. 1-2 cm/m la foraje mai lungi de 5 m.
(2) Se recomandd a nu se depdsi iungimea de 30-35 m a drenului forat, pen-tru a nu se pierde panta de evacuare a
apei.
Art. 50. - Drenurile executate Tn sdpdtura deschisd si drenurile forate dreneazd numai apa libera, nelegatd de particula de
pdmdnt. Aceste sisteme de drenaj s-au dovedit insuficiente Tn cazul lucrdrilor de consoliddre a terasamentelor si versantilor
alunecdtori.
Art. 51. - Drenajul biologic completeazd actiunea de drenare gravitationald si prin ventilatie Tntrucdt actioneaza nu numai
asupra apei libere ci si asupra apei slab legate si legate din particula de pdmdnt.
Art. 52. - Vegetatia are un rol hotdrdtor Tn stabilitatea taluzurilor, terasamentelor si versantilor alunecdtori Tntrucdt actioneazd
favorabil, prin:
a) micsorarea intervalului de variatie a umiditdtii si temperaturii pdmdntului;
b) retinerea unei parti din apele de precipitajle de cdtre iarbd, frunzele si ramurile vegetatiei precum si prin sistemul radicular;
c) reducerea volumului apei infiltrate Tn pdmdnt;
d) reducerea degraddrilor prin eroziune, provocate de scurgerea apelor rnete-orice Tn exces,
Art. 53. - Pentru protejarea taluzurilor si versantilor, pentru consolidarea zonelor cu degraddri si afunecdri de teren de
suprafata, literatura de specialitate reco-mandd Tmpddurirea taluzurilor, cu specii repede crescdtoare cum sunt plopul, aninul,
salcfa, teiul, visinul, salcdmul, frasinul.
Art. 54. - Pentru prevenirea si consolidarea fenomenelor de instabilitate de addncime, se recomandd Tmpddurirea cu specii cu
rdddcini pivotante si man' consumatoare de apd, cum sunt stejarul, pinul, nucul.
CAPITOLUL III
Execufia drenurilor pentru drumurile publice
Art. 55. - Drenurile Tn sdpdtura deschisa se pot executa manual sau mecanizat eel mult pdnd la addncime medie de 4,0 m.
Art. 56. - Tnainte de Tnceperea lucrdrilor sunt obligatorii urmdtoarele mdsuri:
a) semnalizarea zonei de lucru conform normelor metodologice aprobate prin ordin comun MT/MI 1124/411/2000;
b) asigurarea scurgerii apelor meteorice de pe amplasament;
c) curdtirea si ranguirea materialelor ce amenintd sd cadd Tn zona de lucru sau pe platformd;
d) identificarea unor eventuale instalatii aeriene, subterane si proprietdti Tn vede-rea stabilirii condijiilor Tn care se pot executa
lucrdrile Tn deplind sigurantd;
e) trasarea lucrdrilor;
f) organizarea si aprovizionarea punctului de lucru cu materialele necesare, Tn
proportie de eel putin 50%.
Art. 57. - In timpul executiei sdpdturilor se are Tn vedere:
a) sd nu se pericliteze siguranta constructiilor si instalatiilor existente, vizibile sau Tngropate precum si a lucrdrilor Tn executie aflate
Tn vecindtate;
b) sd se circule cu restrictie de viteza de 5 km/h Tn limifa prismului de prdbusire;
c) zilhic, Tnainte de a seTncepe lucrul, la Tntreruperea si Tncefarea lui se verified semnalizarea, sprijinirile, starea malurilor din jurul
sdpdturii pentru a se lua mdsurile ce se impun si pentru a se evita eventuate surpdri sau pericol de accidente.
Art. 58. - Sdpdturile se executd cu pereti verticali, fdid sprijiniri, manual sau mecanizat, Tn urmdtoarele condijii:
a) terenul este stabil, cu umiditate naturald;
b) terenul nu prezintd fisuri si nu este expus vibratiilor;
c) sdpdtura nu este tinutd deschisd si operatic de umplere se efectueazd Tn aceeasi zi;
d) nu se circuld Tn limita prismului de rupere posibild, nu sunt constructii, depozite sau alte sarcini;
e) addncimea sdpdturii este relativ mica, respectiv 1,0 m Tn pdmdnturi plastic vdr-toase sau nisipuri Tn stare Tndesatd sau 1,50 m Tn
pdmdnturi tari.
Art. 59. - Cdnd addncimea sdpdturii depdseste 1,00-1,50 m sdpdtura se executd taluzat, fdrd sprijiniri pdnd ia maximum 2,00 m
addncime, dacd se respecta conditiile prevdzute la art. 56, art, 57 si art. 58.
Art. 60. - Sdpdturile cu taluz vertical, Tn teren stabil cu consistentd vdrtoasd -tare se pot executa la addpostul unor sprijiniri
orizonfale - pe baza de proiect -adaptate la conditiile reale de teren si trafic.
Art. 61. - (1) Tn pdmdnturi afectate de fenomene de instabilitate. pdmdnturi dificile (loess, argile contractile, umede, afdnate)
pdmdnturi cu infiltratii de apd sau conditii locale deosebite, indiferent de addncime, sprijinirile se fac pe baza de proiect de executie
cu dulapi verticali si cadre - eventual marciavante sau palplanse care formeazd un perete continuu si etans.
(2) Palplansele si marciavantele se batTn avans 0,50....0,75 m.
(3) Este interzis a depozita fie chiar si temporar - pdmdntul sdpat la mal putin de 1,00 m si a materialelor la mai putin de 5,00 m
de peretele sdpdturii.
Art. 62. - (1) Tn zonele Tn care sunt situri si vestigii arheoiogice, cable, conducte, etc., sdpdturile se executd cu respectarea
instructjunilor date Tn scris de unitatea detindtoare a acestora, eventual sub supravegherea delegatului unitdtii.
(2) Dacd Tn timpul executiei sdpdturilor se descoperd instalatii suPterane, lucrdrile se opresc imediat si se sesizeazd unitatea
detindtoare. Lucrdrile se pot relua numai sub supravegherea delegatului unitdfii tutelare.
Art. 63. -Sdpdturile pentru drenuri se executd pe eel mult trei tronsoane de 4...6 m lungime, din aval cdtre amonte, asigurdnd
permanent scurgerea apelor din sdpdturi, prin eddere libera, respectdndu-se urmdtoarele:
a) nu se atacd executia sdpdturii la tronsonui urmdtor pdnd ce tronsonul precedent nu este umplut, eel pufin pdnd la jumdtate din
addncimea lui;
b) cobordrea materialelor se face cu mijloace mecanice, sau pe jgheaburi. Balastul, pietrisul si pdmdntul se poate cobori Tn sdpdturd
si direct prin aruncare;
c) corpul drenant se realizeazd prin compactare Tn straturi de 30...........40 cm grosime
a umpluturii de balastsau prin Tmpdnarea pietrei brute pentru a se preTntdmpi-na tasdri ale capacului. Umplutura de pdmdnt se
compacteazd Tn straturi de 15-20 cm grosime, la grad de compactare de 90...95%;
d) extragerea sprijinirilor se face pe mdsura executdrii corpului drenului.
Art. 64. - (1) Executia lucrdrilor se face numai Tn ordinea data Tn proiect.
(2) fn cazul Tn care se constatd nepotriviri Tntre-situafia reald pe teren si cea prevdzuta Tn proiect, executantul va Tnstiinta
proiectantul si beneficiarul pentru a se lua masurile necesare de adaptare.
Art. 65. - Este interzisd Tntreruperea lucrdrilor Tn stadii care pot periclita lucrdrile executate, stabilitatea terenului sau a
constructiilor existente Tn vecindtate si cobordrea ©amenilor Tn santuri cu pereti verticali, nesprijiniti.
Art. 66. - Tn cazul sdpdturilor executate mecanizat, lucrdrile de sdpare si umple-re se succed astfel Tncdt sd nu rdmdnd
sdpdturi deschise la sfdrsitul zilei die lucru.
Art. 67. - Aceasta tehnologie de executie se aplicd de reguld la drenuri de asanare echipate cu fuburi de drenaj, riflate,
perforate si corp drenant din pietris si balast, eventual si filtru invers din geotextil.
Art. 68. - (1) Tn cazul zidurilor de sprijin de rambleu si debleu cu elevatie din beton, drenul din spatele zidului se executd
imediat dupd decofrare, Tnainte ca acesta sd fie pus sub sarcind. Accesul Tn spatii Tnguste, in spatele zidului se pot admite numai
la addpostul sprijinirilor, conform Capitolului III, Sectiunea 1.
(2) Tn cazul zidurilor de sprijin de rambleu sau debleu, cu elevatie din elemente prefabricate sau ziddrie de piatra, drenul din
spatele zidului se executd con-comitent cu ridicarea elevatiei cu respectarea prevederilor acestui capitol.
Art. 69. - Concomitent cu executarea drenului din spatele zidului de sprijin se executd umplutura din spate pentru punerea
zidului sub sarclna. Tn dreptul bar-bacanelor, umplutura din spatele zidurilor se executd din material drenant pe o grosime de cca.
0,50 m si suprafata de eel putin 1,00 m2, pentru a se asigura evacuarea apei infiltratd Tn spatele zidului.
Art. 70. - Restul umpluturii se executd Tn straturi orizontale, bine compactatd, pentru a se asigura valoarea indicilor avuti Tn
vedere la dimensionarea zidului de sprijin si Tn orice caz un grad de compactare mai mare de 90...95%.
Art. 71. - Lucrdrile se executd cu respectarea actelor normative, norme de pro-tectia muncii si normele specifice lucrdrilor
mentionate.
Art. 72. - Drenurile forate la zi se executd cu instalatii de forat, cu observatia cd sunt corespunzdtoare acestor lucrdri cele de tip
„orice teren, orice directie", care permit montarea usoard a tuburilor rigide, mufate, perforate si neperforate.
Art. 73. - Drenurile forate din chesoane se executd numai cu instalatii usoare si gabarit redus, cu respectarea normelor de
protectie a muncii impuse de aceste instalatii usoare.
Art. 74. - Materialele necesare pentru drenurile forate, sunt:
a) instalatie de forat, de tip „orice teren, orice directie";
b) tuburi de drenaj, perforate, neperforate si elemente corespunzdtoare de mu-fare din PVC;
c) geotextil, materiale pentru capetele de dren si pentru santurile deTndepdrtare a apei colectate.
Art. 75. - Lucrdri pregdtitoare:
a) stabilirea si marcarea amplasamentelor drenurilor pentru forare;
b) amenajarea platformei de lucru;
c) realizarea chesoanelor;
d) amplasarea instalatiei de forat si orientare;
e) pregdtirea tuburilor si mufarea lor.
Art. 76. - (1) Lucrdrile de baza care se executd, sunt:
a)introducerea tuburilor mufate perforate si neperforate (Tn foraj) corespunzd
toare zonelor de colectare si evacuare a apei;
b) executarea capului de dren si a santului de Tndepdrtarea apei colectate;
c) spdlarea cu apd a drenurilor forate executate, cu presiune mica (1...3 atm)
pentru asigurarea functiondrii lor. Apa se introduce Tn drenul forat Tn mai multe
(3) La prima repriza a spdldrii se Tnchide capul de evacuare a apei cu uri obturator de cauciuc.
Art. 77. - Executia lucrarilor de drenaj biologic pentru drumuri publice se regli-zeazd Tn colaborare cu Inspectoratul Silvia
respectiv Ocolul Silvic din zona-, pentru a stabili speciile si perioadele optime, tehnologia de Tnsamdntare si plantare, conditiile
specifice de climd si de teren.
CAPITOLUL IV Revizia drenurilor
Secfiunea 1 Revizia drenurilor pentru drumuri publice
Art. 78. - Revizia drenurilor pentru drumuri publice se face de unitdtile de Tntreti-nere care au obligatia sd urmdreasca
permanent starea drumului si anexele lui. Art. 79. - Revizia drenurilor se face de cdtre:
a) seful de dfstrict - revizii curente, permanente;
b) seful de sector cu seful de district - reviziile se fac primdvara si toamna, dupd ploi de lungd duratd. ploi torentiale si inundatii.
Art. 80. - In astfel de situatii se procedeazd imediat la efectuarea reviziei drenurilor de cdtre seful de sector Tmpreund cu seful
de district.
Art. 81. - $eful de district va notg observatiile Tn fisa de revizie si Tntretinere a fiecdrui sector de dren.
Art. 82. - Verificarea stdrii drenurilor si a functiondrii lor se face numai de la capul de dren cdtre putul de aerisire. respectiv
numai din aval cdfre amonte.
Art. 90. - (1) O importantd deosebitd Tn cunoasterea stdrii si stabilirii necesitdtii executiei unor lucrari de Tntretinere este
mdsurarea debitului drenurilor.
(2) In acest scop, la drenuri Tn functiune, mdsurarea debitului se face Tn perioa-da martie-iunie.
(3) Dupd fiecare perioadd de ploi de durata se face'mdsurarea debitului zil-nic timp de 5 10 zile, consecutive.
(4) La drenurile noi, mdsurarea debitului se efectueazd deasemenea zilnic, timp de 5.... 10 zile.
Art. 91. - (1) Rezultatele mdsurdtorilor se Tnscriu Tn Fisa de revizie a cdrui model este dat Tn anexa 2.
(2) Diagrama de functionare a drenului se Tntocmeste dupd mdsurdtori zilnice pe o perioadd de eel putin 5 zile si are Tn
ordohatd debitul apei Tn l/sec, iar Tn abscisd intervalul de timp de la prima mdsurdtoare.
(3) O diagramd Tn care debitul este constant sou variatiile de debit sunt reduse (fig, 24) aratd cd drenu! a intrat Tn regim de
functionare continuu, carac-terizat prin debitul Q0.
(4) O diagramd Tn care debitul scade continuu (fig. 25) reprezintd un semnal cd drenul se colmateazd, pierde apa colectatd
sau nu mai este apd libera Tn pdmdnt si drenul are numai rol de ranfort.
(5) O diagramd cu Tntreruperi (fig. 26) Tn functionarea unui dren indicd faptul ca drenul nu are o alimentare continud cu apa.
Art. 92. - (1) Pentru o bund operativitate Tn calculul debitului drenurilor sunt necesare vase cu capacitate de 0,25; 0,50; 1,0;
2,0; 3,0; 4,0; 5,0 I, apd si un ceas cu secundar.
(2) In tabelul 2 se da debitul QTn l/sec. Tn functie de capacitatea vasului folosit si durata de umplere Tn secunde a acestui vas.
Art. 93. - Pentru deferminarea debitului se folosesc elementele din tabelul 2 si se procedeazd astfel:
a) se apreciazd vizual debitul drenului pentru a alege un vas de capacitate apropiatd;
b) se aseazd vasul la gura drenului pentru a primi apa, si concomitenf se declanseazd cronometrul sau se citeste secundarul;
c) cunoscand timpul in care s-a umplut vasul, Tn tabelul 2 se citeste la intersectia liniei secundelor cu valoarea corespunzdtoare
capacitdtii vasului direct, debitul drenului.
Art. 96. - Verificarea stdrii de drenaj biologic se face primdvara, imediat dupd topirea zdpezii.
Art. 97. - (1) In primavara ce urmeazd Tnsdmdntdrii si plantarii suprafetei taluzurilor terasamentelor drumurilor publice se
verified starea lucrarilor efectuate.
(2) Scopul este stabilirea mdsurilor de interventie si cornpletare a protectiei vegetative.
(3) Se stabilesc suprafetele ce trebuiesc nivelate, reTnsdmdntate sau plantate, dacd sunt puieti Tmpotmoliti. uscatj sau sunt
necesare cornpletdri.
(4) Revizia se repetd.l...2 ani.
(5) Plantatiile de anin, plop, salcie si salcdm necesitd operatii nnai dese de revizie.
Tabelul 2
Durata de umplere a Capacitatea vasului. I/sec
vasului, (sec.) 0,25 0,5 1 2,0 3,0 4,0 | 5,0
Debitul „Q" al drenului, l/sec.
5 0.05 0.10 0.20 0.40 0.60 0.80 1.00
10 0.03 0.05 0.10 0.2Q 0.30 0.40 0.50
11 0.02 0.05 0.09 0.18 0.27 0.36 0.45
12 0.02 0.04 0.08 0,17 0.25 0.33 0.42
13 0.02 0.04 0.08 0.15 0,23 0,31 0.39
14 0.02 0.04 0.07 0.14 0.21 0.29 0.37
15 0.02 0.03 0.07 0.13 0.20 0.27 0.34
16 0.02 0.03 0,06 0,13 0.19 0.25 0.32
1.7 0.01 0.03 0.06 0.12 0.18 0.24 0.30
18 0.01 0.03 0.05 0.12 0.17 0.22 0.28
19 0.01 0.03 0.05 0.11 0.16 0.21 0.26
20 0.01 0.03 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25
21 - 0.02 0.05 0.10 0.14 0.19 0.24
22 - 0.02 0.04 0.09 0.14 0.18 0.23
23 - 0.02 0.04 0,09 0.13 0.17 0.22
24 - 0.02 0.04 0.08 0.13 0.17 0.21
25 - 0.02 0.04 0.08 0.12 0.16 0.20
26 - 0.02 0.04 0.08 0.12 0.15 0.19
27 - 0.02 0.04 0.07 0.11 0.15 0.19
28 - 0.02 0.04 0.07 0.11 0.14 0.18
29 - 0.02 0.03 0.07 0.10 0.14 0.18
30 - 0,02 0.03 0.06 0.10 0.13 0.17
Art. 98. -Se verified vizual starea gdrduletelor, caroiajelor si lucrdrile de scurgere a apelor.
Art. 99. - Tn fiecare an se verified starea protectiei vegetative a taluzurilor si se stabilesc mdsuri de completare, reconditionare
Tn colaborare cu Ocolul Silvic din zona.
CAPITOLUL V
Intrefinerea drenuriior din zona drumurilor publice
Secfiunea 7 Intrefmerea drenurilor executate in sapatura deschisa
Art. 100. -Tn baza observatiilor si mdsurilor stabilite Tn cadrul acfiunii de revizie a drenurilor se realizeazd lucrdri de
Tntretinere.
Art. 101. - 0) Tn cazul Tn care capul de dren este acoperit sau Tnfundat se des-coperd sau desfundd cu ajutorul unei sape, se
curdtd santul de depuneri si vege-tatie si se repard, dacd este cazul.
Art. 107. - Drenurile forate, la care s-a Tntrerupt functionarea si la cele care se manifesto tendinta de colmatare impune sd se
intervind pentru decolmatarea lor.
Art. 108. - Decolmatarea drenurilor forate se realizeazd de reguld primdvara -prin spdlare cu retragere succesiva a furtunului
dupd ce a fost introdus Tn tub si s-a dat drumul la apd.
Secfiunea a 3-a intrefinerea drenurilor din spatele zidurilor de sprijin
Art. 109.-Zidurile de sprijin de debleu la care nu s-a executat taluzarea Tn spate sau ulterior aceasta a suferit degraddrl care
au permis intrarea apelor de suprafatd Tn dren, solicitd ulterior reconditionarea drenului, executarea taluzdrii si a capacului la dren,
a protectiei vegetative si exclude astfel intrarea apelor de suprafafa Tn dren.
Art. 110. - La zidurile de rarnbleu se verified anual si Tn special primdvara, dupd ploi, starea barbacanelor, a rosturilor,
stabilitatea lor si taluzul terenului Tn spatele zidurilor.
Art. 111. - Se impune desfundarea barbacanelor pe toata lungimea zidurilor.
Art. 112. - Conditiile deosebiteTn care urmeazd sd dezvolfe vegetatia pe taluzuri impun execujia unor lucrdri de Tntretinere
care se stabilesc, cu ocazia reviziei lucrarilor de drenare biologicd.Tmpreund cu Inspectorate sau Ocolul Silvic din zona.
Art. 113. -Tn cadrul lucrarilor de prevenire a proceselor de degradare a talu-zurilor prin eroziune, curgeri sau alunecdri, de
teren, care constituie adevdrate rani pe suprafata taluzurilor, atdt Tn perioada de revizie cat si Tn cadrul lucrdrilor de Tntretinere se
executd urmdtoarele lucrdfi:
a) retaluzdri si Tnsdmdntdri;
b) reparatii de gdrdulete, caroiaje de scurgere a apelor;
c) mobilizarea solului prirY pajisti, fdcute cu sapa Tn jurul puietilor; d)Tndreptarea, despotmolirea. Tnvelirea rdddcinilor dezvelite
si completarea
puietilor; e) receparea puietilor cu vdrfuri uscate, slab dezvoltate sau roase de animate, cu
foarfeca de vie sau cosar. Puietlj de rdsinoase nu se recepteazd.
Art. 114. rln primi ani dupd plantare.Tntre arboreti apar relatii de concurentd si anual trebuie sd se intervind pentru
Tmbundtdtirea compozitiei si structurii lor ver-ticale Tn scopul de a-si Tndeplini si dezvolta functja de protectie a terenului.
Art. 115. - Unele arborete, create pe soluri nepotrivite culturii respective, care manifestd o stare de Idncezeald sau de
acoperire cu licheni necesitd lucrdri de reconditionare a plantatiei. Reconditionarea acestor plantatii se face prin metode diferite,
dupd vdrsta si provenienta arboretelor, stabilite tot cu Inspectoratul sau Ocolul Silvic din zona.
tnyuuiiinoiice penriu revizia fl intrefineiea drenurilor
Art. 116. - Pentru a se asigura o activitate sistematicd de revizie si Tntretinerea corespunzdtcare a drenurilor, sunt necesare
unele rndsuri care se referd la evi-denta drenurilor si dotarea formatiilor de lucru cu unelte, echipament de protectie si materiale.
Art. 117. - Fiecare district si sectie trebuie sd posede o evidenta a drenurilor (Anexa 1) de pe reteaua de drumuri pe care o
administreazd si sd cuprindd ele-mente de identificare •• DN, km, m - schita de plan raportate la axa drumului, sectiuni transversale
si longitudinale, date privind functionalitatea, rezultatele mdsurdtorilor de debit si lucrdrile de Tntretinere executate.
Art. 118. - Pentru identificarea drenurilor pe teren se aplica un suport cu placd metalicd de 30 x 30 cm, orientatd cdtre drum,
vopsitd alb, pe care se scrie cu vopsea rosie, urmdtoarele date:
a) pozitia kilometricd;
b) debitul minim la capul de dren, Tn l/sec.;
c) data masurdrii.
Art. 119. - Cdminele de vizitare (CV) si puturile de ventilatie (PV) ale fiecdrui dren sau grup de drenuri se numeroteazd pe
cdmin, conform cu numerotarea din cartea drenurilor.
Art. 120 - La fiecare revizie se Tntocmepfe o fisd - dupa modelul datTn Anexa 2 - Tn care se noteazd constatdrile fdcute pe
teren, lucrdrile de Tntretinere efectu-ate sau necesare, debitul mdsurat si data efectudrii reviziei.
Art. 121. - Formatia de lucru la revizia si Tntretinerea drenurilor se doteazd cu:
a) unelfe diferite - lopeti, hdrlete, tdrndcoape, rangd, frdnghie, scard, lanternd sau lampd cu carbid, statie radio portabild, gdleti,
etc.;
b) doud seturi de cdte 5 tevi cu lungime de 0,6...0,8 m filetate la capete, pentru desfundarea eventuald a dienurilor;
c) vase cu capacitdti de 2 I si 5 I gradate 0,25; 0,5; 1,2 si 3, 4, 5 litri;
e) autocisternd sau rezervor de apd pe remorcd si tractor;
f) motopompd;
g) betonierd de capacitate mica;
h) echipament de protectie, specific, - cizme, cdsti, centuri de sigurantd si frdnghie si dupd caz mascd de gaze, aparate
gazometrice, palmare.
nckjuio ou UIO|JUIIU uc UII siu^; imiIII11 uw muiuNuie peniru cinci arenuri, asrrei:
a) ciment Tn sac - 1 sac;
b) piatrd brutd pentru 5 m2 pereu;
c) pietris - 0,1 m3;
d) dale preturnate - 5 m2;
e) colorant (fluoresceina sau fuxina) - 0,1 kg;
f) capace dren •■ 2 buc.
CAPITOLUL VI
Art. 124. - Foimafia de lucru penfru executia si Tntretinerea drenurilor se com-pune din eel putin trei persoane; pentru revizie
formatia se compune din eel putin doud persoane.
Art. 125. - (1) Muncitorii sunt admisi sd lucreze nurnai dacd cunosc mdsurile specifice de protectia muncii, au efectuat examen
medical si sunt echipati cu echipament de protectie conform „Normativului republican pentru acordarea echipamentului de
protectie si de lucru", aprobat cu ord. Min. Muncii nr.41/1989.
(2) Ei vor fi instruiti Tn ceea ce priveste aplicarea metodelor de acordarea a primului ajutor si de salvare Tn caz de accidente.
Secfiunea a 2-a Norine obligators de protecfia muncii, execufiei fi intrefinerii lucrarilor de
drenaj
Art. 126. - (1) Tnainte de Tnceperea sdpdturilor se verified stabilitatea terenului si dacd este necesar, se iau mdsuri de
asigurare a sfabilitatii, inclusiv CURAjIRE-RANGUIRE eventual PLASE ANCORATE Tn zona de munte.
(2) Sdpdturile se Tngrddesc cu parapete vizibile ziua si noaptea.
(3) Sdpdturile executate Tn zona drumurilor publice si de santiere se vor sem-naliza cu indicator! de avertizare si dirijare
conform instructiunilor comune MTTc -MAI nr.630/2330-1985.
Art. 127. - (1) Zilnic, Tnainte de a se Tncepe lucrul, se verifica semnalizarea punc-tului de lucru, starea sprijinirilor si terenului
Tn jurul sdpdturilor, pentru a preveni eventuate pericole sau surpdri.
(2) Tn perioade de ploi, Tnghet-dezghet si cdteva zile dupd acestea se cerceteazd cu atentie taluzurile, peretii sapaturilor si
sprijinirile si se iau mdsuri corespunzdtoare de protectia muncii.
Art. 128. - (1) Sprijinirile se demonteazd pe mdsura executiei corpulul drenant, verificdnd permanent ca demontarea lor sd nu
pericliteze stabilitatea terenului sau siguranta muncitorilor.
(2) Sprijinirile rdmdn pierdute cdnd, prin demontarea lor, siguranta muncitorilor este Tn pericol.
Art. 129. - Este interzis accesul muncitorilor Tn sdpdturi cu pereti verticali, nespri-jini'ti, executate manual sau mecanizat Tn
ampriza drumurilor publice si Tn zone instabile, indiferent de addncimea acestor sdpdturi.
Art. 130. - Este interzis sd se tind sdpdturile deschise si sd se facd foe Tn sdpdturi. Art. 131. - Pentru trecerea muncitorilor
peste santul drenului se monteazd punti din dulapi si parapeti Tn zonele de traversare.
Art. 132. -In zonele Tn care suntTngropate cable, conducte, etc. sdpdturile se executd cu deosebitd atentie, cu respectarea
Tntocmai a instructiunilor date de unitatea tutelard, eventual - dacd este cazul - sub supravegherea delegatului acestei unitdti;
dacd, Tn tirnpul executiei sdpdturilor se descoperd instalatii sub-ferane, etc. lucrdrile se opresc irnediat, se Tnstiinteazd delegatul
unitdtii tutelare si numai dupd eliminarea oricdrui pericol de cdtre delegatul tutelar, sub supravegherea lui, pot fi continuate lucrdrile
de dren.
Art. 133. - Pentru mijloace de transport, instalatii, utilaje etc., se vor respecta Tntocmai normele specifice acestora.
Art. 134. • Normele rnentionate nu au caracter limitativ. Executantul poate lua si alte masuri, impuse de conditii locale.
Art. 135. - (1) Este interzis fumatul, folosirea chibriturilor si iluminatul cu flacdra Tn cdminele de vizitare. chesoane si Tn
apropierea lor.
(2) Deasemenea este interzisd cobordrea Tn ele cu brichete, chibrite, etc.
(3) Muncitorul sdpdtor seya odihni numai afard.
(4) Este interzis a se odihni Tn sant, Tn cdminul de vizitare sau cheson.
Art. 136. - (1) Este interzisd intrarea Tn cdmine si chesoane fdrd asigurare data de alt muncitor de la fata terenului.
(2) Muncitorul care intra Tn cdmin sau cheson va fi asigurat cu Centura de sigu-rantd si frdnghie.
(3) Pentru cdmine, chesoane sau sdpdturi mai addnci de 4,0 m se monteazd - Tn mod obligatoriu - cablu de semnalizare.
(4) Acest cablu se prevede jos si la suprafatd cu cate un clopot care se manevreazd la nevoie, de cdtre muncitorul de jos si de
eel de la suprafatd.
(5) Semnalizarea se face dupd un cod stabilit de Tntreaga echipd, sub semndturd.
Art. 137. - Cobordrea Tn cdmine de vizitare si chesoane mai addnci de 3,0 m
se face - obligatoriu - cu masca de gaze care se foloseste conform instructiunilor.
Art. 138. - Iluminatul Tn cdmine de vizitare si chesoane, se face Tnainte de intrarea Tn cdmin sau cheson.
Art. 139. - (1) Ridicarea capacelor de la cdminele de vizitare se face cu rdngi, cdrlige sau alte unelte; dupd ridicarea capacelor
se verified vizual starea cdmi-nului si prezenta gazelor.
(2) Indiferent dacd sunt sau nu sunt gaze, se procedeazd la aerisirea cdmi-nelor prin ridicarea tuturor capacelor sistemului de
drenaj si curdtirea capetelor de dren.
(3) Pentru verificarea existentei gazelor, se folosesc aparate adecvate pentru determinarea concentratiei de gaze.
Art. 140. - Se apreciazd cd este necesard dotarea personalului muncitor si cu tuburi cu oxigen pentru revizuire cdmine.
Art. 141 i - Seful de echipd este obligat sd controleze si sd se asigure cd s-a efectuat aerisirea caminelor si sd verifice:
a) starea scdrilor de acces;
b) starea sculelor si uneltelof;
c) nivelul apei si grosimea depozitului Tn cdmine;
d) starea echipamentului si a materialelor de protectie;
e) dispozitivele de sigurantd la cdrligul troliului sau macaralelor, etc.
Art. 142. - (1) La intrarea Tn carmine si chesoane, echipele vor fi formate din eel putin trei muncitori, Cel care intra Tn
cdmin sau cheson se leagd cu Centura de sigurantd si frdnghie la suprafafa. Frdnghia nu se leagd de cdmin.
(2) Intrarea Tn cdmin se face pe scdrile existente. Dacd acestea nu sunt mon-tate sau nu corespund, intrarea se face
pe scdri mobile, fixate la partea supe-rioard cu cdrlige de agdtare si dispozitive de fixare.
Art. 143. -Tn cdminele Tn care sunt emanatii de gaze inflamabile se va lucra numai cu unelte de alamd, bronz sau
lemn. Tn asemenea cazuri, se va asigura un strat de apd de min. 5 cm pe fundul cdminului.
Art. 144. - Fiecare echipd de lucru va fi dotatd cu o trusd sanitard de prim ajutor, care sd cuprindd pansamente si
dezinfectante pentru zgdrieturi si rani usoare.
Art. 145. - Muncitorii sunt obligati ca dupd terminarea lucrului sd-si curete Tntregul echipament. sd-l depund la loc
uscat, sd respecte regulile de igiend, sd nu ducd mdinile murdare la ochi, nas sau gurd si sd se spele cu apd si sdpun.
Art. 146. - (1) §efu! de echipd are obligatia sd verifice permanent respectarea mdsurilor de protectia muncii, lucrdrile
de executie, revizie si Tntretinere a drenurilor si semnalizarea lucrdrilor.
(2) Deasemenea, se vor respecta si alte mdsuri de protectia muncii si pre-venire a accidentelor, impuse de
conditiile reale de pe teren.
(3) Tn perioada executiei lucrdrilor se vor respecta normele de protectie a muncii, mdsufile de prim ajutor,
normele de prevenire si stingere a incendiilor si cele precizate Tn legislatia Tn vigoare, specifice lucrdrilor prevdzute Tn
proiect.
CAPITOLUL VII
Art. 147. - Obligatiile si rdspunderile unitdtilor beneficiare, de proiectare si de executie Tn asigurarea calitdtii,
functionalitdtii si durabilitdtii lucrdrilor de drenaj pentru drumuri publice sunt reglementate prin Legea nr. 10/1995.
Art. 148. - Unitatea beneficiard asigurd conditii pentru efectuarea de mdsurdtori, verificdri, prospectiuni, expertize prin
posibilitdti proprii sau prin colaborare si dupd caz, cu alte unitdti de specialitate, pentru asigurarea calitdtii, a
functionalitdtii, a durabilitdtii lucrdrilor de drenaj si a stabilitdtii terasamentelor si structurii rutiere.
Art. 149. - Unitatea care executd si cea care Tntretine lucrdrile de drenaj sunt obligate sd find la zi cartea drenurilor
care sd contind datele privind executia acestora si elements privind functionalitatea, comportarea Tn timp si lucrdrile
de ihtretinere executate.
Art. 150. - Controlul de calitate constd in:
a)verificarea amplasamentului lucrdrilor;
b)receptia terenului de fundare a radierului;
c)verificarea calitdtii materialeior folosite;
d)verificarea dimensiuniior si panta rigolei;
e)controlul compactdrii umpluturii din drenuri;
f) controlul functionalitdtii fiecdrui dren Tn parte.
Nr. Nr. km km Lungimi Parted Amplasare* Camine de Puturi de Tip Adancimea Observatii
crt. drum Tnc sf. m drum vizitare (buc.) vizitare (buc.) dren** (m)
. min/max
0 1 2 3 4 5 6 7 3 9 10 n
* ArptMasare
AC = Dren de acostament
Anexa 3 CALCULUL
SANT = Dren sub sant
DRENURILOR
DSZ = Tn sea-tele zidului de sprijin
SPICTR = Spic transversal
ZONA - In zona drumului
** Tip dreri
ECi? - Ecran
FOR = forat
GAL = ga!erie
ING = Tngust
NOR = normal
DREN = Put drenant
D.N....................,................km.........................DREN................
1. R. Set sector
Set district
2. 1. Set sector
Sef district
3. R.
4. 1.
5. R.
6.
i------;_____________________;__L-______________:-------;____i___________—_______;--------■ —;__________-----------:----1__,----—---------------!-------------------------
Nota: 1.
Dupa notarea rezultatelor reviziei. fisa se semneazd in col.6 de seful de sector si seful de
district. Deasemenea, dupa notarea rezultatelor lucrarilor deintretinere, fisa se semneaza.
Calculul hidrologic al dretwrilor Drenuri perfecte
Prin executia unui sant, care strdbate Tn Tntregime strdtul acvifer (fig. 1), apa va
pdtrunde Tn sant prin peretii lui. Nivelul apei din pdmdnt coboard dupd o suprafatd
curbd, a cdrei sectionare cu un plan vertical este o parabola numitd curbd de
depresiune.
unde:
k = coeficientul de permeabilitate care depinde de caracteristicile pdmdntu-
lui si se exprimd Tn m/s; L = panta medie a curbei de depresiune (panta
piezometricd); S = sectiunea transversald a masei de pdmdnt prin care se infiltreazd
Cum de reguld h0«Hformula sirnplificatd pentru calculul debitului de apd ce pdtrunde
apa. Viteza teoreticd de infiltrare este:
Tntr-un dren prin unitatea de lungime a unui perete este:
Debitul de apd pe unitatea de lungime de dren si pentru un singur perete este:
imperfecte
In aceste tipuri de drenuri (fig. 2) apa pdtrunde nu numai prin peretii laterali ci si prin
fundul drenulu\ drenul fiind suspendatTn stratul acvifer.
Debitul de apd care pdtrunde Tn dren prin unitatea de lungime de perete si printr-o
jumdtate a fundului este: a = jumatate din lotimea transeii;
q = q, + qn (8), unde: L = lungimea curbei de deprosiune;
qi este debitul de apd ce pdtrunde prin perete si este dat de expresia: H-\ = adancimea stratului freatic sub fundul drenului.
Jindnd seama ca:
iar q(| este debitul ce pdtrunde printr-o jumdtate a fundului si este dat de expresia:
qn = k- q f ( H - h o ) (8")
In relatia (8") qf este debitul echivalent al curentului de apd sub presiune, acesta se
determind asa cum se va ardta mai jos.
Deci debitul de apd ce pdtrunde Tn
dren printr-o jumdtate a acestuia, pe unitatea de lungime, este:
Pentru determinarea 'ui qf se foloseste graficul din fig 3 si fig. 4, aceasta din urmd
fiind un defaliu ai pdriii superioare a graficuiui din fig. 3; qf se determind direct cu ajutorul
valorilor
mare drenul ramane suspendat Tn strat, cu ajutorul unui dren perfect, cdnd se
intercepteazd stratul acvifer pe toata grosirnea lui.
■ ■ I,UIUV|JI vj'-'j UIIMIVJI Mwn vi (~^ v_* i \s\s
unde:
q este debitul apei care pdtrunde Tn dren, iar
Valoarea qf se determind cu ajutorul graficuiui din fig. 5?n funcfie de valoarea: qH este debitul curentului subteran Tnainte de executarea drenului.
Introducand relatia (13) Tn (14) se obtine;
si deci
..»«© apelor de coastd q = (H-H 1 )k-i (15)
Scaderea nivelului apelor subterane care circula pe un strat Tnclinat se poate Addncimea drenului este:
i'ace cu ajutorul unui dren imperfect (fig. 6), cdnd stratul acvifer este de grosime h = e + (H - H] - Z) + h0, dar cum valoarea lui Z este mica, se poate neglija ?i
QQ - este debitul de apd colectat Tn dren prin perete; q$ - este debitul de apd
colectat Tn dren prin fundul acestuia. Curba de depresiune dintre cele doud
drenuri se presupune cd are forma unei elipse (fig. 8).
h = e + (H-H1) + h0 (16)
Tn cazul drenurilor de coastd este recomanaabil ca peretele aval al drenului
sd fie impermeabil.
Dacd addncimea la care trebuie coborat nivelul apelor subterane Tntre dre-nuri
Sisteme de drenuri imperfecre
(norma de asanare) este impusd, atunci adancimea drenului este:
Considerand sistemul format din doud drenuri imperfecte paralele (cazul
h = c + f=c + h0+ IL (29), de unde se determind distanta dintre drenuri ast-fel Tncdt sd
drenurilor de sub acostament sau de sub santuri) ca Tn fig. 7, debitul de apd care
fie realizatd norma de
pdtrunde Tntr-un dren este:
d^QA + dB (17), unde,
qA - debitul de apd ce pdtrunde prin peretele si jumdtatea fundului din cdm-
pul A, exterior drenului; qB - debitul de apd ce pdtrunde prin peretele si Puturi drenante In straturi acvifere libere
jumdtatea fundului din cdm-
pul B dintre cele doud drenuri. Tn cazul puturilor drenante perfecte (fig. 9) debitul de apd ce intra Tn put este:
unde:
unde:
uncle:
In cazul tuburilor cu secliune circulara, considerand ca acesta functioneaza plin, se
h, - adancimea masurata de la fundul putului pana la stratul impermeabil. Tn determine! S din relatia;
cazul Tn care puturile lucreaza ca drenuri inverse (puturi absorbante)
capacitatea de absorbtie a putului este data de relatia:
4 Praf nisipos sau argilos icr3-10"4
5 Argila nisipoasfl sau argiloasa io-5- io6
6 Argila TO"7- 10"8
7 Argila grasa io-8
8 Geotextile Conform prescriptjilor tehnice ale
fiecarui geotextil
In cazu! cdnd tubul nu functioneazd cu sectiunea Tntreagd se poate folosi graficul din
fig 11.
Pentru rigolele cu sectiunea dreptunghiulard
unde
b = Idtimea rigolei;
h = Tndltimea rigolei.
In temeiul Hotdrarii Guvernului nr. 1275 din 8.12.1990, privind regulamentul de organizare si functionare al Administratiei
Nalionale a Drui nurilor, cu modificdrile ulterioare, in baza Contractului de Management nr, 4/21/1994, Tncheiat cu Ministerul
Transporturilor, Danild Bucsa - manager al Adrninistratiei Nationale a Drumurilor -R.A., emite urmdtorul:
ORDIN:
NORMATIV
PRIVIND EXECUT1A LA CALD A IMBRACAMINTILOK
BITUMINOASE PENTRU CALEA PE POD
Foaie de semnaturi
is
1.1.1. Prezentul normativ se referd la conditiile de realizare si receptie a Tmbrdcdmintilor bituminoase executate la cald pe
calea podurilor rutiere.
/. 1.2. Tipurile de Tmbrdcdminti bituminoase pentru executia cdii pe podurile rutiere sunt:
• Tmbrdcdminte bituminoasd cilindratd executatd la cald.conform SR 174/1,2, de tipul celei executate Tn calea curentd pe drum Tn
zonele adiacente podului;
• Tmbrdcdminte bituminoasa cilindrata executata la cald cu bitum neparafinos pentru drumuri;
• Tmbracaminte bituminoasa cilindrata executata la cald cu bitum modificat cu polimeri;
• Tmbrdcdminte bituminoasa turnatd executata la cald .
/. 1.3. Tmbrdcamintea bituminoasd cilindrata realizatd cu bitum se executd conform prescriptiilor prezentului normativ.
/. 1.4. Imbrdcdmintea bituminoasd cilindrata realizata cu bitum modificat cu polimeri se executd conform prescriptiilor
prezentului normativ.
/. 1.5. Imbrdcdmintea bituminoasa turnata se executd conform prevederilor ST AS 11348, STAS 175 si/sau prescriptiilor
prezentului normativ.
/. 1.6. Alegerea tipului de Tmbrdcaminte bituminoasd pentru executia pdrtii carosabile a cdii pe podurile rutiere se stabileste
prin proiectul de executie, pe baza performantelor hidroizolatiei ?i a studiului tehnico-economic.
1.1.7. Imbrdcdmintea bituminoasd la trotuare se executd din asfalt turnat, conform STAS 11348 , STAS 175 si/sau prescriptiilor
prezentului normativ.
1.2.1.Imbrdcdmintea bituminoasd pe partea carosabild a podului se aplicd pe stratul de protectie executat conform STAS
5088-75 sau din mortar asfaltic turnat, conform prevederilor STAS 11348 si/sau conform prevederilor normativului prezent.
1.2.2. Imbrdcdmintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum, prevdzute Tn
prwzentul normaliv.se executd in perioada maL.octombrie, cu conditio cu fem-peratura atmosfericd sd fie minim +10°C.
1.2.3. Imbrdcdmintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum modificat cu polimeri, prevdzute Tn prezentul normativ, se
executd Tn perioada maL.septem-brie, cu conditio ca temperatura atmosfericd sd fie +15°C.
1.2.4. Imbrdcdmintile bituminoase turnate la cald se executd Tn tot timpul anu-lui cu conditio ca stratul suport sd fie uscat, iar
temperatura atmosfericd sd fie minim +5°C.
1.3.1. Bitumul pur este bitumul neparafinos pentru drumuri, provenit din titeiuri neparafinoase, folosit la executia straturilor
bituminoase, conform prescriptiilor tehnice Tn vigoare.
1.3.2. Bitumul modificat cu polimeri este liantul obtinut prin tratarea bitumului pur tip D 80/100 cu polimeri de tipul
elastomerilor termoplastici liniari, Tn instalatii speciale, la temperaturi de 160 ~ 180°C. cu caracteristici fizico-chimice specifice.
1.3.3. In Tntelesul prezentului normativ, bitumul pur, bitumul modificat cu polimeri si mixturile asfaltice preparate cu acesti lianti,
vor fi notate pe scurt astfel: B - bitum pur;
E ?rn - bitum modificat cu polimeri;
BAP - beton asfaltic cilindrat pentru Tmbrdcdminti la calea pe pod preparat
cu bitum pur; BAmP - beton asfaltic cilindrat pentru Tmbrdcdminti la calea pe pod preparat
cu bitum modificat;
ATD - asfalt turnat dur pentru Tmbrdcdminti la poduri cu placa din beton;
MAT - mortar asfaltic turnat pentru strat de protectie sau de egalizare;
AT - asfalt lurnat pentru Tmbrdcdminti la trotuare.
1.3.4. Terminologia utilizatd Tn prezentul normativ este conform SR 4032/1.
1.4. Referinfe
Prescriptiile tehnice la care se fac referiri Tn cuprinsul prezentului normativ sunt urmdtoarele:
1. SR 61-97 Bitumuri. Deterrninarea ductilitdtii.
2. SR 662-2002 Lucrdri de drumuri. Agregate naturale de balastierd.
3. SR 667-2000 Agregate naturale de piatrd prelucratd pentru drumuri.
Conditii tehnice generate de executie.
4. SR 4032/1-2000 Lucrdri de drumuri. Terminologie.
5. ST AS 35-81 Bitumuri. Determinarea densitdtii.
6. STAS 42-86 Bitumuri. Determinarea penetratiei.
7. STAS 60-89 Bitumuri. Determinarea punctuiui de Tnmuiere.
8. STAS 113-74 Bitumuri. Punct de rupere Fraass.
9. STAS 115-80 Tmbrdcdminti bituminoase cilindrate executate la cald.
Conditii generale de calitate.
10. STAS 175-87 Lucrdri de drumuri. Tmbrdcdminti bituminoase turnate,
executate la cald. Conditii tehnice generale de calitate.
11. STAS 539-79 Filer de calcar, filer de cretd si filer de var stins Tn pulbere.
12. STAS 730-89 Agregate naturale pentru lucrdri de cai ferate si drumuri.
Metode de Tncercare,
13. STAS 863/1-85 Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.
Prescripts de proiectare.
14. STAS 1338/1-84 Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si Tmbrdcdminti bitu-
minoase executate la cald. Prepararea mixturilor. Pregd-tirea probelor si confectionarea epruvetelor.
15. STAS 1338/2-87 Lucrdri de drumuri. Mixturi asfaltice si Tmbrdcdminti bitu-
minoase executate la cald. Metode de determinare si Tncercare, confectionarea si aecofrarea epruvetelor.
16. STAS 5088-75 Lucrdri de arid. Hidroizolatii. Prescripts de proiectare si
executie.
17. STAS 5489-80 Bitumuri. Punct de inflamabilitate Marcusson.
18. STAS 8098-68 Bitumuri. Determinarea continutului de parafind
19. STAS 8877-72 Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidd pentru
lucrdri de drumuri.
20. STAS 10969/3-83 Lucrdri de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri
la agregate naturale. Metoda de determinare cantitativd.
21. STAS 11348-87 Lucrdri de drumuri. Tmbrdcdminti bituminoase pentru
calea pe pod.
22. AND 521R-1996 Instructiuni tehnice privind metoda de determinare a corrv
pozitiei chimice a bitumuiui rutier pe patru componenti.
23. AND 526-1996 Instructiuni tehnice privind executia Tmbrdcdmintilor bitu-
minoase cilindrate la cald realizate cu bitum modificat cu polimeri.
24. AND 535-1997 Instructiuni tehnice pentru determinarea stabilitdtii Tn strat
subtire a bitumuiui pentru drumuri. Tncercarea TFOT.
25. AND 536-1997 Instructiuni tehnice pentru determinarea stabilitdtii Tn strat
subtire a bitumuiui pentru drumuri. Tncercarea RTFOT.
26. AND 537-1997 Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumuiui
neparafinos pentru drumuri.
27. AND 538-1998 Metodologie de determinare a caracteristicilor bitumuiui
modificat utilizat la executia lucrdrilor de drumuri.
laoeiui i
Nr. Tipul mixturii asfaltice Simbol Dimensiunea Domeniul de aplicare
crt. maxima
a granuiei, mm
1 Beton asfaltic cilindrat, cu B.A.P. 16 Tmbrdcdminte pe partea
bitum pur carosabila a podului
2 Beton asfaltic cilindrat, cu B.A.m.P. 16
bitum modificat
3 Asfalt turnat dur A.T.D. 8 Imbrdcdminti la poduri cu placa de
beton.
4 Asfalt turnat A.T. 7 Tmbrdcdminte pe trotuare
5 Mortar asfaltic turnat M.A.T. 5 Strat de protectie a hidroizolatiei
de pe calea pe pod
3. J. Condifii tehnice
3.1.4. Compozitia si caractehsticile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice cilindrate tip BAP
3.1.4.1. Compozitia mixturii asfaitice se stabileste pe baza unui studiu prelimi-nar, tinandu-se seama de respectarea conditiilor
tehnice impuse de prezentul normativ.
3.1.4.2. Limitele normale ale procentelor sorturilor de agregate naturale din agre-gatul total, pentru betoanele asfaltice
cilindrate tip BAP sunt conform Tabeiul 3.
" Proportia de nisip natural din amestecul cu nisip de concasaj este de max. 20%.
3.1.4.3. Granulozitatea normald a agregatului natural total precum si continutul obisnuit de bitum pentru betoanele asfaltice
cilindrate tip BAP sunt cuprinse Tn limitele din tabelul 4.
3.1.4.4. Continutul optim de bitum Tn betonul asfaltic cilindrat tip BAP se stabileste prin studii preliminare de laborator conform
ST AS 1338/1,2.
3.1.4.5. Caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice cilindrate tip BAP trebuie sd Tndeplineascd conditiile din tabelul
5.
3.1.4.6. Corpurile de probd Marshall se confectioneazd conform STAS 1338/1,2.
3.1.4.7. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determind pe mixturi preparate Tn laborator pentru stabilirea
compozitiilor, pe probe de mixturd prelevate de la malaxor sau de la asternere pe parcursul executiei, precum si din
Tmbrdcdmintea gata executatd
Nr. Caracteristici Beton asfaltic cilindrat tip BAP
crt, Tipul bitumului
D 60/80 D 80/100
A Caracteristici pe probe Marshall
1 Densitate aparenta. kgj'm3, min. 2350 2350
2 Absorbtie de apa, % vol, max. 1,0 1.0
3 Stabilitatea (S) ia 60°C, kN, min. 7,5 7,0
4 Indice de curgere (fluaj) (1) la 60°C, mm 1,5,..4,5 1,5...4,5
B Caracteristici pe probe intacte (carote ) prelevate din Tmbracaminte
1 Densitatea aparenta kg/m3, min. 2250 2250
2 Absorbfia de apd, %, vol, max. 2,0 2,0
3 Grad de compactare, %, min. 97 97
3.2.3.1.3. Se recomandd ca instalatia sd fie prevdzutd cu uscdtor de filer si sd fie dotatd cu buncdr de stocare a mixturii
termoizolat sau cu sistem de Tncdlzire.
3.2.3.1.4. Mixtura asfalticd cilindratd se prepard Tn conformitate cu prevederi-le SR 174/2 pet. 2.2., cu precizarea ca
temperaturile agregatelor naturale, bitu-mului si ale mixturii asfaltice la iesirea din malaxor vor fi conform tabelului 7.
3.2.3.4.5. Compactarea se executd Tn lungul cdii podului, de la margine spre axd. Suprafata stratului se va controlaTn
permanentd, micile deniveldri care apar pe suprafata se corecteazd dupd prima trecere a compactorului pe toatd Idtimea benzii.
3.2.3.4.6. Pentru ca suprafata stratului sd fie uniformd deniveldrile maxime admisibile sub dreptarul de 3 m, Tn profil
longitudinal trebuie sd fie de max. 3 mm, sau conform SR 174-1, functie de clasa tehnicd a drumului pe care este situat podul.
3.2.3.4.7. Executia rosturilor longitudinale si transversale
Rosturile de lucru longitudinale si transversale se realizeazd conform prescriptiilor SRI 74-2,pct.2.4.6.
Rosturile care separd mixtura asfalticd asternutd de la o zi la alta trebuie sd fie astfel realizate Tncdt sd asigure o tranzitie Tntre
suprafetele vechi si noi.
3.3. Controlul calitafii literarilor
Controlul calitdtii lucrarilor de executie a Tmbrdcdmintii bituminoase cilindrate pe calea podurilor rutiere, din beton asfaltic
cilindrat se executd pe faze, astfel:
• Controlul calitdtii materialelor Tnainte de preparare;
• Controlul fabricatiei si punerii Tn opera a mixturii asfaltice;
• Controlul stratului suport ca fazd determinantd;
• Controlul calitdtii Tmbrdcdmintii bituminoase executate.
3.3.1. Controlul calitatii materialelor
Materialele destinate fabricatiei mixturilor asfaltice vor fi verificate Tn confor-mitate cu prescriptive din standardele respective si
Tn conditiile ardtate la pet. 3.1.3. din prezentul normativ.
3.3.1.1. Verificdrile si determindrile ce se executd de laboratorul de santier
constau Tn urmdtoarele:
3.3.1.1.1. Bitum:
• Penetrafie la 25°C, STAS 42;
• Punct de Tnmuiere IB, STAS 60;
• Ductilitatela25°C.SR61.
3.3.1.1.2. Criblura:
• Natura mineralogicd (examinare vizuald);
• Granulozitate, STAS 730;
• Coeficient de forma, STAS 730;
• Continutul de fractiuni sub 0,09 mm, STAS 730;
3.3.1.1.3. Nisip de concasaj:
• Granulozitate, STAS 730;
• Coeficient de activitate, STAS 730.
3.3.1.1.4. Nisip natural:
• Granulozitate, STAS 4606;
• Echivalent de nisip, STAS 730;
• Materii organice, STAS 4606.
3.3.1.1.5. Filer decalcar:
• Finete, STAS 539;
• Umiditate. STAS 539.
3.3.1.2. Frecventa determindrilor prevdzute la punctele de mai sus, constd Tn efectuarea acestora pentru fiecare lot de
materiale aprovizionat destinat executiei Tmbrdcdmintii bituminoase pe calea podurilor rutiere,
3.3.1.3. Verificdrile si determindrile ce se executd de un laborator de speciali-tate autorizat, Tnainte de Tnceperea lucrdrilor
cuprind toate Tncercdrile si deter-mindrile cerute de standardele de profil pentru materiale.
3.3.2. Controlul fabricatiei tf punerii Tn opera a mixturii asfaltice
Mixturile asfaltice de tipul betonului asfaltic cilindrat pentru calea pe pod sunt
supuse Tncercdrilor preliminare pentru stabilirea compozitiei mixturii asfaltice si
controlului Tn tirnpul fabricatiei, Tn conformitate cu conditiile ardtate la pet. 3.1.4.
din prezentul normativ si conform SR 174-2:1997.
Verificdrile si determindrile se executd de laboratorul de santier, laboratorul
antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau Tn urmdtoarele:
3.3.2.1. Verificdri si determindri efectuate de laboratorul de scantier in timpul
prepardrii mixturii asfaltice:
• Determinarea granulozitdtii si umiditdtii amestecului de agregate naturale;
• Reglarea predozatoarelor conform retetei adaptate;
o Controlul reglajului de dozare a materialelor la instalatia de preparare a mixturii asfaltice;
• Verificarea temperaturilor tehnologice a agregatelor naturale, a liantului, a mixturii asfaltice la iesirea din malaxor, la asternere si
compactare;
• Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: continut de bitum si granulozitatea agregatului total, conform STAS 1338/2;
3.3.2.2. Incercdri si determindri efectuate de laboratorul antreprenorului sau la
un alt laborator autorizat, pentru:
3.3.2.2.1. Stabilirea compozitiei mixturii asfaltice ?i a caracteristicilor fizico-
mecanice pe epruvete Marshall conform pct.3.1.4. din prezentul normativ.
3.3.2.2.2. Verificarea calitdtii mixturii asfaltice Tn timpul executieiTmbrdcdmintii.
din mixturi prelevate de la instalatia de preparare sgu de la asternere:
• compozitia mixturii asfaltice;
• caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall.
3.3.2.3. Pentru verificarea compozitiei mixturilor asfaltice se determina granu
lozitatea agregatelor naturale si dozajul de bitum, care trebuie sd corespundd
dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator.
Abaterile admise fata ae compozitia prescrisd sunt conform tabelului 9.
3.3.2.4. Frecventa verificdrilor si determindrilor efectuate pentru controlul
calitdtii - fabricatiei este data In tabelul 10.
Nr. Natura controlului sau Tncercdrii Frecventa controlului sau Tncercarii la laboratorul
rrt antreprenorului de santier
Studiu preliminar de -
laborator pentru stabilirea
compozitiei mixturii asfaltice
3.3.2.v5. Calitatea mixturilor asfaltice preparole va fi atestatd prin declaratia de conformitate si prin buletinul de Tncercdri
elaborat pe baza Tncercdrilor si anali-zelor de laborator.
3.3.3. Controlul calitatii Tmbracaminfii hituminoase executate Tmbrdcdmintea bituminoasa gata executata va fi supusd
urmdtoarelor verificdri:
• Verificdri prin analize de laborator efectuate de laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat;
• Verificdri prin mdsurdtori tehnice de drum.
3.3.3.1. Verificdri prin analize de laborator
3.3.3.1.1, Verificdrile prin analize de laborator se efectueazd pe probe prelevate din Tmbrdcdmintea biturninoasd la 20 zile de
la execulia acesteia si constau Tn urmdtoarele determindri:
• Compozitia mixturii asfaltice, care trebuie sd corespundd dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise
fiind cele din tabelul 9;
• Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall.
3.3.3.1.2. Verificari pe probe intacte (carote) prelevate din Tmbrdcdmintea
bituminoasd.
Verificarile prin analize de laborator pe carote prelevate numai cu carotiera, se efectueazd numai in caz de litigii, si/sau la
cererea scrisd a comisiei de receptie a lucrarii pentru rezolvarea unor neconformitqti.
3.3.3.1.3. Gradul de compactare se verified, de reguld, prin Tncercdri nedis-
tructive (cu gamadensimetru) conform instructiunilor aprobate.
3.3.3.2. Verificdri prin masuratori tehnice
3.3.3.2.1. Verificarea elementelor geometrice: prin verificarea profilului transversal si longitudinal si a uniformitdtii in profil
longitudinal cu echipamente adec-vate omologate conform prevederilor SR 174/2 pct.3.4 si 3.5.
4.1.3, Compozifia $1 caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor osfaltice cilindrate cu bitum modificat tip BAmP
4.1.3.1. Granulozitatea agregatului natural total precum si oontinutul de bitum pentru betonul asfaltic cilindrat tip BAmP sunt
cuprinse Tn limitele date Tn tabelul 4, pct.3.1.4 din prezentul normativ.
4.1.3.2. Continutul optim de bitum se stabileste prin studii preliminare de labo-rator conform ST AS 1338/1,2.
4.1.3.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice cilindrate tip BAmP trebuie sd Tndeplineascd conditiile din
tabelul 12.
r
4.1.3.4. Corpurile de proba Marshall se confectioneazd conform STAS 1338/1,2 cu mentiunea ca temperatura mixturii asfaltice
si a tiparelor trebuie sd fie majo-ratd cu 10°C fata de STAS, iar compactarea sd se efectueze cu 75 x 75 lovi-turi/epruvetd.
4.1.3.5. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determind pe mixturi preparateTn laborator pentru stabilirea
compozitiilor, pe probe de mixturd prelevate de la malaxor sau de la asternere pe parcursul executiei, precum si din
Tmbrdcdmintea gata executatd.
4.2.I. Utilajele si echipamentele utilizate la execufia Tmbrdcdmintii bituminoase din beton asfaltic cilindrat cu bitum modificat
sunt cele precizate la pet. 3.2.1. din prezentul normativ .
4,2,1.1. Instalatie speciald pentru prepararea bitumului modificat cu polimeri si rezervor vertical de stocare a bitumului
modificat, conform .Jnstructiuni tehnice privind executia imbrdcdminfilor bituminoase cilindrate la cald realizate cu bitum rnodificat
cu polimeri", ind, A.N.D. 526.
4.2.2. Pregalirea slratului suporl conform pel.3.2,2. din prezentul normativ si SR 174/2.
4.2.3. Prepararea si punerea Tn opera a mixturilor asfaltice cilindrate tip BAmP
4.2.3.1. Prepararea bitumului moaificat
4.2.3.1.1. Prepararea bitumului modificat se realizeazd Tn rafindrie sau pe santier, la locul de preparare a mixturii asfaltice.
4.2.3.1.2. Prepararea bitumului modificat, transportul si depozitarea se realizeazd conform Jnstructiuni tehnice privind executia
Tmbrdcdmintilor bituminoase ciiindrate la cald realizate cu bitum modificat cu polimeri" - indicativ AND nr.526.
4.2.3.2. Prepararea mixturii asfaltice
Mixtura asfalticd se prepard Tn conformitate cu prevederile SR 174-2 pet. 2.2.2., cu precizarea cd temperaturile agregatelor
naturale, ale bitumului modificat si ale mixturii asfaltice la iesirea din malaxor vor fi conform tabelului 13.
4.2.3.5.3. Executia rosturilor longitudinale si transversale. Rosturile longitudinale si transversale se executd conform pct.3.2.3.4.7.
din prezentul normativ sau prescripfiilor SR 174-2, pct.2.4.6. 4.3. Controiul cafitafli lucrarilor
Controlul calitdtii lucrdrilor de executie a Tmbrdcdmintii bituminoase cilindrate pe calea podurilor rutiere, din beton asfaltic
cilindrat tip BAm P se executd pe faze, astfel:
• Controlul fabricatiei bitumului modificat cu polimeri;
• Controlfil calitdtii materialeior;
• Controlul fabricatiei si punerii Tn opera a mixturii asfaltice;
• Controlul stratului suport ca fazd determinantd;
• Controlul calitdtii Tmbrdcdmintii bituminoase executate.
4.3.I. Controlul fabricatiei bitumului modificat cu polimeri 4.3.1.1. Bitumul pur, polimerul si bitumul modificat se verified de cdtre un
labo-rator auforizat, independent, laboratorul producdtorului, respectiv al rafindriei, Tn cazul prepardrii liantului Tn rafinarie, sau al
antreprenorului, Tn cazul prepardrii aces-tuia pesantier, Tn conformitate cu prevederile de la 3.1.3. din prezentul normativ.
4.3.1.1.2. Tn fimpul prepardrii bitumului modificat, veiificdrile constau Tn urmd
toarele:
» Verificarea indicelui de instabilitate coloidald al bitumului;
• Verificarea temperaturii de preparare a bitumului modificat;
• Urmdrirea respectdrii dozajului de polimer;
• Verificarea omogenitdtii, la microscopul cu lumind fluorescentd.
4.3.1.1.3. Prepararea bitumului modificat cu polimeri se va efectua sub direc-
ta supraveghere a laboratorului autorizat conform reglementdrilor Tn vigoare.
4.3.1.1.4. Calitatea bitumului modificat cu polimeri va fi atestatd prin buletine de Tncercare elaborate pe baza Tncercdrilor si
analizelor de laborator.
4.3.2. Controlul calitafii materialelor Tnainte de anrobare
Materialele destinate fabricatiei mixturilor asfaltice cilindrate vor fi verificate Tn conformitate cu prescriptiile din standardele
respective si cu conditiile ardtate la pct.3.1.3. din prezentul normativ.
4.3.2.1. Verificdrile si determindrile ce se executd de laboratorul de santier
constau Tn urmdtoarele:
4.3.2.1.1. Bitum:
• Penetratie la 25°C, STAS 42;
• Punct de Tnmuiere IB, STAS 60;
• Ductilitatela25°C.SR61.
4.3.2.1.2. Bitum modificat cu polimeri:
• Pehetratie la 25°C. STAS 42;
• Punct de Tnmuiere IB, STAS 60;
• Ductilitate la 13°C.SR61.
• Revenire elasticd la 13°C, ind. AND nr.538.
4.3.2.1.3.Criblura:
• Natura mineralogicd (examinare vizuald);
• Granulozitate, STAS 730;
• Coeficient de forma, STAS 730;
• Continutul de fractiuni sub 0,09 mm, STAS 730.
4.3.2.1.4. Nisip de concasaj:
• Granulozitate, STAS 730;
• Coeficient de activitate, STAS 730,
4.3.2.1.5. Nisip natural:
• Granulozitate, STAS 4606;
• Echivalent de nisip, STAS 730;
• Materii organice, STAS 4606.
4.3.2.1.6. Filer de cqlcar:
• Finete, STAS 539;
• Umiditate, STAS 539,
4.3.2.1.7. Frecventa determindrilor prevdzute la punctele de mai sus, consta Tn
efectuarea acestora pentru fiecare lot de materiale aprovizionat destinat
executieijmbrdedmintii bituminoase pe calea podurilor rutiere.
4.3.2.2. Verificdrile si determindrile ce se executd de un laborator autorizat, inde
pendent si/sau de laboratorul furnizorului cuprind toate Tncercdrile si determindrile
cerute de standardele de profil pentru materiale, Tnainte de Tnceperea lucrdrilor.
4.3.3. Controlul fabricatiei ?/' punerii Tn opera a mixturilor asfaltice BamP
Controlul fabricafiei si punerii Tn opera a .mixturilor asfaltice de tip BAmP se
efectueazd conform pet. 3.3.2. din prezentul normativ.
4.3.4. Controlul calitatii Tmbracarnintii bltuminoase executate
Controlul calitatii Tmbrdcdmintii bituminoase executate se efectueaza conform pet. 3.3.3. din prezentul normativ si SR
174/2:1997, pct.3.4. si 3.5.
5.1.1. Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur sunt conform ST AS 175 si conform pet. 5.1.5. din
prezentul normativ.
5.1.2. Elemente geometrice
5.1.2.1. Grosimea Tmbrdcdmintii din asfalt turnat dur, stabilitd constructiv, este de 5 cm si se executd Tntr-un stratTn cazul
turndrii mecanizate si Tn doud straturi Tn cazul turndrii manuale.
5.1.2.2. Profilul transversal, Tn aliniament, se executd Tn forma de acoperis cu doud pante racordate Tn treimea mijlocie.
Profilul transversal Tn curbe se executd conform STAS 863/1.
Pantele profilului transversal, Tn aliniament sunt de 2%. Aceste pante se pot reduce la l,5%sau l,0%dacd declivitateaTn profil
longitudinal este de 2,5%... 4,0% si respectiv mai mare de 4,0%.
5.1.2.3. Profilul longitudinal al traseului drumului si al podului sunt conform do-
cumentatiei tehnice de proiectare.
5.1.3. Abateri la elementele geometrice
5.1.3.4. Abaterile limitd la grosimea straturilor, fafd de valorile prevdzute Tn proiect, sunt ± 10%.
5.1.3.5. Abaterile limitd la panta profilului transversal sunt de ±2,5 mm/m pen-tru Tmbrdcaminti asternute mecanizat si de
±5 mm/m pentru Tmbrdcdminti tur-nate manual.
5.1.3.6. Deniveldrile maxime admise Tn lungul cdii pe pod, sub dreptarul de 3 m sunt de 3 mm Tn cazul asternerii mecanizate
si respectiv 5 mm Tn cazul turndrii manuale.
5.1,4. Maleriale
5.1.4.1. Agregate naturale
5.1.4.1.1. Agregatele naturale care se utilizeazd sunt urrndtoarele:
• Cribluri sort 3-8 mm, conform SR 667;
• Nisip de concasaj sort 0-3 mm, conform SR 667.
5.1.4.1.2. Fiecare tip si sort de agregate trebuie sd fie depozitate separat, Tn
silozuri proprii, pe platforme betonate, amenajate cu pereti despdrlitori pentru
evitarea amestecdrii si impurificarii agregatelor.
5.1.4.2. Filerul trebuie sd fie din calcar sau cretd macinatd, conform STAS 539.
5.1.4.3. Bitum
5.1.4.3.1. Tipurile de bitum care se utilizeazd la prepararea asfaltului turnat dur sunt:
• Tip D 25/40, conform normativ indicativ A.N.D. nr.537, pentru zona climaticd caldd;
• Tip D 40/50, conform normativ indicativ A.N.D, nr.537. pentru zona climaticd rece.
5.1.4.3.2. Caracteristicile tehnice ale tipurilor de bitum tip D 25/40 si D 40/50,
prevdzute de normativ AND indicativ nr.537, sunt prezentate in tabelul 15.
5.1.4.4. Alte materiale
5.1.4.4.1. Emulsie bituminoasd cationicd cu rupere rapidd conform STAS 8877, pentru amorsarea stratului suport.
5.1.4.4.2. Aditiv tensioactiv pentru Tmbundtdtirea adezivitdtii bitumului la agregate naturale, conform datelor prevdzute de
certificatul de conformitate a calitatii emis potrivit reglementdrilor Tn vigoare.
Tipul de aditiv si procentul acestuia Tn bitum se stabilesc prin Tncercdri prelim-inare de laborator de cdtre producdtorul mixturii
asfaltice Tn vederea stabilirii necesitdtii aditivdrii bitumului, astfel Tncdt sd fie realizatd conditio de adezivitate prevdzuta Tn tabelul
15.
5.1.4.4.3. Chit tiocolic, conform reglementdrilor tehnice Tn vigoare, pentru col-
matarea rosturilor Tn zonele de contact ale sapei hidrofuge si Tmbrdcdmintii bitumi
noase cu elementele de constructie (borduri, rosturi de dilatatie, guri de scurgere,
etc.).
5.1.5. Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur
5.1.5.1. Compozitia mixturii asfaltice respectiv iimitele procentelor sorturilor de agregate naturale din agregatul total, pentru
asfaltul turnat dur sunt conform STAS 175 si cuprinse Tn tabelul 16.
5.1.5.2. Continutul optim de bitum Tn mixturile asfaltice de tipul ATD se sta-bileste prin studii preliminare de laborator,
efectuate conform STAS 1338/1,2.
5.1.5.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur, se determind pe cuburi si pe cilindri Marshall, confectionate
conform STAS 1338/1,2 si trebuie sd Tndeplineascd condiliile din tabelul 17,
Nr. Caracteristica Condifii de tvletoda de
crt. admisibilitate verificare
D 25/40 D 40/50
1 Penetratie la 25°C, 1/10 mm 25...40 40..,50 STAS 42
2 Punct de Tnmuiere 57...67 ' 55.,.60 STAS 60
3 Ductilitate la: - 5°C, min., cm -25°C, min,, cm. 25 50 SR61
5.1.5.4. Caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur se determine! pe mixturi preparate Tn laborator pentru stabilirea
compozitiei pe probe de mix-turi prelevate de la malaxor si de la asternere precum si pe carote prelevate din Tmbrdcamintea
executata.
Controlul calitatii lucrdrilor de executie a Tmbrdcdmintii bituminoase pe calea podurilor rutiere, din asfalt tumat dur se executd ,
astfel:
• Controlul calitdtii materialelor;
• Controlul fabricatiei si punerii in opera a asfaltului turrtat dur;
• .Controlul stratului suport ca fazd determinants,-
• Controlul calitdtii Tmbrdcdmintii bituminoase executate.
5.3,1.Controlul calitatii materialelor
5.3.1.1. Verificarea materialelor Tn laboratorul de santier:
5.3.1.1.1.Bitum:
. Penetratie la 25°C. ST AS 42;
• Punct de Tnmuiere IB, STAS 60;
. Ductilitatela25°C,SR61.
5.3.1.1.2.Criblura:
• Natura mineralogica (examinare vizuala);
• Granulozitate, STAS 730;
• Coeficient de forma, STAS 730;
• Continutul de fractiuni sub 0,09 mm, STAS 730.
5.3.1.1.3. Nisip de concasaj:
• Granulozitate, STAS 730;
• Coeficient de activitate, STAS 730.
5.3.1.1.4. Filer de calcar:
. Finete, STAS 539;
• Umiditate, STAS 539.
5.3.1.1.5. Frecventa determindrilor prevdzute la punctele de mai sus. constd Tn
efectuarea acestora pentru fiecare lot de materiale aprovizionat destinate exe-
cutiei Tmbrdcdminfii bituminoase pe calea podurilor rutiere.
5.3.1.2. Controlul calitdtii materialelor la un laborator autorizat, independent
si/sau la laboratorul anteprenorului pentru toate materialele conform standarde-
lor de profil, Tnainte de Tnceperea lucrdrilor.
5.3.2. Controlul fabricatiei si punerii Tn opera 5.3.2.1. Controlul Tn timpul prepardrii:
- respectarea temperaturilor tehnologice a agregatelor naturale si a bitumului atunci cdnd acestea sunttncdlziteTn prealabil,
permanent;
- respectarea succesiunii de introducere a materialelor Tn procesul de preparare, la fiecare sarjd;
- respectarea durafei de malaxare Tn conformitate cu prescriptiile STAS 175, permanent.
5.3.2.2. Verificarea compozi)iei mixturilor aslallice de 1ipul asfalfului turngt durTn timpul prepardrii pe probe prelevate de la
malaxor (2 x 10 kg pentru fiecare 200 tone de mixturd fabricatd sau /lucrare cdnd cantitatea este mai mare de 2001) prin:
- verificarea continutului de bitum conform STAS 1338/2;
- verificarea granulozitdtii agregatului natural, conform STAS 1338/2;
- verificarea caracteristicilor fizico-mecanice.
5.3.3. Controlul calitatii fmbracamintii bituminoase executate
5.3.3.1. Controlul calitdtii Tmbrdcdmintii bituminoase executate se face dupd minim 20 zile de la darea Tn circulate prin
metode nedistructive sau pe carote, Tn caz de litigiu, la cererea beneficiarului si constd Tn verificdrile mentionate la pet. 5.3.2.2.
privind compozitia mixturii asfaltice.
5.3.3.2. Verificarea respectdrii elementelor geometrice se face Tn conformitate cu prevederile SR 174/2.
6.2.1. Utilaje si echipamente, conform pct.5.2.1 .din prezentul normativ sou STAS 175.
6.2.2. Pregatirea stratului suport, conform pct.5.2.2. din prezentul normativ sau STAS 11348-87.
6.2.3. Prepararea si punerea Tn opera a mortarului asfaltic turnat
6.2.3.1. Prepararea. transportul si punerea Tn opera a mixturilor asfaltice tur-nate de tipul MAT se efectueazd conform STAS
175.
6.2.3.2. Mortarul asfaltic turnat, ca strat de protectie a hidroizolatiei sau ca strat de egalizare se aplicd dupd amorsarea
acesteia cu emulsie.
6.3.1. Controlul procesului de preparare a mortarului asfaltic turnat, conform STAS 175.
6.3.2. Verificarea materialelor, conform prevederilor standardelor de materi-alesi pct.5.3.1. din prezentul normativ.
6.3.3. Verificarea compozitiei si a caracteristicilor fizico-mecanice, conform STAS 1338/1,2, pe probe luate de la malaxor sau
de la astemere prin:
- verificarea continutului de bitum;
- verificarea granulozitdtii agregatului total din mixtura;
- verificarea caracteristicilor fizico-mecanice.
6.3.4. Verificarea stratului suport ca faza determinantd.
6.3.5. Controlul calitajii Tmbrdcdminfii executate
6.3.5.1. Verificdri pentru compozitia mortarului asfaltic si a caracteristicilor fizico-mecanice, conform STAS 1338/1,2.
6.3.5.2. Verificarea respectdrii elementelor geometrice pe parcursul executiei, conform STAS 174/2.
8.1.1. Receptia preliminard se face la eel putin o lund de la darea lucrdrii Tn circulate.
8.1.2. Comisia de receptie va examina lucrarea executatd conform documen-tatiei tehnice aprobate si
documentatiei de control Tntocmite Tn timpul executdrii.
8.1.3. Documented tuturor verificdrilor stabilite conform acestui normativ fac parte din documentatia
receptiei preliminare si se predau beneficiarului lucrdrii pentru a fi gestionate Tn cartea podului.
8.1.4. Eventualele degraddri ce aparTn termenul de garantie a lucrdrii execu-tafe, precum si propunerile
facute de comisia de receptie preliminard vor fi remediate de constructor, pe cheltuiala acestuia, Tn mod
corespunzdtor si la termenele stabilite,