Activitate extraşcolară

Dragobetele sărută fetele

Concept şi realizare: Eudochia Ghedea
Liceul Teoretic Dante Alighieri

Motto: „ Iubirea e cea mai genială capadoperă a sufletelor

omeneşti”.
Glasuri: Pleacă ger şi ieşi căldură
Ieşi căldură din pămînt
Şi-ncălzeşte ogoarele
Şi toate ponoarele
Ieşi căldură din pămînt
Intră tu frig în pămînt...(de 2ori)
Prezentatorul:Tuturor celor prezenţi în sală /Cu chipul de floare./
Cu sufletul- soare!/ Vă adresăm tuturora un dulce salut primăvăratic.
Prezentatoarea:Primăvara şi Adolescenţa....Două anotimpuri gemene.
Prezentatorul: Ambele semnifică vîrsta de aur în viaţa fiecărui om.Anotimpuri ale
tinereţii, ale primului fior de dragoste.
Prezentatoarea: Primăvara e în drum spre noi, spre inimile noastre în care îmbobocesc
vise, sentimente sublime. Odată cu ea vin şi cele mai frumoase sărbători.
Prezentatorul: Pe 24 februarie românii sărbătoresc Dragobetele , sărbătoarea dragostei
la români.
Cîntecul Dragostea din ce-i făcută
Dragostea din ce-i făcută Rămîi negru ca pămîntu ş-ai la-la.
Din omul cu vorbă multă Dragostea unde s-adună
Din poale cu găurele ş-ai la-la Îi numai joc şi voie bună
Şi din buze subţirele ş-ai la-la Da undi şedi urîtu ş-ai la-la
Tot la uşă bate vîntul ş-ai la-la
Undi şedi dragostea, măi
Înverzeşte pajiştea, măi Urîtu-i din ce făcut ,măi
Da undi şedi urîtu ş-ai la-la Din omu care-i tăcut, măi
1
Zice-o vorbă ş-apoi tace ş-ai la-la Şi aşa urît se face ş-ai la-la

Prezentatoarea:În această zi se iubeşte în stilul dulce românesc. Se zice că în această zi

omul trebuie să participe şi el la bucuria naturii: ursul iese din bârlog, păsările îşi fac
cuib şi se împerechează. Este începutul primăverii.
Prezentatorul: 24 februarie e ziua lui Dragobete, divinitate mitologică, asemenea zeilor
antici ai dragostei, Eros şi Cupidon, numit şi Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor,
fecior chipeş şi puternic,ce ne aduce iubirea în casă şi în suflet. În această zi se iubeşte
în cel mai curat şi mai intens mod..
( Apare Dragobete cîntînd „Dragobete mă numesc/Zămislit sunt să iubesc
/Dragoste să-mpărtăşesc/Şi zi şi noapte...”)
Dragobete: Despre mine vorbiţi?
Prezentatoarea: Nu! Nu chiar despre persoana matale. Noi vorbim despre un tînăr voinic
care inspiră încredere şi dragoste curată ,că despre tine se cam zvoneşte că eşti „un
flăcău iubăreţ”şi multe inimi îndurerate laşi pe unde treci.
Dragobete: Ei, n-ai dreptate.Uite în ochii mei şi spune-mi,spune-mi curat, (îi fură o
sărutare) pot oare eu să fiu atît de ...(scoate un teanc de scrisori)?! Priveşte cîte scrisori
de recomandare am, da cîte merite.Din dragoste pentru oameni am relizat:
 10764 cazuri ferite de bolile anului, fără vaccine (oreion, febreion,frisoanion);
 1 milion pe gospodării salvate de secetă;
 700 de fetişcane de la Dante,cînd se întorceau de la zburătăit, am încununat ;
 800 de inimioare am aprins de iubire mare...O mie şapte...(este întrerupt)
Prezentatorul: Da...Nu eşti mătălică bland ca Sf. Valentin, ci navalnic după cum se
vede .În cartea Recordurilor la D.Alighieri precis eşti înscris cu litere de aur pentru
atîtea (gestul sărutului) şi inimi zdrobite....
Dragobete:Ei, asta eu pot.
Da trenu tuc-tuc-tuc
Tu ai spus aseară, c-ai să vii în gară Ştii că nu-i a şagă ,ştii că îmi eşti
dragă
După cum se vede, de mine ai uitat.
Şi de-atîta în gară eu stau şi te aştept
Nu ştiu dacă-i farsă,dragostea îi arsă
Văd că-ţi arde-a glume, eu mă duc în
De la tine asta eu nu m-am aşteptat. lume
Refren : Da trenu tuc-tuc-tuc Am crezut în tine ,dar mai mult nu
cred...

2
 Da eu mă duc duc, duc,
Da tu mai stai, stai, stai şi fă ce vrai...
Dragobete:Specialist în domeniu. (aruncă inimioare în sală ,ocheşte cu săgeata ). Eu mă
duc... (în acelaşi moment în sală se şopteşte Dragobetele sărută fetele)
Prezentatorul:Dragobete, rămîi cu noi ,binecuvîntează-ne, pentru ca iubirea să ţina aici
tot anul .
Căntecul Frunză verde,bob grăunte
Frunzuliţă de bob grăunte la-la Şi de vezi că n-ai trăi
Măi, bădiţă, de la munte Lasă-mă că n-oi muri
Te aştept seară de seară Eu sînt fată din codru,măi
Bade de la inimioară. Dar nu m-o mîncat lupu,măi
Uite bade-n ochii mei,măi Lupu mîncă oi şi boi
Vezi de poţi trăi cu ei,măi Dar nu fete – aşa ca noi...
Rusanda: Doamne!(strînge cosiţele ,răsuflă adînc) Vine primăvară.Miroase a mugur
proaspăt.(surprinsă).Cucoarele. Vin cucoarele.Şi dacă vin cucoarele...înseamnă că-i
primăvara (îl zăreşte pe Gheorge) Doamne ajută, bade Gheorghe!
Gheorghe: Să trăieşti, Rusandă!
Rusanda: Mata ai zărit cucoarele?
Gheorghe: - Cum să nu? Le-am văzut. Ce semeni, mazăre?
Rasanda: Mazăre.
Gheorghe: Nu-i devreme?
Rusanda:Tata zice că nu … /Pauză/ da matale ţi-a arătat cineva cucoarele, ori le-ai
văzut singur?
Gheorghe: Singur … aram la Răut …
Rusanda: Doamne! Şi eu le-am văzut singură … Asta trebuie să însemne ceva!
Culegând de pe hat câteva fire de paragonă uscată, Gheorghe a început a le
împleti, ca să-i treacă de urât.
Gheorghe: De ce nu vii la club? Ori poate nu te lasă?
Rusanda: Cum să nu mă lase?
Gheorghe: Atunci?...

3
Rusanda :(ascunzându-ţi obrajii de privirea lui) Parcă mata nu ştii că fata, mai înainte
de a se duce singurică, trebuie s-o scoată cineva în lume?
Gheorghe zăreşte în buzunarul ei de sus douăfirişoare verzi.
Gheorghe: Ce-i acolo? … Dacă nu-i secret …
Rusanda: Brânduşe … Vrei?...
( Le-a scos repede, a făcut doi paşi şi le-a întins cuminte ca o şcolăriţă.)
Gheorghe: Ai fost la pădure? (Întreabă cântărindu-le cu grijă)
Rusanda: Noi avem în grădină … O mulţime avem!
Gheorghe: Nu mai spune! Poamă bună!
Flăcăul a pus în gură amândouă brânduşele. S-a uitat la ea gingaş şi
crâncean, ca un hoţ de codru.
Gheorghe: Şi mă rog, cum se face asta, când un băiat scoate o fată în lume?
Rusanda: Parcă mata nu ştii?!
Gheorghe: Habar n-am.
Rusanda: Dacă nu ştii mata, după ce ai scos atâtea fete în lume, cine să mai ştie?
Gheorghe: Întâia oară aud să fi făcut cuiva binele ista. Dar, mă rog, dacă zici că-i aşa
… Când să te duc şi pe tine la club? Deseară mergi?
Rusanda: Cine o să cânte?
Gheorghe:Moş Dănilă. Că el nu-i fudul şi vine la club seară de seară. Am să vin
deseară pe la voi…
Rusada: Vino…
Gheorghe (plecând): Ca să vezi, la badea Mihalache cresc brânduşe în grădină. Iar eu
nici nu ştiu! A trebui să ies mai des în sat, că vezi aşa poţi să pierzi vremea brânduşelor
fără să le guşti …
Urmează cântece de dragoste
Pădurice de stejar (interpretează băieţii)
Pădurice de stejar,măi(2 ori) Beu horilcă pînă-s beti dîrla...
Lasă-mă să tai un par,dîrla... Beu horilcă pînă-s beti
Să fac osie la car Ş-apoi zic că-s diochete, dîrla...
Să-mi cobor mîndra din deal. dîrla... M-o trimis mama la coasă(3ori)
Batîli focu di feti (3 ori) Meserie urîcioasă dîrla...
4
M-o trimis la crîşma BE Că şi asta-i muncă gre!!!
Asta-i meseria me dîrla...
Asta-i meseria me !!!
Măi,bădiţă, ochi bîrnaşi (interpretează fetele)
Măi,bădiţă, ochi bîrnaşi 3ori Mie-mi placi ,dar maicăi,ba 3ori
Negru eşti da mult îmi placi Nu ne putem cununa.
De mi-i plăcea numai mie 3ori Hai, să trecem în alt sat 3ori
Mîine-om fi la cununie. Nu ne trebu cununat...

Odochia:Apare pe furiş şi-l urmăreşte pe Dragobete.Doamne ,cîte fete frumuşele pe aici

la Dante Al..ghieri(se bîlbîie) poate în anul ista l-oi însura...Să îşi întîlnească fata visata.
Of,Of, bătrîneţele mele.
O fată: De bătrîneţe, greutăţi, oftezi,maică?
Odochia: Ei, bătrîneţe, greutăţi,(pauză mare) ...de dragoste,(duce mîna spre gură).De
dragoste,draga mătuşii.(fără a-i da importanţă fetei continuă.) Dacă vrei să afli despre
Dragoste, ar trebui să-l întrebi pe cel ce verenerează Dragostea, să întrebi privighetoarea
ce s-a îndrăgostit de trandafir ori să întrebi fluturele ce-şi sacrifică viaţa pentru
flacără,ori.(atentă îl urmăreşte pe dragobete)
Fata: Dragoste?...La vîrsta neatalei,dra-drragoste?!( mirată iese din scenă)
Odochia:( urmăreşte pe Dragobete,fata pe babă) Priveşti-o de mai de aproape...Admiră-
i portul si purtarea aleasă, măi,... delicateţea şi..., mai ales,ptiu păcatele mele, priveşte
mai mult în ochii ei …fermecători ş-apoi gata... Offff.
Fata :Ioa-ne-e! Ioa-ne-e!Ia vin să vezi comedie în secolul 21.(îl ia de mînă pe Ion şi-i
arată spre bătrînă)Uite la baborniţa asta, da uite atent-atent...
Ion:Ei,şî?O băbuţă ca toate băbuşoarele.Ştii că-i şi frumuşică pentru vîrsta ei,şi-i senină
la cătătură.
Fata :Da,da... (mirată)...Te-am înţeles bine? Nu cumva şi tu? Baborniţa asta ,vezi
tu,suferă şi ea de dragoste.
Ion:Din dragoste cine nu suferă?!
Cîntecul „Ce stai, babă, la pîrău”
-Ce stai, babă, la pîrău, hop,lele,hop Să mă ieie un flăcău, măi,
-Ia, mă rog la Dumnezeu, - Babă, hăi, nu te ruga hop,lele,hop
Să moară moşneagul meu Că flăcău nu te-a lua
5
 Flăcăul are părinţi Dar tu n-ai în gură dinţi

Ion: Apoi,să-ţi spun un adevăr demult ştiut ,draga mea...Iubirea n-are vîrstă... Iubirea
mişcă Soarele şi celelalte stele,aşa spunea un mar-r-re poet.
( Un grup de copii definesc DRAGOSTEA)
Un copil Dragostea este...Cînd cineva te răneşte, chiar dacă te doare îngrozitor, tu nu
plîngi, pentru că ştii că o s-o doară pe persoana care te-a rănit.
Alt copil: Dragostea este... Cînd bunica mea avea artrită şi nu-şi putea vopsi
unghiile...bunicul meu le-a vopsit el pentru ea, cu toate că şi el avea artrită.
Alt copil: Dragostea este...Cînd o fată se dă cu un parfum şi băiatul se dă cu after-
shave...şi ies la plimbare împreună...şi se miros unul pe altul.
Alt copil: Dragostea este...Cînd oferi cuiva din măncarea ta, fără să aştepţi ca celălalt
să-ţi ofere din mîncarea lui.
Alt copil: Dragostea este... Cînd mama îl vede pe tata transpirat şi murdar, dar tot îi
spune „Tot eşti mai frumos decît Robert Redford”
Alt copil: Dragostea este...Ceea ce se întîmplă de Crăciun...cînd te opreşti de desfăcut
cadouri ...ca să te bucuri de bucuria celorlalţi...
Alt copil: Dragostea este... Cînd iubeşti pe cineva...ochii tăi se tot mişcă şi nişte steluţe
strălucesc în ei...
Alt copil: Dragostea este... Cînd Dumnezeu ar fi putut să spună nişte cuvinte magice ca
să scape din cuiele de pe cruce,dar n-a făcut aceasta...asta înseamnă dragoste.
Ioana :Ia ascultă-i şi pe piticii iştea ce difiniţii metaforice dau.(Copiii se ridică îşi iau
jucăriile şi privesc atent spre domnişoare)v-o pălit şi pe voi dragostea la vîrsta asta?(rîd
în hohote)
Elena: Ian fuga la grădiniţă... nu-i clar?Fuga ...fuga...că încă n-aveţi anii,măi picilor...
(Copiii ies supăraţi).(Elena cîntă :Îi divreme,divreme,devreme...2ori).
Copiii: Devreme...da noi tot iubim .
Un copil: Iubirea-i ca o mare / Cu patru zări de dor,
Alt copil: Ca zborul,călătorul,/ Al lor ,al stelelor.
Alt copil:Ca floarea purpurie / Din vîrful cu zăpezi,
Alt copil:Pe care doar o dată/ Se-ntîmplă să o vezi.
Ioana: (vine lîngă copii şi recită ,uitîndu-se la fiecare dintre ei)
Iubirea e ca firul /De iarbă cel plăpînd,

6
Ion: Ca gura cea de aer,/Ca sensul în cuvînt,
Elena: Ca ploaia în pustie, / Ca rugul în taiga,
Ca viaţa mea,ce-i viaţă/ Doar lîngă viaţa ta...
Ioana:Ia,uitaţi-vă la mine...M-o apucat şi pe mine poezia.Aceştea ne-au contaminat de
dragoste... Bravo,copilaşi...Da acum ,hai,hai...acasă la mămica (îi scoate de pe scenă) că
şi noi fugim la liceu.
Elena:Da bine că mi-ai amintit.Trebuia ieri să vă scriu un SMS că azi la liceu avem un
orar convenţional.Orarul îndrăgostiţilor!Lecţii-distracţii.Va fi ceva amuzant,captivant...
Ion:Numai nu-mi spune că e în orar şi literatura ,şi matematică,şi istorie şi încă şi
educaţia fizică,şi încă şi muzica şi dansul şi...
Elena :Şi...Şi...( Răsună muzica.)
( Dansul......Spre sfărşitul dansului revin în scenă)
Elena :Noi două lecţii le-am „desfăşurat” aici în curtea grădiniţei 21,aşa că nu te prea
jeli,că tot degeaba.Dacă ne grăbim taman la muzică picăm...(ies)
Învăţătoarea:Salutare. Subiectul lecţiei”Să cîntăm iubirea”.Invitatul de onoare e Dnul
Grig Muzicuţă,artist emerit al poporului...
Grig:Şi nu numai al vostru,ci şi al tuturor celor care şi zi şi noapte,şi cînd ninge şi cînd
plouă ascultă muzica sufletului...Ascultaţi şi voi un mărţişor muzical.
(Cîntă cîteva cîntece )
Învăţătoarea:Mulţumim maestre.Ne-aţi înduioşat inimile de dor şi dragoste.Copii,la
pauză,la pauză!
Un elev: În ritmuri moderne bate inima, în ritmuri moderne mi-i drag a dansa.
(Dansul Salsa )
Învăţătoarea: Nu e om să nu fi scris o poezie/ Măcar o dată,doar o dată-n viaţa
lui/Cînd a iubit,a luat un petic de hîrtie/ Şi-a aşternut pe el tot focul dorului...”
Un băiat: Îndrăgostit de tine Uităm de vanităţi...
Mă simt atît de bine O fată: Iubindu-te cu jale,
Că nu mai ştiu de mine De legea firii tale,
Şi ştiu numai de noi... Ca dealul de o vale
Ce stranie cedare Sunt obligat s-ascult...
Cunoaştem fiecare Romeo,Julieta,
Cînd dragostea ne doare Omega,Alfa,Beta

7
 Şi-o dramă cît planeta- Femeie şi bărbat.

Eminescu: ”Tu ştii ,dulce şi nobilă amică, sentimentul de care-ţi vorbesc nu e

banal.Nici tinereţea, nici frumuseţea ta ,nici graţii fizice nu au fost cauza acelei
simţiri,care a aruncat o umbră adîncă asupra vieţii mele întregi.Viaţa... nu are înţeles
fără tine.Tu nu ştii, nici nu poţi şti cît te-am iubit,cît te iubesc. Atît de mult,încît mai
bine aş înţelege o lume fără soare, decît pe mine fără ca să nu te iubesc.”
Veronica: M-am gîndit cu drag la tine/ Pînă nu te-am cunoscut/Te ştiam numai din
nume / Şi-am dorit să pot odată/ Să te văd pe tine eu/ Să-ţi închin a mea viaţă/
Să te fac idolul meu...
Eminescu: Tu eşti o undă,eu sunt o zare
Eu sînt ţărmuri,tu eşti o mare
Tu eşti o noapte ,eu sînt o stea/ Iubita mea!
Veronica: Tu eşti o frunte,eu sînt o stemă / Tu eşti un geniu, eu o problemă
Privesc în ochiu-ţi să te citesc/ Şi te iubesc!
Eminescu: Veronica!
Veronica: Eminule drag!
Eminescu: Bălaie ca o lacrimă de soare / Dacă soarele a plîns vreodată.../ Dacă
aş putea să te zmulg din lumea ta...
Veronica: Să mă zmulgi?De ce?
Eminescu: Lasă-ţi lumea ta uitată/ Mi te dă cu totul mie / De ţi-ai da viaţa toată/
Nime-n lume n-o să ştie...
Veronica Micle: Emin,Emin tu vei sfîrşi pentru a mă urî! Eu te iubesc fără nici o
perspectivă,fără nici o speranţă,ce mi-ai dat-o ,eu te iubesc cum iubeşte amintirea unui
singur vis de fericire în astă lume.
Un băiat: Mihai Eminescu,zeul îndrăgostiţilor, „mirele cel mai fără logodnă şi fără
inel” ne trimite în fiecare seară,pe razele Luceafărului,şoapta sa de jăratic:
Tu trebuia să te cuprinzi
De acel farmec sfant
Şi noaptea candelă s-aprinzi
Iubirii pe pămînt!
Învăţătoarea : Dorim ca următoarele poezii de dragoste să vă mişte sufletele din loc şi
să vă înalţe pînă în cer,pentru ca să simţi puterea iubirii divine.

8
Prezentatorul: Nu porţi coroană-mpărătească.
Nici sceptru greu de aur-nu!
Iubire,chiar şi fără ele,
Tu eşti regina lumii,tu!
Prezentatoarea: Nu ai în lumea ta cuvînt
Care-ar putea striga porunci,
În limba ta orice vocală
E dulce leagăn pentru prunci.
Învăţătoarea: Doar la o şoaptă-a ta se-ntoarce
Steaua căzută-iar în cer!
Tu eşti lui Betoven auzul,
Tu eşti vederea lui Homer!
Eşti cea mai paşnica putere,
Împarţi lumina la martiri
Şi aperi puritatea lumii
Cu oastea ta de trandafirii.
Alt elev:Nectar,iubirea e nectar...
A duhului zbucium, a buzelor har,
Iubirea-i dorinţă fără hotar,
Iubirea-i vulcan cu mare focar...
Iubirea-i sonet,iubirea-i romanţă
Amor,sărut şi speranţă.
A inimilor roabă şi ordonanţă
Falnică ,sinistră cutezanţă...
Prezentatoarea:Dragostea este o muzică a cărei frumuseţe nu se pierde.Este durerea
plină de dulceaţă. Este un sentiment „dureros de dulce”,vorba poetului.
Prezentatorul: Dragostea este o muzică a cărei frumuseţe nu se pierde. Dragostea este
credinţa,ea este religia fericirii terestre.
Eleana: Dragostea este o poezie in acţiune... H.de Balzac.

9
Ion: Acolo unde domneste iubirea si imposibilul poate fi atins.(proverb indian)
Ioana: Dragostea este lumina acestei lumini.Ea o străbate şi o umple...
Prezentatorul: Dragostea e cea mai mare podoabă a vietii.Ea face natura să
înflorească,să scînteieze în mii de culori;să cînte melodii, ce înaripează.
Copilul 1: Dragostea este arta de a iubi,e unul din cele mai ancestrale domenii de creaţie
sufletească a omului pe pămînt.Ea este un dar ceresc,transmis de zei numai oamenilor
cu inimă curată,sensibilă.
Copilul 2: „Dragostea poate fi uneori o greşeală”
Copilul 3: „Dragostea e ca focul:dacă nu o alimentezi se stinge”
Copilul 4: ”Cine nu a iubit în viaţă a fost o eroare a creaţiei.”
Copilul 1: „Dragostea îl face pe om poet”.
Copilul 2: ”Dragostea e ca febra ;se naşte şi dispare fără ca voinţa să inervină.”
Copilul 3: ”Caută iubirea cu inima, nu cu capul”.
Copilul 4: „Nu există în viaţă decît o singură fericire: să iubeşti şi să fii iubit.”
Prezentatoarea: A iubi,a respecta,a crede în tinereţe este un lucru atît de firesc,încît nici
nu trebuie justificat.Chiar dacă această vîrstă îţi darîmă uneori idealurile în care ai
crezut,apucă pe drumurile pe care le-ai evitat,nu poţi obosi niciodată de a crede în ea şi
a o ajuta cu orice mijloc să se înalţe.
Prezentatorul:Imens e oceanul sentimentelor de dragoste.El are litoralul însorit.Iubiţi
frumos,curat şi lumea are să vă pară minunată!O poveste de iubire!Toţi Romeo şi toate
Julietele,deschideţi larg inimile spre a încăpea în ele minunile din jur.
Prezentatoarea: Faceţi în suflet loc unui sentiment,care e dor şi aşteptare,nesomn şi
fericire,tandere şi puritate,adică Dragoste. Marea răsplată a acestui sentiment divin se
revarsă ca o simfonie asupra făpturii îndrăgostite şi astfel viaţa capătă rost şi aripi
Prezentatorul: De-aceea fiindcă dulce ne iubim,
Pe cer răsare soarele sublim.
Prezentatoarea: De-aceea că ne suntem tare dragi,
Mai sunt pe acest pămînt şi flori,şi fragi!
De-aceea fiindcă dragi ne suntem noi,
Pe ceruri mai răsar luceferi noi,
De-aceea că îndrăgostiţi mai sînt,
Mai este cald şi bine pe pămînt!

10
Prezentatorul: Păstraţi iubirea,păstraţi!
Păstraţi divinul mister!
Păstrţnd iubirea,
Păstrăm nemurirea
A tot ce este viu sub cer...
Ambii: Să trăiţi fericiţi,iubiţi îndrăgostiţi!...

11