Analizatorul auditiv
Caracteristicile sunetului
Caracteristicile sunetului
• Frecventa sau tonul – muzical îi corespunde înălțimea (măsurată
în Hz).
• Intenstatea sau amplitudinea‐ muzical îi corespunde nivelul de
intensitate sonoră (măsurat în dB).
• Durata ‐ se calculeaza din momentul impactului pana la disparitia
se calculeaza din momentul impactului pana la disparitia
ultimei vibratii percepute.
• Timbrul sau culoarea ‐ carcateristica unui sunet muzical de a se
deosebi de alte sunete de aceeasi inaltime, durata si intensitate.
– Ex: doua sau mai multe instrumente interpreteaza concomitent acelasi
paragraf. Desi sunt aceleasi note, noi putem deosebi diferenta dintre
unpian si o chitara chiar daca ele canta in acelasi timp.
Frecventa sunetului
Frecventa sunetului
• Frecventa vibratiilor da tonalitatea
sunetului.
• Tonurile pure sunt simple unde
sinusoidale. Acestea sunt rar
intalnite in realitate de zi cu zi.
• Tonurile emise in mod usual de
instrumente, vocea umana sunt un
amestec de sunete cu frecvente
diferite:
– Frecventele cele mai joase
constitue tonalitatea vocii
– Frecventele cele mai inalte
constitue
i timbrul
i b l vociiii
• Un amestec de frecvente fara
legatura intre ele cum ar fi
amplitudinea sau/si periodicitatea
acestora se numeste zgomote
Intensitatea sunetului
Intensitatea sunetului
• intensitatea sunetului reprezinta puterea sunetului pe unitatea de suprafata
• I= putere/arie
/
• Puterea sunetului = intensitatea x arie
• Intensitatea se masoara in watti/m2
• Deoarece variatia intensitatii sunetului (respectiv puterea sunetului) perceput
sunetului)
perceput
de urechea umana variaza foarte mult (de la 10 W/m la 106 W/m2)
‐12 2
intensitatea se exprima in mod obisnuit ca logaritmare a raportului dintre
intensitatea sunetului si intensitatea sunetul de referinta (10‐12 W/m2 )
Mitraliera 10 W 130 dB
Pic‐hammer 1 W 120 dB
Trompeta, escavator 0.3 W 115 dB
Latratul cainelui 0.1 W 110 dB
Elicopter 0.01 W 100 dB
Voce tare, plans copil
p p 0.001 W 90 dB
Vorbirea, masina de scris 10−5 W 70 dB
frigider 10−7 W 50 dB
P
Pragull audibil
dibil 10−12
12 W 0 dB
0 dB
Presiunea sunetului
Presiunea sunetului
• Intensitatea sunetului = puterea sunetului/ arie= –>
• Intensitatea sonora
= energia acustica care trece prin unitatea de suprafata in unitatea de timp:
Intensitatea sonora = energia acustica care trece prin unitatea de suprafata
in unitatea de timp:
• forta ∙ deplasare pef2 pef2
I = ————————— = p∙v = — = ——
suprafata ∙ timp Zo ρ∙c
• Intensitatea sunetului
l = Puterea sunetuluil /aria ≈patratul
/ l presiuni
• Putem caracteriza sunetul fara a tine cont de aria pe care actioneaza si
de unitatea de timp
Ex. 1 Presiunea sunetului este de 10 ori mai mare decat cea de referita (px=
Ex
10*po= 2 *10-4)
NPS=20 log 10po/po = 20 log 10= 20 dB
Ex 2 Daca doua persone vobesc cu o intensitate (presiune) a sunetelor de 70 dB
suma presiunii sunetelor va fi:
NPS =70dB= 20*log px/po
Log px/po =3,5 => px/po = 3162 (3.16 *103) => px = 3.16 *103 * 2 * 10-5= 6.3 *
10-2
NPS = 20 log 2*6.3 10-2/(2*10-5) =20 log 6.32 * 103= 20 *3.8 =76 dB
Presiunea sunetului
Sursa sunetului Presiunea sunetului
Nivelul de presiune al sunetului
pascal
dB re 20 μPa
Turboreactor de avion la 30 m
630 Pa 150 dB
Pragul dureros
100 Pa 130 dB
Avion la 100m 6 –
200 Pa 110 – 140 dB
Pick hammer la 1 m
2 Pa approx. 100 dB
Strada la 10 m 2×10−1 –
6×10−1 Pa 80 – 90 dB
Televizor la 1 metru
2×10−2 Pa approx. 60 dB
V bi
Vorbirea normala
l la 1 metru
l 1 10−33 – 2×10
2×10
2 2
10−22 Pa
P 40 60 dB
40 – 60 dB
Camera linistita 2×10−4 –
6×10−4 Pa 20 – 30 dB
Respiratie calma, fosnetul frunzelor
6×10−5 Pa 10 dB
Pragul auditiv la 1000 Hz
2×10−5 Pa 0 dB
Urechea externa:
* pavilionul urechii
* canalul auditiv extern
* membrana timpanica
Urechea medie
Urechea medie
Sistem format din:
• 3 oscioare:
ciocanul, nicovala,
scarita
• 2 muschi: muschiul
t
tensor timpanisi
ti ii
muschiul scaritei
• ligamente care
mentin pozitia
oscioarelor
Urechea medie
Urechea medie
• Rolurile urechii medii sunt:
Rolurile urechii medii sunt:
– Asigura corespondeta impedantei intre aer si apa prin :
• Scaderea amplitudinii undelor sonore dar cu cresterea fortei
acestora de 1,3 ori
• Prin raportul dintre suprafata timpanului si suprafata ferestrei
ovale 55mm2:3,2mm2 =17:1
• Forta totala creste de aproximativ 22 de ori (17x1,3)
• Aceasta amplificare a fortei face ca sunetele cu frecventa cuprinsa
intre 300 si 3000 Hz sa se transmita in proportie de 50‐75%
– Prin contractia muschilor tensor al timpanului si stapedius
se produce:
• Cresterea
Cresterea rigiditatii sistemului oscular determinand reducerea
rigiditatii sistemului oscular determinand reducerea
transmisiei sunetelor in special al celor cu frecventa joasa atunci
cand acestea au o intensitate foarte mare – reflexul acustic
Doar 1-3% din energia
acustica se transmite
Urechea medie
Urechea medie
• Teoria localizarii:
Teoria localizarii:
– Se bazeaza pe capacitatea membranei bazilare de
a intra in rezonanta cu sunete la distante variabile
a intra in rezonanta cu sunete la distante variabile
in functie de frecventa acestora.
– Este eficienta pentru sunete cu frecventa mai
Este eficienta pentru sunete cu frecventa mai
mare de 2000 Hz
• Teoria temporala sau a frecventelor
Teoria temporala sau a frecventelor
– Sunetele determina rafale de impulsuri nervoase
sincronizate la acelasi frecvente
– Este eficienta pentru frecvente joase (20 ‐2000 Hz)
Determinarea intensitatii sunetului
Determinarea intensitatii sunetului
• Intensitatea sunetului este decodata prin 3
3
mecanisme
• Cresterea amplitudini vibratiei membranei bazale
cu cat sunetul este mai puternic va determina:
• Deformare mai mare a stereocililor ‐> cresterea frecventei
impulsurilor
• Cresterea numarului de celule stimulate ‐> cresterea
numarului de fibre
de fibre nervoase stimulate
• Stimularea celulelor paroase externe doar cand membrana
vibreaza extrem de intens
Caile de conducere
Caile de conducere
• Neuron 1 – ganglionul spiral Corti
Nervul VIII
• Neuron 2 – nucleii cohleari dorsali si ventrali (bulb sup)
( p)