5.

PREPARAREA UNGUENTELOR

Obţinerea unguentelor presupune trei faze de lucru:

-pregătirea bazei de unguent
-dispersarea substanţelor active în baza de unguent
-ambalarea, etichetarea şi expedierea

5.1.PREGĂTIREA BAZEI DE UNGUENT

reguli practice
-Bazele grase conţinând excipienţi solizi şi lichizi:
-se supun fuziunii pe baia de apă sau sub influenţa radiaţiilor infraroşii, simultan când excipienţii cu
punct de topire mai ridicat (de exemplu colesterolul) se topesc mai repede în prezenţa altor excipienţi
datorită amestecurilor eutectice formate;
-excipienţii solizi se mărunţesc prin radere pentru a scurta timpul de încălzire şi se amestecă încet fără a
se include aer în masă;
-dacă amestecul prezintă impurităţi, după topire se va filtra prin ţesături de bumbac, tifon, lână;
-amestecul trecut în mojar încălzit se triturează până la răcire (în caz contrar apar grunji datorită
componenţilor cu punct de topire mai ridicat care se solidifică mai repede).
-Bazele de unguente emulsii de tip A/U:
-se prepară prin topirea simultană a excipienţilor graşi conţinând şi emulgatori A/U, pe baia de apă;
-se încorporează apoi apa sau soluţiile medicamentoase încălzite în prealabil la 70-80ºC şi adăugate
treptat prin emulsionare;
-se agită energic, manual sau de obicei, cu dispozitive mecanice.
 reguli practice (continuare)
-Bazele de unguente emulsii de tip U/A:
-se prepară cu multă atenţie topind amestecul lipofilic format din diferiţi excipienţi graşi la 70-80ºC, se
adaugă faza apoasă conţinând substanţele active şi agentul tensioactiv astfel:
- dacă agentul este neionogen (Tween, Mirj, Brij etc.) se topeşte simultan cu faza
grasă, pe baia de apă;
- dacă agentul este ionogen (anionic sau cationic) se va dizolva total sau parţial în
apa prescrisă şi se emulsionează în faza grasă;
- dacă se realizează emulgatori complecşi, se va dizolva emulgatorul U/A în apă
şi se va introduce prin amestecare în faza lipofilă;
- dacă se realizează ceruri emulgatoare se vor respecta trei faze de lucru:
realizarea cerii emulgatoare; încorporarea cerii în baza de unguent anhidră;
hidratarea bazei anhidre şi obţinerea unguentului cu soluţia conservantă.
-după emulsionare se ia de pe baia de apă şi se continuă amestecarea până la răcire.
-unguentele cu polietilenglicoli se prepară prin topirea simultană pe baia de apă a
polietilenglicolilor lichizi cu cei solizi; se vor asocia excipienţi graşi sau agenţi tensioactivi prevăzuţi şi
dacă este cazul se pot hidrata la rece cu apă amestecând până la răcire.
-Hidrogelurile se prepară prin hidratarea la rece sau alternând temperatura ridicată cu cea
joasă, după natura macromoleculei, utilizând agenţi umectanţi şi conservanţi adecvaţi.
-Unguentele mixte alcătuite din baze hidrofile (hidrogeluri, polietilenglicoli, baze emulsii
U/A) în asociere cu baze grase se vor prepara separat, topind componentele grase şi amestecând la rece
cu bazele hidrofile preparate aparte.
-Bazele de unguente oftalmice şi nazale vor fi constituite din baze de unguente cu
proprietăţi emulsive şi se vor realiza pe cale aseptică.
 5.2. DISPERSAREA SUBSTANŢELOR ACTIVE ŞI AUXILIARE

Încorporarea substanţelor active prin dizolvare

-constă în: dizolvarea substanţelor liposolubile (mentol, camfor) la rece sau la cald în baza de unguent;
prin dizolvarea substanţelor hidrosolubile în baze cu polietilenglicoli; sau prin amestecarea substanţelor
miscibile (ihtiol, salicilat de sodiu) cu baze grase; sau cu amestecul eutectic (fenol cu mentol), când
rezultă unguente de tip soluţie. Se va ţine cont de pericolul recristalizării substanţelor active din baze
grase dacă se depăşeşte solubilitatea lor.
 Încorporarea substanţelor active prin emulsionare
-când substanţa activă este solubilă în faza lipofilă sau hidrofilă sau este solubilă în ambele faze, se
prelucrează prin dizolvarea sa în faza în care este solubilă şi se realizează o emulsie A/U sau U/A în
raport cu natura emulgatorului.
-Unguentele emulsii A/U denumite şi baze de adsorbţie, conţin substanţe active dizolvate în apă sau în
faza lipofilă. Dacă substanţa activă este solubilă în apă, glicoli sau alcool se dizolvă în cantitate minimă
de solvent, iar soluţia se dispersează în baze de unguent. Substanţele liposolubile se vor dispersa în baza
grasă la cald sau la rece, iar cele hidrofile în faza apoasă. Cantitatea de solvent utilizată introdusă
suplimentar se scade din baza de unguent.
-Unguentele emulsii U/A în care se include cremele cu stearaţi, ceratele, bazele cu emulgatori complecşi
şi cerurile emulgatoare se vor prepara după normele speciale de preparare, iar substanţele active vor fi
introduse în faza lipofilă sau hidrofilă în timpul preparării bazei.
Încorporarea substanţelor active prin suspendare
-se aplică substanţelor active care nu sunt solubile în baza de unguent; se folosesc pulberi fine sau
foarte fine (sita VIII, IX), iar pentru scopuri oftalmice dimensiunea particulelor să nu depăşească 50μm
-substanţele solide fin pulverizate în cantităţi până la 5% se triturează cu o cantitate până la 5% ulei de
parafină, care se sustrage din baza de unguent; dacă cantitatea substanţelor este mai mare se triturează
cu baza de unguent topită, adăugând apoi restul de excipient şi omogenizând până nu se văd particule
aglomerate nici cu ochiul, nici cu lupa (4,5x).
 unguente sterile:
-F.R.X. prevede ca acele unguente care se aplică pe plăgi, pe arsuri şi pe pielea sugarilor se prepară cu
baze de unguent cu proprietăţi emulsive sau peliculogene şi se folosesc metode care le asigură
sterilitatea şi care permit evitarea unei contaminări ulterioare cu microorganisme. La fel se procedează
şi în cazul unguentelor cu antibiotice.
-Pentru asigurarea sterilităţii se vor steriliza la 160ºC 3 ore sau la 170ºC 1 oră: uleiuri vegetale, lanolina,
vaselina, parafina, ceara, cetaceul, glicerina, pulberi temostabile. Ustensilele şi obiectele de porţelan şi
sticlă se încălzesc 60 de minute la 180ºC. Instrumentele şi obiectele de cauciuc, materiale plastice
termorezistente, pânza, tifonul, vata, se menţin 15-20 minute la 120ºC sau 25-30 minute la 115ºC în
autoclav. Celelalte baze care conţin excipienţi care sunt termodegradabili sau substanţe active sensibile
la căldură, vor fi preparate aseptic şi se asociază conservanţi adecvaţi.

APARATURĂ UTILIZATĂ ÎN TEHNOLOGIA UNGUENTELOR

-realizarea unei pulberi fine:

-cantităţi mici - mojarele, porfirizatoarele;
-morile cu bilă, diferite mixere acţionate electric, mori coloidale şi micronizatoare.
-realizarea soluţiilor;
-topire şi amestecarea excipienţilor:
-farmacie: patendule emailate, capsule de porţelan şi mojare acţionate manual sau mecanic;
-industrie: amestecătoare de capacitate mare din oţel inoxidabil, prevăzute cu pereţi dubli
prin care circulă apa caldă sau vapori supraîncălziţi. Amestecătoarele sunt acţionate electric
şi pot avea diferite forme şi viteze de rotaţie.
-omogenizarea unguentului:
-moara cu valţuri, mori coloidale etc.
Mojarul cu pistil acţionat mecanic:

-se foloseşte pentru cantităţi mai mari de unguent;

-e fixat pe un suport care imprimă o mişcare de
rotaţie mojarului confecţionat din porţelan;
-pistilul fixat separat, execută o mişcare pendulară;
-unguentul etalat pe suprafaţa interioară a mojarului
este readus în centru cu un cuţit fix, ataşat peretelui
interior.

Amestecător planetar:
-vas cu capacitatea de 10-100 l
 -moara cu valţuri:
-poate avea unu, două sau trei valţuri
aşezate paralel sau orizontal.
-cilindrul central este fix şi se roteşte în jurul axului său,
iar ceilalţi doi sunt mobili şi se învârtesc în sens invers.
Omogenizator Multi-Homo:
-pentru amestecare şi omogenizare;
-recipient care se roteşte, prevăzut cu
manta de încălzire la exterior
-sistem de amestecare cu palete
care se mişcă în sens invers.
-cuţit care strânge unguentul ce aderă pe
pereţi
FLUXUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE A UNGUENTELOR

unguente anhidre de tip soluţie, suspensii sau paste

unguente-emulsie şi creme
unguente hidrofile de tip geluri
 5.3. AMBALAREA ŞI CONSERVAREA UNGUENTELOR

Ambalarea unguentelor
-Unguentele se ambalează pentru păstrare sau expediere în borcane de sticlă, porţelan, de metal sau
material plastic, în cutii, flacoane şi vase mari de material plastic şi tuburi din metale polisate în interior
cu lac izolant sau din materiale plastice. Pentru umplerea, respectiv închiderea tuburilor se utilizează
aparate care funcţionează automat sau manual.

Conservarea unguentelor
-În recipiente bine închise, la cel mult 25ºC. Se pot adăuga conservanţi şi antioxidanţi adecvaţi.
 RECIPIENTE PENTRU UNGUENTE

♦ În farmacie:
-cutii şi borcane din sticlă, porţelan alb sau plastomeri, cu capacitate de 5-100 g, rar de 500 g;

♦ În industrie:
-tuburi metalice din staniu sau aluminiu sau tuburi din plastomeri, flexibile :
-tuburile pentru unguentele dermatologice au o capacitate de la 5 la 75 g, rar 100 g şi ocazional şi mai mare, frecvent între 15-30 g;
-pentru unguentele oftalmice, tuburile au o capacitate mai mică, de 3-5 g;
-tuburile destinate unguentelor aplicate pe mucoase au diferite forme şi accesorii, pentru a putea fi folosite pe căile: rectală, vaginală, otică,
nazală, oftalmică.

capac (buşon)

i3

Fig. 62. Diferite tipuri de tuburi pentru unguente

1, 2 tuburi din aluminiu; 3. tub din plastomer. Eticheta poate fi citită mai uşor dacă este
aplicată de-a lungul tubului (2, 3)
-buşoane cu deschizător pentru tub cu capac
-capişon şi canulă pentru deschizătorul unui tub cu capac -tub cu canulă pentru unguente oftalmice

-saşete unidoză (săculeţe) din aluminiu, hârtie, plastomeri sau complecşi ;

-capsule gelatinoase (unguente oftalmice unidoză);
-flacoane presurizate.
1 23
Umplerea semiautomata a recipientelor
 5. CARACTERELE ŞI CONTROLUL CALITĂŢII UNGUENTELOR

5.1. PREVEDERI OFICINALE

FRX:

-Aspectul:
-trebuie să aibă un aspect omogen şi să prezinte culoarea şi mirosul caracteristice componentelor;

-Omogenitatea:
-întinse în strat subţire pe o lamă de microscop şi examinate cu lupa (4,5x) nu trebuie să prezinte picături sau
aglomerări de particule;

-Mărimea particulelor:
-se determină prin examinare la microscop a unei mase de unguent care conţine aproximativ 10 mg substanţă
activă suspendată, care se întinde într-un strat subţire pe o lamă.
-la unguente dermice 90% din particule examinate trebuie să prezinte un diametru de cel mult
50 μm, pentru 10% din particule examinate se admite un diametru de cel mult 100 μm.
-pentru unguente oftalmice 90% din particule examinate trebuie să prezinte un diametru de
cel mult 25 μm, pentru 10% din particule examinate se admite un diametru de cel mult 50 μm;

- pH-ul se determină potenţiometric şi trebuie să se situeze între 4,5 şi 8,5;

-Masa totală pe recipient;
-Dozare;
-Sterilitate.
 FR X, Supliment 2001:

 Determinarea caracterelor reologice:

-Măsurarea consistenţei prin penetrometrie:

-Aparat- penetrometru constituit din:

A-scală gradată în zecimi de mm
care indică adâncimea de penetrare;
B-ax vertical care menţine şi ghidează
dispozitivul mobil de penetrare;
C-dispozitiv de blocare şi de eliberare
a mobilului de penetrare,
cu declanşare automată şi durată
programată;
D-dispozitiv care permite asigurarea
verticalităţii mobilului de penetrare
şi orizontalităţii măsuţei-suport;
E-dispozitiv mobil de penetrare;
F-recipient pentru probă;
G-măsuţă-suport;
H-reglaj al orizontalităţii măsuţei.

Interpretare rezultate:
-adâncimea de penetrare-statistic
-curbe penetrometrice
 -Tipuri de penetrometre (imagini de ansamblu):

-automat: -manual:
 -Determinarea vâscozităţii:

-aparat: vîscozimetru rotaţional

-interpretare rezultate:
-curba de curgere
-curba de vîscozitate
METODE NEOFICINALE

-Determinarea capacităţii de întindere:

-aparat: extensometru;
-interpretare rezultate:
-curba extensometrică
(suprafaţa de întindere în funcţie
de greutatea aplicată)

-Determinarea capacităţii de adeziune:

Indicele de apă:
Cantitatea de apă care poate fi încorporată în 100 g unguent
Toleranţa cutanată (testul de acantoză: Acantoza este o modificare microscopica care apare la nivelul
epiteliului si care reprezinta crelterea numărului de straturi de celule de la nivelul stratului spinos (de la care 7-8
rânduri de celule la peste 15 rânduri de celule). Acantoza este consecința unei diviziuni accelerate.
-cobai, piele epilată
-10 zile se aplică zilnic 1,5g unguent
-factorul de acantoză: raportul între grosimea epidermului pielii tratate faţă de grosimea
epidermului pielii netratate;
-interpretare rezultate: -1-1,5 -unguent neacantogen;
-1,6-1,9 - prezintă o acantoză medie;
-2-4 are o acantoză puternică;
-peste 4 - acantoza este foarte puternică.
Penetraţia şi absorbţia percutanată:
Celula de difuzie Franz
 6. UNGUENTE OFICINALE ÎN FR X

-Baze de unguent:
-Unguentum emulsificans (unguent emulgator)-bază emulsivă U/A-nehidratată,
cu ceară emulgatoare;
-Unguentum glyceroli (unguent cu glicerol)-bază hidrofilă;
-Unguentum macrogoli (unguent cu macrogoli)-bază hidrofilă;
-Unguentum simplex (unguent simplu)- bază emulsivă A/U-nehidratată, cu lanolină ca emulgator;

-Unguente medicamentoase:
-Unguentum clotrimazoli 1% (unguent cu clotrimazol 1%)
- acţiune antimicotică;
-Unguentum hidrocortisoni acetatis 1% (unguent cu acetat de hidrocortizonă 1%)
- acţiune antiinflamatoare;
-Unguentum phenylbutazoni 4 % (unguent cu fenilbutazonă 4%)
- acţiune antiinflamatoare;
-Unguentum zinci oxydi 10% (unguent cu oxid de zinc 10%)
-acţiune sicativă.

-Unguente oftalmice:
-Unguentum ophtalmicum pilocarpini hydrochloridi 2% -utilizat în glaucom.