Anda di halaman 1dari 4

POVESTEA LUI HARAP-ALB

ION CREANGĂ

- Convorbiri literare, 1877


- Tema basmului: triumful binelui asupra răului
- Motive narative: superioritatea mezinului, călătoria, supunerea prin vicleșug, muncile, demascarea răufăcătorului (Spânul),
pedeapsa, căsătoria
- Acțiunea se desfășoară linear; succensiunea secvențelor narative este redată prin înlănțuire
- „amu cică era odată într-o țară un crai, care avea trei feciori. Și craiul acela mai avea un frate mai mare, care eram împărat într-
o alră țară depărtată. Țara în care împărățea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pământului, și crăiia istuilalt la altă
margine”- coordanatele acțiunii sunt vagi, atemporalitatea și aspațialitatea convenției. FUZIUNEA real fabulos încă din incipit.
Repere spațiale- dificultatea aventurii eroului, de la un capat al altuia al lumii ( imaturitate- maturitate)
- CLIȘEE COMPOZIȚIONALE, FORMULE TIPICE- inițială ”amu cică era odată”, finală ”și a ținut veselia ani întregi, și acum
mai ține încă; cine se duce acolo be și mănâncă ani întregi și acum mai ține încă”- intrarea și ieșirea din fabulos. FORMULA
INIȚIALĂ: „se spune- povestea este pusă pe seama spuselor altcuiva. FORMULE MEDIANE: „Și merg ei o zi. și merg două,
și merg patruzeci și nouă”, „și mai merge el cât mai merge”- trecerea de la o secvență narativă la alta, întrețin suspansul/
curiozitatea cititorului
- MOMENTELE SUBIECTULUI
- etapa inițială, de pregătire pentru drum, la curtea craiului- „fiul craiului”, mezinul (naivul),
- parcurgerea drumului inițiatic- Harap- Alb (novicele/ cel supus inițierii)
- răsplata ( inițiatul) - împăratul
= CARACTERUL DE BILDUNGSROMAN- parcurgerea unui traseu al devenirii spirituale și modificarea statutului social al
protagonistului
1. O situație inițială de echilibru
2. O parte pregătitoare, un eveniment care dereglează echilibrul inițial
3. Apariția donatorilor și a ajutoarelor
4. acțiunea reparatorie/ trecerea probelor
5. Refacerea echilibrului și răsplata eroului
- carte primită de la Împăratul Verde, care neavând decât fete, are nevoie de un moștenitor la tron (MOTIVUL
ÎMPĂRATULUI FĂRĂ URMAȘI) factor perturbator al situației inițiale și determină pargurgerea drumului inițiatic de cel mai
bun dintre fiii craiului (MOTIVUL SUPERIORITĂȚII MEZINULUI)
- Craiul deghizat în urs la pod. Probă a curajului/ a calităților războinice, condiție inițială, obligatorie pentru cel care aspiră la
tronul împărătesc. Mezinul trece cu ajutorul calului năzdrăvan
PODUL- trecerea de la o lume la alta, o probă inițiatică, trecere primejdioasă de la un mod de existență la altul, de la
imaturitate și maturitate. Trecerea are mereu un singur sens. Momentul intrării în lume
Trecerea podului urmează unei etape de pregătiri: milostenia aratată Sfintei Duminici deghizată în cerșetoare, sfatul să ia
„calul,armele și hainele” tatălui său- va repeta inițierea tatălui
Calul descoperit cu tava de jăratec după 3 încercări- tovarășul sfătuitor
Dincolo de spațiul protector al casei părintești, lipsa de maturitate e sancționată: „Spânul pune mâna pe cartea, pe banii și pe
armele fiului de crai„
RĂTĂCIREA ÎN PĂDUREA LABIRINT- Simbol ambivalent al morții și al regenerării, se va încheia o etapă și va începe alta.
Spânul- inițiator, apare de 3 ori și îl determină să încalce sfatul părintesc.
COBORÂREA ÎN FÂNTÂNĂ- semnificația grotei, spațiu al nașterii și regenerării
Schimbarea numelui- începutul inițierii spirituale. Devine HARAP-ALB, rob al spânului ( Harap= om cu pielea și părul de
culoare neagră. Sinonim pt rob, sclav. OXIMORON. Jurământul din fântână include condiția eliberării: „jurămi-te pe ascuțișul
paloșului tău că mi-i da ascultate întru toate.. și atâta vreme să ai a mă sluji, până când îi muri și iar învie”
La curtea Împăratului Verde e supus la 3 probe de către spân:
- Aducerea sălăților din Grădina Ursului
- Aducerea pielii cerbului „cu cap cu tot, așa bătute cu pietre scumpe, cum se găsesc”
- Aducerea fetei împăratului Roș pentru căsătoria cu Spânul
Primele două probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici, care îl sfătuiește și îi dă obiectele magice necesare.
- Drumul spre împăratul Roș- alt pod- simbolistica e aceeași
- Pentru bunătatea sa primește de la crăiasa furnicilor și de la crăiasa albinelor- o aripă
- Prietenos și comunicativ găsește ajutoare în personajele himerice: GERILĂ, FLĂMÂNZILĂ, SETILĂ, OCHILĂ, PĂSĂRI-
LĂȚI-LUNGILĂ
- La curtea împăratului Roș supus la 2 serii de probe
- Casa de aramă: Gerilă ( V. Lovinescu- proba focului), ospățul pantagruelic- Flămânzilă și Setilă ( proba pământului și a apei-
Florin Ioniță), alegerea macului de nisip- cu ajutorul furnicilor
- Probele fetei: păzirea nocturnă: păzirea nocturnă și prinderea fetei transformată în pasăre- Păsări-Lăți-Lungilă și Ochilă,
ghicitul fetei cu ajutorul albinei ( motivul dublui). Calul și turturi ri să aducă „trei smicele de măr dulce și apă vie și apă moartp
de unde se bat munții în capete
- La curtea Împ. Verde: fata îl demască pe spân care îl acuză pe Harap-Alb că a divulgat secretul și îi taie capul- îl dezleagă de
jurământ, semn că inițierea s-a încheiat. Calul distruge întruchiparea răului
- COBORÂREA ÎN INFERN/ MOARTEA INIȚIATICĂ- decapitarea eroului- Eliade: „a coborî în Infern înseamnă a cunoaște o
moarte inițiatică”
- Învierea realizată de fata împăratului cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal
- Nunta și schimbarea statutului social confirmp maturizarea eroului.

BASMUL CULT

Călinescu: O oglindire a vieții în moduri fabuloase

specia epicii populare și culte , cu largă răspândire, în care se narează întâmplări fanstatice ale unor personaje imaginare pozitive aflate
în luptă/ conflict cu forțe malefice ale naturii sau ale societății, simbolizate prin balauri zmei, vrăjitoare pe care le biruiesc în cele din
urmă. Basmul are formule specifice: INIȚIALE, MEDIANE ȘI FINALE- metafore tipice și personaje cheie pentru acțiunea narativă.
Fantasticul este construit prin îmbinarea realului cu fabulosul, iar narațiunea se împletetește cu dialogul și descrierea.

1. Ilustrează o altă lume decât cea reală;


2. Perspectiva temporală și perspectiva spațială sunt FABULOASE, manifestându-se timpul mitic și spațiul nemărginit
3. Împletirea elementelor reale cu cele fabuloase creează fantasticul ca specific ancestral al basmelor
FANTASTIC FABULOS
Categorie estetică prin care se desemnează ceva ce nu Categorie a fantasticului. Aflată în directă legătură cu irealul,
există în realitate și este propriu doar închipuirii fabulosul este specific basmului popular în care se prezintă
personaje sau fapte incredibile
credibile

4. motive narative diverse: călătoria, lupta, voctoria eroului, probele depășite, demascarea și pedepsirea răufăcătorului,
căsătoria, răsplata eroului
5. repere temporale și spațiale vagi, imaginare, redate la modul genral
6. cifre magice, simbolice,
7. obiecte miraculoase
8. convenția basmului acceptată de citiro
9. stil elaborat, îmbinare moduri de expunere