Studiu de caz nr.

ISTORIC SOCIAL

1. Date de identificare:
Nume şi prenumele: C. G.
Data şi locul naşterii: 1960, Mun. ***
Vârsta: 48
Sex: M
Studii: 12 clase
Naţionalitate: românã
Etnie: românã
Religie: ortodoxă
Domiciliul legal: Mun ***, jud. ***
Profesie: tehnician viticol

2. Prezentarea problemei:
In urma pierderii locului de munca, capul familie a intrat in somaj. Acest lucru afectand bunul
demers al familie. Urmarile intrarii in somaj au adus o serie de efecte negative pe toate planurile, dar
poate cel mai resimtit fiind in planul economic, nevoile membrilor familiei fiind din ce in ce mai putin
acoperite. Sotul are o atitudine pozitiva fata de posibilitatea de a se reintegra pe piata fortei de munca,
desi pe zi ce trece domnul C.G. este cuprins de o multitudine de stari regresive si negative, cautarile si
sperantele sale nu au incetat.

3. Istoricul familiei:
Familia este formata din tatal C.G.(1960) si mama C.I.(1963) care au impreuna 2 copii
C.G. (1984) si C.A. (1986).
Tatal pana in anul 1995 a lucrat la Firma V. ca technician viticol, acesta fiind si domeniul
sau profesional, in urma unor restructurari acesta a pierdut locul de munca, in perioada 1995-
1996 a lucrat in cadrul Firmei A., ca si administrator, firma apartinea surorii acestuia, deaceea
reincadrarea in munca a avut loc relativ repede, insa dupa un an firma a dat faliment. Dupa
pierderea locului de munca C.G. a intrat in somaj, acesta luand indemnizatie in valoare de 540
mii lei timp de 9 luni, dupa care a beneficiat de alocatie de sprijin in valoare de 90 mii lei timp de
18 luni. Pe parcursul perioadei de somaj domnul C.G. a avut o atitudine pozitiva fata de
reintegrarea sa pe piata fortei de munca, incercand sa isi gaseasca un loc de munca, la inceput in
domeniul sau de activitate, dar deoarece oferta locurilor de munca era foarte redusa, a acceptat si
idea de reitegrare in orice alt domeniu, dar care sa ii satisfaca dorintele si nevoile. Perioada de
somaj de 2 ani si 3 luni a fost atat de mare deoarece acesta a avut mai multe promisiuni de
angajare la care a asteptat raspuns, insa promisiunile au fost in zadar. In aceasta perioada tatal a
incercat pe cat posibil sa suplineze lipsa unui loc de munca, cu implicarea sa cat mai mare in
cadrul familiei si luare a multora din sarcinile sotiei. Din anul 1998 s-a angajat la Firma P. ca sef
depozit cherestea, Firma care isi desfasura activitatea in orasul N., sotul fiind nevoit ca in timpul
saptamanii sa fie plecat din localitate. In present acesta lucreaza la Firma C. ca administrator si
sef de echipa.
Mama in anul 1995 a lucrat la Firma E. ca gestionara, avand un salariu de 800 mii lei. In
perioada in care sotul acesteia a fost in somaj sarcinile ei s-au schimbat, ea acordand mai mult
timp serviciului, insa acest lucru nu inseamna ca si-a neglijat familia. A incercat pe cat posibil sa
isi sprijine sotul pentru a cadea intr-o stare de depresie si sa pastreze o ambianta armonioasa in
familie.
Copiii C.G. elev in clasa a VI-a si C.A. eleva in clasa a IV-a au rezultate foarte bune la
invatatura, activitatea lor scolara nefiind afectata de situatia din familie. Acestia au inteles
momentele dificile prin care trece familia si nu au o atutidine negative fata de tatal lor.
Familia largita isi sprijina copiii ajutandu-i atunci cand au posibilitatea.

4. Starea de sănătate fizică a şomerului:

- din cauza stresului apar o serie de efecte negative cum ar fi dureri acute de stomac,
incaruntire;
- din cauza repaosului si a lipsei mobilitatii apare o tendinta de ingrasare;
- se simte o slabire a organismului, acesta devenind mult mai sensibil la stimuli externi.

5. Starea de sănătate mentală a şomerului:

- vulnerabil din punct de vedere psihic, foarte usor comportamentul sau poate trece de la
o stare la alta;
- stari de depresie, anxietate, izolare, retragere catre sine;
- neincredere in fortele proprii;
- nervozitate,

6. Consecinţele psiho-sociale ale stării de şomaj:

a) Implicatiile la nivel personal:
- identitatea somerului este marcata de umilinta, de jena sau de rusine;
- impresia ca este altfel decit ceilalti si ca este vinovat de ceea ce i se intimpla;
- somerul se afla intr-o stare permanenta de dezamagire;
- neincredere in fortele proprii;
- anxietate si interiorizare;
- oscilare intre stari de apatie si nervozitate;
- dorinta de implicare mai mare in cadrul familiei;
- dorinta de ase simti util pentru familie.

b) Relatiile cu comunitatea:
- exista o satre de izolare si de interiorizare;
- timpul pertecut in compania prietenilor devine din ce in ce mai redus;
- cercul de prieteni se restrange, se simte o apropiere fata de persoanele aflate in aceeasi
situatie de somaj;
- se simte un sentiment de compatimire din partea familiei largite;
- neincredere in posibilitatile si sansele pe care le ofera societatea;
- existenta unui sentiment de limitare din partea societatii;
- atitudine pozitiva fata de regasirea unui loc de munca.

c) Relatiile cu familia:
- multe roluri si sarcinile sotiei sunt preluate de catre sot;
- o atentie mai mare pentru treburile gospodaresti;
- un interes crescut pemtru activitatile desfasurate de copii;
 - exista permanente stari de tensiune si de oscilatii de la o stare la alta.

7. Situaţia economică:
- salariul mamei: 800mii lei;
- alocatiile copiilor: 2x 3.500 lei;
- indemnizatia tatalui: 540 mii lei ( 9 luni);
- alocatia de sprijin a tatalui: 90 mii lei ( 18 luni).

8. Condiţii de locuit:
- familia locieste in orasul H., intr-un apartament proprietate personala cu 2 camere,
nedecomandat, fara imbunatatiri;
- electricitate, apa curenta, incalzire, telefon;
- conditii igienico- sanitare bune;
- conditii favorabile pentru buna dezvoltare a activitatilor zilnice.

9. Istoricul ocupaţional:
- pana in anul 1995 a lucrat la firma V., post in care a putut sa isi desfasoare domeniul de
activitate, tehnician viticol;
- intre anii 1995- 1996 a lucrat la firma A. ca si administrator;
- intre anii 1996- 1997 a intrat in somaj;
- din 1997 a lucrat la firma P. ca sef depozit cherestea;
- in present lucreaza la firma C ca administrator si sef echipa.

10. Integrare socială:

- domnul C.G. doreste foarte mult reintegrarea sa pe piata fortei de munca;
- reintegrarea in munca este dificila deoarece oferta de munca pe specializarea
profesionala a dumnelui, technician viticol, este foarte restransa;
- acceptarea oricarui alt loc de munca, cu anumite limite;
- motivarea reintegrarii este foarte mare, aceasta fiind sustinuta de nivelul de trai al
familiei care tinde sa treaca sub nivelul mediu;
- dorinta de a accepta un alt loc de munca creste o data cu nevoile familiei;

11. Recomandări:
In urma analizei situtiei in care se afla familia C. somerul poate fi îndrumat spre
urmatoarele activitati care sa poata sa il ajute in redobandirea unui loc de munca pe piata fortei
de munca:
- sedinte de consiliere atat pentru domnul C.G., cat si pentru familia sa prin care acesta
poate sa isi dezvolte abiliattile si increderea in sine, si deasemenea sa aiba parte de o evaluare si
autoevaluare a personalitatii in vederea orientarii profesionale;
- furnizarea de informatii privind piata muncii si evolutia ocupatiilor, acest lucru este
foarte important pentru individ deoarece cunoscand mult mai bine piata in care isi poate
desfasura activitatea profesionala are cum sa isi aleaga domeniul propice;
- instruirea in metode si tehnici de cautare a unui loc de munca (de exemplu, prezentarea
la un interviu sau intocmirea unui CV);
- indrumarea acestuia spre o mai stransa legatura cu Agentia Locala de Ocupare a Fortei
de Munca;
- frecventarea cursurilor pentru reorientare profesionala;
 - participarea la bursele pentru ocuparea locurilor de munca.

12. Concluzii:
Somajul ca fenomen social, economic complex combina o stare, aceea de a fi fara loc
de munca, cu o nevoie: aceea de a avea un loc de munca, cu disponibilitatea, dorinta, vointa de a
gasi un loc de munca si cu activitatea efectiva de cautare a acestuia.
Analizand situatia somerului nostru putem observa faptul ca in urma pierderii locului de
munca din cauza unor restructurari, domnul C.G. a devenit tipul de somer care are o atutudine
pozitiva fata de reangajarea sa pe piata fortei de munca, el dorindu-si foarte mult un alt loc de
munca deoare nevoile familiei nu por fi satisfacute in acest stadiu. Locurile de munca solicitate
ar fi in primul rand in functie de domeniul professional, technician viticol, dar deoarece oferta
acestor locuri de munca este foarte scazuta, somerul se afla in situatia de a accepta oricare alt
loc de munca, insa cu anumite restrictii, adica somerul refuza locuri de munca care considera el
ca ar putea sa ii afecteze integritatea. Deasemenea el accepta chiar o perioada mai mare de
asteptare, deoarece are o serie de promisiuni din partea unor prieteni pentru posibile angajari,
astfel el are o atitudine mai pasiva fata de includerea sa in activitati care sa implice cautarea
efectiva si activa a unui loc de munca.
Putem urmari in atitudinea domnului C. G. o permanenta stare de oscilatie intre diverse
stari, atat optimiste, cat si pesimiste, deaceea putem spune ca din punctul de vedere al dorintei
sale mari de reangajare, a cautarii unui loc de munca si totusi de renuntare a domeniului sau
profesional in fata altui loc de munca, somerul nostru ar putea fi incadrat in tipul de somer activ.
Insa atitudinea sa de repaos, de asteptare a unui loc de munca care sa il satisfaca din toate
punctele de vedere, de neacceptare a unor anumite domenii de activitate, pentru a nu i se atinge
integritatea, somerul nostru poate fi incadrat in categoria somerilor pasivi.
Necesitatea sprijinirii şomerului C.G. este evident esenţială.