Anda di halaman 1dari 5
EXPUNERE DE MOTIVE la propunere legislativa privind reglementarea raporturilor jur dintre rudele in linie dreapta apartinand aceleiasi tamilii lice Prezentul proiect de lege, care se va numi ,Legea recunostinfei intre generatii” are menirea de a reglementa in ‘mod clar §i fara echivoc, raporturile juridice reciproce dintre rudele in linie dreaptd, respectiv intre copii gi parinti, copii gi bunici, copii gi strabunici din aceeasi familie, atat sub aspect moral cat si sub aspect material, al drepturilor i obligafilor stabilte prin lege. Necesitatea unui astfel de demers s-a nascut din analiza contextului actual in care se atla societatea romaneasca, In care familia - ca nucleu de baza al societatii- este supusa unor profunde $i nedorite perturbatii asupra unitati si solidaritajii necesare asigurarii existenfei gi continuit@fi in spafiul national romAnesc. Declarafia universala a drepturilor omului defineste, la art. 16, familia ca element natural si fundamental al societati’, recunoscand, totodata, dreptul acesteia la ocrotire din partea societatii gi a statului rice om are dreptul la un nivel de trai care s&-i asigure sdnatatea gi bundstarea lui gi familiei sale, cuprinzind hrana, imbracdmintea, locuinta, ingrijrea medicala, precum gi servicile sociale necesare; el are dreptul la asigurare in caz de somaj, boala, invaliditate, vaduvie, batrinefe sau in celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzisten{é, in urma unor imprejurari independente de voinga sa (Articolul 25.1. din Declaratia universalé a drepturilor omului) Potrivt art. 48 alin. (1) din Constitufia Roméniei: ,Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre sof, pe egalitatea acestora gi pe dreptul gi indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia gi instruirea copillor” Pottivit art. 258 din Noul Cod Civil: Familia se intemelazé pe casatoria liber consimfta Intre sof, pe egalitatea acesiora, precum $1 Indatorirea paringllor de a asigura cregterea gi educarea copillor lor. Familia are dreptul la crotire din partea societai sia statu Orice persoand are indatoriri faté de colectivitate, deoarece numai in eadrul acesteia este posibilé dezvoltarea libera gi deplina a personalitati’ sale. (Articolul 29.1. din Declarafia universala a drepturilor omului) Unitatea dintre drepturile $i obligatiile reciproce, intre repartizarea avantajelor $i poverilor economice, sociale, culturale $i morale constituie fundamentul solidaritatil intre generatii. Se stie 0, atat in fale dezvoltate economic, cat si in majoritatea farilor in curs de dezvoltare, ponderea persoanelor varstnice in structura populatiei cregte intr-un ritm rapid, cea ce va determina importante schimbéri supra dezvoltarii socio-economice in diverse regiuni ale globului. Este unul din motivele pentru care, anul 2012 a fost declarat de catre Consiliul Uniunii Europene si de Parlamentul European drept "Anul european al imbatrdnirii active si al solidaritatii intre generatii". Imbatranirea populajiei atrage, inevitabil, si imbatranirea forfei de munca, cea ce presupune o adaptare a economiei, a piefei muncii gi, nu in ultimul rand a legislatiei care vizeazA persoanele varstnice. Marea migratie a fortei de munca tinere din Romania, spre state din vestul Europei, indeosebi dupa aderarea tari rnoastfe ta Uniunea Europeana, are un impact economic, social si uman incalculabil, efectele negative incep deja 84 se manifeste, cu deosebire asupra persoanelor varstnice, aflate la capat de drum, fara putere gi, in cele mai multe cazuri bolnave g) lipsite de spriinul si afectiunea copilor sau a nepofior. Sunt tot mai numeroase cazurile de batrani abandonali in Romania, care nu invocd neaparat lipsa mijloacelor materiale pentru subzistenfa, dar care nu au mai fost vizitaji de copii sau de nepoi de ani de zile. Este vorba de un nou tip de abandon de care suferd persoanele varstnice, abandonul emotional, tema pe care ar trebui s& o abordam nu numai din punct de vedere sociologic, ci si din punct de vedere legislativ. in opinia unor specialist din statele cu speranta de vial’ ridicata, care studiazé fenomenul de imbatrénire a populate, coroborat cu mobilitatea masiva a forjei de munca tinere, nu ar filipit de logicd chiar posibiltatea de a se reglementa aceste raporturiinire generale din aceeasi familie, prin contract, in care s& fle stipulate drepturle si obligafile reciproce. Ne alam intr-o lume in care normele morale se dovedesc a nu mai fi suficiente pentru a crea obligati reciproce intre oameni, nici chiar intre membrii aceleiasi famili, dezumanizarea sub influenta banilor, egoismul si lupta pentru dobandirea averilor create prin munca parinfjlor gi bunicilor, determinandu-i pe tineri s& vite cd au si obligati, nu numai dreptur. Constatam cu tristele c&, desi se recunosc gravele probleme cu care se confrunta persoanele varstnice din fara noastrd, pe masura ce se adopt nol acte normative din domeniu| familel, se ignora problemele acestora, sau se las la aprecierea unor instanje de judecata s8 decid’, daca este cazul s& oblige copii, sau nepofi, dupa caz, s& Participe la intretinerea bunicilor. Noul Cod Civil are prevederi ambigue referitoare la obligatia legala de intretinere a parinflor, respectiv a bunicilor, obligatie ce ar trebui s8 revind copilului major, apt de munca si care realizeazé venituri, nu este reglementata expres in lege. Nu la fel de ambigua este prevederea din Noul Cod Civil, aprobat prin asumarea raspunderii Guvernului in anul 2011, care a preluat si prevederile din Codul Familiei, atunci cand stabileste drepturile la mostenire. Reamintim faptul c&, aplicarea de rele tratamente copilului minor sau abandonul acestuia de catre print, se pedepseste cu inchisoarea, conform Codului Penal, mergand pand la decdderea din drepturile parintesti Care, a avea grija unui batran cu pensie si cu diverse proprietal, este mai grea decat cresterea si educarea unui Copil pana la varsta de 26 de ani, f€r& venituri gi fara propritaf, sau e vorba de o discriminare? Atunci de ce sa privim diferit cele doua perioade din viafa unui om? Prin prezenta propunere legistatva se urmareste tocmal corectarea acestei discriminari pe crterii de varsta, instituind un raport echitabil gi fresc intre drepturile si obligatile reciproce ale difertelor generatii din interiorul aceleiagi fami Fala de cele aratate, va supunem spre dezbatere si aprobare prezenta propunere legisiativa, care sa se numeascé ,,Legea recunostinfei intre generatii in numele initiatorilor: Dumitru Gherman Lista de semnaturi pentru ,,Legea recunostintei intre generatii” Nr.crt. | Numele si prenumele Partidul Semnatura fi Ue | SN firece PSA pam give Sheyusr| P.S.D. | 2 lonit 75S ct Kets Mevaloe | Fah é G a g | § [4 Llo_| | £8 aes: py | PD a (de fee ALO ie 4 ore PSA 1G | GAINA i AAtr Ltd De [Daw RA Cot NLIN Ish 1s | HERR Bee ey 19 |POPA “ovidi Fi O | PLLe winul PSd | [Wes viata | PSD Lk |Fardyabiiy Chie VS) ws | Rp 7 Aaeei psy ib divas Jmaiala 2s) WT | bey Hensel Psa Ke GZ LLW. A 3d Lf [stisar Tops | PSG De [Baste LIM oy, PSD