Anda di halaman 1dari 4

ANALIZA MATEMATICA

PROPRIETATILE FUNCTIILOR DERIVABILE


extremPuncte de

Fie f : D  R; x0  D
Definitie: Punctul x0 se numeste punct de minim relativ (sau local) al functiei f daca exista o vecinatate V
a lui x 0 a.i f ( x)  f ( x0 ), x  V  D . In acest caz, valoarea f ( x0 ) se numeste minim relativ al
lui f.
Definitie: Punctul x0 se numeste punct de maxim relativ (sau local) al functiei f daca exista o vecinatate V
a lui x 0 a.i f ( x)  f ( x0 ), x  V  D . In acest caz, valoarea f ( x0 ) se numeste maxim relativ al
lui f.
Definitie: Punctele de maxim sau de minim relativ se numesc puncte de extrem relativ (sau local).
Valorile functiei in punctele de extrem se numesc extremele (relative sau locale ) ale functiei.
lui FermatTeorema

Teorema: Fie f : I  R , I interval si x0  I un punct de extrem relativ al functiei din interiorul


intervalului. Daca f este derivabila in x0 atunci f ' ( x0 )  0 .
Observatii:▪ Reciproca teoremei lui Fermat nu este adevarata: daca f ' ( x0 )  0 , nu rezulta ca x0 este punct
de extrem.
▪O functie poate avea puncte de extrem in care nu este derivabila.
Definitie: Fie f : I  R o functie derivabila pe I. Zerourile (radacinile) derivatei din intervalul I se numesc
puncte critice ale functiei (sunt posibile puncte de extrem).

1
Teorema: Fie f :  a, b  R, a  b o functie cu proprietatile: f continua pe  a, b ; f derivabila pe  a, b  si
lui RolleTeorema
f (a )  f (b) . Atunci: c   a, b  a . i . f ' (c)  0
Observatii: ▪Punctul c nu este unic
▪Reciproca teoremei lui Rolle nu este adevarata.
Teorema (consecinta a teoremei mlui Rolle):
Fie f : I  R o functie derivabila pe I. Intre doua radacini consecutive ale derivatei exista cel
mult o radacina a functiei.
Sirul lui Rolle (etape):
Fie f : I  R o functie derivabila pe I si ecuatia asociata f ( x)  0 .
▪se calculeaza f ' ( x) si se rezolva ecuatia f ' ( x)  0; x1 , x 2 ,..., x n sunt radacinile sale;
▪se calculeaza valorile functiei pentru toate radacinile derivatei, precum si valorile sau limitele la
capetele intervalului (  respectiv  );
▪semnele acestor valori se trec intr-un tabel x x1 x 2 ... x n
f (x)  f ( x1 ) f ( x 2 ) ... f ( x n ) 
▪daca in sirul semnelor apar doua semne consecutive contrare, atunci in intervalul corespunzator
valorilor exista o singura radacina a functiei;
▪daca in sirul semnelor apar doua semne consecutive la fel, atunci in intervalul corespunzator
valorilor nu exista nici o radacina a functiei;
▪daca in acest sir apare un zero, adica f ( x k )  0 , atunci x k este singura radacina a functiei din
intervalul  x k 1 , x k 1  .
Observatie (sirul lui Rolle): Daca functia este derivabila pe o reuniune de intervale, se alcatuieste sirul lui
Rolle pe fiecare interval.

Teorema: Fie f :  a, b  R, a  b o functie cu proprietatile: f continua pe  a, b si f derivabila pe  a, b  .


LagrangeluiTeorema

f (b)  f (a )
. Atunci: c   a, b  a . i .  f ' (c ) .
ba
Observatii: ▪Punctul c nu este unic
▪Reciproca teoremei lui Lagrange nu este adevarata.
Corolarul teoremei lui Lagrange:
Fie f : I  R , I interval si x0  I .
Daca f este continua pe I, f este derivabila pe I   x0  si  lim f ( x) , atunci f are derivata in
'
x x0
' '
punctul x 0 si f ( x0 )  x
lim f ( x ) . Daca in plus aceasta limita este finita, atunci f este derivabila
x0

in x0 .
Observatii: ▪Aceasta teorema se poate aplica si pentru derivate laterale.
▪ Daca functia f ' nu are limita in punctul x0 si nici limite laterale, nu rezulta ca functia f nu este
derivabila in x 0 ; se va studia derivabilitatea utilizand definitia.

2
Regulile
Regula 1 (cazul 0/0): Fie x 0 un punct de acumulare (finit sau infinit) pentru un interval I, f si g doua functii
definite pe I, cu exceptia eventual a punctului x0 .
Daca ▪ lim f ( x)  lim g ( x)  0
L’Hospitallui

x  x0 x  x0

▪ f si g sunt derivabile pe I cu exceptia eventual a punctului x0


▪ g ' ( x )  0, x  I   x0 
f ' ( x)
▪  lim  A (finit sau infinit)
x  x0 g ' ( x)
Atunci ▪ g ( x)  0, x  I   x0 
f ( x) f ' ( x)
▪  lim  lim ' A
x  x0 g ( x) x  x0 g ( x )
Regula 2 (cazul ∞/∞): Fie x 0 un punct de acumulare (finit sau infinit) pentru un interval I, f si g doua
functii definite pe I, cu exceptia eventual a punctului x0 .
Daca ▪ lim f ( x)   si lim g ( x)  
x  x0 x  x0

▪ f si g sunt derivabile pe I cu exceptia eventual a punctului x0


▪ g ' ( x )  0, x  I   x0 
f ' ( x)
▪  lim  A (finit sau infinit)
x  x0 g ' ( x)
f ( x) f ' ( x)
Atunci  lim  lim ' A
x  x0 g ( x) x x0 g ( x)

3
Rolul derivatelor in studiul functiilor
Rolul primei derivate
Teorema: Fie f o functie derivabila pe un interval I.
Daca f ' ( x )  0, x  I , atunci f este strict crescatoare pe I.
Daca f ' ( x )  0, x  I , atunci f este strict descrescatoare pe I.
Observatie: Cu ajutorul primei derivate se stabilesc intervalele de monotonie ale unei functii derivabile si se
determina punctele de extrem local.
Utilizarea primei derivate (etape): Fie f : I  R , I interval, f derivabila pe I.
▪Se calculeaza f ' ( x), x  I .
▪Se rezolva ecuatia f ' ( x)  0 .
▪Se stabileste semnul derivatei f ' .
▪Se determina valorile functiei in punctele critice (zerourile derivatei) si eventual limitele
functiei la capetele intervalului.
▪Se trec rezultatele intr-un tabel x interval (I)
f ' ( x) radacini, semn
f (x) valori, monotonie, limite (eventual)
Observatii:▪Daca functia este derivabila pe o reuniune de intervale, se alcatuieste acest tabel pentru fiecare
interval.
▪Alte utilizari ale tabelului de monotonie: determinarea multimii valorilor functiei (Imf);
determinarea semnului functiei; existenta si localizarea radacinilor; demonstrarea unor inegalitati

Rolul derivatei a doua


Definitie: Spunem ca f este convexa pe intervalul I daca oricare ar fi doua puncte ale graficului, coarda
determinata de acestea se afla deasupra graficului.
Definitie: Spunem ca f este concava pe intervalul I daca oricare ar fi doua puncte ale graficului, coarda
determinata de acestea se afla sub grafic.
Teorema: Fie f o functie de doua ori derivabila pe I.
Daca f " ( x )  0, x  I , atunci f este convexa pe I.
Daca f " ( x )  0, x  I , atunci f este concava pe I.
Definitie: Fie f o functie continua pe I si x0  I punct interior intervalului. Spunem ca x0 este punct de
inflexiune al graficului functiei daca f este convexa pe o vecinatate stanga a lui x0 si concava pe o
vecinatate dreapta a lui x0 , sau invers.
Utilizarea derivatei a doua (etape): Fie f : I  R , I interval, f de doua ori derivabila pe I.
▪Se calculeaza f " ( x ), x  I .
▪Se rezolva ecuatia f " ( x)  0 .
▪Se stabileste semnul derivatei f " .
▪Se trec rezultatele intr-un tabel x interval (I)
f " ( x) radacini, semn
f (x) valori, convexitate, concavitate
Observatii:▪Daca functia este de doua ori derivabila pe o reuniune de intervale, se alcatuieste acest tabel
pentru fiecare interval.
▪Graficul unei functii poate avea puncte de inflexiune in care functia nu este derivabila.

Anda mungkin juga menyukai