P. Soc. 5 C.

Agresiv - Presentation Transcript

1.  
2. Lecţia a V-a Comportamentul agresiv
o Planul lecţiei
o ■ Ce este comportamentul agresiv?
o ■ Tipuri de comportamente agresive
o ■ Teorii despre comportamentul agresiv
o ■ Victimologia: studiul relaţiei dintre victimă şi agresor
o ■ Cum poate fi controlat comportamentul agresiv?
3. Bibliografie
o Chelcea, Septimiu (2003) Agresivitate. În S. Chelcea şi P. Iluţ (coord.). Enciclopedie de
psihosociologie (pp. 25-26). Bucureşti: Editura Economică.
o Jderu, Gabriel (2008) Comportamentul agresiv. În S. Chelcea (coord.). Psihosociologie. Teorii,
cercetări, aplicaţii (pp. 207-224). Iaşi: Polirom.
o Eibl-Eibesfeldt, Iren ä us [1984](1995) Agresivitatea umană (pp. 107-154). Bucureşti: Editura
Trei.
o Lorenz, Konrad [1963](1998) Aşa-zisul rău. Despre istoria naturală a agresiunii (pp. 254-294).
Bucureşti: Humanitas.
o Mitrofan, Nicolae (2004) Agresivitatea. În A. Neculau (coord.). Manual de psihologie socială (pp.
161-177). Iaşi: Polirom.
4. ■ Ce este comportamentul agresiv?
o CA = “Comportament verbal sau acţional care are ca scop umilirea, vătămarea sau chiar
suprimarea altor persoane, care sunt motivate să evite acest tratament.” (Septimiu Chelcea, 2003, 25).
o CA = “ Rănirea deliberată, cu intenţie a altei persoane, care este motivată să evite un astfel de
tratament.” (Russell G. Geen, 1999, 16).
o CA = “Comporamentul care conduce la vătămarea celui atacat fie că este vorba de rănire sau
distrugere, fie că este vorba de enervare, ironizare sau jignire.” ( Iren ä us Eibl-Eibesfeldt, 1984/1995, 51).
5. Arnold H. Buss (1961)
o CA , în funcţie de daune: “Reacţie care emite stimuli dăunători spre un alt organism” ( apud I.
Eibl-Eibesfeldt, 1984/1995, 51).
o The Psychology of Aggression , ( 1961 )
o Social Behavior and Personality , ( 1986 )
o Personality: Temperament, Social Behavior, and the Self ( 1995 )
o Psychological Dimensions of the Self ( 2001 )
6.
o John L. Dollard , Neal E . Miller şi Leonard W. Doob Frustration and Aggression (1939, 9):
o CA = “Secvenţa comportamentală al cărei scop este rănirea persoanei împotriva căreia este
îndreptată” ( apud I. Eibl-Eibesfeldt, 1984/1995, 51).
o Intenţionalitatea – caracteristica definitorie a CA.
o Leonard Berkowitz (1962) Aggression: A Social Psychological Analysis :
o CA = “ Comportament care vizează rănirea unui obiect” ( apud I. Eibl-Eibesfeldt, 1984/1995,
51).
7. ■ Tipuri de comportamente agresive
o ● Agresivitatea afectivă : acompaniată de furie, pentru pedepsirea victimei.
o Pentru apariţia acesteia sunt condiţii din mediu care îl incită pe agresor: frustrarea, atacul fizic,
insulta.
o ● Agresivitatea instrumentală : pentru atingerea unor scopuri vizate şi de victimă.
o ☺ Este rândul dvs.
o Exemplificaţi cele două tipuri de CA .
8.
o ▼ K . E. Moyer ( 1968 ): clasificare a CA din punct de vedere biologic şi evoluţionist:
o 1) De pradă : pentru asigurarea hranei.
o 2) Intermasculii din aceeaşi specie : pentru accesul la femele, pentru dominanţă etc.
o 3) Indus de frică : pentru a putea scăpa de prădători.
o 4) Iritat : indusă de frustrare.
o 5) Teritorial : pentru apărarea spaţiului împotriva intruşilor .
 o 6) Maternal/paternal : pentru protejarea descendenţilor.
o 7) Instrumental : direcţionat spre obţinerea unor scopuri , considerat a fi un răspuns învăţat.
9.  
10.
o Din perspectivă etologică (K. Lorenz, 1963):
o ● Agresivitate intraspecie
o ● Agresivitate interspecie
o ◘ Dictonul lui Plaut (preluat de Thomas Hobbes): “ Homo homini lupus ”– insultă pentru... lupi;
mai corect este să spunem: “ Homo homini mus rattus ” (Sally Carrighar, 1970).
o ☺ Este rândul dvs.
o Cum se justifică această din urmă afirmaţie?
11.  
12.
o Arnold H. Buss (1961) a clasificat CA după dimensiunile:
o ● d irect/indirect
o ● a ctiv/pasiv
o ● fizic/verbal
o ◘ Din combinarea acestor dimensiuni rezultă opt tipuri de CA (de la cele mai evidente: lezarea
integrităţii fizice a unei persoane până la cele mai greu observabile: lezarea integrităţii psihice sau morale).
13.  
14. ■ Teorii despre comportamentul agresiv
o ◙ Teoriile despre CA p ot fi grupate în patru categorii:
o ● biologice
o ● etologice
o ● p sihosociologice
o ● socioculturaliste
15. ◙ Teorii biologice
o Explicarea CA prin factorii înnăscuţi:
o ● T. “instinctul agresivităţii” (W. McDougal, 1923)
o ● T. psihanalitică (S. Freud, 1924)
o ● T. hormonală (J.H. Morton, 1953)
o ● T. “anormalităţii cromozomiale” (P.A. Jacobs, 1965)
o ● T. neurobiologică (P. Karli, 1976)
16. ● Teoria hormonală
o David A. Hamburg (1978) a constatast prezenta unei cantităţi sporite de testosteron la mamele
care manifestă agresivitate faţă de proprii lor copii. Chiar dacă agresivitatea are un fond biologic, ea poate fi
modificată prin educaţie.
o Utilizarea unor substanţe pentru neutralizarea acestui hormon.
17. ● Teoria despre “anormalitatea cromozomială”
o Cromozomul ( l. gr. chromo - nuanţă şi soma - obiect ) reprezintă macromolecule de ADN, care
conţine mai multe gene şi secvenţe nucleotide, cu rol în păstrarea informaţiei ereditare a celulei.
o Fiinţa umană posedă o pereche de cromozomi sexuali: femeile au doi cromozomi X , iar bărbaţii
au un cromozom X şi un cromozom Y .
o Sunt 22 de perechi identici: la bărbaţi XY şi la femei XX.
o La bărbaţi: 1/500 din cazuri -> aberaţia XYY
18.
o Harry Klinefelter (1942) a idetificat XXY.
o P.A. Jacobs şi J.A. Strong (Aggresive behavior, mental subnormalita and the XYY, Nature ,
1965, 208,1351-1352) aberaţia cromozomială este mai frecventă printre puşcăriaşi (“cromozomul crimei”).
o H.A. Wilkin et al . (1976): structura XXY nu este mai frecventă printre puşcăriaşi.
o L. Kamin (1986): critică teoria despre cromozomul crimei.
19. ● Teoria neurobiologică
o Pierre Karli (1976)
o Experiment: şobolani agresivi ← acetilcolină
o Debitul de aceticolină este controlat de substanţa chimcă “gaba”.
o Şobolanii agresivi “fabricau” mai puţină “gaba”.
o Subsranţa “picrotoxină” distruge “gaba”, favorizând agresivitatea.
o Rolul sistemului limbic, hipotalamusului, amigdalei.
20. Rolul sistemului limbic, hipotalamusului, amigdalei.
21. ◙ Teorii etologice
o ◘ Etologia şi etologia umană: cercetarea etologică a agresivităţii
o ● T. “instinctul pentru luptă” (K. Lorenz, 1963)
o ● T. “instinctul teritorialităţii şi al dominaţiei” (D. Morris, 1967/1991)
22. ◘ Etologia: cercetarea etologică a agresivităţii
o E = “Studiul comportamentului animalelor din perspectivă naturalistă şi evoluţionistă” (John
Archer, 1996, 219)
o ▼ Fondatorii etologiei:
o Konrad Lorenz
o Niko Timbergen
o Karl von Frisch
o ▲ Premiul Nobel pentru medicină (1973)
o E = “Biologia comportamentului”
23.  
24. Konrad Lorenz ( 1903-1989)
o Evolution and Modification of Behavior ( 1965 )
o Behind the Mirror ( 1966 )
o On Aggression (1966)
o Civilized Man's Eight Deadly Sins ( 1974 )
o Studies in Animal and Human Behavior (v ol . I , 1970)
o Studies in Animal and Human Behavior (v ol . II , 1971 )
o The Foundations of Ethology ( 1982 )
25. Fenomnul “ imprinting
26. ● Teoria despre “instinctul luptei”
o Konrad Lorenz (1963/1998, 5): “Agresiunea – instinctul luptei îndreptate împotriva indivizilor din
aceeaşi specie, la animal şi la om”.
o ◘ Instinctul morţii, ca şi cel agresiv, în condiţii naturale, este menit să contribuie la menţinerea
vieţii şi a speciei.
o CA este:
o ● în slujba menţinerii speciei
o ● este programat prin adaptări filogenetice
o ☺ Este rândul dvs.
o Are războiul funcţii de progres social?
27. Pablo Picasso (1881-1973) ( Guernica , ulei pe pânză, 3,5 m × 7,5 m, 1937 ) Muzeul Prado din Madrid
28.
o Konrad Lorenz (1963/1998, 255):
o “ Niciun comportament social al omului nu este dictat exclusiv de raţiune şi de tradiţia culturală,
ci se supune încă tuturor acelor legităţi ce domnesc în orice comportament instinctual născut pe cale
filogenetică, legităţi pe care le cunoaştem foarte bine din studiul comportamentului animal”.
29. Pablo Picasso (1881-1973) (Simbolul păcii – Congresul Mondial pentru Pace, Paris, 1949)
o “ Porumbelul îşi poate ucide prin tortură, fără niciun fel de inhibiţii, un congener” ( Lorenz ,
1963/1998, 257)
30. Nico Timbergen (1907-1988)
31. Karl von Frisch (1886-1982)
32. ● Teoria despre “instinctul teritorialităţii şi al dominaţiei”
o Desmond Morris (1967/1991, 119):
o “ Animalele se luptă între ele pentru unul din două motive foarte clare: fie pentru a-şi stabili
dominaţia într-o ierarhie socială, fie pentru a-şi stabili drepturile teritoriale asupra unei anumite porţiuni de
teren”.
o “ Noi avem agresivitatea în ambele direcţii” ( ibidem ).
o “ Ordinea de ciugulire” – la primate.
o ☺ Este rândul dvs.
o Cum se manifestă “ciugulirea” la oameni?
33.  
34. Harry F . Harlow (1905-1981) Preşedintele ASA (1958) Experimentul cu “surogatul de mamă” (1953-1958)
35.
o Harlow, H.F. Development of affection in primates. În E.L. Bliss (ed.). Roots of Behavior (p p.
157-166 ). New York: Harper , 1962.
 o Harlow, H.F. Early social deprivation and later behavior in the monkey. Î n A. Abrams et al .
(eds.) , Unfinished tasks in the behavioral sciences (p p. 154-173 ). Baltimore: Williams & Wilkins , 1964.
o Harlow , H . F, Dodsworth R . O, Harlow M . K. "Total social isolation in monkeys“ , Proc
Natl Acad Sci U S A , 1965.
o Harlow, H . F. şi Suomi, Stephen J. (1971). "Social Recovery by Isolation-Reared
Monkeys" , Proceedings of the National Academy of Science of the United States of America 68 (7) ,
1534-1538.
o Suomi, Stephen J ., Harlow, H . F . şi McKinney, William T. (1972) . "Monkey
Psychiatrists" , American Journal of Psychiatry 128 , 927-932.
36. Etologia umană
o ◘ Dezvăluie rădăcinile biologice ale comportamentelor sociale, considerate ca având o
determinare socio-culturală.
o ◘ Are o perspectivă transculturală:
o “ Dacă comportamentul universal nu poate fi explicat prin funcţiile sale, atunci înseamnă că este
înnăscut” (I. Eibl-Eibesfeldt, 1979, 12).
37. Irenäus Eibl-Eibesfeldt (n. 1928)
o Love and Hate: The Natural History of Behavior Patterns ( 1970 )
o Krieg und Frieden aus der Sicht der Verhaltensforschung ( 1975)
o Human Ethology ( 1989 )
o Das Menschenbild aus ethologischer Sicht (2004)
o Ethnicity, the problem of differential altruism, and international multiculturalism (2004)
38.  
39. I. Eibl-Eibesfeldt (cercetări de teren în Noua Guinee - populaţia Yanomami din Orinoko , 1969 )
40. Hans Hass (n. 1919)
41. Desmond Morris (n. 1928)
42.
o The Naked Ape: A Zoologist's Study of the Human Animal (1967)
43.
o The Human Zoo (1969)
o Intimate Behaviour (1971)
o Manwatching (1977)
o Gestures: Their Origin and Distribution (1979)
o The Human Animal (1994)
o The Naked Woman: A Study of the Female Body (2004)
o The Naked Man: A Study of the Male Body (2008)
44. În 1957, Desmond Morris a organizat la Londra o expoziţie de pictură a cimpanzeilor.
o ☻ Pictură suprarealistă
o de cimpanzeul
o Congo
45. ◙ Teorii psihosociologice
o ● Teoria “frustrare – agresivitate” ( J . L. Dollard , N . E . Miller şi L . W. Doob , Frustration and
Aggression , 1939)
o Asumpţia de bază: CA depinde de anumite antecedente. Există o legătură cauzală între
frustrare şi agresivitate.
o ▲ Ori de câte ori F , tot de atâtea ori A .
46. ◘ Ce este frustrarea?
o F = “Starea persoanei private de satisfacţie legitimă, care este înşelată în speranţele sale” (N.
Silamy, 1995/1996, 134).
o F = O stare afectivă negativă datorată întreruperii comportamentului orientat spre un scop din
cauza unui factor exterior (apariţia bruscă, neaşteptată a unei bariere reale ori imaginare) sau a unui factor
interior (inabilitate de moment, bariere morale).
47.
o Frustrare:
o ● comportamente haotice, nestructurate
o ● reacţii vegetative (accelerarea pulsului, ridicarea tensiunii sangvine, sporirea concentraţiei de
glucoză şi de acetilcolină în sânge).
o Frustrare: consecinţe mai mult sau mai puţin durabile după momentul în care se produc.
o Este rândul dvs.
o Descrieţi comportamentul unei persoane frustrate.
48. Ren é -Arpad Spitz (1887-1974)
o The First Year of Life (1965 )
o No and Yes. On the Genesis of Human Communication (1957): frustrarea de mamă a sugarilor
-> sensibilitate crescută la infecţii banale.
o “ Avitaminoză afectivă” provocată de abandonul afectiv.
o “ Hospitalism” = tulburări psihice şi fiziologice gnerate la sugari de o şedere prelungită în spitale
(dezvoltare încetinită, anxietate).
49. ◘ Dezvoltări ale teoriei “F – A”
o ▲ Există F fără A şi există A fără F .
o ◙ F -> CA , în situaţiile în care:
o ● actul frustrant este atribuit unui agent frustrator;
o ● CA este cerut de modelul cultural;
o ● agentul frustrator este perceput ca fiind de dinainte ostil;
o ● F este intensă (după Tiberiu Bogdan, 1977)
o Este rândul dvs.
o Descrieţi situaţii din viaţa de zi cu zi în care frustrarea duce la agresivitate.
50. Roger Baker, Tamara Dembo şi Kurt Lewin (1941)
o Experiment:
o Copiilor li s-a arătat o cameră cu multe jucării.
o Gr. exp.:
o T1: copiii le-au privit printr-o plasă de sârmă mult timp.
o T2: li s-a permis să intre în cameră.
o Gr. control: copiilor li s-a permis să intre imediat în camera cu jucării.
o ◘ Rezultatul:
o ● Copiii din Gr. exp. loveau jucăriile de perete.
o ● Copiii din Gr. Control erau veseli, se jucau.
51. Este rândul dvs. De ce copiii din Gr. Exp. au dezvoltat un comportament agresiv?
o Nu vă grăbiţi să spuneţi: “Din cauză că au fost frustraţi!”
o Există o diferenţă între “frustrare” şi “privare relativă”
o Elliot Aronson et al . (1994) s-a creat o stare de “privare relativă”: copiii se aşteptau să li se
permită accesul imediat în camera cu jucării.
52. Leonard Berkowitz (n. 1926) Aggression: A Social Psychological Analysis (1962) The frustration-aggression
hypothesis: Examination and reformulation. Psychological Bulletin, 1989 , 106, 59-73. Aggression . Its Causes,
Consequences, and Control (1993 )
53.
o Leonard Berkowitz (1989): variabile intermediare (mijloacele instrumentale, experienţele din
trecut, atribuirile)
o Experiment cu “ aggressive clues ” (firul conducător, indicii)
o T1: Asociaţii cercetătorilor aplicau şocuri electrice subiecţilor de experiment (studenţi voluntari).
o T2: Studenţii aplicau şocuri electrice asociaţilor.
o Gr. exp.: lângă generatorul electric era un pistol.
o Gr. control: pistolul lipsea.
o Rezultatul:
o Gr. exp.: numărul mediu de şocuri = 6,07
o Gr. control: numărul mediu de şocuri = 4,67
o Efectul de armă
54.
o ◙ F nu conduce la A când:
o Socializarea este completă şi în acord cu valorile sociale general-umane.
o Reacţia A este redirecţionată.
55. Morton Deutsch şi Robert M. Krauss (1972)
o F -> CA
o 1) gradul de frustrare este în funcţie de forţa impulsului spre răspunsul frustrat, de gradul
interferenţei cu răspunsul frustrat şi de numărul tentativelor de răspunsuri eşuate;
o 2) forţa de instigare la agresiune este în funcţie directă de gradul de frustrare;
o 3) instigarea cea mai puternică produsă de fructrare vizează actele de agresiune orientate
împotriva agentului frustrator, iar instigările mai slabe sunt orientate spre ţintele colaterale;
56.
o 4) inhibarea actelor de agresiune variază direct cu forţa de penalizare anticipată;
 o 5) inhibarea actelor de agresiune directă constituie o frustrare suplimentară, care se manifestă
prin forme de agresiune modificată;
o 6) realizarea agresiunii constituie un catharsis care reduce impulsurile spre alte acte de
agresiune.
57. ■ Teorii sociologice
o ◘ Teoria socioculturalistă (Margaret Mead, 1935)
o ◘ Teoria “Învăţarea socială” (Albert Bandura, 1961)
58. Margaret Mead ( 1901 – 1978 )
o Coming of Age in Samoa (1928)
o Sex and Temperament in Three Primitive Societies (1935)
o Continuities in Cultural Evolution (1964)
o Anthropology: A Human Science (l964)
o Science and the Concept of Race (1968)
59. Albert Bandura (n. 1925)
o Aggression: A social learning analysis. Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall (1973).
o Social learning theory. Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall (1977) .
o Self-efficacy: The exercise of control. New York: W.H. Freeman (1997).
60.
o Experiment Albert Bandura (1965)
o A prezentat unor copii mici un film în care o persoană adultă manifestă comportamente agresive
faţă de o păpusă gonflabilă.
o T rei tipuri de condiţii experimentale:
o G1) la începutul şi la sfârşitul filmului apare un al doile a adult care oferă o recompensă sub
forma unei b ă uturi r ă coritoare.
o G2) adultul care se manifesta agresiv faţă de papuşă a fost pedepsit , fiind certat şi pălmuit de
un al doilea adult.
o G3) În condiţia experimentală de control, adultul care s-a manifestat agresiv nu a fost nici
recompensat, nici pedepsit pentru comportamentul său agresiv.
o Apoi copii din cele trei grupuri experimentale au fost puşi în prezen ţ a p ă puşii gonflabile.
o Rezultate: în condiţia expunerii la un model agresiv care a fost recompensat ( G1 ) şi în condiţia
experimentală de control (G3) , copiii au imitat în mai mare m ă sură acţiunile agresive ale adultului decât au
făcut-o copiii din grupul (G2), c ân d comportamentul agresiv al adultului era pedepsit.
61. Seymour Feshbach (n. 1925)
o The stimulating versus cathartic effects of vicarious aggressive, Journal of Abnormal
o and Social Psychology , 1961, 63, 381-385.
o Aggression and Behavior Change : Biological and Social Processes (eds., în colab.) ( 1979 )
o Aggression: Biological, developmental and social perspectives ( ed s., în colab. cu Jolanta
Zagrodzka ) . New York, Plenum Press, 1997 .
62. Experiment (Seymour Feshbach, 1961)
o Gr. exp .: Film cu scene de violenţă (meci de box).
o Gr. control : Film fără scene de violenţă.
o Rezultatul:
o Subiecţii din Gr. exp. au manifestat mai puţină agresivitate decât subiecţii din Gr. Control.
o “ Efectul de catharsis”
o “ Banalizarea agresivităţii”
63. Bibliografie slectivă
o Chelcea, Adina şi Chelcea, Septimiu (1983) Cunoaşterea de sine – condiţie a înţelepciunii (pp.
157- 171). Bucureşti: Editura Albatros.
o Deutsch, Morton şi Krauss, Robert M. (1972) Theories in Social Psychology.
o Geen, Russell G. (1999) Aggression. În A.S.R. Manstead şi M. Hewstone (eds.). The Blackwell
Encyclopedia of Social Psychology (pp. 16-20). Oxford: Blackwell Publishers.
64.
o Johnson, Allan G. [2000] (2007) Dicţionarul Blackwell de sociologie . Bucureşti: Humanitas.
o Lestel, Dominique [200 1 ] (2003) Originile animale ale culturii . Bucureşti: Editura Trei.
o Silamy, Norbert [ 1 995 ] (1996) Dicţionar de psihologie . Bucureşti: Editura Univers
Enciclopedic.
65. Martie 1968: în satul My Lai au fost omorâţi aproximativ 500 de vietnamezi (copii, femei, tineri şi bătrâni) de
către soldaţii americani .
 Carti

Konrad Lorenz - On Aggression

J. L. Dollard , N . E . Miller şi L . W. Doob - Frustration and Aggression

Albert Bandura- Aggression- A social learning analysis. Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall (1973).

o Jderu, Gabriel (2008) Comportamentul agresiv. În S. Chelcea (coord.). Psihosociologie. Teorii,

cercetări, aplicaţii (pp. 207-224). Iaşi: Polirom.
o Eibl-Eibesfeldt, Iren ä us [1984](1995) Agresivitatea umană (pp. 107-154). Bucureşti: Editura
Trei.
o Lorenz, Konrad [1963](1998) Aşa-zisul rău. Despre istoria naturală a agresiunii (pp. 254-294).
Bucureşti: Humanitas.
o Mitrofan, Nicolae (2004) Agresivitatea. În A. Neculau (coord.). Manual de psihologie socială (pp.
161-177). Iaşi: Polirom.