I

Moluste marine

,

Grupul de antmale cunoseut ca mol:u,te este 'mporlant~

cu pest-e 80000 de spedl ritspa"dite in 'nhaga lume. BEe BUm nevertebmte - nu (f'U coloantl vertebr~M - ~itraiesc ,atat pe uscat cat " ttl aptJ.

M- - olustele se impa._1t in opt .!!!_rupl,lrj n1" .. i micl, Primre acestea se numdn'! gas_ _ teropodele (llmacsli (it mekii) , bivalvele, caracatltele, calmarti $1 seplile, scolci~e' coil dinte, cl"litonii, ca udofm'f!1I't1lli:!, solenogastrele ~! monoplecoferele. Deoarece multe moluste au eoeMa tart, 8·01. U gilsll f05i~e car€ cia!€:lzt( de ma de ani in urma. Aeeasta a U$~r-Jt mult cereetarea evoh.1Ue~ rnolu~te!o; ~! a fllcut poo.lb!l~ datarea stra.turllor arheologiee de eSlre oawenii de ~tltll!ti'I, Cochiltlle de moluste, precum amonitU (>l belemnitli, sum colectate din secolul al XVIII-lea ~i s€ eunose 35000 de specll dliiparute. !'i~cilire grup de molusteeste sau exelusiv marin, M;lU include ~i membl'i mann;

Structura

Molu~tde au un 1n¥ell$ extern neconvendonal al COl'pului, flexlhU, aprospe ca mare--nalul piil.5tic, iOlf rorma.· nu este standard, Forma varliIJd Tn f~nct:ie de specle ~i de const.f:ilnge:r. lle hi car-e ~Sie ea supusa d~ mediul tnconj1Jtll,!or, SwctUI"J. moale este 0 rel1exl.e II felu-

00 Scolc!le ~bafon, IiIYm~te ,I 5~k:I·u~he,lunt un gfUp de !illite· r,Qpod. mlrln. camntibil., eu OIXhllie Li'ifonni de urec:he, periorlite de un ,It de giun. resplrll'oril. Ele eldrOtg o!'i~e-nloll din .pl, care In.tr..lprlnl QIIle doul brllnMIl. Api Kte uPLlilurti - printi'-l) ai'l:e de dHChidturi dlspuse de·. hU'ilillil cochll!e1 ,i. 00 dati ilU el, ,I pn'hA$lli rezldlMlll; din anus ~ uretri, $calclltil lulDn I. hrin.le 'utilidnd 0 structur,i ,c;unos.cuti sub nu,mele de

raid ... li. (I 0,11 f!e)d· bTllillrevbuti C!oI ~Irurl de d~n~i, -c:.re i:.ClIi!Ctud poIr1Ilc u • lei. d. 'IiIrlni.

bit in care moll.l~~ele au evoluat pentru a-sl exploata rnediul acvatle. L'n in,,~li~ extern fe~istent dar flexlbil este fO;'Lrt,e mil tn apele turbulente,

Mo1:U$rel~ au corpul nesegrnernae 51 au slsremul n!MV'Os~i eel etrculator btne dezvolrase. Elt! se reproduc .seXIJ:IIt, avfiind sexe separate MlU flind Ilermafrodite - unele spe·dl au organe de repl'Odu,cere masculine ~i feminine la aeelasl ~!'IdiYld;

Una dirme pnncipaleIe ca,,1ctel"istDci ale molustelor marine este ca: 10 general all eochthe. Acesra esre cornpusa din calciu exnas in solutle din apa, Cochilia poare n folosit!! pentru mal multe functli, ptin~ecare se num!lJCa piutirea, protsctla $i un lac unde s!L t:1.'~liIlSC~., chlar ,aad! este unul mobtl.

CorplI.l unel moluste are de obieei t::rel pM!, Partea, cell truli mare este piclorul, !aI' deasupra aoostuill sunt plasate manta.ua, care contine

87

I MDW,TE MARINE

diferite slsteme ale corpului, .si C"<JiPUl. Pidorl.ll ventral esee Iolosit peflfrU ftmrea pe supmf~te ~j adesea are 0 ~uprafuta mare de ccntact, Capul molusrei are ell'! obleel 0 pereche de !e!'l. tIIcule }l ocht, GlIl':! oon,tine D f'<ld\!lJa; un O!pll de pilit 'Utillzat, tn hri'lnire" prev:.1zut cu ~il\!r! de dintJ, De5chLderile ilnusliilui ~i rinichilor se golesc !f1 cavaarea IMnl:'alei,

Gasteropodele

Majoriliili,ea molustelor malinee WIt!!: de gaseeropods, b~~'a!ve ~a o .. falopode. Pr!rLrre gasteropode se numilr:l cunoscutele scoici abalon, concllele; ghiocii, pa~el~le, urechde de mare, Utorlnele ~i melcu de mare. TOl.lte au, cochilil, dar exiSl1l un grop de ~Meropode mai mol, ~0pll:r,ui de mare ~i ~jWjelc~ii de mare, limnC{iiL de m:ire sunt frecvent 1'ntrunlU De ,redfe corsllsre, unde lumina puternica le sooate in evJdenta culorill; iiUa'[e in, apele rnict, unde se hrllnesc cu email, spol1,Qieri ~i deditei de' mare, Celelalte ilJIS~p<Xie .n'Iarin.etrlliex in general De, sau aproape de runauJ milrui ~i se hranesc ('U 211ge, b<'lct.e!'li ~l fungi,~ cal'€. Je gi1~C?!iC pe piclN.l. MeteU de nw.re sunt camlvmi si tilliies;: prinlrre pierre in zonele cu maree.

Corpul gasteropodelor, ca eel al melcului de mare, es[:~ tilSIilCut, astfel inc;:at anusu; esre aproape de cap, deasupra aeestuia, Cochllla se potrlve~re 1n sp.],rii~i'l in jurul corpului, Mu:lt'e oua goale, sau "mlngl de mare", ale melcilor de mare comunl pot fi vazure pe plaji'i, Fieea· ttl ftlilWla produce apl'Qx!matlv 2000 de capsule cu OUJa: ~i in flecare 'caps!!.IllI sunt circa 1000 (l~ oua, Pernelele se aduna la un loc 1n pertoada depunerh ouslor iar capsulele Hp!· cloase adel,;f 'unele 0<: a:~relt: ~:j formeaz!! bmecunoscutele llllllgi. Din minglle purrate de curent Tn eele din lll'iffiJ. ies pull. Din cele WOO de Qui! ale fie<:;Irei capsule Jes circa 30 de pui em: mttfi;tnt~, restul ou.~I01' ~i unli pe altii" cJ!in flCl';are cap~llh1 tilmallJand In fillill dear 10',

Gru'pu,~ gasreropocieiof con~ine ala~ specii tel'eMte, ~§.t Si marin~. J':l.!e1e~€, smlc:ile·l,lre· che ~~ un;!ch!le de man: fae parte din grupuri

88

'0 0 codtili. 105111111:1 de .monlt. 5e wriOS!: 'mult .• d_p ... _vglyij. molu,tehw dltorlti sillllplu!ui npt ci ,cochllllll'l' lor tart IU lI~ut pollblll p_strarel rimitl1.lor lor 101·llIllte tlmp de mil de .i!lI~

mal mici, cunoscute ca rnelcl de mare, lttorine, scotci turn ~i sculd vierme :. colectiv numjte 1TIe!l:o~~teropode, Melcil d~ mare fac parte din grupu) ileogasteropooelor,

Mai exlsta .. he' deua ~tlbdase ~mpo~nt~ de ~.;!;[.eropode mar:l:~'e,opl..~thobrnncbfa, care contine llmac$ii de mare, ~i ~/mrm(;l(4, un grup de moluste gasreropode care include melcli $llimac~iL la care rnataua esre adaptata forrntind Ufl pllmllin,

Maj!lfifiate acestorgasteropcde au cochjlll, ,';!li unele. precum marele melc de ~l, (d· ereaza nlvelele variate de sallnitate, me se intillnesc in mooii marine cu salil1itate 8;;!(ZUtll" precum ~l in elesteiele de apd duke,

Bivalve

1:l11vaiveie S!~l.l primlt j'mm~lt.i de h biinescul valva, adic;:~ valva, oat'mils' feiulul in. care cele douil cochllli n;gleaz!( eamimte'd de apa care intrii in molusca. Un 'eltemplu tip!e este midia,

splno.asl. Clil pldorul I .. bu! prJnw eale dQui [lJlad valvar-e" midi. ~. Itrlldla Iplrn_.

iu'n.llliClni. '

de ap.a dulce, Cele doua cochill! sunt articuIate printr-un Hg<I!mem l~exibll f03Ltt: rez:i~t~n" care poate fi relexat penrru a perrnite 0 deschidere in jurul restului cochme~ ~i i'\ face jJOl>Lbil:1 intrarea ~j iesirea apel, Qlnd este coneractat, el tlne cochiliile strilns lipite, lucru uiIl dlnd sunt atacare de pradaton, precum scoicsrtl, c9inii de mare ~i stelele de mare. Bivalvele se hj~nesc CU' detritus ~i mate ric or!r~.L1ldl in suspensle, pe care le MJ-ge prlntr-un sifon ell franjari ale pe marginea cochllle], Apa este expulzata printr-un sifon miill rule,

_l

Cefalopode

Cefalopodele sunt eel mai speciallzat grup de moluste. sl prmtre ele se numaracaracantele, calmaril, .o:.ep U!~ $1 mUltil(>lz~L cure tuaC~ sliIit exclusrv rna rtne. Grupu] Lndude de asemenea ~unoni~ii ~i belemrurli d~~p,;W,l~i, 'are dareaza din cambria nul superior (de .. cum 500 de mH-

o Cel!.!1 v,ieiji

un;e;' SCQI('! de api dule •. Qull. fecur:Kiat. H It.manTI' 11i11alVtl. n'iumite glochidli,

mn br.ilnliiile 5toicii femtllill. Aciestea

s~nt ... pol ellberate I'n ilIpl fl !W! fi!!l!e!!zill pe [brllnhiif,e SillY inotioto.rele pe,tllor. Aiti ele Ie Ir'ii1'i5,formi i'n

mid stoiC;!, ~a ... e .. poi t$1 ptlrtl5~c gazda.

iQ<ll1e de ani). G1.lra lli anusul Cci;llopod(:t]or sunt speciule, fortniilnd un mel de teneseule prevazute cu venruze ~i d~Hfle. De asemenea, ele !ILl ochl bine dezvoltatl. Calmaru.~ufia* are 001 mai mari ochi dint.retoa[f! fijnte1eviJ, flvlll'ld p~,M. ls 38 ern, C~.~~tll.~ :Ire Q ca v itate a nla:nla]e~ folos~~. ea 0 p;1l1rli~, pentru <I~.~ prnpulsa prln ap,:!, Capil(.itiuea calmarului de a se dephlsa tn vlle;!;;! mare spre il:'lHpoi se datoreazs e:KIRllzarH raplde a ape! din aceasnl c~vlble. D;u' calrnarul este oricumul'l inol.:ttor foarte fa pid, ati.[]gandviteze de. panli la 55 kririJh. Ali fO$t cazun in "<tee ea~n%I!'li s:t~u din "-pa o(;eili'i.uluu la ~.(~'astJ 'liteM, fiinci ll!'m~n~i de loni pr;'!ld;'liton, ~i cazurl hi elite calm~r~j aracaubarcl. Ace~tiapot $;l cre~~~tJ la ~J'imJ In1]'lt'es'jomlllte ~ eel mllii mare calmar ClJJfl06Cl];( avea peste ~<l 1P" Cnlleie n,arl de

,--

o La, !lent pllctl",I\.'! ·I.uia* margine!! mtl~tillei ene prevaz:uta, CUI !"!l~me"oaSe h!nt:a~· u:I~. pN!«!!'n1 ~!i <;Y Q serle de (Xh~.Och!! pot di dlrtl!!ct.Ye

:=:~15!1c:r: ,de ~

if)tiditon. <~

II

o Structur.a eerpului unei Hold. Singele ,d~':l.Ili el.l ajutorul'lnimll ~I elte (lxigeniit ~n br.iU;I1-lii. &r.anl'lille suM ~ooperh4l «! perl, "!lire ml!!ntJn I1n curent de apltntn pri.dle v alvll~C:. ApII tl'ilmporti htrani 'I~ guril anlmalulel,

10 Sepia comullli l~i prjnde pra6i1 "r~nc~nd lftain,te Q pereche de tentll· -t;ull!!, iClMO!Iw!eJe :!ll!l'l1t dill obi'\'l!!ll

:retrllse lnlit-c cayl· tllW IIfl.t:i d.l;fol'llub· tul or:;l:iii~tll' ii in mod Irlol'mal nu 51llr'lt vizi· bile. Sepiile $lillu, p"!1'Jai~ fngrapate. 'pe fundul "I$~po$ a! oCl!lllnlol.lul. O!I.,.tl!!l3t!!r>d tnac_prizll.

Un flGUtll plirloULUII nouffl d. !I&t1.~ il'mliO .revortlnd Un ~ NI!liJtIM ell! h.trtlil me o~1 ~ p~le ~ii VlntliZt. ffi tJrnp ce' nautlklJ ~t QI'I;1. ~ dliat po u. MOtrfw!e. Cia asemltMQ Pf!V6Ime ~ 'Q"turi.

,00 Cillmarul aile opt brllle (plltrU :!il!! Pcrt vede<l iIIi~i} ~~ dQui tentacule. Ai<PiI' expulz~ti p:rintrc,o p51nieil prqpulseilzill prin apa. $lInge!e e5«! g)l;igeniit ~rI Inimliliile Mlilte in cavitatea m,<ll~t .. II!!!. C;!Ind '~i.!!m!,!~iJ! Se depla:5!!~zj., :!il!! pot vedl)" ihotMoilrl!! tr~tisp"!'ilme:pallmbll~ 1 .. eurl .. I~ cor!X!!yl,

89

se cunesc circa 70 de ~pedl de caudofoveate. Aoeste vie~tj martne au eoate aspect de vlerme lIi se h;ri;'[nesc cu IIlJcroorganisnie til ' materi] plutltoare pe fundul m~rll- C;Orpul lor este acoperlc cu un strat de piele dUl.'iI.; pro'l«maru! pe care sunt irls~fitli solzi,

Sc:oic:icoQl~, ,i seelel dinte

Un grup ,exdusiv Il:'J>l.rln de molllJ~re sunt scolde col~ si scaleile dinte care tnlil:l~~ in sedime!'!fcul de pe fundul oceanelor. Au slmetrie bilateral>'! - flecare jumS.tare formeaza 0 Imaglne in ogllnd!l a celeilalee - 51 au a cochHie <:31- caroasa curbata, de~cl'lJ..~ la arnbele capete, Se h:r:dneM: CLl animale foramlnjfere - un tip de protozoare - prmzlndu-le cu trornpa lor rud!= mentarn ~i srrlvindu-le cu radula.

Ordj ne p,ri m iltive

Cele dOlI!! ordlne eli mcluste mlllJ,l.sc scm! ~o~e:nogasn'ele ~l monoplaoofore~t' primi!iv(!. Solellogasrrele au au cochHii - 0 camcre.rJstk:!l prlmltlvs. ])8 asemenee. ele au aspec! de vierrne ~i sunt foarte turtue. me se h ranesc aprcspe excluslv cu cmdart,

Monoplacoforele sun! moluste marine Care tril,ie~c in adilnc!.lJ] marilor, lao adiindmi de 200 m sat! mal mi;i][. El~ ali o oochilie conicil distlncl'!,

La-"--II --I' ." " ·-t- . - _ 11 'II;.! .aJ men ar

Molu~tele marine au Uri rol foarte lmportam in lantul allmentar. Cele care cQlwumli prln filtrate rnatene org~mico'l suspendata In a pi" (pre<:um bival vele) sunt cuncscuee ca produd!rori pIimi~ri. Multi prcducarori prlmari suat spot mill'lcati de plls::tri de mare, MO]1,l~1ele n~arlne care mlni;inca ;~lge ~i bacteri], de e;o;;:.emph,L litorinele! se IlUmeIK consumatori priman, jar cele Care m:llnandt animale consumatoare de alte ammale, pl:ecum calmarli, sun! consurnatori secundari.

in eceanele sudice, molu~~ele marine contrlbule la rnentlnerea easakittlor !?G a foctlor, care mlnllnca anual in iur (J~ Zl:o"('~ mtlloane de tone de cab:n:atL hi";I!n~ lor prJ.ndp~ht

Re,latii a.vs ntaj oase

.E:.xi~I~. exernple de rnoluste care folosesc alee anlmale pentru reproducerea lor, fiimI ele la rilndul lor foloslte de catre alte animale. cu acelael scop, In cazul scoieil de apil dulce, acessta ehbereaza larve tinere numite glochidii, care apo! phnes in ilP'<\ $i se ataseaza prin .:;3rlige de nf'oIlvhlile pesdlor care le ies in "ale, Aiel, glochjdnle se t:l'al,~forml!i In scoicl mid care' p;:1.rilsesc apoi pe~W ~i '$1 tncep ~'w:ta pe ptetre, pe care SB' ITix,eaZil.

lnrr-o schlrnbare J~ roluri, to! in apJ. duke, peseele amar lsi depune ouale in mldia piC!<lt:l! de ap!! dulce, unde se ck:l;~'ull~, ouille, In ambele (;,lZ;,II'I, .-:~a.;:i~tia este un~l:lter-.tl;ll ~i dear until dintre partenerl se huc;w~ de avantaje,

Un bun cx'll.rnplu de s.imbinzil, 111 GU'8 amoil parten<;n au ltHII1laje Clintr·o ll.!>Odere,

.r-- ~e illtiilne~te In boo.iclle uria.~ de apt'! dulce, care aslgudl un iiiclapost pcntru zooXLuotde .;;are d'iliesc adfiflc 10 te.s.ut'lIJ l:tlllntalei ior, Celu~e tmnsp;i:I'.;:me specla~e focalil-caz"l h.Ullina asupm maxamelOl'; care tl'a(LSfonnll! pwdu~H ~'ez!duall 1n produ~e 1Je ba.,.;l de ~abi!h' in timpul fu~oslnL:1.lWi, A5emenea pmduse s(mi ."po~ f!)lo~ile <k ~eok:ff. Adandum::a la care tr~ie.<'c soolciiees~e ilStfel limitaa.~ la np(J' mid.

o Clndi .I~ dtir.n,iJt, chitonl,l! 5e t..C4.l ghem pmhu c:., to.ttI pI,",II., mol ale «Irp!l!'I,y! 51 fie inchi •• ~I'I ~hl'iJa protectoan!.

GO Chitonu'll are cClrpLlI mi:ta!a. UII, plcliM mYKU~ai' fll 0, cochille tare. L. ulI.l. SpKII. m-'ntl!UiI tirnoillii Cl~5Ub mIIfjjllnlJl oa· rlioarJ. a (()~llIeJ ,I are ncui pereclil de ,perJ\ ~enslbl!l I", at!ngere.

De-a lungul anilor, molustele au ~ost expioatare d.e om In scopurl decorative si pentF~ i'lr.m(li, Pertele ~ cochllille de sidef sunt produse nstursle ale mOlU$i.elor bivalve, Perlele ~e fo_mea,4!i. canel 'Wl corp strain" de obicel un ~n.'(unte de nj:<;;ip sau un parnzit, rilmane Intre cele doua cochilii ale rnolustet. Aid este Inconiurat de calciu panill devine Izolac de resrul corpului, Prin uuroducerea pe cllile il.ltificiah1. a unei bUCll!u mid de material XI'! corpul unel bivalve, poate fl prodlls[( la comanda 0 fled' 111~ca, Dad! de exemplu se Introduce o 1>uluetl~ mjc~ a lui Buddha, lie forrneaza 0 perlil de forma respecuva ~. spre bucuna turlstilor coiectio:t1<l.ri de suveniruri.

Utillizi rlle COe: 11 iUi IOlr

siderul, partea iriz;;uii a interiorului unor 00· chm,! ar;; ~Ltll!:ZOlre il~ c~rnall'lentt: (:i InCFlI,stllri in. Ie-mil. CochHHle de Pi1JC1ada ,~unt cl.llese In Filipine ~i in IndoneZia. pe dnd cede ale speciilor T'rocbus .:;1 'l~t~'flO slim cule.o:.e to. IfI~ul£11l Solomon ~i alie inslile elin .Pacific.

E.itistll 'un '.m[,uzl.asrn cre~dind pentr.u cochmile ~xOlice. care sum cultc~ din ;il~b{ltide Salt din ctel:CJ'IOrH special<: deJ rnolu9-t~! uncle se C1.J I~\i'~. ~ce',~lei1!' De ~xen,p~u! frun1o;l~'lI ~"TIlc;'i ahalone e~le Cl'e~~~IU in ;;!pele din dreplul cmu~tei. de ,,,ud II CsHfamleL Magll-'

II

o !annl de rlI1ten «1M 1Ilo!'tll lIb;;r, (I~ cdr<tJ' pMci toano! mcep H 511 ·mrmUfi. fie ma.wrO ee R tfez. volt,1i '!!Il"YG, 51! eW'lc#ente0z6 plciimd I' .~.:IJe (ochHii!f.

o P'ozi1;ia prlnclp-ale1or organl! ale !,IllY! ch!ton. tete op,t pilei ale co~hnlel 51.lIIt !ll!Icretate de mant.. Call!! acop!!ri panel! superiOilri ., (orpylui.

zmele ell cochilil de pe stJ':i.zHeprincipIlJJe sunt acumun 111ULl obisnuit in statmnlle de coasts ~i in centrcle rurlstlce ale lumu,

~loh~~lele marine sunt in mod regubl rdl(lslte arepi hf'..1M, Locultorli coastelor exploateaza rnolustele. ff n t~:rj I e "'led~t:eranei. de exernplu, suntexploatate 50 de specll de bivalve, 12 specil de gasteropode ~i 13 specH cit: cefalopode, In 2000; circa 2,3 rnilioane de tone de strillii. ,lU, f()s~ c'on~lI.matof: anual. StridJUe reprezim:I 2")% dill produqla de !no]u/,ltea llimii, tar ~l!e ~p"'''Cii cf(:~tllW sunt InklHle, pectlnldele /,Ii l.lC< icilt;, Cahnatil ~j c:.uacat:iteJe .';Utl,t pes;;:ul;te din. In;].re U pla.;;:a 6J repleZ~n!n cilp[mi ~emnifica[i.ve, pln~. I.a 1.2 miHoane de tone pe ;m! dIn c-.a.re· 5em. SUi1,( ta:plum.t~ {I.e japonezi. Cresd(cmiHe de stl.'ldii ale M,ltil 13L'itaflij~,u. fo~t celt: 1ml i m.<l{~ din El,lwpa, d~lr ele all se:lnrt in ultimii ~1T11.

91

II MOW$TE MARliNE

Pe hlnga scopul ~Hmentar ~i decorartv. rnolu stele marine aduc ~I alte beneficii, Celulele m~IYQa5e ale rnolustelor SI,l!'lt fOlillte' btne dezvoltatc in comparatle eLL mlrlmea snlmalelor, ;\stfd tIi1oju~t,o!!'~e marine sunt utile ell subieeri de liiboI:l:tor, Iepurele de mare este ut:ilizat tn simlli d~ memorie, deoarece <lire celule nervosse foarte marl, Abalonul, conca I'egln::i, calrnsrul '~l Sitriclla au compll?l annbacteneni ~i antivlrali uUII, iar &CoIe'J, de "'Pili duke contine factori ant!tl,l:l110rnl1.

In cluda rnultelor avantaje. nu toate molustele marine $1[111. populare, cateva specii mod cOnsidel'ai,e dllllrnto~m;:" 0 asernenea specle este ~COlcil de lemn nurnitfl Telt~ICi', care g;i!Ll.re~ce reperle obteue precurn barcl cle lernn si st:fLlp~ de s~s~ille'l:e din lemn,

Conservare,a speCililor

Ex.isti! pmin~ specll de moluste mal'ine ;LtUeninWlte, cu exceptia scoicii uriase de ap~ dulce, dar exist:! potendale pericole neevaluate 1!lC;L, Pnntre aceseea distrugerea habitatelor ~i pcluarea. Poluarea este un mare pericol in ziua de <12:i pentru crescIlU)l'iile de tno[;.wtt: marins, in special in. Marea Med.l!er<1n:1. Gnmllmlnarull cu rnetale greJe, m51, bscterii din are reztduale brute ~i petrol ponte II semnlficauva. D~UI'lele prcvocate (]@ toxine sunt mal grave cte...ii! eele provocare prin. poluare cu petrol, MialL1~te~e marine care se hranesc prin fllrra re sum. puse in periool p,rLfi :inBennea lmpuritlllilur, care le astupn Si~~temul de. f1It:l'a.(e, "

n prezent mu~te tiln au s~ IJlll' re;;:erva~1I m;Hin~ DiLI~lmle, dar m::e.ste'.I. nu all fost {.~I'ea~e special pemw J'Ilolu~[~ rna.fine, El('. trebuie sa se m~ll~l1J.l\e:il~ a Oil ~(est<:: lucmi ,Je refllgill. lInde probabll prospetll., A~<Jl.o untie IffrHe all. 11l0111~te come.').t,lhUe, ~ell:i~la.t.ia. O!I<k:~t:iL lmpune s('.zmtrle ]nch~se, m<i.rirnllnil~j1l1e pemtis~ pt:.nerll c:ol(l'Critre ,o;;L cote de pescLLii, #\.,;.en~enea Jeloll. SUrlt, nt'ce,!;:ljle pe[lrJ.TI it HLTli!8 oDlecw:tea In e:«eo, c1;;Lr d~ ubkei l>Llnl promlilga~e ooaJ' dup!! c:e ~I a VIU 10e deja lUI abuz semlllficativ a~l,lpr;~ acestor pop'ula~Li <I.e ~~nimale,

o Forlll1;u_ ,un!!i p~;;; de dtre 0 $tridie. Aclllstll est!! un lII1~anJs!'ll d~ prl)tec~e pen,tN

II preveni nislpul $II parazlll.l, pn!C1J m laNele J viermelul de '!latHllzlI, sl clAunaZl! anlm,atululi• Sntull exterior III mantlllei,. 'epitellul, seer·ad, waturi de 5ubshl,ntii perlaU Wn jun.1I pllrazltilla

"Ii pet1WY .. -I i1l:0111 ~i iI-,1 bee inofen~iy.

de obicel denspopulate de oameni! alra~j de porturi ~i dezvoltari portuare. Limaxl,ll de mare din Zuiderzee a pnmit statutul de ·jnslIfLci,ent cunoscur" din p<l11c:!11 IUC:"l', mdicdnd ca t1U a fost: suflclent cercerat inainte .0,('. disparttie,

Cdc ma~ i'ruiJ~ bivalve din lume sunt scoicile uriase. Acesres tmi~~c in Indo.P~ldHt ~j sun! exploatate de talwanezi In spectal rentru cochi.lii~i carne, Si'lr~e ~peci! unt i'nregastrate de ICC;.;r, cu starutul, de ]01' "rsr" /i-L -insuticient cunoseur' p{lll1i la "vulnerahil", ~icUe uriase traicsc in apele mici ale recifelor corahere, tie p-Jnfl la 20 rn adJncime, Se hranesc prin flltrare (VLl plancton, <ttingilnd dinrensiunl marl In muld ani, puare peste 100 de ani. 'IrlaCl_Cfu;l gfg4$ ereste p:ln;l I~ circa 137 em lungime ~i. este cea rna! mare molusoa cu cochllie djn lume, Poate cS,nt2!.rl peste 20 kg, Scotctle urlase Sf;' gilsesc in unel e rezervatli naturale rnarjne, ~l exista po~:lhIHt~~i pentru cresrerea in~prlv!tctte,

in ves,uj .Bumpei exi5~a: trei molwjte Jns.rine, to:ue gilstcrupod;tg, care 51.mt cbsiBcale de ruCK. ACe'stea ir!.ln'l m<:icul ell bud!!, ('are eSfe "rar", Pah~~Unella UtlCmna, Cilru (:st~

-far'" ~i llmaxul de !l.')_are Time/Ua adspel''Sa. J

-!nsLlficlem CUilOSCU!-, P'i'irnde doua $pedl se

jn:W.lntl~(; in Marea l~[editel'am'. # de-a l1.mgl,ll eoasqei iicta I'tL:ice a Eurapel, ia,r a tleia s~ 'int!i.lne:-1e pe~(e Uo[ In tllme, Amenintlrile pentl'll Ilceste ~lnirrl~lk ~iJnt COtistrucrhl digll. rHor pe rmue, as~n;m::a ~tuaf\{lol' ~i tltrismu.l care afecte~~ habltatele de balrJ,

92

Sc,ait'ij'e to/t (5t6n~) (iii ambefe fll'pete. fie r,f petrec llia(v fI1grciXik' QI;!,cape com~ Ih nfslp., door capatuJ rn~hWl!j fUnd la ved!!lre.

Sti'iJ(1!j'~ cO!JXirahi ;, uni!l .m:!1(i (0." (dregpta). Cur~nfij de apo care ii:tW ,1 ~s ,:IFtIl'dt!$chlzeitum 51lj:.lerioara a comll • ." permit ~PProtk! " elf(f~~Ja pnKlUfllor rufdU!l'Il. Caput are un l'Ium'" mare de 0fVG!Te SiLrno.rlale, !tu'm1t~ eaplaw .... «ITe ajutl5 hi prillderea prOzii.

h~ prezenr, e::-:J,s;t::l p~"t:tu gnlpuri d(,j m.olll~te marine care se b1.1cul'll de un lnteres special din partes 1.: nlunii Intema,ionale pentru Conservarea :'Ilatmii (ICCN) , Aces~ grup urmareste sltuatia plantelor ~l al~i1niilleJor ~i ajlit:i!, la evaluarea amenlntarilor as~IP"''' dlferitelot populadl.

Specii amenlin'\ate

Conca Tegltlil, sau conca roz, (ls~e 0 unportllntif surslll de h.mfl~ pentru t;!!riIe din Caralbe, uncle este exploaratn de rout mulre secole. !n unele locurtconca eSI'E! acum foarte !<litil, PODuk~~~il!.'l d scilzJnd, EXLSt:J:l prograrne de cereetare pentru studierea sa, ~i exista cdtevn sezoane tnc b ise si rrJMlITL restrictive de colectare tn vlgoare, in Bermuda, conca resifi;'( este P.!'f1(ej<ltli:, mel',; o d;\~ifkil drept "amenintata comercia]",

'Irieonul urias, sauuompeta l;l'iWfiUllli, se lnt:l1n<ll~oo pe recife corahere tn lndn-Paciflc, ~i este ctasjfit;a~ drept "rar" de IUeN, EI este d\jta~ de ~o,;l'Dle in(reg~; initial folostt drept com On lnsulele ?l-U,rii Sudice, Hawaii, Sey,;;beHes ,~j Indonezia), ~i mal recent preiui! de ooIeqtonafi, deoarece are 0 cochilie atragatoare, Iunga de panl la 40 ern, se g3!i~t~ destul de rar, oeea ce arrage cclectlonartl. Desi biojogia sa :l fest foarte pu~n eercecata. se pare (;<1 tL'itollul urLa~ se h!'J11e.:;te in princlp,<d ell ~~de d~ mare ~1 Cll hCl]iOtu.rieni;

Doridela oIandezll din ZLl,iderz~, un limax de mal'!!;!, esl.: Oleum probabil d.~sp.:lrutfi, :"l'ULTliirO't dupi1 unUnul de bi;l~I"a. jrir<t!rlor ell apl1 s;!llde, a.cea~'ta specie a in.trolt inIT-un d~d~n rapid dup::l. ce' Zuiderzee ;11 fo$t ,~til:'IUut In mai 1932, Nil a fu~~ v:]zuta ni.ci 11) Wadden Zee din no.rd,car~ esl('. '$[ e.l ~!!l:viJlL P~eirea dQrideJei d~1'I Z:!.lider.::ee dCJmOl1JStreaz!l dpul de :<1men~fl~l'e l:n:frlllnta't de :m:li.ltt' alte l~pecil (:'2:L',e trilie~c in lOne de eslU:at, A~emene.~:L rone .,lln!

I MOLU~TIE MARliNE

o Un pl,li de c:"lmllY C:1I ... trtl.~ III m,ue oI,d"ndl1l'le. UtI1..,11I sp.cll de alm.F', prilC:llm clillrn.rlll IJriil~ AI'1ihireIll:h~ pot (re~te plnli II

16 m $11 tone.

o 0 fQtQg~fI"'fn I~nlm .. p!"n II, .... !'ItY. zelor unu!, C:lllm~r. Cirliglil. ,mid d. p. mllrlillnell ft.tireli VIllnti.lZIIII' Ij'uti III IIIp~'. clllrlilll, prizil. Atlt ~'1ele d,t ,I ten,ta· ,wle!e ail vemun.

vel'llilJize care seWld adesea pe lJ~elea I Ol~rom"i'e ,(Jrotili

,a~aiol~ior SUflt doveel ale .m!!rlm!i acestor <;al. rum 5~O (I ~~.

marl uria~~' III ale dlmensiunll p~zit pe cere ~ de !.In d~!lI1Q1i.

vor sa 0 ~p1,Jn~, DenmJaiji. *" II,

Cefilopodele, precum caracatita, care lIr-e apllilHClZd VIi "Mud

opttentacule I, all, ~i lin cioc puternic, ca de !ipillil ,Vliapo}. ajultPtii'

papagal, J>rilzile, precum pe~ti~, sun! prlnse la de Uri Jet de apt!

ineepll:t ell tsntaculsle, care le apuCii! ~~ ~tI ONIUIl1 dIn paln!Q' sa.

(;lrligcle ~i \I"efit.uzele~or, Apoi, pr.ada este Desdlldetea ,,,tUnfel ,

dusa lOll clcc, (are Iii"lrovoflicl nlnlhrutale. in at wd tD

,F 5!!' po.' . __ ."(:1._

cele din urmti" saltva otr:lvito~re' ucide prada, fm~inllll:l Qin ,dr.apia.

ca;,_qfel frtdU c~;.I';:~l~ta j:lO<lte ,~:;'l,~i consume hrana 1n UniW~,

CaraC:1Ltitele care' tralesc in adancul m;:trllo[ pot sa crej~c:!: mLl~t rnai mJl'ri ~t',lt calrnaril, d~t s-au \r.~ntt, plqine ssemenea essmple. 0 parte c1il'ltt'Q caNtl:l1.Htil tlrla~'fl., atllncaU: la mal la ~L Augustine in Flor:ida, In 1896, indica fap· wl, di ani~lul dmi:lrea tTl jUl' de 6,7 tone,

Camcatitele !~U se pot tolera reO.pro.:;:, in .cea ma~ mare parte a limpu~UJi i ~l eland se lmperecheaza 0 fac cLl,te[lUCll~ele intinse, Masculul tmru;feTJ pungl de spenna prlmr-o S(ubiturn In:t.t-u.~renJt.acul SP~(ia1. :l'ern.eia ,depiln,~ pan~ la 150 000 de Qui!, pe cere Ie pare~te t~illP de eel mut~ sase 5;lptilimin~ duB'!!! ee se produce edoziunea, Ape! maroa rnoare.

C'~f{fQ «Imiim't nu t!f~ Uri ,stQdlu fulWlf. E'~azi~a pu!ror are loe dlrec:i din- tvpsLrle tv oua. Spredea5'ebiR de Ilite mo1.uf(e. ~~n('(l AU we' Illd I4rnKi de ~oclJr}ie, r:ric:i m!'m!r I-!'lUl! PF!ft!.i!o'1.

Sepia aile zeee tentacule, dlrure Clue cliaua sunt mat lungi dedi,t ,celelalt:e, l>i ~desea t!l~nesc spre i'nalnte pentru a se fOOl cu ventuzele poe p£i!!cl~t. Sepiile sunt <lninHaiG carnlvore foarte s~cUaHulte, Ele au un "os de sepie" Intern, forma~ din carbonat de calclu , Cllte este fo.losit Ja susneere ~! pluctre, COl ~l caracatits. ~p!a. areceiule pigrnentare spe,e;lali:Z!l!e care 11 permit sj·~i schimbe culoarea CLl. scopul de ;,l. se camufla, ;;;i adesea a~ lin model alb-negru L~ ",[ zebrei Cl1JlJ Ii' c::§t'e de folos i'rl desisurile de Iarbade mare.tn care tsi petrece 0 mare parte diin timp vlrdlntl

Chitoni

Din cele patru grupufi de !1I1()~u~[e r;!(~se, ehlronu sunt 0 varietate tmportanta. Bi sunt animale marine care trtlie&c HbeJ'I, lIl. :lpe mid, lEi au opt plll,;:i calcarua~e'~.r~~,~ suprapuse, G;;1L'e formeazs 0 cochille (!oi'1ial~" i~ r _pe pa .. ea Vt'filrahl. ~t;l 0 scobuura ce ccndne sase sau .mai n.'1u~te perech! de branhli, S!l!1.!! ccen'cljj, prin care anlm.al~~~ resplli. .~~ se 11I'1(!le,~ In ti1l1pU! nopW,m!!!'Un(if!o alge ~l alse rnaterii vegerale ell nrdula lor, care este pre\':1Jzu~, cu -diill~i"