Anda di halaman 1dari 147
T DITURA TEHNICA cS C. Rusca +» D. Georgescu CALCULUL ~ STATIC AL HALELOR INDUSTRIALE Pe boxa metodei depasrilr sink prezontate forme aventajase de sistematiare calcula statle al structuilor de reastent aie halelorinéustriate-parter. folosind relat de calcu! date aiect tn tele Procedeu! de calcul fotosit permite determinares efecto saniverriapatisie. ca conteintele Lehsio-economice corespun ‘ipa recuinares in ap. 1 eementelor generale paving ste ‘wires a cleo structorllor de recstenta ale halelortndustrite = parte: ip cap. 28 sint cuprinse sitematizarileenleuuta stale pentru diverse tiport destructor ealeul spatial. caleulu! cadre: longitudinale 31 al contravinturior orizontele an plants scoped {ncap. 7 sint ate 17 exemple de caleultstretve LEncraren contine 0 anexa et tabele eu telat de caleu! pentr sveBe tipuet de structurt state, care pot usura considera cal ‘ula! tate corespensitr. TLucrares se adreseaz4 inglerlor constrcton sl studi facultallor de construct WSTTUTOL PEDAGOGIC , SON ce j— SB | fend GA} Control sine: prot de ng. RADU AGENT Fedactor ing, EMILIA TAP ‘Tehnoredactor VALERIU MORARESCU Covert seit NICOLAR NICOLA un ae tipart Cait de pars 18.0. e241 = 1. P ANCORMATIA B Sir Breztana, ae 23-25. Bocuret! STATIC CALCULATION OF THE ‘The authors preset 1 order manual caleuiaton proedre for industil mil structures The calculation bated on the relations of the tsplacement methods very simple ae {o'isyatematiation so that ican be scesullyappted fo varius types of structure. {The eakcultion procedre used permits the determination of te let of spatial bea: owe which s vet tse Doth for he Understanding and forthe economic consequences spate! betavour. In the case of tls ‘where the colnis are pinn-conneted tothe {op or ean be eauldered perfectly restraned,cokimns eam he separeted fom the sroe™ tee'tnd calculated ‘on te ache of cantilever subject to external fore selon and tovcnnecting tres atthe top, fess that ean be Uecty determined by sean of some {Stcuaton seats lven In the appendix fo tie paper. fa the sume pends, relations ‘re aiven for ealoulating worlontal aeplacements ty every column section, bassd on 8 ‘anteverschexe aswell The eleuatlon telations for delermining the Connecting To tran daplacenents are etabllhed for constant setion columns, for olumnne with Saran ectlons with one, two or thre seston vatations, as wal 88 for cofunns With She scion aration and lenge Hees The paper comprises seven chapters and an eppendix. ih chapter 1a summary. ss given of the gneral elements conetning the making-up an ealeultion of te ground indastria mle: Chaptere 12nd Veal mith thesstematisstion of paved spa ta) ealesition for mils with continwovs and sncontnuous Top. The alcltion of lonptocnn frames ado the brings nthe rot gee ven fn chapters and Vic Scteneen tative exemple of ellen ane elt tnaptr Vit "his books meat for cv engineers and rings Its conebution to an cay under standing of the way of plane ahd spatial bebaviour of the mdustiah ail suctares selping thas the Formation of enpleerag spin. LE GALOUL STATIQUE DES WALLES mDUSTRIELES Les auteurs présentent un proctdé de calcu! manuel de premier ordre des structs res aes halles ndustrilies. Le call, ul est hase sur les relations de le nethode des Seplacements, et tees simple du fll de se systhématisation, de sorte qu'il peot cre Spplgat avee svects& aiferents types de structures, Le procédé de eal! ute per: Inet la determination de Partet de i solldarite spatiale det Cements, ce qu eet patie: itrement tile suse! blen pour la contalwance thtorigue que pour lev coneéquenees conomiques du comportement spatial. AU eas des halles dont lx pateaox peuvent tre fonsiders comme aricales ou comme paraltement encastrés & lear parie uperiere, s piles peuvent etre afpards dela stricture et calcalts sufvant Yesehemna ome cone soe soumise &Iaetion des forces extéricures et des frees de latvon A ce niveas,forecs Gul sont alvectement détermintes a moyen de réations de caesl précaées cans Fanmexe fe rauvraye: Savant toujours le scm crue conte, Psnnexe offre dee Tate four fe caleal ds déplacements hotiantau dans n'importe quelle yetion du potest, {es reations de ealea! pour ln termination des forees de llzon et des deplacements ‘nt tables pour des poteaux a section eenatante, pour des Poteau & sestion Verable 5 \ ‘une, deux ou trois variations de a section, ans que our des potenux Agro Evidements ‘et dont la section présente tne varlation ‘Voavrage comprend sept chapltres et uneannexe. Dansle premier capitre sont résumés 1s elements generaox concernant la constitution et cafe des allie Indasttes ites dun seul nivenu, Dales chaptres 2,5 et 4, on presente ia systematanton dt calcu plan etd calen spatial ae solldarstion pour le hale taiture continue oy dénivele, {Le ealol des portiquesfongitudinaux et des controventements dans fe lan de la tlthre st inaique dans les hapitres 5 et & Dans le chapitre 7 on offre 17 exemple Hosta: lis de ‘ate Trouvrage sadresse aux tngénleurs de batiment et contribue Axine melleure eom- ‘prénenson au comportement plan et spatial des structores es halles industslesvisan ‘a fos le modélement dune conception profesonnelie quali des ingens, ‘STATISGHE BERECHNUNG VOW INDUSTRIENALLEN Die Vertasser stellen ler ein andlches Berechnungeverfahren, 1. Grades, tar Strulturen der Induseiehatlen dar. Die Berechnung, diesem wut die eriesvngen der Verschlebungsmethode. sttrt, Ist wegen seiner Systematisieng sehr enact soda slo erfolgetch an verscledenen Strukturertenanwendbat fat; Das angewanite Berech- ‘ungaverfahren gestattet dle Hrmittiang des Elfekte der riumllchen, Zusiuonenir= ‘kung. was besonders wienig ist, sowoh! ar ale Eemitthng ale aueh fr de wirtsSho- flichen Folgerungen des rdumllchenVerualtens. el Hallon mit gelenkigvrbundenen ‘Stulen oder in den Rahmenriogeln vollkomineneingespannt betrschtet, kone dle Stitzen aus der Struktur getreant und aut Grund einer Konsolenschemna ectnet ners en, Diese Konsole wird der Elnwiciung von auBeren Kraften und Verbindsngskeatven lunterworfen, Krafte dle mit Hilfe clager Bercchnangrvertshren, dle lan Aahang et ‘Arbet ri finden sing, erittelt werden konnen. In Anhang, aut einem Koniolensshema Degrandet, werden welterhin Hinweae f0r dle Berechmngen der" wangerehten, Ver- ‘sthlebungen fur Jeden Stiteenqucrshaitt angegshen. fe Brechnungshinweise fur ale Ermtung der Verbindungskrttte usd der Ver- sehebongen snd fur Stiteen tit Konstantem Querschnti, mit verandeien. Quer= Schnitt, tit en, swel oder dre" Quermeehnittevarianten, powie aveh fur elnsttgen Statzen ‘ther nleat mit vollen sondern mit elnoan Querichaitt der stole Hobedane ‘ufroea, estgestellt ‘Dic Atel alt’? Kapitel und elnen Anhang. Im ersten Kapitel werden allgeneine Elemente de Zasammensetsung und Breeunung der Industriehalien beeen, ese smengefadi. Th den Keplteln 2,3 und 4 wird dle Systemathlerung der Berecintngsflae ‘und der raumilehen Berechnung fdr Hallen mit arehlaotendem wie auch gtfennrgers Dach dargestelt. Die Berechnung der Langsrahmen und der Kreuversrebund der Dachchene ist in den Kapiteln 5 und 20 finden. Kapitel 7 fat 49 iuetrerten Bere- ‘eomangsbeep Dieses Buch ist far Bauingenieare gedacht und trgt mu ener Ieehten Verstand- tis des planen und raumilehenVerhaitens der Tndustriehallenstrukturen bel, inde fs auch Zur Bildung ees Tachmsnniachen Denkene verti. PREFATA Accastt carte este destinati 24 contribuie la rezolearea problenelor care apar la caloulul manual al structuritor de resistenfa ale helelor industriate cu diferite forme gi din diverse materiale de construct. Problematiea acettei Iuordri ~ caloulut static al structurilor hale lor industriale — preveupa tntr-o maura tot mat mare prin actuali- iatea si complesitatea ei pe lofi inginerii constructor, att din provetare, cit xi din execufic, preeu gi pe studentit facultdjilor de construct. Pebaza metodei deplasdvilor, in luerare stat preluerate forme avanta Joase de sistematizare a caloululei. manual in’ procedeul recolednit tn ‘oud etape; sistematizarea este duad pind Ta stadlul de aplicare tn prac- tiod, utilisind relapit de calcul date direct tn tabele. Procedeul de caleul {folosit permite determinarea usoarié a efectului coniuerdrit spatiale ceca ce este deosebit de util altt pentru cunoasterea cit gi pentru consccinfele economice ale comportanit spafiae Utitizarea relailor de calcul face posibitd determinarea wjoard 4 eforturitor intr-o gamd foarte larga de structuri de recstenfathelelor industriale, Prin aceasta, luoraree este foloitoare inginerlor construc tori, atit prin reduoerea substanfiald a timpului de eladorare a proiec- telor, cit pi prin faptad ed pot'fi efectuate caloule comparative pentra diferte solufi, alegind solufia cea mai rafionall pentru structura care ‘0 proiecteazd Procedeul de calout expus permite de atemenea tnfelegerea wsoard 4 modului de comporiare plants: spafiald a diferitelor structuri aju- find a formarea gindirii inginerestt. Prin aceasta, eit $i prin modu simplu de aplicare a relajttor ds caloul, lucrarea de Jajé este utd studenjilor de ta facultfite de constrwcfit ta claborarea proiectelor de an gia proiectulus de diploma, Lucrarea confine gupte capitole gi 0 anerd, In cap. 1 sint resumate elonentele generale privind aledtirea i ealeulul halelor'industriale parter In cap. 2 $e presinid sislematizarea caleulului plan al eadrelor transeersale ale ‘halelor parter. Capitotul 3 euprinde sistematizarea caloulului spafial al cadrelor franseersale ale haleor industriale parter ou acoperipul fard dentodari, 7 In capitolit 4 se preainta enloulu! spatial a! oairetor transversate ale halelor industrialeparter cw acoperisul denicelat. Caloulul cadretor longitudinale este presental in cap. 5. Capitotut 6 euprinde elementela necerare caloulului contravintut rilor orizontale din plant aooporipubul. In cap. 7 sint date 17 exemple ilusirative de calcul conduse pe basa relatitlor de caloul sistematizate in sohema de oabvul corespunsi toare diferitelor tipuri de structuri. " Relajile de caloul sint date direct in tabelele din anzai. Fn ansamblul ei, lucrarea se inoalreazd in liniile directoare ale Aezooltirit economic’ noasire nationale privind aplicaren nor solufit tehnioe care #0 condued la reducerea consumurilor sprcifice, la sim- plificarea exeoutiei, ta folosirea rationald a prinsipalelor “materiale Ae construcfii in vederea obfinerii unor constructii exonomice gi durabile. Continuind prooeuparile lor privind sistomatisarea ealeutului manual al structurilor halelor industriale parler autorii isi propun ca intr-o viiloare Iucrare sd prezinte metode practice simple pentru caloulul wnor structuri cu aledtuiri si forme speciale Autorii CUPRINS ts ula haeor indosrale porter... tt LLL Gonsideratiyenerale u 12! Atettuiea senerlé a hilo dadustrile pater 2 Uk Considerait generale privind esletal structuor halsioe tndsivate parte? 18 5 Semalars ucll tn alcaler never abl prer =. 7 21 Scheme comrctive s'achene de cea? 1 22! Cate enerlor transverse le holelor cu acapergal can tae 2 22K Generates 2 222! Structrl in cad cu bare legate eid Lt 18 1225, Structrl In eaare cu stip leat rigid de fem | ob 224, Stront in cadre susp legal arlelat rit a 2.25, Structurt m cadre cu difete lgatent ale spl’ de rigla cadniiei 38, Calcul eadvelor Wansvermale ae haeor industtat eu sructura ime. tec 2 ul aeteor transvasale Ste nallot indatraie cu’ ecoperil denivcat 34 gal eatin Fy ardor Wanaverale fins = 2, Satemataare calcul de conluerae in nivelal scopersult i 324. Genet oo a 1422! Caleta strctotor eu ivelitonre ait gd. a 42, Cateuil structrior eu contravioui! langltwdnile ti plaml acopert= salut 8s “8 Calera do conlucrare la nivelul aeopeisla al yinlor de trnare. - | | 60 ‘Caleta spol al cadre transverse ale hleor Inastlale parter en acope- a " er og ‘endror toagtadinae : e © Cateulul oatevintietlr oxfontale din planul acoperguat. . . sss. 76 2 examplede cle... ences 8 Za General - 2 272: Strvctrl meade cu acoperi continua eu barlelegate gd. |. | 8 ‘8, Structri in eadre eu acoperls contin, cu stip legal eal de ferme, eu sip Tegal artiilat de il so csp avin d diet leet eu i yao 44, Clell catrear ansvenate ale Hallo acopers contin, cu stuctra Smet, 300 75, Call careor tranversale ale haere acopergal denivdats © | 2) | 2 7, Calclut spatlal de conluerre nivel acperiplul contin al ball 17 Cale pati de contrarea car answer ane cipal fiat untlr de tare " ee ae Foard earacrareneadrtetinsvea ca aeaper div Fe Caeai eles srzntte ie sapltlsuperir a sor Une hale ptr ° coperis continu, avind stilptl ew aceeast rigiditate, sub actinnea unet forte Stiontateconcntate npcate la acs ve sme 129 BIBLIOGRAFIE. « cee ee 138, ANEXA. Tabele en formule de ea 137 1T. ELewenre GENERALE PRIVIND ALCATUIREA $1 CALCULUL HALELOR INDUSTRIALE PARTER 1.4, CONSIDERATIL GENERALE Soluin constructiv’ gi ale&tuirea general a unet hale indus- triale depind do un complex de condifir tehnologicn, constructive si economice, Proiectarea tunei hale indistriale are la basa. procostl fetmologie pe care eonstrucfia trebnie s-] serveased in culo mal DUNG condifi Halele difertelor ramuri industriale diferi intre ele ca urmare a diversititi:condifilor eerute de proceselo tehnologice. Unele condifii, eum sint ibuminarea gi ventitarea. natural, aw tun caraeter general, dar gradul de ilaminare gi de ventilare depinde dle procesul tehnologie. Condifile de asigurare a transportulai cu ajutoral podarilor rulante sia grinzilor rulante eare eireull pe rina ale eiilor de ralare sai @ conveioarelor suspendate de. skructunds conduc la forme specifice i influenfeazd conceptia structuril si ale: ferea materahulut din care aceasta este rational sd fie exeodtat Unele tehnoiogit impun eonditit speeifice de climatizare care eondus Ja soluit constructive. particulate. Totodati, este de observat e& tehnologia de productie gi solu: tin constructiva se coreleazd si se condifioneazd retiproe. Adoptarea tunel solufit constructive rationale presupune 0 bund cunoageere. a proceselor tehnologice, a fiuxurilor si « funcfiunilor generate: de acestea, In acelasi timp, stabilirea nectorizért tehnologiee, amplasa ex utilajelor alegerea mifloacelor de transport ete, trebuie eh alba in vedere solufii constructive rationale, corespunaitoare unal anus mit nivel de deavoltare al tehnieit constructifor. Pebmica modern cunoaste o continu’ perfectionare, transformare, innoire a. tehn logillor de fabricate. Ca urmare, capacitaten de aduptare Ta nolle tehnologit ds productie constituie 0 alitate opreciath a unei hale Industrie, clltate.ce poate fi obfinnts, in principal, printr-o coreets Alegere a tTatnei, a inaltimii utile, preetm gia stracturi,astiel inet Si se poatd trece eu uguring’s Ia modernizarea, sau In reorganizarea Produefiei pe baza unor noi procese tehnologice, Gregterea potentialului industrial si ritmul tnalt de dezvoltare ‘al econotniei tarii noastre necesit 0 preocupare permanenté pentru hoi solufii constructive, care si conduct la o continuis crestere i gradului de industrializare a execufiei lncrdrilor, la economii de mhateriale, la reducerea snanoperii pe gantier, astfel ineit si se reali~ joze consiriictii oti Un cost redus gi care 8& poati fi puse in funetiune in timp cit mai scurt. Dezvoltarea proiectiirii de elemente i turi tipizate, utilizarea nor structuri uyoare pentru invelitori si fnchideri, organizarea unei refele puternice de unitaiji de constractit dotate ett mijloace perfectionate de executie gi montaj, eonstituie cai principale pentra Tealizarea acestor deziderate, Tn’ acclasi_ timp. houa conceptie de realizare a constructiilor se reflect’ in modul de aledtuire side calcul al stencturilor halelor industrial. 1.2, ALCATUIREA GENERAL A HALELOR INDUSTRIALE PARTER Ou toati varietatea lor, mare majoritate a proceselor tebnolo: gice au un flux general care se desfagoard pe orizontald, ustfel ine hhalele.parter constituie o tolutie foarte des folosit’. Halele parter fint construcfil care acopers. suprafefe mari, organizate fn plan in forme geomettice regalate dreptunghiulare, sv care rezulti, din aliturati de dreptunghivr (fig. 1.1). In zonele de legiturd a, supra Yetelor “dreptunghiulare dispuse normal unelv afi de celelalte, se pre- — vid de reguli” rosturi in ansambin poate fi considerati ea find al- eatuité din mai multe hale distinete, de form 1 dreptungbiulara in phan. Structurs acestor bal este aleatuiti, In gene Tal, din eadre’‘transver- sale xi cadre longitudi- le dispuse ba distanye te tiodulate; hala poate ven una sau mai mulic deschideri, Se foloseste modulul de 3m yy Aura ineit rezulta deschidert L de 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30, 33 36 m gi mai mult gi travee { de 6; 9, 1%, 15 mete: In’ ge i 12 ‘mtersectia. axclor modulare transversale gi longitudinale se previd stilpi (ig. 1.2, a). fn unele situapii, traveea la stilpii centrali poate fi fin multipl al celei adoptate pentra stilpii marginali (fig. 1.2, 8). In alte situapii, din considerente tehnologice, poate rezulta necesi tutea ea local si nu se prevad’ stilpi la intersecfia unor axe mo- dulare (tig. 1 —+—} + £ + +4 +14 t co ° > « Fig. 1.2 In aceste cazuri, eu cadre complete (cu_stilpi la interseeti inturor axelor) gi cadre incomplete (cn anil stilpi lipsd), este reco. mundabil ca la doud, trei travee s se prevad’ eadre transversilc complete, pentru a st asigura halei o bund rigiditate transversala. pot: avea forme gi alcdtuiri foarte variate. Din punet ‘te vedere a: formelor generale alo seetiunit transversale, forme care ‘nfluenfeazi gi modul de caleul al eadrelor transversale (¥. eap. 2. se disting hale eu aeoperisn! continuu (fig. 1.3. a) gi hale ew acoperi- ut denivelat (fig. 13, 0), 13 Din punct de vedere static, eadrele transversale pretau inedred- rile verticale gi orizontale transversale care acfioneazi asupra con- strucfici gi le transmit Ia fundafii. Totodats cadrele transversale asigurs halel gl rigiditatea transversal necesard. Cadrele transversale sint legate intro ele prin elemente de tnehi- dere sau cu bare, cum sint anole acoperigului, grinzile e&ilor de rulare, riglele garpantei perefilor, elemento care indeplinese gi rolul de a transmite la cadre Inciredrile care actioneaz’ intre cadrelo ‘ale, precum gi rolul de a lega, cadrele intre ele ; in unele este necesar sii se prevadd unele bare care au nutmai rota de a lega cadrele intre ele (de exemplu bare de logitur latalpa inferioaré a fermelor). Cadrele longitudinale pretan gi transmit Ia fundatii toate near citile orizontale longitudinale, asigurind totodati rigiditatea longi finn hall, La stmucturle ex stip din beton armat (structuri in eton arm: sau structuri mixte) ale halelor far poduri rulante, sau cu grinzi rulante sau conveioare, structura longitudinal’ se poate realiza sub forma unor cadre eu stilpi ineastrapi in fundatit si legati artieulat la virf prin intermedia! unei grinai longitudinale (tig. 1.4, a). Ta structurile metalice si la structurile din beton armat ale halelor eu poduri rulante se adopt de reguli solu- fia cu contravintuiri vertieale (portale) > ee oe (fig. 1.4, b). Cadrele transver- sale gi cadrele longi- tudinale sint legate intre ele la nivelal acoperisului, fie prin intermediul nei sai b be fie prin interme- diul unor contravin- ‘tuiri orizontale longi- tudinale si transversale care formeazit un cadru inchis, suficient de rigid. Acest plan de legiturk de Ia nivelul acoperigului transmite la cadrele transversale, respectiv longitudinale, presiunile date de vint pe perefii laterali, respectiv pe frontoane, asigura rigiditatea in planul acoperigului a riglelor cadrelor yi contribuie la realizarea conlucratit spapiale a cadrelor, asigurind rigiditaten Ia rlsucire a Fig 4, “4 1.3, CONSIDERATII GENERALE PRIVIND CALCULUL STRUCTURILOR HALELOR INDUSTRIALE PARTER Calculul structurilor halelor industriale se conduce pe bazw schemelor statice ia schemelor de incdreare care te alestutese pon- fru fiecars element (pane, grinzi ale efilor de rulare ete.), sat pe Subansamblul. structirii_(eadre transversale, cadre longitudinale, contravintuirile din planul. acoperigului). Tn prezenta Iuerare se datt metode de calcul si exemple pentra caleulal’ ubansamblarilor”straeturil. Schemele.statiee $1 sehemele fag calenl sint prezentate si disoutate la eapitolele respective. Diferitele “acfiunt care ineareh structura halelor indastriale sint, in general, urmitoarele: greuitatea proprie a elementelor struc: furii, growtatea proprie a invelitorit gi a elementelor de inchidere, ineiearile date de podurile rulante, grinsile rulante, conveiosrele sau macatalele consol, inearedti date de diferiteutilaje sau instalafit care reazanis pe stractura hale, ine&redri date de greutatea oameni- Jor eare erent in seopuri tehmologice sau de Intretinere pe diferite platforme rezemate pe structura halei, inrearea eu zApads si pre- ‘siunea vintului. In unele cazuri trebuie luata in considerare gi inedr- area, data de. praful. industrial ‘in zone selamice eu grad de seismicitate 6 sau mai mult, struc- ttura trebcie sa fie verfieata sla aetiunea seismies. In amumite sitma- {ii trebuie laat in considerave gi efectut taxtri diferenfiate a fanda- fillor. in general, se previd rosturi la distanfele normate de preserip- fil, asifel Inct solieitarile din efeotul variajillor de temperatura. mu Infiuenjear’ dimensionarea elementelor structurii, find inferioare color produse de forfele orizontale ch care nu se insurneag’, Cind se sidopti soli ln care dimensiunile construetiet depigese pe cele maxim fdmise prin norme, efectul variatilor de temperaturk niu mai poate Hi negijet fnciircrile, eu exceptia celor date de podurile rulante si de actiunica seismica, an un earacter static ‘in spititul normelor din fara noastet, caleulul se face eu. metoda stivilor limita, Coeficientit incdrearilor 1, 31 nf, coeficientit grup’ rilor 1, 31 coeficienfit dinamici sint dati in standarde. Caicnial structurii halelor industriale se face, in’ fara noastr’, fin domeniil clistic ca urmare, se accepta ipotezn suprapunerit efectelor. Avind in vedere ed sin necesare verified la diferite start limita si in diferite grupiti, este recomandabil ea efectele date de diferite inedretri i Se ealenleze feparat pentru fiecare incireare eu valoarea normata n acesteia, Efectele totale corespunzitoare tel annmite grupari se objin-pentra eforturi prin instmarea efeotelor 18 fieearei inedreari normate inmultite cu coeficientii » sim, si, cind este cazul, gi cu coeficienfii dinamiei respectivi, iar pentru deplasiri, prin insumarea efectelor fiecirei incdredri normate yi fara coeti cienfi dinamici, Pentru verificarea In stirile limit de exploatare normal’ in condipii de lung’ durata si pentru calculul la starea limita de oboseals, valontea normati a unor inedredri variabile se inmul- (este cu corficienti ai inciredrilor, redusi, nf. ‘Modul de caleul indicat in acest’ Iucrare este un ealeul manual de ordinul T. Calculul se bazeaz pe relajiile metodei deplasirilor, tind un caleul exact gi in acelagi timp foarte sifplu datoriti sis ‘uatizivii lui, astfel incit poate fi aplicat eu succes Ia un numar mare de strncturi uti in mod curent. Efectul de ordinul IT poate fi luat in considerare pe caile simplificate admise in instructiuni gi standarde. Pentru structurile din beton armat, in Iuerarea [12] se dio metodi de eaten! in care momentele incovoietoare de ordinul TT se dedue din momentele incovoietoare de ordinul I eu relagia My = qM,. Coeficientul » se determing din ipoteza de inedreare cu'forte orizontale la nivelul acoperisului, singura pentru eare se face uncaleul de ordinul IL; se impune conditia y< 1,5. Cu acest coeficient unic % se multiplick momentele incovoletoare I, calcu late pentru toate celelalte ineiredri, Inealeulele de ordinul Ise intro. duce acelasi modul de elasticitate conventional B folosit in caleulul dle ordinul T gi se accept c& modulul de rigiditate (Biyg Z) este con- stant. Pentru structurile metalice efectul de ordinul II poate fi luat in considerare direct in relatia data in STAS 10108)0A—78, pentru verificaren barelor fncovoiate gi comprimate, relafie de tip Perry care se bazeaz pe momentul ineovoietor M, gi care fine seams $i de efectul pierderii stabilitaii. O sinteza a diferitelor aspecte teoretice privind calculul de ordi nul IL este data in Iuerarea [11]. Pentru structurile cu stilpi zvelti din beton armat in Iucrarea [5] sint date hazele teoretice gio metods de calcul mai detalint’ in eare se fine seama de faptul eh moduli) de rigiditate (Baye Z) este variabil, si anume seade pe msurd ce solicitarea creste de la cea de exploatare In cea de rupere. Procedeul de calcul indieat in aceasta Iucrare poate fi folosit i in vederea unui ealeul automat Ia calculatoare electronice (10, 7). In acest scop, in deosebi pentru structuri mai complicate cum sint cele tratate la cap. 3 yi 4 se dimensioneazi barele structurii (olosind procedeul de calcul indicat in aceasta Iuerare si apoi cu dimensiunile alese se face o verificare la calculator folosind unul din program de calcul existente Ix diferite institute de proiectare si institute de inviimint superior. 2. sisTEMATIZAREA CALCULULUI PLAN = AL —CADRELOR ‘TRANSVERSALE ALE HALELOR PARTER 2.1, SCHEME CONSTRUCTIVE $1 SCHEME DE CALCUL Solutia constructiva care se adopt depinde de datele concrete ale halei care se proiecteazi si trebute fie conforma eu conditile reale in eare va Iucra constructia ; experienfa sf eapacitatea tebnie’ « proiectantului au un rol important in alegetea Une! solutil ratio uale pentru cazul dat, Solutia constructiva este materializatt prin schema constructiva care cuprinde aleituirea generali, dimensiunile prineipale,.forina simodul de legare a barelor din care este formats structura, Pe baz tinei predimensionari saw prin comparare en coustructit’similare, se fice o primf alegere 2 settiunti batclor structuriy tinind seama de conditiile de rezisten{a, stabilitate, aveltefe, perioadele. vibratiilor proprii ete., cerute pentru structura care se proieeteazt. {In maite situafii, cum sint in special cele ale halelor eu aleatuire geometrick regulath (travel ogile, endre. transversile. cu. aceensi Figiditate) si care sint practic tniform Inedteate (hale. fir poduri rulaute sou eu poduri rulante ugoare), caleulul plan reflects sufi- cient de exact comportaren reali a structuri. In aceste situa este stuficient ca din structurd si. se separe eadre plane eare si fie calculate tiuunai la inedredrile care actionears direct in plant lor. Caleulul se conduce pe schema static, interpretind in_mod simplifeat formele barelor si modul lor de legare. In tebnica actual se foloses: invelitori en pante miei astfel inet, in schema de calcul 4 cadruloi transversal, righ, eadrului este considerata. cao. bar dreapt inclusiv in cazul halelor eu invelitonrea eu pante in dova ape. Dimensiunile geometrice se dedue din schema constructiva. in toate solute, iderea Za eadrului este distanta dintre axele stilpigoritor de deasupra grinzilor eailor de rulare. In cea ce Driveste indijimea M1 a cadrelor, aceasta se ia egali ew indltimes de la partea superioara « fundatiei la axa riglei cadruli, in eazul u cadrelor din beton,armat monolit, san a eadrelor metalice en rigla {rinda ou inima pling, Tespectiv inilfimea de ta baza stilpului. la Exipstioferioart a fermei a stracturile eu stilt lega{i rigid de ferme, Feipectiv inaijimea de la nivelul superior al fundagiei la fafa infe™ Foard riglelor, in eazul structurilor cu riglele legate articulat de sip, fu tg. 2.1, respectiv 2.2, sit date pentra hala en neoperigul con- tin, respectiv pentru hla. eu neoperigul eu denivelir, citera ‘exemple de scheme constructive (fig. 21, « $i 2.2, a) precum 9i sche- ele statice corespunzitoare (fig. 2-1, 849i 2.2, 8 In_plannl acoperiguluise-previd constractiv legituri_ intre cadrele thansversale (saiba sam eontravintuiri), dar in ealoulal plan al eadrelor nw se fine seama de aceste legirur, astelineit in schemele Statice, cadrele transversale apar fark legaturte lor eu cadrele veeine, ceca ce earacterizeani caleulul plan. Pe baza, predimensionirii se determin’ momentele do inertie ale barelor. Pentru un calcul manual de ordinul T este suficient si se emnoased numni rapoartele intre momentele de inertie. ‘La ealeulal deformatilor intervine modulul. de Yn cazul structurilor metalice B= 2,1 % 10" kgfjems, ar in. cazul structuritor din beton armat se Iuereaz en un modul de easticitate conventional, Buy eare depinde de marca. betonului si de pro centele de armare: Bentru ea intre rezultatelecaleulelor si comportaren reall a structuri aa fie o eit mai bund corespondentay este necesat a schema statied si interpreteze eit mai fidel schema construtivi Stea detalile de executie st fie rezolvate in eoneordan{a ew schema ftatiod. Ta uncle tipuri de structuri, Iuind in considerare patriculari- titi de comportare sau de aledtaire a acestora, se pot’ introduce mmplfiesri in interpretarea scheme! de ealeul, in fimetie de natura fau de pozitia inetreirit, ecea ee conduce Ia un caleal mai simpli, dar sufleient de exact. Astfel, la strueturile eu ferme legate rigid do stilpi, indeosebi cind silpi sint in trepte si ind rigiditaten. Ia rotire 4 formelor este de 8—10 ori mai mare decit rigiitatea. la votive & stilpilor, rigiele eadrelor pot {i practic considerate ea vind rigidi- {atea infinita in raport ed silpit Ca urmare, pentra toate inedred- rile cu direefie verticals aplicate po rig, stiipul nu poate impiedicn tendinga de rotite a fermelor, astfel inci caleulul se poate conde pe schema simplifieatt a unei strueturi en rigla grind’, continu’, legaté articulat de stilpi (tig. 2.3, a) Dimpotrivé, pentru toate inedreiile eu direetio orizontalk sau momente incovoietoare aplicate pe stilp, fermelerigide impiedic& tendinga de rotire a capetelor superioare ‘ale stilpilor, astfel incit 18 Sone cco 4 Ine 4 wh. —4& | Les storie ert ae Sibtaenpesiones face 4 — Fig. 23, Asner ier ial ills Atte pte ie sige b 19 Seen del Selene craactve caleula! poate fi condus pe schema simplificatt a unei structari en stilpi perfect Ineastrati in right (fig. 2.3, 0). La unele structuri din beton’ armat continuitatea armaturit ste realizatd numai la o fafa a secpiunii (fig. 2.4), astfel i tur intre right gi stilp, sau intre rigle, poate {1 considerata ig. 2 turd continu’ numai pentru acele actiuni care produc tensiuni in zona_armiturii continue. . ; ‘Diferitele inetiredri pe caro structura trebuie si le prein gi si le transmitd la fandafil sint Iuate fn considerare prin schema de ineiir- care, In care fiecare inercare este trecut cu valoaren sa normata §§1 pozifia in care Inckrearea respectivis actioncaas (fig. 2.5). Fig. 2.5, Caleulal static se conduce pe baza schemelor de calcul si a schemelor de inciireare si se face separat. pontrn fieeare inedreare, san pentru grupul de inciredri care actioneazt simultan (de exem- plu incdretrile PQ), si PU), date de podurile rulante). Efectele totale, eforturi si deplasiri, pentru diferite grupri de actiuni so obfin prin iusumarea efectelor conform celor aritate la paragraful 1.3. 2.2, CALCULUL CADRELOR TRANSVERSALE ALE HALELOR CU ACOPERISUL CONTINU (vez! schema de calcul 31 exemplul de caloul 1 de la paragraful 7.2.) Generalitati tn numeroase cazuri, solupille care se adopts pentru alestuirea secfiunilor transversale ale halelor industriale pot fi reprezentate prin schemele statice ale unor structuri in cadre la caro stilpii sint logafi intre ef numai la virf printr-o bark dreapts sau frint’ numit& rigla cadralui (fig. 2.6). Rigls poate fi o bari cu sectiune pling sau © grind cu zibrele, legatd rigid sau articulat de stilpi. 2 an Fig. 2.6, 2.2.2. Structuri In cadre cu bare legate rigid Structurile in cadre eu bare legate rigid intre cle sint aled fuite din stilpi en secfiune plin’ sau stilpi en goluri mari (fig. 2.7) In general, stilpli sint ineastragi la bazs. Fig. 2.7 Caleulul acestor structuri poate fi sistematizat, utilizind deplasirilor, sub forma procedeului de ealeul in doud etape, ‘aplicat intr-o form specifick acestor strueturi, Necunoseutele Ssistemulni sint rotirile nodurilor, 0, si un singur parametru grad de 23 hertate, anume deplasarea A a nodurilor, exali pentru toate nodurile Tha. 2.8), Fig, 28, In etapa T de caleu! (fig. 2.9) en nodurile bloeate fa deplasa: te, en ajutorul unui proceden iterativ (Lransmiteres rotitilor, pro- cedeu! Cross, procedeul Kani ete.), se calculeazi momentele’ inco voietoare pe AMP si forta de fixare 2, in blocaj, care Pig, 28 oontine ete hpi ea In stapa TT de caleul (fig. 2.10), eu nodurile libere ta dep'a- sare, se mcarea cadral eu forta de fixare H, ealeulata in etaps Tsi lata u sem. schimbat gi xe determind momentele incovoietoare Momsutele meovoietoare finale My regulti din snsumaren eiectelor celor dou etape de ealent My = a + ae 22 ez insumare, prin care se trece de la sistemul de baxa din etapa I, In eadrni eal (prin inedirearea cadrului cu — &, in etapa TE si prin’ insm se Tealizeazi condifia R, =0, corespunzitoa- - [y re cadrului real, care nu Ce} are o rezemare la nive- Ap ul riglei). Tn mod simil determin’ oricare alte marimi ; forte tdietoare Ty fori axiale Vj, de- plasiri A,, rotiri 0; ete, T J Momeatele incovo- ‘etoare If din etap: Fis 210 de ealeul se determing. in modul _urmitor : Se di cadrului 9 deplasare unitara A= 1 si se blocheazi in aceasta porifie (fig. 2.11) ; se ealeuleazi cu un proceden interativ mo: mentele de cap de bari mip? si forja de fixare R, care reprezinta igiditatea la deplasare a cadrului yi este dat de’relatia Pig, 201 nie bmi Ray (28 ute Hy Se serie ecuagia de conditie Ry -AR=0 24) care exprimi conditia ea in bloeaj fora de fixare sh fie nu Din relatia (2.4) se obtine as 2 i fn conseeintat E, MP = mip A = mp Er, 2.6) E (2.6) Pentru simpliticatea ealentului se pot face urmitourele six tematiziti : 1) Toate elementele nevesare caloulului in etapa T (igiaitii, mmomente de incastrare perfect, coctioien|i de. tansmstns kt date in tabelelo 1, 2 gi 3 din anosa pentru stilpi ou seottne pling 8.0 treapta, respeotiv ou dou san tre trepte $i in tabeltl 4, yon tru stilpi ot goluri mar). Este de observat ii in tabelele din anexis sa adoptat pentru momentelo Ineovoietoare pe cap de bari semaul portiv. penta Sensul care produce tensiune pe fafa din stinga, oohvengie tate sin: Plitic’ sorierea relatiilor de caloul din tabele. In cazul in oare momen- tele Inoovoietoare caloulate ou relatile din next tint folostte ra retoda deplasirilor, semnul 1a capktul superior al stilpulut so gas: {weazi, iar semnul in incastrare trebuie schimbat (Iu metode de. twrilor ambele semne trebuie sohimbate), 2) Tnodroind endvul in etapa IE on o fort Ry 1 ain eouatia 2.5), 80 obine A=, iar eonatin (26) do Ryn (2) in care iy, ="* este momentul pe cap de bari din inciircarea z cadrului eu o for(i unitars R, = 1. fn consecing, relaia (22) devine My = ME + MP = MP + Hy Tin es) Relafia (2.8) arati ci etapa TE de calcul se efectucaza o singur’ Gat, ind se caleuleaz’i momentele inoovoietoare Unitare fin, Me mentele incovoietoare 4?) din etapa II produse de diferite thekretet fe obtin direot prin inmulfirea fortet de fixare R, corespunzitoare iueliroirit respeotive, caloulats in etapa I de calcul (relafia (2.1)}, ou momentele incovoietoare unitare in,. Modul do aplicare practic’ a procedeului de calcul desoris esto Zemumat In paragraful 7.2 in sohema de cafoul si in exemplul de sal 1, % (nr 22.3, Structurl In cadre cu stllpi legati rigid de forme (vez! schema de calcul $1 exemplul de calcul 2 de la paragraful 7.3) Structurile in cadre ou stilpi legafi rigid de ferme sint aleitu- ite din ferme gi stilpi ou inimii plind sau ouzibrele, sau stilpi ou goluri mari (fig. 2.12); stilpii sint de obicei incastrafi in fundatil. Avcste ig. 2.12, struoturi, la care se poate admite oi rigla,cadrului este infinit rigid fn raport ou stilpii(v. fig. 2.1), sint-struoturi ow un singur grad-de nedeterminare geometries, parametral grad de libertate, exprimat prin deplasarea A a capetelot 4 atilpilor (fig. 2.13). Ca urma- o calcul aoestor struoturi | @-2 %=0 ql] se’simplifi in mod aprecia- 7 4 Dil in rapert ow oaloutudde- | / / soris la pot. 9.2.2. (v. fig. 2.8), Y Pentru tote inoireirile ver- . ticale aplicate pe rigl ca- 7 7 x rato, atonal comport Fig 21, numai etapa I (in stilpi nu par Tie Imoowoetoar gi in conseing fora de fixae oxte nuki, K, = 0). Caloulul se conduee pe schema unei grinzi continue (v. fig. 2.3, a). Pentra inedrotri orizontale F° sau mo- mente inoovoi M" care actioneazi pe sttlpi (stilpii find considerati perfect i ccastrafi in rigla ca- drului), caloulul in etapa T conduce la solicitiri numai_pe inolroafi (fig. 2.14), 27 In aceste condifi, folosind metoda eforvurilor, se pot caloula 1 pentru diferite inoiredri neoanosgutele in punetele de legaturs dintre ) Milpi gi righ, adios reaofiunea X, si momentul inoovoietor Mit, ~- If, (v. anext, tabelele J, 2 $13, pentra’stilpii ou séofiune pling ono treap- 8, respeotiv dons sau tre { trepte gi tabelul 4 pentra y stiipi eu goluri mati). Tn \ mod evident, fora de fixa L : ro in blacaj Ry are ex- / Z Pree : 6 R,=3X. (2.9) In etapa II de caleul, cadrul se ineared ou forfa 2, ou semn sobimbat {ie 213), ‘Pentru a da cadrului o'deplasare unitart A i, ehte necesar ca flecare sip sf fe inoircat ot 0 fOrj4 My egalh. ou igilitaten au 12 deplacare. Valorilesosstor forte Ry gia momentelor incovoietoare mi = ma produse la capAtul superior al stlpulul I aha ineacearea aus. tuia fora, (lig. 216), sint caloulate tn anoxa in tabelele te 3 418 pentea stilps ou 0 tregpt, rmpaotiv dank san tre irepte af 1 ak 7 | Fig. 2.18, | | IN nN ig. 2.20, 7 7 * tabelul 4 pentru stilpi ou goluri mari, tn mod evident, reaofiunea ‘in blocaj , ogali cu rigiditatea cadralui la deplasare, este data de relatia Rawk (2.10) Din eouatia de conditie (2.4) sa obyinut (2.5) aah R 28 Ca unnare, sub actiunes forfei de fix Ey, stilpul I se inearo’ cu o forti F, = RA, proportional ou rigiditaten sa la deplasare Baan =k, aR, (2a) R in velagia (2.11) R, 2B eas R “ este un ooeficient de distribuyie ce caracterizeazi rigiditatea rela- tiva la deplasare a stilpului Z. Sub aofiunea forjei P, = R.A ta capitul superior al stilpalui J se produce momentul incovoietor MP = Am = R,™ = Ry, (2.13) sm = Ry (2.3) in care iy este momentul incovoietor corespnnzitor inedretrii cadru- lui eu o for(i unitars R, = 1 (fig. 2.17) si care se calouleaza ov elagia oO 5Q aA y=". aay R rT In consecinga, din imedroares oxdrulixi in stapa TI de oaloul on for- ta de fixare R, in capete- 1 J x le superioare’ ale stip uy. 2.7 lor, apar forfele rey si momentele ineovoletéare 2jiy (fig. 2:18) ty ei bes is ¥ oe] T Z F € 29 Jn final, insumind etapa I (v. fig. 2.14) ou etapa IT (fig. 2.18), saloutu spore poate conduse in ontinuare separind stip di struoturd (fig, 2.19). Fiecaro stilp” se‘ calculeazit pe sohema unei console inciroatis ou aosiunile exterioare gion eforturile de legitura aplioate ta carotene aap pte, MPR phy ag Fig, 2.19, superioare ale stilpilorjla nivelul Uilpii inferioare a ferme Ra Eink, (2.5) M, = i mR, (eas Pe aceeasi schemii a consolei se pot calcula si deplasiile in gricare sectiune, precum $i rotirea la virful stilpului, folosind tabelat 9 din anexi. Pentra simplificarea calculului sigefii orizontale tn Greptul cli de rulare a podului rulant, s-a intocmit tabelal 10- Pentru structurile In care stilpii au aceeasi rigiditate, caloulul deplasirii orizontale la nivelul riglei eadrului se poate face direst ou ajutoral tabelului 11 din anexé. Bforturile de legituri din capetele stilpilor, forte X, si momento Ineovoietoare -M, se introdue eu sensul lor, aga cum acesta result Gin ecuatiile de echilibru in cele doui etape de calcul (v. fig, 2-14, Tespectiv 2.18), Relaiile (2.15) si (2.16) pun in evidenga prin son. nul a; faptal ci in etapa If de ealeul eforturile pot avea acelasi sens € reas sau mai multe, s& se deplaseze lateral diferit tat ae cadrelor, spree suit alone ar gaat oon sn sess soomente Incovoetonre i forje thiiosre Renee ne 845, clea plan (lig 3.50) ne consent cb fogs Raa ha 38 (rr in intregime de eadrul k pe care actioneari forfa. Cadrul k inctireat s0 deplaseaz’ cu valoarea A, ; cclealte cadre nut se incarcls si mu s0 Geplaseazd. In calculul spatial (fig. 3.5, b) efectul conlueririi se manifest prin reactiunile elastice Ziq. Cadrul inedireat i se descarcts eu forja Ru, iar cadrele vecine se incare’ cu forjele Rp (fig. 3.5, 0)- Esto evident relagia ‘Ry UR (Ba) {in consecinf’, in caleulul spatial, forfa 2, este preluatt de mai multe cadre prin conluerarea spatialis'a acestora, care so ineare’ cn forte tn Ry, in caro uy este definit coeficientul conluertrii spatiale [23]. Chdral i s0 ineare’ cu forta wR, = unk, = Ry — Rs (2) si se deplascaz’ en valosrea A, (©. fig. 3.5, 0) ‘In comparatie et un ealeul plan rezulti: wR, O1 By 39 Conlucrarea spafialt depinde, agadary de modul de aled alt dopinde, dem leituire ‘8 structuri, de natura inedredri si de gradul de conlucrare = realizat, factori care influenfeazs efectul conlucrdnii, atlt separat, cit. 31 im interdependenfa lor. Pentru una gi accoagitstructurd, un caleul plan Serene = Sean 2-8 ‘ eon emt I. LE. Fp. 26, sete sufciont de exact pentru unde incéredt, in ti alte inchvini esto novelar tun ealeul spatial, “Aste ih a eentet entra structura din fig. 2.6, a ou eae trangrerale et nea eittace esto sufion an eat lan ait entra inesvomes eee teal te aetionenz Perigla cadrului, chiar dact& aceasta ar varia gle Ta un codru ta altal (dooarece nu so’ protue deplacar iret Irememmecints conluerarea spatial’ nu se manifest), c ru inctircarile p, si p, din actinnea vintului pe pereii laterali (deoarece audrole find egal inctroate i avind aceadsPigidtats alee din fig. 3.6, b, eu cadre trans le si cc ee armtate maa chia, Retina Pe §i py este Inobreato dar eu ngiditate dferit, va aparen tendimta de deplases Bets ta a {conlusri spatiale te manifests Ta see ee eee ra Inckrerilor din podul rulant'Q, fenomonal de contrary xe hans 40 (nn fest pentra ambele structuri, deoarece inelirearea are un caracter Jocal gi deci apare tendinfa unor deplasiiri diferite ale cadrului incar- cat hy tat de cadrele i,j, l, m, vecine acestuia. ‘fn consecin{, in éazti halelor industriaie, efectul conlueririt spajiale este indicat sh fie luat in consideraré (dae « > 0,1) in trmitoarels dow situatil ‘a) pen:ru Inetrearea din vint, fn eazul cind cadrele transver- sale au Tigiditate diferith (w. fig. 1. 2, 0), sam eind local lipsese uni stilpi (¥. fig. 1.2, ¢)- Un ealeul spatial simplu gi suficient de exact (dae 2 > 1,0) se poate fave (23) distribuind la cadrele transversale inedrearea din ‘vint care aefioneazd pe ansamblul structurii (in eazul din fig. 1.2, 8), sau in zona locals (in caznl din fig. 1.2, ¢), proportional en rigiditatea Ia deplasare a cadrelor transversale ; }) pentru incircdrile date de podurile rulante, sau de macarale fn consali, cind « > 0,1, efectul conlueririi trebule examinat de Is caz la car $i este on atit mai mare, en eft incaredrile date de podurile rulante auo pondere mai mare ihansamblul incSredrilor care acfio- neazi asupra structurii, SISTEMATIZAREA CALCULULU! DE CONLUCRARE LA _NIVELUL 32, ACOPERISULU! 3.2.1. Generalitati Dn ealeul spatial in care s0 ia in considerare numai efectul con- Jucrarii In nivelul acoperigului este suficient de exact oind grinaile eiilor de frinare sau alte grinzi orizontale sint realizate ca grinzi simplu rezemate, sou cind sint realizate ea grinzi continue, dar an © Tigiditate foarte mici, astfel inclt a, < 0,1 [v. relatia (3.4)]. Con- ncrarea spafiall Ia nivelul acoperisului se poate realiza prin inter- mediul unei Invelitori de tipul saibi rigid sau prin initermedial unot contravintuiri orizontale longitudinale amplasate in planul acoperigului. Ipoteza gaibd rigida corespunde teoretic situafiei in care planul finvelitorii te comport in ansamblul sia ea un corp rigid caro acfiunes ixearearilor suferé translatii, rotafii seu translatii-rotafii. ‘Acesta. poate fi eazul unei invelitori continue (fr rosturi), sau a nei strueturi on o contravintuiro general in planul acoperigului. In practica curent& se accept ipoteza de saibi rigid’ gi in caral unel invelitori din elemente prefabricate oind in planul'invelitorit prefabricatsle ocups intreaga suprafaj a acoperigului ca in cazul a unej hale cu 0 singuri deschidere firs Iuminitoare (tig. 3.7, a), sau cind suprafafa plinurilor este continu si determinant in anisamblul Invelitori, astfel incit aceasta si poati fi considerats ca un corp rigid. La acoste gaibe este In general suficiont si se verifice od grin. ile pe care reazemi prefabri- eatele pot Tua singure forja ‘thiotoare, ceca ce corespunde ipotezei in care rosturile in Tungul prefabricatelor nu Iu- creazi. Un ealenl mai exact al gaibelor din elemente prefa- o bricate, indicat in special cind {n involitoare se previd goluri ‘ari, este dat in luerarea (31 Cazul legit cadrelor transversale ci contravintu- ii orizontale longitudinale (tig. 3.7, ®) corespunde ipo- tezei wie legituri elastice, considerind ¢& acoperigul s¢ ‘comporti.ca.o grinds ale ckrei deformatii sint eompatibile cu . deformafiile cadrelar. Aceasts rie a ipotezi, poate fi acceptats in * toate cazurile in care cadrele transversale sint legate i haleien elemento continue si dezvoltate in planul invelitori, {ncit si se respecte condifia (3.4). in concluzie, in ceea ce priveste comportarea la nivelul acope- rigului, caleulul se poate conduce in una din situafille urmiitoare + 4) calcul spatial de conlucrare cu invelitoare gaibi rigid, caleul caracterizat prin faptul o’ o incdreare local are efect asupra intregit structuri gi care practic poate fi aplieat clnd « © 00 5 ) ealeul spatial de conlucrare prin intermediul unor grinzi elastice, calcul caraterizat prin faptul ek 0 incdreare local. are ‘un efect spafial care se limiteaz’ in zona in care inedrearea actioneazs 41 care practic poate fi aplicat elnd in planul invelitorii se realizeazs elemente continue suficient de rigide astfel incit = > 0,1 (accasts ipotez’ se poate realiza si in cazul in care cadrele trausversule sint legate cu elemente simplu rezemate in plan vertical, pane sau che- soane, eu condita ea in planul acoperigulni sé se realizeze o continui- ‘tate capabili sk transmita solieitiile care apar din efectul de con- Iucrare [23]) tungal astfel cy yO caleal plan, earacterizat_ prin foptul e& 0 Snedteare Toeal are siest hum planul endralui in care actioneazi, ipotezi care ave eiizeaul ind conlucraren spajialk nu esto realzata constructiv, sau cind « < 0,1. Incadrarea in una cas. din aceste situafii trebuie fiicut de Ja car la 3.2.2. Caloulal structurilor cu Invelltoarea saibi rigida (vezi schema ‘de -caleul gl exemplele de calcul 10 1 11 de la paragraful 7.6) Caleulal structurii so poate face utilsind procedenl de ealeu! in dow elope doris la parograftl 22 9] toate sistematizirle Ind agra. " cate oe ee ge aleu, ou nodurie blocate Ia deplasare, ma exists nici o deosehine Intre ealculul plan gi ealeulul spatial ; aceasta esto Cousecinga dizect® a lipsel de rigiditate 1a risucire a barelor longitudi- Sc it pede ial ene or ned Thomentele incovoretoare ip (¥. ig. 2.0) gi forfa de fixare in blocaj 1, [v. elajia (2-1)} In etapa TI de calcul, cu nodurile libere Ia depla~ ‘esos inate stan spatial ou forfa ust ex semn skim ‘Spre deosebire de calculul plan in care aceasta fort era Iuati numai @e cadrul ine&reat direct, in calculul spatial forta R, este preluat& OF Giuituulte cadre transversal prin conlucrarea spafiali a acestara 5 dt assreat i revine fora pliAv. fig. 35, 0). Ca urmare, eouafia Garcons (2a), By AK = 0, corespunsitoare caleulului plan, devine in calculal spajal ah, — AR es) Din eouafia (8.5) rezults: . ahs (3.6) 4 R si deci [v. relafian (2.6)] se obfine : AP = mip = ump = amp. 6.2 Insunind efectele din cele dows etape de ealoul, relafia (2.2), a, Mp | MOP, corespunzitoare caleulului plan, devine tn ealéniat spafial de’ conlucrare MY = AND +e MP. 8) 8 1n mod similar se pot calcula ; forjele tii 2, oxi SH aes AM, roe las SN TPs Cove ig. 3.8 sint ardtate comparativ pentru structura din fi a, gehen iuttas plan ig, 2.9 tna alu apa at (ig 8 e)- Din aaan igang cui Win Flaite (3.5) 9 (8.8) nates ppt pe th oi eo “Tit 1718 Fig. 38. 6& tree acl! plone ue eal spay i sett Mt cl al cena tas Cadi woh spa Steer Se oat apa spy te 3 expr Peat ema i 28 ate ae ineiircat cu forta de fixare R, care actioneaz’ pe cadrul k. . 44 ‘Schema de calcul esto arlitaté in fig. 3.9, b, in care forta R, este mutatis in central de résucire O al sistemulni, 2 e&ret porifie se deter- mini cu rdafiile = (3.9) (8.10) Pact Poteet driers 0 Y a 2 k 1s « ae x - 1 55 Fig. 39. fn care: 2! este rigiditatea Ia deplasare a cadrului transversal j yy“ Fgiditatea la deplasare a cadrului longitudinal J ; int distanfe misurate de la un punct O,, arbitrar ales, pind Is cadral longitudinal J, respectiv pind la cadral transversal j In contrul O de rasueire al sistemulut acfioneaz’ forfa de fixare R, si momentul de risucire M,=2B,a 1) in care d este distanfa de la punctul de aplicare a forfei 2, la central de rigiditate 0. . ‘Calculil se poate conduce considerind c& ansamblul din fig. 3.10, a se translatears intii cu deplasarea A, sub efectul forfei Hy 259s 45 (tig. 3.10,0) gi apoi so roteste cu unghiul g, sub efectul momentalui de risucire Af /fig.3.10, e). Din forfa R, se incared, numai cadrele transversale (fig. 3.11)'eu forfo Bj, proporfionale cu rigidititile In deplasare Ba acestora Fig. 3.10, SE Mie st aE Din momentul do rioueire M, (fig. 3.12, a) se inearcd atit ca- arele transversale cu forte Fi, eit si cadrele longitudinale eu forfe Fh (ee 3.3 fnsumind efectele, rezult8 e& din aplicarea unei forfe excentr 2, pe ansamblal rigid, eadrele transversale se incared en forge Fu = Phy ch Bis (3:3) iar cadrele longitudinale ew forte Fn = Fi. (3.14) Reafia (3.13) pune in evidenf prin semnul «4 faptul e& fortele ji, produse de momentul de rasuciro Mf, au unelo acelagi sens ou forfele Fj, produse de forja #, iar altele un sens invers. 46 Forfele Fi respectiv F% se determin (v. fig. 3.12, 6) din conditia M, = EF d; + DP 18) Fig. 2.12 ita ‘isucire O un Considerind Ja o distanfit unitari de centrul de risuciro cadru fictiv 1 de rigiditate J (fig. 3.13), care se incare’s din momen- tui de rasuvire AM, en o fort Fy, remulth 1 =n, (6 FA=Fiz 616) ean vow deplasaren unitaré a eadrului 7. Pentru cadrul transversal j reaulta 4 a a. 628) Fig. 3.13. Deplasarea 4, poate fi serisé in raport cu deplasarea A, (fig. 3.13) sub forms Aaa, 6.19) a Introducind in relafia (3.19) valoarea A, din (3.16) reaulti aa aaane- (3.20) Kgalind relapin (3.18) eu (8.20) se obine A, ma Baw. 2 ae (3.21) In mod similar se obtine F, r= F ae, 3.2 Fad! (3.22) Finind seama de relate (3.21) gi (9.22), retatia (8.15) devine at, = 7h (aR! ah 6.23) ‘Relafia (3.23) poate fi seriss eub forma 2 M,=7 z a (3.24) in care J are semnificatia unui moment de inerfie al rigiditagilor si fare oxpresia we TH EaW EDGR. (6.25) objine M,R_R,aRt er (5:20) Cu valoarea F, dati de relatia (9.26), retafiile (8.21) gi (8.22) devin : Py = Had Ry (3.27) 1 day BE fe = (3.28) “a Insumind relafiile (8.12) gi (3.27), relafia (3.13) devine Fr R dd,R BP, ry = (2 4) pe, rei = (spe) (5.29) Cadrele longitudinale [v. relafia (8.14)] se ineared cu forjele F%, date de relafin (3.28). Relafia (5.29) poate fi seris’ sub forma Fp =n Ry (3.30) in care Re day Rt 3 p= AG (3.1) 0 Sp te (3.81) Pentru cadrul incireat k se obfine (3.32) © ast doterminat cootisientel p (8.52), ealeulul spatial se poate conduce pe baza schemei de caleul din fig. 3.8, ¢ si a relatiei (3.8). ‘Totodata, eu ajutoral relafiel (3.31) se pot eaicula forfelo. cu ears se inearek toate eadrele transversale. tn! mod similar relatia (8.28) poate fi serisk sub forma Pn =F =p By (83) in care: ae Re. 7 be (8.34) Pentru structurile la care se provid cadre longitudinale rigide, Aiexeaita din portale a ciror rigiditate este foarte mare in raport cu rigiditatea cadrelor transversale, se poate considera (fig. 3.14) cd momentul de risucire Af, esto preluat numai de cadrele longitu: dinale, iar forja Ry de un numér de cadre transversalo. Cadrele longitudinale $0 ineare’ on forte Fy date de relafia (8.28), im care in J dat de (3.25) 80 li R! — 0; venti yy _ addy RP caw 2 8.35) 4s tn cazul in care toate cadrele longitudinale au acceasi rigiditate BY ='R, relajia (8.35) devine aa, Fe= rag Ry. (3.36) In ceea ce priveste cadrele transyersale, se recomand’ ea in acest eaz forfa R, si se considero ca aetionind in central unui sistem format din cinei cadre transversale si 83 se distribuie acestora. pro- porfional cu rigiditasile lor [v. relatia (3.12)). Totodat& se recomandi, ca din aceasth distribufie, cadrul Ineireat eu forfa R, sh refink cel pupin 20% din aceasta wR, >0,20 R, (3.37 ceea ce corespunde conditiei ca prin conlucrare sé nu se distribuie Iw eadrelo-veeine mai mult de 804% din for{a i, Cazul in care Ty — = 0,20 Rj, corespunde situnfiet im care tonte eadrele transvernale an acoeasi rigiditate. Schema de calcul corespunaitoare ipotezelor simplifieatonre admise mai inainte este aritata in fig. 34. he . ts : s Le Eat ee 4 po yyy Fig. S14, Cind mai multe cadre trausversalo sint simultan ineireate, ‘cum este cuit Inedresrilor verticale gi orizontale transversale date de podurilo rulante care actioneaz’ cu intensitate maxim’ pe un cadru (in fig. 3.15, @ po cadrul b) si cu intensitii mai reduse po 50 cadrele veeine acestuia (in fig. 3.15, a, cadvele j si) forfele RF cu fare se incared fleearo cadru in etapa IT de ealeui rezalti prin tnsima- rea. efectelor Bh = Bt Bor (338) Pentru cazul din fig, 3.15, a, pe cadrele incdreate en forfe Rye se obfin fortele (fig. 3.15, 8) B= ty By + te Bat tn Ba Bs Ry + te Ra + on Ry (3.39) By = py Ry + tn Ry + on Bn Cocficienfii pry se calculeazi de Ia eax: Ia ea, pe baza relatiilor date in acest: paragrat. ‘In conchae, caloulul spafial de conluerare, in eazul actiunit simultane a mai multor forfe £,, 6 face conform schemei din fig. 38, 0 si a relafici (3.8) MP = MP + uMR, fn care Af? se calouleazi in etapa I de caloul, pentra fieeare cadra, din incdzedile care aefioneaz’ direct pe cadrul respectiv, iar A ee . en fete sere ein A - ate pe te Lot eau oe ° ° se calculeazi cu relafia (2.6), tn care R, = Ry (forfa de fixare cal- culati in etapa T pentru eadral k, din incireirile care acfioneazs airect pe acetta), iar eonficenta confuerritspaiale y eate dnt de relafia : w= zn (3.40) fn care BF este calculat cu relatiile (3.39). 51 Jaleulul spatial de conluerare Ia nivelul acoperigului structuri- tor ou sip oat gid: do ferme, sl cre slat soleitate do Torte orzontale F* sau de momente incovoietonre A ce actioneaz pe Mllpi se face pe baza scheme! din fig. 2.10 i a relailor (2.15) st (2.16), in care efectele din etapa II de ealoul se inmulfese ou coefi- jentul spafial y (fig. 3.16). oe Centorlth forjale do legaturt apliate la nivel tpi iaferioare forme! XP = Ki ds unk, (Baty MY = My & wile, (3.42) oem n MO ee % an) T 7 « pa # Saath BBG hei vr ‘e Me Mihi My AG MAY Fig, 218, mod semnstor, pntrastructrle cule logate arial ao if ial rire al sapere ad 2a te on a a Porsents eo Paktotre Fee ea ant arrsin ee oreo tga X¥ se calculeaz’ cu relatia AP aR tenky. (343) Pint Pi Maa be “4 | = te | 1 7 * 7 7 * Fig. 317, ? ai 0 ain fi, Schema do call (ig, 317) i rlaia (8.48) 0 deduo din fg 95° seats Gls) pin Inmalgren ea coetiientaleoalurse 52 spatiale « forfei de fixare doterminata in etapa T a calculului plan (v. exemplele de caloul 10 si 11 do la paragraful 7.6). coca co priveste calculul structurilor ew stilpit legafi rigia sau articulat de ferme la inedrediri verticale care acfioneaga pe rigla cadrului, aeesta este un calcu! plan care se face pe baza schemelor aritate in fig. 23 gi 2.23. 3.2.3, Caloulul strusturllor cu contraviatulri longitudinale tn planul ‘coperiutul (vez! schema de calcul $i exemplele de oaleul 12 31 13 de la paragraful 7.6) La structurile Ia care cadrele transversal sint legate intre ele Ja nivelel acoperigului prin contravintuiri orizontale longitudinale, elemente cu rigiditate finitd, efectul unei inedrciiri locale se Tesimte Pe 0 zons mai redusi decit in cazul in care cadrele sint legate prin- ‘tr-o gaits rigidi, element cu rigiditate infinita. Zona influenjats de o incireare locals depinde de gradul conlueratii spatiale « dat de relafia (3.3), care pentru cadrul din fig. 3.18, a, poate fi caleulat pe schema din’fig. 3.18, 6, cu relapia 3H bu ra (8.44) in care: SBE cote rigiteate conventional & gina tng fe tudinale Gy, care leagi cadrele, calouatis pe schema’ unei console (lig. 3.18,d) ; 1 — traveea (fig. 3.18, a); n= jE = rivaitaten eodruui la nivetal siglo eadra- “ Tui, in punctul / de legatura en grinda lon- sgitudinald (fg. 3.18, 0); 34 — deplasarea unitard a cadrului transversal in punctul Z de legitur’ a acestuia eu grinds longitudinalé (v. fig. 3.18, 0). Pentru valori « > 10 si struoturi cu pind la 5 travee gi cu contra- Vintuiri transversale foate rigide (fig. 3.19,a), calculul spatial se 53 poate conduce pe baza schemei din fig. 3.9, considerind ansamblul structurii ea un bloe (fig. 3.19, 2). Fig, 3.48, Pozitia centrului de risucire O se determin’ ou relafiile (3.9) $i (8.10), in care rigiditspile cadrelor transversale R! gi ale cadrelor Tongitudinale 2? se introdue en valorile lor reale. noe fee i 1 1 fe i 1 ‘i A = a _ fe = eon]! # i , He To x "T Tv x ‘at ine mnye ie 830, Cadrole transversale se incarcs cu forte Fy, care pot fi caloulate [28] en o relafie care se deduce din relagia (3.29), in eare rigiditafile eale ale cadrelor 2! se inlocuiose cu rigiditfi transformate 54 Rezultit (3.45) in care up este cocficientul conluerrii spatiale. Biectuind aceeasi inlocuire in relagia (3.28), se obfin forfele Fj, ou care se incarel cadrele longitudinale dd, BP fe _k,. 8.48 LGR + Dah ea) Calealul rigiditasilor transtormate R? este dat in Incrarca [23] si aro la baz’ echivalenta : cadre cu rigiditafi real 2, legate cu contravintuiri Iongitudinale eu momente de inerfie reale Ii, se incarcii eu forfe Fy, egale cu cele care ar apirea intr-un sistem. echi- valent de cadre iransversale eu rigiditiji transformate R’ legate ea 0 gaib& rigid. In cazul in care contravintuirile transversale nu sint suficient de rigide pentru a putea antrena cadrele longitudinale la preluarea momentului de risucire M, este indicat si se considere ci atit forta R, cit si momentul’ de risueire M, sint prelate numai de cadrele transversal, eare se incarel on forfe Fy ce results din relafia (8.45), in earo so ia 7 = 0. Rezultit: Fi aly Fu =pnR, (3 sae) Bn (3.7) in caro 2y este coeticientul conlueririt spatiale. Po baza relatiei (3.47) sint caleulafi in tabelul 18 din anexi coetivientii uy» pentru structuri cu 3 ping Ia 5 cadre cu aceeagi rigi ditate la nivelal riglei cadrului R’ = r, = R, Pentru cadre on rigi Aititi diferite, relafiile de calcul sint date in iuerarea (23). Tn cazul cind po structurk actioneazi mai multe forfe R,, 86 procedeaz conform celor prezentate in legiituré eu fig. 3.15 gi relafille (3.39). Pentru structurilo cu un numir de travee mai mare ca 5 [23], se disting dou zone (fig. 3.20) — zona de margine, cuprinzind primele dou’ cadre de la cape- tele sau do la rosturile halelor ; — zona central, euprinzind restul cadrelor. In zona centralis, de Ia cadrul al treilea 1a antepenultimul (in ig. 3.20 cadrele ¢ Ia 7), datorit’ faptului ci, in general, rigiditatea 7,8 contravintuirilor longitudinale din. pianul: acoperigului este comparabils cu rigiditates 7, n a cadrelor transversale, se obfin grade de conluerare z= 1...5, pentru care efec- | tal inctiretirii excentrice ansamblului, cum este de exemplu cazul incdrearii en oe THF o forts 2, po cadrul i,m so a ncaa vey Teste ansamblal stro: we ose | zee | turii, ei se limiteazi lao a TA.) noni relativ redusi in jurul - ve ‘cadralui k incireat. Ca urma- Fig, 9.20, re, esto suficient de exact ea | forja B, si fie eonsiderat’ ea aplicatis in central unui sistem format din einei eadre transversale (fig.3.21) si distribuits acestora propor{ional cu rigiditatile lor trans- formate R, B Py = wah, =n, 3.48) ely = Si (2.48) relafie care se objine din relafia (3.45) in care se in d = 0, adict se neglijeazis momentul de risucire M, = Ryilv. fig. 3.9). . poh t Fiabe het Poh |=ahe 5 = Huh Q fale « > Fig, 221, Pentru cadre cu aceeasi rigiditate reali KR! = B eoeticientil wy ‘int calenlati direct in tabelal 18 din anext. 56 zal in care mai multe cadre din zona central sint inciireate simultan cu forje Ry (fig. 3.22), fiecare din aceste forte sint consi- derate ca actionind fn central tnui sistem format din einci cadre. : de 5 Kt Foy Nie Ms f: iwi = In ; — : Feorjle pe cadre rerulté prin supraponeren cfeotolr. Pentra ceauul di fig. 3.22 rexulUt : RF = ta Rye FOF R= ww Ra + vy Ry +0 RE = tne Rye $ ty By tu Be Ry = te Bye ay Ry + ts Ry (3.49) Rh = wee Rye wy Ry + tu By Ry=0 ry tn eazul cadrelor eu accensi rigiditate real IY = R, cooticiontii tus) din relafiile (3.49) sint dagi in fabelul 18 din anox’. ‘Coeficientul conlueririi spatiale y se calculeazii cu rolatia (3.40), in care fortele KJ sint date de relaiile (3.49). ‘Pentru zona de margine intereseazi din punct de vedere practic inedrearea cadrelor al doilea si penultimul (cadrele 0 gi t din dow’ desehideri, ind + tiny By + wre Rye 040 $y Bue num: fig. 3.20). In cazul in care hala are ect put 57 contravintuirile orizontale longitudinale pot fi considerate ea prae- tic incastrate in contravintuiri transversale foarte rigide si eind hala este previzutd pe toate sirurile de stilpi eu portale foarte rigide contravintuite, o fort’ 2, pe cadrul 1 poate fi distribuiti ca gi in zona central’ [23], pe baza schemei din fig. 3.23 (v. exemplul de cag oR fine |aty ho T 4 rb t Hite, i Dog « I © > ° ig. 9.3, ccaleul 12), in care s-a considerat ei toate cadrele an aceeagi rigiditate ‘ER = F (Coeticientii y,, sint dapi in tabelul 18 din anexi). “In cazul eind une din condifiile de mai inainte mu este indepli- nit, un calcul simpln [23] const in distribuirea forei Zz, mumai trei éadre transversale (fig. 3.24). In cazul in care pentru toate cadrele FP =R, cocticien}ii ay, sint dafi direct in tabelul 18 din anexi. Pe Fig, 5.24 tn eazul in care maf multe forfe 2, acfioneazit simultan, w in zona de margine si altele in zona cen(rala, se procedeaza coniorm Scheme din fig. 3.22, calculind coeficienfit jy) de ln car la caz, in funcfie de modal de rezolvare construetivi © zone! de margine (v. fig. 5.28, 8.24 gi exemplul de ealeul 13). 58 in ipoteza in care local un eadru transversal are rigiditatea diferité de a celorlalte eadre, un calcul simplu const in a distribui o fort Z, care actioneazit in aceast’ zon numai la trei cadre trans- versale. Schema de calcul esto aritata in fig. 3.25, iar coeficientit tusy Sint calculafi in tabelul 19 din anex% (v. exemplul de calcul 14). Dacd forja R, achioneazs chiar pe cadral cu rigiditate diferita, schema de calcul este aritatd in fig. 3.25, a. Fig. 8:25, Cind forfa B, actioneaz’ pe un eadru veein celui cu rigiditaten dieritiy ehoma fe calcul este aratats in fig. 3.25, 2 in cate 2 Soceptat, in mod acoperitor, eu si ead i, simotrio faj& do incireare en cnarul &, are acevast igiditate cu acesta, ajungindn-se asttel ln Socom de ealeul stmetriy schema pe baza careia sint calcula Coetiienft tay din tabelul 19° din. anexs : ‘Pontru oadre ou rigilitafidiferite care se repeti periodic (©. fie. 12, 0} procu fi pentrn alte cazuri speciale, ealculal coefcienilor tar este dat in Incrares_ (23) ‘Or dala cunoscut covficiental econtueréri spafiale p,eafeulul de conluerare se face, in general, pe baz schemel de calcul din fig 38, ¢ sia relafiet (3.8). frvearal pesticular al structurilor cu stipii legnfirigia deferme, caloul we eoadce pe baza schemei din fig. 3.10 s1 a relafilor (8-41) $1 (42). Penta sttucturile cu stilpi legajt articulat de ferme se {ooseste relafin (3-48) 41 sehoma de ealeul dia fig. 3.17. 59 4.3, CALCULUL DE COMLUCRARE LA NIVELUL ACOPERISULUI $1 AL GRIN- ‘ZWLOR DE FRINARE (vez! schema de calcul s1 exemplul de calcul 18 de la paragrtul 7.7) 1g halele cu poduri rulante, la eare grinaie de ti i , a care grinzile de frnare ilo grin: zilor cdilor de rulare sint grinzi continue care la Tul acestors se realized un grud de conicrare a 2 04, tate indica ee eet spafial 88 se fain eonsidorare contucrarea spatial 4 cadretos tac Versale,atit la nivelul acoperigului, cit sila ni i Ser Mit la nivelal acoperisulu, et gla nivelul grinzilor de frinare. “prompuno consderareaceuluctae Ges cadrelor tunsverste ga tutor grinair de tease Tae sta Fig. 5.28 Un astfcl de calonl necesita utilizarea unui calculator si chiar in aceste condifit programele de calcul trebuie s& limiteze numirul cadrelor “ransversale in conluerare pentru a nu se depiisi capacitatea caleulatoarelor. Un ealeul manual suficient de exact pentra necesitifile prac- tiee se prsite face [23] admifind urmiitoarele ipoteze simplifieatoare : 44) Conluerarea se realizenas la nivelul acoperigului (prin. gibi rigid san prin contravintuirle longitudinale) $1 la nivetul grinzilor do frinare numai prin grinda de pe stilpul direct inedreat. Cind mai rulfi stilpi ai unui eadru transversal sint inedrcafi, ealeulal se con- duce separat, pentru fiecare ineiireare, Inind in considerare de fiecare até mumai grinda de frinare de pe stilpul pe care achioneazi ineSe- caren respectivi. Astfel, pentru cadrul din fig.3.26, a, in ealeulul de conluerare se ia intotdeauna, grinda @, si una din’ grinzile de frinare @!, Gf sau GF fi anume aceea de po stilpul direct hnedrcat. Dac? inciredrite pe diferifi stilpi sint simultane (cum este eazul incireirlor date de podurile rulante), eforturile totale rezulti prin suprapunerea efectelor. b) Grinda @ de la nivelul acoperigului si grinda G, de la nivelul grinaii de frinaré se consider’ grinzi continue pe reazeme elastice (cadrele transversale), legate intre ele numai de eadrul divect inedr- cat (fig. 3.26,b). Cind mai multe cadre transversale sint inclireate simultan, calculul se face separat pentru fiecare incirearo ; cind inciredrile uefioneaz’ pe stilpii aceluiagi sir, grinzile @, si G, sint aceleagi, dar cadrul care le leag’ se sehimbi, find in toate ealculele cadrul direct incircat. Legiturile intre grinzi gi eadro sint considerate Jegiituri pendulare. in fig. 3.27 sint ariitate, spro exemplifieare, elteva scheme de calcul in care sint aplicate cele dou ipoteze simpliticatoare pe care so bazeass calculul. Caleulul de conluerare se conduce astfel ; 1) Se considers ea in punctele 7 si 2 in care cadrul ineireat este legat cu grinzile G, gi @, apar reactiuni elastice necunosente Fy si Ry fig. 3.26, 0). 2) Reacfiunile Ry si Ry se distribuie pe un numir de cadre ‘traviversale proporfional eu rigidtajle eadrelor in punctele J, res- pectiv Pe cadrul incireat, care constituie gi el un reazem elastic ea gi celelalte cadre antrenate in conlucrare, apar reactiunile RY gi RY; a1 conform relafiet (8.2), in care se ia By = Ry respectiv Ry — Ry reaults RBs — pw) (3.50) FR = (1 — ws) By (31) Fig. 5.27, 3) Reacfiunile necunoscute R, gi Ry se dotermink din ecuatiile Ao (3.52) A,=0 (3.53) @ care exprimi condifia cx deplasitile relative intro grinzile @ $i Gy si cadrul fy in punetele lor de contact, 84 fie nule, Pentru ineticeares in fig. 8.26, 6, ecuafille de conditie (3.52) gi (3.53) in care AY = = uiliBy si AP = ually Byq an forma uk + (l — wa)Biele — AT (3.84) (1 ~w)Buks + Biaky — AP = Rezolvind sistemul (3.54) se obfine APBq, — APL = ule (3.55) 3x San — (L — wa) — 9) Bin APS, — AP =m) Be a) — wa) ie tn cazul inetiretrii cadrului k eu un moment Mf; (iig. 3.28), din rezolvarea Cedeut exuatillor de condifie (8.52) 31.58) rezultit a pyr — AE Ba = AF) Bir Bn Bp — (1 — wal — pedis z v x (3.57) AM 6, — ata = Shu : (3.68) Bu Bez — (CL — wa) — Ha) Bis In relagiile (8.54) — (8.58) : Buy Sie Gi Sep Sint deplasari unitare ale cadrului i in punctele Ti 2 de legiturd eu grinzilo G gi @ 5 AY, AF si Ai’, AY” — deplastvile cadrului kin punetele 7 gi 2, pro- duso de forfa 2°, respectiv de momentul incovoietor 1°; 63 th Sie sint coeficienfii de conlucrare la nivelul 1 2, care depind de gradele de conluerare: 3 EI, a= (3.59) 3B, =n (3.60) fn care 1, si Z, sint momentelo do inorfie ale grinsilor @, 3i Gyy, iar 1 este travees (¥. fig. 3.26). 4) Caleulul cadrului se conduce pe schema din fig. 3.29, in eare reactiunile elastice pe grinzile longitudinale sint ; Op ag “Fi Fig. 3.29. T o e Ria Rey Ry RM (3.61) R= Ri saleazi cu relaile (3.55) si (8.56), respectiv (3.51) gi (9.58). we cal Schema de caleul dia fig. 3.29 corespunde ealculului plan €0 form fig. 8.8, 6 gi relafiei (2.8); efectul eonluerdi, spagiale 60 m: fest’ prin reaefinnile elastice (1 — u)Ry (L— pi) RE si (L ~ wi) care 0 introduc in ealcnl ea forfe extetioare. fn cazul ‘particular al cadrelor cu stilpii legafi rigid san articulat de ferme se pot folosi toate sistematizairile aratate In pet. 2.2.3, respectiv 2.2.4, in legiturd eu schema din fig. 2.19 gi relafiile (2.15) si (2.16), respectiv din tig. 2.25 gi relatia (2.15), eu observatin ch In determinarea forfelor de logitura trebuie finut seama gi de reacfiunile elastice (1 ~ uz (¥. exemplul do caleu! 15). 64 5) Caleulul coeticientului y, al conlucr’ri la nivelul acoperigalti pentru hale cu contravintuiri longitudinale si transversale in plannl ‘coperigului se face conform celor arktate la pet. 8.2.8. Se recomandis: mntru hale scurte, coeficiental u, se caiculeaz’ pe ansamblul structuri (fig. 3.19) en relapiile (3.45) sau (3.47), dup’ eaz ; —pentri hale lungi, coeficiental 4, se calculeaxi ‘eu relafia (3.48), in legitur’ eu cele prezentate eu privire la fig. 3.20 ; ~-cind mai multe cadre sint simultan incireate, coeticientul 14 Se calculeazi cu relatia (3.40) pe basa schemelor din fig. 3.0—3.24 ; — in toate cazurile cind cadrele transversale au aceensi rigiditate Ri = R, coeficientul y, = yy se ia direct din tabelul 18 din anext ; — in caaul cind local un eadra transversal are rigiditatea dife- rit de a celorlalte cadre, In acea zon, coeficientul j= vy 86 ia din tabolul 19. 6) Calculul coeficientului uz al conluerdrii Ia nivelul grinzii de frinare de pe stilpul direct incireat se face pe baza schemei din fig, 3.27. Finind seama de faptul ef, in general, In caleulul spatial cadreie sint dimensionate de nivelul de solicitare al eadrului 2 (res peetiv penultimul), se recomands ea in conlucrare si se ia numai ‘rei cadre transversale ; coeficientul js = uye Se in direct din tabelul 18, cind cadrele au acecagi rigiditate, sau din tabelul 19, eind eadrul al doilea are rigiditatea diforiti fafa de aceea a cadrelor vecine 1 §i 3p soo Pa 4. cavcunue SPATIAL AL CADRELOR TRANSVERSALE ALE HALELOR INDUSTRIALE PARTER CU ACOPERISUL DENIVELAT (vezi. schema de caleul gl exemplul de {caloul 16 de la paragraful 7.8) ‘Un calcul manual simplifieat al strueturilor halelor eu acope- I denivelat (v. fig. 2.29) se face pe baza celor prezentate in leg turk cu fig. 2.30, prin separarea structurii in semistructuri si tinind seaina de efectele conlueririi spafiale ; se ajunge la schema de calcul din fig. 4.1 (onl eA, a @ gta ar Fig. 4. Eiectul conlucrarii spatiale se resimte prin renetiunile elastice (1 —a)Rfcare se caleuleaua eu relapiile ( 58). Este de observat eX in cazul structurilor eu aeoperigil denivelat, apar reac fiuni elastice, atit din inciieiri R,,, cit gidin forja de Tega Necunoscuta’ ¥, se determing din eeuagia de condifie (2.17), & = 0, care in camil calculului spagial pentru structura din fig. 4.1 devine Ay = Ais — (L ~ af) Alay — KL ~ pf) Bef" 81) + BA) ~ AB + + A wh) AP gg — Ke CL — wh) 8) 8h, + aR] = a0) din a caret rezolvare se objine At — (1 ~ al) Atay, — A + GQ — af) Aba, Bil +L ~ wh) Baht By + BR + (1 — wh) EHP By ( 66 In relafiile (4.1) gi (4.2) + Ad §i AB sint deplasiri in punetul i din inedretrile oxte- rioare pe semistructurilo 4 si B; — deplasiri in punctul i din reactiunile elas- tice HL, produse de incircdri pe grinzile semistructurilor A gi B; sit Yj of? -¥, —reacfiunea elastics pe grinda din axa I {in punetul j produsi de inedrearea semistruc- turii A, réspectiv B, en forfa necunoscutis 3, este deplasarea cadrului in punetul i dintr-o forf unitaré aplicatt pe stilpul din axa I, in punctul j unde actioneazi reaefiunea elastic’ 6 5 Bt gi aR sint deplasiri unitare ale eadrului in punetul i, caleulate pe semistructura A, respectiv B. © dati determinata forta de legitur’ ¥,, fiecare eadru (y. fig. 4.1) se ineared cu actiunile exterioare, cu reacfinile elastice (1) (RLF 64 ¥) gi cu forta de legkturs Y,, si se determing efor- turile’ gi deplasirile ‘conform procedeului de caleul in douk etape deseris in paragraful 2.2. Se pot utiliza toate sistematiaarile si toate tabelele de calcul pentru structurile eu stilpii legasi rigid sau arti- culat de rigla eadrului (¥. exemplul de ealeul 16 de la paragraful 7.8). Atay, gi Abe 67 5S. CALCU. GADRELOR LONGITUDINALE In tig. 5.1 sint aritate scheme de ‘piu pentru diferite tipuri de cadre longitudinale. THI Thom . G a Gg 7 — y ~ 2 2 ME & T & G . Fig. 5. La halele cu_structwi din beton armat se folosese, de obicei, solufiile din fig. 5.1, a, san 5.1, 8 la hale fri poduri rulante, sau solufia din fig. 6.1, o, la hale cu poduri rulante. Solufia din fig. 5.1,4, se utilizeazii Ia halele cu struetura metalic’. Pentru contravintuirile Cy agezate deasupra grinsii cdi de rulare G., se folosese, in functic do raportul“?, soluiile din fig. 5.2, a su 6.2,b. Pontru eontravintu- irile Op, agezate sub calea de rulare (portale), se folosese freevent solufiile din fig. 5.3, @ (pentra girurile marginale de stilpi) si 5.3, 0 (pentru sirurile centrale de stilpi). La alegerea solufiei ge are in vedere raportul 8, precum si spafiul necosr «fi utlzat tehnologie fntre stitpi. 68 Cadrele longitudinale sint acfionate de forfa W, ce provine din acfiunea vintului pe frontoane, si de forta ¥, renultata din trl narea si demararea podurilor rulante. i 7 TC NAST AT, Laid tl a *D a. Fig. 52 Tn general, pentru cadrele longitudinale so ofectueazi un caloul plan, considerind e& fierare cadru longitudinal se incared eu for- flo care acfioneart direct pe & acesta. Ta cadral longitudinal din fig. 5.1, a, forja W se distribuie stilpilor proportional ear ditatea acestora ack tofi stilpit an aceeasi & __Figiditate R, tioeare so inearedion o forti"P, =, m care n este » ‘numirul stilpilor unui eadru. La baza stilpilor (fig. 5.4, a) apar ‘momentele incovoietoare Mi?'= =T2, Rigiaitatea cadrulut are valoarea 1 _3Er By mh in care I este momentul de inerfie al unui stilp. 69 Pentru cadrul longitudinal din fig. 5.1, b, caleulul se conduce pe baza schemei din fig, 5.5. Momentele incovoietoare “Mj? din tig 5.4, D se calculeaz cu formula w 4 a, 7 . ows Me oe nee w Me 7 WITtTiTn > ray wat Win (a) in care fig sint momente incovoietoare din incirearea cadrului eu fort unitari (fig. 5.5) 1 Rigiditatea FR a cadrului se determin’ eu relatia Fig. 5.5. (62) Tis Pentru cadrul longisndinal din fig. 5.1, ¢, structura de deasupra grinzii o&ii de rulare @, se ealeuleagi pentru incircatea W, confor color prezentate in legitur’ eu structura din fig. 5.4, a, considerind structure rezematé la nivelul superior al portalului, Rezulti: momen: tele incovoietoare IY? din fig. 5.6. AAvind in vedere rigiditatea foarte mare a portalului in raport cu a celorlalji stilpi, se consider’ ei fora F = WF, este pre- Inati numai de portal (fig. 5.6, b). 70 Bforturile axiale Vj, din barele portalului se caleuleazs pe haza schemelor din fig. 5.8. . Dack pe lungimea halei sau intre doud rosturi se previid mai multe portale, forfa. J” se distribuie acestora proportional eu rigidi- tatea lor. Fig. 5.0, Rigiditaten eadrului longitudinal se calculeas’ eu relatia 1 : 5.3) ney (53) in cme mide y nb 5 3, = (7 ne, 5. 7m Cart a Ga) este deplasarea unitari la nivelal seoperigulu, Integrala se referk la barele incovoiate, iar suma In. barele por- talului in eare apar eforturi axiale. Considerind in mod simplifieat partea de deasupra grinzii cit de rulare G, ca rezemata la nivelul portalului (fig. 5.6, a) si in eazal ind deasupra grinzii cdii de rulare stilpil au acelagi moment inertie, integral se poate calcula en expresia, je 5) astfel incit (0.6) nm unde : hy este efortul axial in bara j a portalului din incircarea aces- fuia eu un efort unitar aplicat in punetal 2; 1, si Ay sint lungimea, respectiv secfiamen barei j a poartalulu. In cazul mai multee portale tn langul unui cadru longitudinal, efortul aplieat in punctal™? se aistribuie tuturor portalelor propor” fional ou vigiitaten lor, iar suma din relia (8.8) 90 extinde Ia toate portalete. ‘Pentru cadrul longitudinal din fig. 5, 4, forfa W se considers & este Tuath numai de elementale coutravintuite, proporjional ‘eu igiditatea acestora (dack se considers clomentele din fig. 5.1 a w 3 sau portalele (cind sint mai multe pe un cadra longitu care’ ew forfa cu aceeagi rigiditate, fiecare se incared eu fore W, = Foaw+hy Rigiditatea cadrului longitudinal se caleuleaa eu relayia (5.3) fn care: sy mils ou EA, : (6.2) In aceastii relafie, suma se refer la toate elementele contra- vintuite de deasupra grinzii eii do rulare @, si la portalele de sub aeeasta ; m, reprezint% efortul axial intr-o bari j a acestor elemento dat de o forf% unitaré aplieata in punctul Z, pe ansamblul elementelor. Biorturile in elementele contravintuite de deasupra grinzli cdii de rulare @, (v. tig. 5.2) se calculeaz conform schemelor cores- punziitoare din fig. 5.7, in eare forja 1; se caleuleaz cu rolatia (6.8) unde 2, este rigiditatea clementului contravintuit j care se caleu- least. m In mod obignuit, clementele contravintuite se proiecteazd ou acccagi rigiditate, astfel ineit : (5.9) in care n este numirul elemenelor contravintuite pe un cadru longi- ‘tudinal. Fig. 82 ‘Tipurile de portale din fig. 5.3 se caleuleazi pe baza schemelor corespunzitoare din fig. 9.8, in eare F, se calculeaza cu relatin (5.8), unde W se Inlocuiyete eu B= W + 2, Dac portalele au aceensi rigiditate, atunei : _W+h 5 Ry in care m represint’: numitrul portalelor pe un cadru I Rigiditatea unui eadru longitudinal aledtuit: in diferite moduri de asumblare (fig. 5.9) a elemontelor contravintuite de deasupra grinzil eXii de rulare @, (v. fig. 9.2) si a portalelor (v. fig. 5.3) se determink eu relafia (3:3), in care 3, se calculeaws eu relatin (5.4) sau (5.7), dup’ caz. - Galewlul spafial al cadrelor longitudinale se efectueazi numai jn unele situatii speciale [23) 3 ™ Fibsig? > Opting? 5 ing Bile 1 Fi * = 0, Eine, be In camal halelor fri poduri rulante, eu cadre simetrice si elas- tice (v. fig. 5.1, ai b), gi elnd acoperisul este realizat in solutia saibi rigida, si eu contravintuiti transversale grinzi continue si foarte aN VN YY ial HOA rigide in comparatie en rigiditaten eadrelor longitudinale, presiunea vintului pe fontoane poste {i disfribuit®. pe eadrele longitudinale proportional ex rigiditsiten. acestor Tn cam halelor ew podivi relante si eu cadre longitudinale rigide'(v. fig. 5, ¢ gf @)y ha calcul plan este, in weneraly su © exact ©. cavcurue conTRAVINTUIRILOR —ORIZONTALE DIN PLAWUL ACOPERISULUI Contravintuirile orizontale din planal acoperisului (tig. 6.1) sint grinai ex zibrole co formeazh un eadra orizontal rigid. Caleulul contravintuirilor se face dup’. regulile de ealeal ale grinzilor ew 28brele jin funetie de grinzii si de inedrciile Ge actioneazis pe grinds. Contravintuirile 0 tt rizontale — transversale f (cos) din fi caleuleazi la actiunea vintului pe fronton. Contravintuirile o- ext rizontale longitudinale (c.o..) se caleuleazi la actiunea vintului pe pe- er refi laterali, la eom- ponenta in planul aco- periyului a inedredrilor verticale si, in unele cami, ln” fortele ori- zontale date de lumi niitoarele dintre ferme. Tn caaul in care se face un ealeul spatial, contravintuirile orizon: tale longitudinale se in- tar caret ct forte Ry (fi. 6.20) ce reaulta din efes Fig ‘ul de conluerare a mai multor cadre transversale la preluarea unei forte locale Ri (fig. 6.2,a) conlucrare care se realizrazé prin intermedin! contravintnirilor ori- zontale longitudinale. eal 6 Contravintuirile reale G,, Gy si Gy, eu momentele de inerfie 1, 17 51 Tf, se introduc in calcul sub forma unei grinai fictive G., = EE (lig. 6.2, 6). Cu ajutorul relagiilor ‘ny. Rezultdi schema de calcul din fig. 6.2, a0) soealuleaz fre f 6.05 Ce moments ineovostoare. fi, sta fortler taieture ere ape: grtda But eruaite in fig. 6.2, espectiy in tig. 62, ¢ ; ‘ "Fiseafe’gvinds G, se incared proportional cu rigidtaten sa: BR p= ug th, 62) MiP = MR (6.1) it 2 y= ptt, 62 P= Sy (62) Procedeul deseris mai inainte pentru caleulul efectelor con: lueratii spatiale la. gringile contravintuirilor orizontale din planul acoperignlui poate fi aplicat sila calculul spafial al grinzilor de fri- tnare ale grinzilor edilor de rulare in camul in care acestea sint Iuate fn considerare in caleulul de conlucrare. CG 7. EXEMPLE DE CALCUL 7.1. GENERALITATI entra 0 tai bund nilesere vo aplicare mat usoark a. schemelor 31 relator de cate expuse, se dato serie de exemple de calcula cor ontine eonsounte eat Uni capital din leraes exemple sat pracedate de seams ae ened 7.2. STRUCTURI IN CADRE CU ACOPERIS CONTIMUU, CU BARELE LEGATE AUGID (v, pot. 2.2.2.) Sehema de ealeut nat 2 8. Se_stabilese schicent de cale Sctiema de incre D. Se aes “tomentele de tertie stip 1? § isle 1} san rapone ‘on, Se calelene® coeicienttutatort 4m, gy 64 tabelee ain anes ap eat) entra | Steme waar a | pe ig 7 Sut dou tepte, teat 2 stp gle ae tia 4. Se tleulneh er taile tin ex ripe La soe 9 eh 2 Me Pie 72 Fig. 7.2 55 caleeard cu tabekle din anexd momentele de sineastrare perteeti an edeeaet A Ne | L Sapa 1 cle (aod Hoste fo depanare) Exact posed Hersteller madre tere la ate we Fig. 7. z i Fy. 7 Rate eS perce Piglet cade We —rgiitaten ln deplasare a cedrull se caleleard momentele Ineavelteare fin = 4 Gpuieata la nivel rig cadrull, yexd momentele sh pe capetele tnturor ae liberearh nodutile Ia ratice | seprezentind momentele lncoveletoaze dit incinvares eadulai cu o forld unitard 9 F neteare 4. Se cateueara : i Seheme st date de cateut es ! 4. Sebente de ene de nereare st date tg. 720, Me Amy % E in 1 % : 7 a Hata * - 7 7 6 80 de vg. 77 ig 78 MiP) = Ry iy ~ momente tneovoletoare™ din etapa II de cate, prin Inui forte de fxare In bioca} Hy (caleulaté fm etapa I pe. »} cu momentele tnltare yy aleve in etapa THe 1d pet.) T Valeri finale (etapele 1+ Hy Me SE rr Fig. 79. 4. Se ealeueaza prtn_ insu Mem f+ a >. Caoscind momen My ski, se pot clea eatin , Se pot calenla fortels axiale Njq_ si fortele tiletoare Ti: 4 Prin Integrarea diagremel fj, cu 0 diograma unilati, se calulears grata Ay Sd Exemplul de eat Se cere sf se trasere diagrama momentelor tncovsietoare Mjy sf reaeliunile din ‘eazeme penteu cadrul eu schema gi nesreatea sin fg, 7.10, 80 ene600 », Momentsle de ierte pentru stilts rige sin trecute tag 7.10, Iuind ea ree rinta if = 100 (aloare conventional fe slen) < Coficienti ajutator sat ealeuatt pe aa tabeloful 1 din anexd sf sat laser te tabelul 7 Tabeut 1, Gone @= pet Geontinaare (abel 1.1-) - A 075 By 1 ay ao : a p= 1 = 4, Rigtatie barelor ls rotire Ki sl coetcientit de transmitere ty sint_ ca ‘ula tn tabelnl 7.2 pe baxa ratior din tobe 1 (8. nena): coeticlentit gu sint impart cu Tabett Btopa 1 de eal 4. Momentele fff sint calculate prin procedeul H. Cros a fi. 7.11; conform cn ott ta s70-= = 14,86 thm, ventietdesemne (v pet22.3), M91 My se lntredue cu Sermaeelor, ar M, 31 Mgeu sen Schima, pa tect KS | Supt an ate] | smo | - | - " Kaa | ye 0-2 | -| - Spal dinaxa Ks] To Tn we ape Ikea! i- | ;_ | : - | os | os 7 | | fe: Momentele de incastrare pesfesta din tnedreal(y:tabelul 1 dn anex, et = 8 203 yi a= 100 ttm. oa My = MT + Ma AG, 4) ~~ = 00 5,152 1.880.218 — 34) ~ (UTS — 9:8) = 12.00 Atm wpe mh= tess [S me nes os | = 100 0,8 5.452 {9.54,759. 033 — 086524 048) 4] = = 87.0 thm Fi. 722, 83 bo, Forfa detixare 2 ete caleutta eu retatia @.1) 2m 2.09 — 1,8 is 300-40, saa +m 7 Diagrama AP forte de tare Ry snk date 7.1. Buopa 11 de eateat a. Momentsle de neastrave perfect incapetee stipe, sf ma, provenind dint Ta iectul stip dig. 243), se ealeuteasd eu tabelut 1 ain anexa, deplasre unter ‘Simpitcin cu 8, text atone in tabeul 73 Tobett 1.3. Steere 7 © eno | nase | 180, 2,01 | 301 1.60 10h 182. y 7 wy wr Fig. 7.13. 'b, Momentele meovotetose mif? sint calculate prin procedeut 14, Cress tn fig. 714. ‘Conform convenfiel de seme (v- pet. 2.2.2), momentele Mj, My 9h Af, 36 Introd cu semnele lr, lar momentele My, My sl My eu Senn schimbat. Diagrama mi? sh forla de Mixare I rigatates cadrule fa deplassre cateulata eu relata (23)}t in) + mil? Mi 0.65 + 2.76 + 1,19 + 1.19 + 0,78 pay MP ne | AB HOM + 2TH LILI OTE gcse i 1 sint date tn tig. 726, fc, Diagraina Mj ete tasatd tp f.716, rezltind direct din trmpirtires ea fa momentlor mi? ir fg 75, aa vast paz age 208 - 208 =209 —~ +440 sam sae Dias —— F038 1495 —=— +059 a7 = o B/85 eigkes 1 Ife | |e ® 6 z v Pig. 244 se 2 Anas we Fig. 718, 4. te pes a 7 ait ae air 7 ’ eg 26. 85 4. Momentele $P? stot celeutate direct fn tg. 7.17 prin inmultien elorilor unt tare din tig.7.16 cu forta de fxare ty ~ 5.61 tf ealculatha pet b (etapa Tae ceca, Valort finale a Xtal reat en Bed = Me sg iar age et flaps 1 (74) gra ee fee sets fe eis ectlunilein reazeme revultt dn fectal inchretior exterioare Sia momentelorincovoeteare pe ea ebued. Penta stipat din ase De exempt, se obline ae) ab 2 0.62~4,88, . € y= 1004 = m0.81 tt Fig, 7.47, a Aas Fig. 78, we aie for 13, STRUCTURI IN CADRE CU ACOPERIS CONTINUU, CU STILPI_LEGATI lO DE FERME (vet. 2.23). CU STILPl LEGATI ARTIGULAT DE RIGLA (v. pet. 2.2.4), SAU CU STILP AVINO DIFERITE LEBATURI 9 balk W. pet.) 2.2. Schema de caleul Tehama date de cal 1. Sestabiese “schema de e:teut Schenm de tneieare 86 rie aN », Se alog momentele de inerie ZF patra slipi (sau rapoartee 12). toa Select contin ation a6 star belay erespn apa T de caleot (noduet blocate Ia deplorars) cu ajutorlfabelelor din aneed se calealeasa pentru flecare ipotect de incr. 1. i= forla de icare la capital seperior al fecal stip: AP? = M1) — momentul ineovoietor de 1a capital superior (aumal ta ‘tpi treasteat a) Fig. 220. D. y= UN, — torta de eare ta boca) pe cad, Z _—— Blapa 11 de cateut (aodutt Were te deplasere) Gn ajutoru tabelelor din anexd se eaeulear 4. Higidtatte 2, pentru fecare stip, momentelem, pe capetet superloare ‘le stipitor (pentrw stip tacsteatt tn rit). 87 D. Rigitaten Rm Ey cadrutu, preci # coeticfenti de dsttbotter 1 a 2.1) no ey) ©) Forjete Fy, pe capul superior a flecirulsttp, s!momentele ncovoletoare 2 = ny Ya spr se sp Ga ph nan Hg," cu ajutorul forte de teare Hy calculath in etapa , $i Inat 0 semn Sehimbat, Fig. 721, T Valori finale etapele 1+ 1h) 2, Insuonind etapa II separtnd sip din structurd, se ealculeaxt, pe capetete superoareefortutor X, lar pentru stip incastrat nila! momen tele tncovoletoare Af, de Ia eapetete supericare Noo Xe binky 19) Hy MR 2.19) , Guajutora foretor X;, momentelor ncovoletoare Mf sa therein, gqleneart pe fear tip agama de mente Incovlettre fj a Teacunile , Cumosctnd reactunie s inciecirit, se pot calcula forele axle Nyx #1 forjste tiletoare 4. Deplasrile ortzontale tm oreare punct se pot ealeula cu tubelul 9, tar Me eplasiete a nivelot ei de volae pot fi ealenate direct ct taelul 10 din Nex8. 88 Yt Ip ttn _ Yk & § wt 7 2 Fig. 7222 Se cere si reaeffunl Aeplasares orlzontald in punctul 2. Resoloare traseze diagrama de momente incovoletonre Mjy sl st se calealere a reazeme peatra cadrul cu sciama sf tnearcille din fg. 7.28, preeum si Scheme $1 date de caleut ‘a Schemele de caleol si de tneiteare st date tn tg. 7.23. . Momentele de inertie pentru stipt gig sat recute in fig. 7.28, tnd drept refesiatt 12 = 100. © Goeflelenil ajutitor|sint ealeulaft tm tabelut 7.4 29 Contig 4 1__* ar s ] o “ (le 64 | ee joe @ ee ae name | 02216 1 an saz 4 ——_}—- | ome | osm | o75 _ 2018 2618 1 —— | sete ows 1 f t— y= | tose 1986 1 Blapa 1 de calcu! (eu wodueiteblocate In deplasare) a. Se caleueazt X; st 3f; eu ajutorul formulelor de cael din tabetult (v.anexd) = xe Too (2 4-4 oo) By = Mo ag [Aa (aa ~ ¥) ~~ x varie 412 = 100 tn, 1840 ttm, 9 = EE. gta catictenttor jutatort din tabelal 7, remit: Xy= 10000; Xy=—400 tt A= +1459 tim; WF, = — Sat tt, 80 ener polare), vaorle Xy sf sat practic egale eu cele Penteu aces tip de structurd fl.de meine, vaorte Xs fy pot fl determinate 4 arect, fr eateull ceticien}tarajutatert a. Calcul se poate face eu ajuteru coe lenjtir By gata ealcue{t tn taberol 1 din sexs. . 22 aio = Ra = 004800 1400 tn Done spl aa Jeo atv 9-2 ae tine Kp —00 at; 5 =—soum Intell tn acest 2 cotticient 5, se lau direct din anexs (tabelul 1), (enter. lalate eoetctent ‘Pentru eazurile tn care coeficlentt se obfin prin Interpalre, calcul $131, cu ajutoru coefictenfor a, ate"tn grad de prectsle mal mare ‘Se caleulead forla ‘de theare In loca} R=EX Votortle X, $1 Ry stat trecute ty tig 7.24. 10,00 — 4,00 = 6,00 44 Bus Hose! Apo 00 x 7 as Fig, 724 ‘Btepa 1 de calcul (ex modus Where ta éeplasare). a"Selealeutensd M, stim, eu ajutoral formutelor din anexa (tabelu 1). 12 Bh (ou walorite 1 31 ain tx 7.28 st eu coeticenti din tabelut 74, rezultt ROME; R= O2WE: Ry = 0.2198 S6E: my 1258: my = 16008 91 Pentru acest tip de structurd valorle Rs sl mg pot tk determinate gf direct ex aju- torul coefclentlor gata calla! in tabelul 1 din anead. Pentru stip an, axle Tew 2=03, n 279 295 4 Pentru stpat ain axa Koon A= tf TE ot remtta: Ry = 0.213 my = 1600 B. Valorte 2, si my calelate eu eaeilents 2 sit entice eu cele ealevate cu coett enti a b, Se ealeateask R= ER str 6. Se enetengh rity 9” = 2 ny pe apt str 728 ue t 7 v " Fig. 7.25, plnes? p46 Soni Siysihi? Asha Vatort finate (etapele 1+ 11) Forfele X; #1 momentele ncovoletoare M; sat caleulate gi trecate dleet in fy 7.26 prin tnsumarea valenlor dia fig. 224 917.25, », Rencfunile ta etzeme jl dlagrama de momente Incovoletoure Mp, sit trecute tect "tg. 2.25. 92 rs sire sir or Fig, 726 © veritfeare a walorlor X; $1 M; deterainate se poate face caleulind deplasile la capetelesuperioare ale stifpilor, deplasirt care trebule si fie egae, Ca afetort relat. lor ain tabelul9(v. anexa) se obline sti yg Ming aly ey Mi Xthey a veil 9 if Se constati of valorle deplasielor stat prac egale 4. Deplasarea in punctul 2 (ig 7.27) se ealculeazi direct cu formula din. tabe. ale ut 10 (w. nena) HOME a ako 9) My 8st SS yert a |e , Fi yore x[2- £oa-» | a +E ta tte- oh Oe 350 Increase ln fi 727, wr = 2. — oats, 93 Hxemplal de Teateat 3 Se cere sf se trasezedlagmma My ssh se calculcse scactivnile in reareme pentru nara ex schemn de cateul st inchrdtite din fig. 728, prccumn #deplasenea arsenal ‘n punetul 2 Fig. 7.28. ezoloare Scheme st date de cateut 4, Schemele de calel de tncdreare snt date i fg. 7.28 > Moments de inerie entrap sat trecite tn fg. 728, tind ce retry ©. Gotfcenttajutdtort stat caleutatt eu tabelul & din anex isin treat direct fy tabetu 73 Tabitut 7, i & sor | 667 4 —iIpet Os | oo 0405 | 0.405 1 | 0.228 | 0.226 1 LL |--—p om | or | a zest | 261 | 09 4 | | tapa I de caleil_(aoduriteblocate 1a éeplasarey fa Se caleueazi Xu formula din bela 8 ane = ey x vatrte wa, 0. (6, Mg. 728) sh e8 coetientt labetut 75, renatta = sitte Pentru acest tip destructor sl de tnchcare, X, poate fi determinat 9 direct ex futoruteoefcenitor gata eateatatt fo tabel h vatorte = 081 T= 045 se obtine pela laterpolare ate B= tae! In continuare se tureasd ew X, precnie de rales mal mare ’D. Forfa de tare tn bloca} Ry fy = 2K, = 7.86 ~ sat = a2. Valorie st Ry sinttreeute tn th. 7.20, wore sre « 786 IFS X= — 8.0046 care aura grad de jeor eo Fig. 7.29 vopa 11 de cute (nadrl Uvere 14 deplasare) a. Se caletleasd gluten tecirul stip, yeu ajorul formule di tabetul 5 (atx) m 2 Gu valerie fo H din fle 728 pl coetictntal A din tabelul 75, result Rm 007E; Ry 16 Bs Ry = 0059 B, La acest tip de structut, relate pot ft determinate si aect ca ajut coetcenior feta calcaa} a tabell din nen ac aw eT ca, .AB.e objin prin interpolare zl att Rem Bye SE 2501-667 078. Ett 281 01-867 ore zit Rasen 00598. In contiauare se tucrearh cu Jy = 0.077 E, Ry = 0,110 E 9 Ry 0,053 E, valort ‘alenate eu ajutorul coeticientor a (practic egnle even calcuinte ccoucieatl 8) D. Se calculeszs rigiditatea cadrulut = ZR, gf coeticientii de distrtbute a RHE RH OME e093; y= 0472; = 0.2. Valorie ry pe eapeteestilpitor sat trecute in fig. 7.90. AEM ghymaes TT 7 v ¥ 7 7 * Fig 7.20, Vator finale (tapete E+ 1) 4. Forfele Xsintealeulats direct mn fig. 7:1 prin insumarea valor e730 . in tig, 7.29, Xo Ket nly >. Valocteretctiuntor tn seazeme sf diagram Aj snttreeute dieeet fn fg. 7:31. 96 ~ Neg Ke Aaa nolo 7 HS, a? Ud io a r « vg 2a. Catan tat 9 in ane epi r vr, eine Jeon fom xa] Fig. 790. Renutté RM 0805 B; Ry OSE; R= 0104. R D. Riptnten ota carat, cate de etre x, = 5 R= 050 E 05; r= 0,196, 101 + Valorle ry 1 pe captole stupor sinttrecute direct tn fi. 7.40 Trl Male Ghes300 grymte TO OR ye Fig. 7.40. Valort finale (etapele 1+ 1) a, Forfele X; sint clealate direct tn tly. 7.61 prin tnsumarea veleeior fig. 739 si 7.40) X= Fis rity Aral? hynt99 4 ng "K # Aer 8 A ge ir THe F a b Fig. 7.41 », Diagrams de momente incovoletonre Mjp este trash tn ti. 7.41, Exemplal de cateal 6 Se cates. tress dagrama do moments tncovoletonre patra cade cy schema 1 Incircirile din fig. 7.42, * ms * (Gara respi dn beton arate glut mart z 7 © Fig. 742, Recotare Scheme 9 date de ealeat 4. Schemele de cateul st de meircare sit cate i fe. 7.42 Dy. Momentele de Iner{le Pentru stip snt trecte in figs 7.42 Ind ca eternt@ 100. © CoeficientilajutAtor!sint calculate tabetot 8 (w. anext) ssn trecuft direct fm tabelal 77 Tabelat 7.7. —=— Sips dn a Cette — ‘m= numarol de golurt mart os | 4 - 1 osm 0.398 BERS Ry | Etapa I de cleat Qodurile blocate I » a STeaeuicnd Ny e forte Gin tabeal 8. anexd) . ra), 0.3 (fi 742) su coeticieng i dn tabeul 77, reulth + sor 0 AP 02s 4-0. = — 290 Forfa de tizare in bloce} va th By BR, = 675 — 300 = at 103 Hrs ya25 Ayes85 7 7 * Fig, 748, ‘Blopa 11 de caleut (nods bere Ia deplasare) Se calculeash rgiditaten flecirut stp Z; cv ajutorat formule din tabetol 8 a), 3Ehn y= SEL ap, (Cu afutorutvatortor £17 tg 7.42 peoeicent msl din tabelut 77, rezu + x 0888; Ry O08 B; Ry 0,058 >, Se calcul rigidltsten cadrulul,R, cotfclenti de asttbutie ry 2029; 1 e024. Se caleuleazh valorile rt, pe capetelestiplr (tg, 7.44) Fyn 3er Fig. 7.46, Vator nate (etapele 1 + 11) a. Forfle X; nt calculates trecutealrect tnt. 74S, et Isumarea val fig. 743 st Hee Keka 108 bir sa) Bn863 ty=azt nase 7888. i) aio atall a5 a CRE mT aa b Fig, 745, », Diagrama de momente tncovoletoare My, inclsiy pe portiunea golulor este ata tn ig. 746, $03 a age Pentru stabiliea momentelor tncove- Jebare pe ramurlle vertieale ale. golurlor te procedeasa aatfel+ Se stables forta thetoare pe ait cx golurt ~ pe stipul de pe axa 7 Fig. 7.48, T= Xi = Sanit; pe stiipal de pe axa J = Tye xyoan th 105 Momentele tneovoiatoate pe ramucile vertical ale golurlor se stablese ea reatia unde h= 2.625 m este tnljimes unt got Momentele incovoietoare pe ramurile veeticate ale golulorstiipulué din axa 1 su valonrea 5.68 2.625, 2288 20 te, 7 far pe stitpal din axa J ATL 265 af = A285 5 00 Momeutsle incovoleteare de pe rglele orizantate ale golurilor se cateutens4 ex latte ‘erutt te stilt din axa 1 far la stipll de pe axa J. Mae entra determinaresforsor axle din ramur, se adaugh la forlele verticale exte- soare (greutato proprio, el de rulare,podurl ete) #1 valoaren obtinut prin inpértres ‘memectorul moovaltar (x ig. 745, 0) La tanta dy dintre racurie vertiale ale glitul funul stiip eu golurl mel SE ee 148. Nee Gateutal cadrelor transversale ale halelor industrial parter eu stilpit on golurh smart esto prezentat mal dervsttat 1 Iueraten 30}. Bxemplal de caleal 7 Se cere sf se traseze dlagrama de momente tncovostoare Afjy sf sh se caleuene eaclunlle ta Feazeae pentru eadrl cu schema de ealal st cu inltedrie din fig. 7.7, ‘recum st deplasirileorizontae in punctl 2. 108 esoleare Scheme gt date de cateut 1. Scheme do ealeal sf de nehreare stt date tn fig. 7.47, +, Momentete de ierie pentru stp isnt tesute tn e747, und ca etee raya 1 300 ,Coetttenlajutatort estat ox taelul t din anexd pentru stipe din sxa ‘1 ca tabelul & pentru stitpil din axele 1 sh X, sint trecati tn tabelul 7.8. , Tabet 7. oe rio [ie a (e-tare aes 0.405 0.228 0173 Btapa 1 de eatet (node blocte ta deptasars) 4, Fara de lgatarh X, = 786 t (allt In. exempt de cle), ar frta do eters X= 100 ts momenta inal fy a tos Gala eae iat snd treat ered te han 107 wot ynass = Pf lopa IT de eaten (noturtUbere la deplasare) 8, Reese 9 Ry ae str (senate a exompll 8) ty my (ete 1 exempt 3) tt mere mn ean % Remo EB; R y= 0279 By Ry = 0083 Ey my = 1,298 B, D. Se caleuleast rightates cadralul, R= si contletensit de aistetbuto. R R © Se catculeani rR gi MP? = ry (fig. 749), ® Fp 88 shears T « t Fig. 2.49, Vatori finale (etapele 1+ 1D, a. Forfele X91 momeatele incovoletoare AM, de 1a capetelestlplor snk cateuste st trecte directing. 750 prin msumarea vaterilor din etapele TT >, Reaefiunle tn reazene gf dagramma Yj sat trecute direct tm fig 7.6 4, Depiasarea orizontali tn punctl # (Og. 7.5) se ealculeszi cu ajuteral formulet ‘corespneitoare din tabelul 10(¥. ane) + 108 a3 2 ae Al om Be ob « hao to « r a eso Fig. 2.60. aor aia ale la 15 Mf a0 of aya 9 —3I- sat lm ' ‘ sss. = xfo-t00-y]} 22 Fig. 75. [+ One ] 3Et We owe MO WX bn tne Ast G2 os TA. GALCULUL CADRELOR TRANSVERSALE ALE HALELOR CU ACOPERI CONTINUU, CU STRUCTURA SIMETRICA (v. pet. 2.2.) Schema de ealeul ‘Scheme $i date de caleal Fig, 7.52 109 “schema de calcul = Sehemele de medrear, D. ge aleg momentele de tnertie 17 pentru sttlpt (sau rapoartele tor), Se calculeartcoetctntt ajatitart en ajutorul tabeelor 12-17 din apex, ce | Vator fina 7 7 terioare se cullen pe tesze stip dagramu de moment tncovaeteare Mie SE reacliunite in reazeme, &;Cimascind reacilunile n rcazeme si tnedrsirle exteriare, se pot deter- ‘mina vatorle forfloraxiale Ny ale forfclrtifeteare Tie 4. Deplasarite orlontale tn orice punct te ealeaercA cn tabelul % iar eptasile orizontae ta nivel eal de rulare pot fl calculate deve ct tapetey 10 ‘in cnet, Exewplul de calcul @ Se cere #4 se trasexe diagroma de momente incovoietoare Ayg pentru cadrul ca chewia de calcul, carateristcie feometrice # incarea it fg, $k ‘Resaivere Sehieme sl date de cateut Fig. 7.54 4% Schemele de cael de indveare int date tnt. 7.54 . Momentele de inert pent stip sit date tm fg. 3S, &:Coetistentt jutator nt calculate abet 18 tin née valle lor sat trecutentabetal 2.9, 0 Tabetat 1.0 age CHDRET esto | 0283 | 0,100 Vauort fina - 44 Se caleuleash direct X, de la capital flecdr stip, eu ajutoraltabelulul 15 sin anexa 048 of we Fedo] mau rs 3 a Mag = fay Meet ans Med wage [t-o et ane he on] sea 3 [38 or Mg eed ay Med 19 ] ne 200 x “[ (i -19 — Fe | Cuajutorul forfelor X¢s1a1 momentelor My j1.Mj se traseari diagrama de momente Incovotetoure (¥. ig: 7.38. ur Kn y=883 f= 208 etre azo Nyenao A ase a8 00a aX 463 os 7 J * aa? 482 7 7 asi Fig. 255, 7.5, CALGULUL CADRELOR TRANSVERSALE ALE HALELOR CU ACOPERIGUL DENIVELAT (v. pot, 2.8) Schema de ealeul 1. Se caleuleard separat semintructuile A si B conform sehemel de ealeu! ea poragratel 73, Se ealeteank nesume tute A gt Ben relat (20) % a+ tn care Ad, A, respectiy Bf sf Bi stnt deplasarite tm punetol¢ ain tnear- ‘ari, respectiy in forjn unitark aplieata in punetal ealcuate pe semisteuctra ‘Ac respectiy semistructura eu tabelul 9 din anext wa nz 1 TI, Se adaugd i rezultatleobfinut> Ia pet, Ig efectele farted Y,cateulatd a pet. IL Caleta se face conform schemel de caleul de ls paragrael 73, Exemplul de caleal 9 Se cere sk se trastze dlagrama de momente tncovoietoare Mie ls caleuleze -eactlunile fh reaveme pentru eadrul din fig. 7.58, precum g1 depasarea orlzontalt in punctul 2, Reotvare > o T v Ke Fig. 750, 1, Structura se separd tn dou semistructurt A st (0. 7.50. Semistructira a fostcalculatd la exemplal 4,ande st revultat vlonle deplass- 4 2821 PH a Se EH «1 3 | BBO iD 6EE a 16010 HY aerf 10 1, Forfa Ysln punctu de contact ¢ inte cele dood semistructur A s1B are valoae » 88 0.143 p, Dingrama de morente incovoletoare M i reactunile snt trecute dreet in fit. 17.00 (wt. 7-30, exerpiul de east 4). ase aesP QP fruesP aap 0687 KerenP 267? | = —| quae os4e ager FY ane wor v ute AHP 346? we a L a x Fig. 7.40. U1, Deplasarea orlontald tn punetot 2 are valoarea 2418 PEP ‘SEA 10" (0. exemplut de cates 4, Pentru cadre nesimelrie eu douk deschideri te pot foot formmlete de caoul in tabelut 20°din_anexa 7.8, CALCULUL SPATIAL DE CONLUCRARE LA NIVELUL ACOPERISULUL CONTINUU AL HALELOR (v. 3.2.2 $i 3.2.3) Schema de ealeul | Scheme gt dade de caeat (Gata cafealu plas (or fehoma de calcul de la parageatul 7.3). OO “Btapa I de coeut (nod blocste i deplasare) Hl Calls caleatal plan (vet schema de cleat dele paragrail 73.) | a us 1 ‘Btapa 11 de cleat (node ihere I deplasats, Ca a calcul plan (w schema ae calcul de Ia paragratul 73). —e— oor T TIL, Vator inate (tapes 1 1) 4, Se alee gradut de conerare spatial. 1b, Se caleulea coeticientol w al coaluer spatiale (e. tabelal 7.10) © Insumind etapete Ts 1, ultima fmf en coeliclentil we al comucrdrit spatial, sf separind still din structure calesleazteforturile X. sf ya st Incasrajd tm rigla) de 1a capetele superiors ale stir Py au 5 mie, ea) Festal catetul se face ea la pet. b, ed de la alow plan (y. schema de caleu te Ia paragraful 3.3) Xi= Xi Se cere si se calcueze gl st se traseze diagram de momente tncovoletoare Mix 1 reactunile tn reazeme, precum si deplasrea orizontala tn pumnetal penta cadral 5 {ncireat, Schemele de ealeth si de incienre ant aritate tn fg. 7.61, Gedres trenaver, Sale le hale snt legate la nivelul aeopergulal ea o sabi right Cadral 2 Incdreat ate faractersticle sl iedeearea din fig. 783 ‘Taste cadrele transverse. au rita ‘Hw Ry lar cadrele longltudluale = 82, RY <8, HH GON Cxtal 8 a x Fig. 741, Resetare Seheme sf dete de calent ; Setema il datele de calcul sot determinate a Jk ‘Btapa Ide cata! (Modul Bloeate a deplasits) ste efectaat ta exemplot 4 (y, fig. 739, Etapa I de ealeut (nods liber la deplasire) Caleutul ste efectuat In exempta (fig 233), Vator’ finaie (etapele 1+ 11) 8. Gradual de contuerace spayakt @= ap 2 (cat igiaa). = , Goetilentol y de contuerare spatiala se 2 Aetermind’ pe Duza relator date le Pete 222 ‘aten y ‘exempla de eeu . 5 ‘ Fig. 702.2257 Central de risucre [¥. rate (8.8) gi (810)] din Ng. 7.02 are urmtoarele coor. donate Ensay _ 8R24 4 06R-48 = =n 2251 m SSW” aeeaht6eR y= 90 m (endrele transverse au acces! rgiitate) ~ Forta de fare Ry = 0,580 P (lg 7.3) apleaed pe cadrul § are, pe ansambial spatial aln fig. 7.61, efecto seitate tn lig. 7.63 rs aes ree ae 38, at a a 2 2054 ohae aoe i ower i. 768, Contra relate (9.29) cede transverse se neite eee ron [gie eet |e ges ade | tm car 1 A conwr: é 38 m ZdFR = 2R oo + 18 + 6) — 25208 BGR = R(x SI0- 8 + LAG. § 4.25449 66] = 8300 2, Pentru cadrut § rezuts fee [ose + Jone = onus» Celetalte valort sit trecte direct tn fig. 7.63, ‘Cadreletongtudinale se neared contort relat! (3.28) eu forfele a Ege saw us Pentru cade dln axa, de exerply,rralta yy 18-2251 BR yl = 1822S # me 10 880 R Celeatte fore stnttrecuteairet i te. 2 Pentru cad direct ineareat, conform eae (9.32) reralt Fay 0M? Ty “0500 P Pentru alegerea coclclntulut coluctl spatiale 1 se pot wrt tatcafite dia taveta 2 ® oer. . 5 Incareat (ig. 7.67) result prin tneummarea efectelar in etapa I (ee. 7-34) ca efectle din etaza II (Gig. 73) nmulite eu coe le. =0,197 al conlucrarii spat me isp gone er s — 2 usr Gace Ef acer TO a aaa ae Reacflunle sf diagrama Aig stat treats tn the. 7.57. ocanbepise retail 2.0) deter eu retain tall 10 t Mig. 7.08. ur ontwcare | 1, Toate 7 ! prin vaiba | structurle ee hy tea ns ER sew y aah Re & . aan Ries i om BOS Sak EG (es hig, 784. By este preunts de care tansersle, 1M ste protat de cauce nner | Tongtudingle z [2. Structurile} u aw RE co portals —J Fao fom ae nn Ee fn tos =F 3020 , a RL dd yRy Ms oe BSB Re fa fe Fig. 7.63 2 sate preuat de cin eadte transverse M este preluat_numaf de cadrele longitudinale. ~ ~ : roy 7 Fe = wie Pas Contuerae fp, toate | hw yt Coeficiente a0 fas din tabla 18 anext) pen) Res of RR So Ee eS OC aed jortale Ia lay ue (v, anex: cadrele au rigiditati difer are is 1 ht - (anor), end caarle au tata Ie'eonteavis-| * eh Kea ions 9 t jtudinal in: yo : lsstrta_ tn Kentravit- i feral i as Fig. 7.90 | yee prea de cael care transverse cod actstes ou stort dgiate J" sau de oe cadre cd ‘pater Scars eite dere, Mee negijead, NOTA.1, Beste righitatea cadreor transvesale. 2. RY este Paldtatea cadrelor Tongltudinae 3.0 este central de rinucie-Incovolere, 4. Cind acfloneazi mat multe forte My 6 Supeapun efectele [v.relafille (3.39) G40) ig. 7.60, Exemplal de eateut 11 Se cere ise caleuleze coe- ficiental ‘conlicrin spatiale entra structura din figs 72%, fa Gaul tn care cadrelelongitodinale int foarte egide (tg. 7.69), We R= R= 0K, Recoeare Deoarece, in acest ca, structura este alettulth din cadre transversle cu scetayl Figtitate RY = Fat cadre onglludinale eu aceeast rigiitate I= S0R central de HMsucire coincide ei control geometric al struct dj ni = 2508 Bd 1 2-240. 50R Fortele Fy cx care se incarci eairele transverse ay pn =fosas Been By [ ¢ ] 8 500 F, 0+ SO lar free cu cree ocr cee fone WK st ep x t8.24-50n HOF wy 3380 my Z y r g me HH bet ca ’ H#/ 3 wen § ig | fot t— a sete m4} F=' | ‘ ead A aun ey : A cusy L t wT ausehy* Cr es0% ° ° ° Fs 2m, Rents 120 Se constats apottul mare al eadrelor longitudinale care preiaw dla monentul de forse A= 18 fy 2 0,050-24 iy eo on. TR io ~ Jn schema simplest (szul 2 din taelut 7.10) in care se considerk ed momental de Pasucire 27 este echiliprat nual de eidrele longitudinal, tat forla Fy ete niche cadrele transverse (v. fig 771), tera, hy Fg 2 0,107 my fern 1% fe * 2 eo owe, 9, ee ME a Dee ae MS i hs leone lena 4 | ns —_+ A ay — P= pep le 2 |; + aun 1 OT ct a ® arty Pg. 771 Gomparind rezuttatele din ty. 7.71 eu cele dn ig. 7:70, constati ed tpotea sin- pilieaté conduce fa valotsutclent de exacte pentru praclea curenta ‘In ceen ce priveste valoarea coeflfentalit fall seatna de conatia (2.97), 36 recomanda ca im acest ar S180 au = 0.20 fy. Exemplel de caleut 12 Se cere si se traseze pentru cadrul 7 ncireat,dlagrama Mj st_resefnile ta eazeme, precum si deplasiten in punettl£. Schemes de taleth le tucdrare at an, ‘m fig. 7.72. La nivelal acopertulul se realizar un grade conlucrate apattala . Cadrul 7 tneateat are caraterstelle st Inedrearen din Ng. 7. Toute eadrele Luanoversale au rigidtatea R= lar cagrele longitudinale at, Hecare, Msltaten wan. Contravintute ortzontale longitudinale pot ft considerate ea find prac incase ‘rate In contravintutile orasntale transverse, 121 go ’ Seetione ea PA ‘ as ay pe fate? es 3 ywreeo T 2 Hois0 ’ Late [ato | 7 7 " ig. 7.72 Recoleare Gu ajtioral coetiientior je din tabelt 18 (6- amex, penta Scheme si date de coteut ‘Schema si datele de call shat determinate la exerplal Blapa I de coleut(nodurt placate la deplasare) Caleta este etectuat ia exempt 4 (Vf. 7.3). tqpa 11 de cata! (woduriisere la deplasar) leu esteefectuat Ia exempl # fy. fa. 7-5). Vatort finale (etapede 1 + ut) 2 Gradul de coniuerare spatiait, a = a, by, Fora de tare Ry = 0.58) P(v. fg. 7.85) se astribule te cinch fortelo Fy Gu care se cared endele ransversae Ng. 7-7) 8 204%, ’ § ae 8 ad aie > con ; : 2046 5 ‘ i" 3b 3 zb— ap 1 1 ° 2 a22 cadre (fg. 3:21, ‘se obtin varie Fy. 7.73. CCoetclentul = 0.286 fcarul a 5 endre nereate centre © Vatorte finale (ig. 7-74) eezalt prin insumares eleccior dtn etapa t (v. fe 7.94) e efestle din etapa 1 (v. Mg. 7-3) Intlite et coeficental p= 6.86, gue ower gos? P, 2 Nie aggaP asp sap , x abe 1s asP f t o K a cy Wig. 7.74, Reneflunle sf dlograma My snt treete direct i fg. 7.74 Deplasarea tn punetl (Cy: 7-7) se determin cu fea din tabehl 10 (¥. ness) bare 8)} _ xf a4 on] Bene SERIO name Exempla de calew! 13 qos a seat p Se cere se ealeuleze sit se traseze diageama Mj, S| reaciunlle In reteme si depletarea orizontall in punctul 2 entry eadrul transversal? al structus din fig 7.76, cu faracteristile date ta exemplul de ealeul 4 (fg. 7.23) Hes00 Forla de uate pe enrol # find 0,580 P (vii. 7.3 pe cadrele 6 s1$vor aparea forte de fixare 0,8: 0,580, P = ‘= 0,290 P. La nivelul acoperislut actioneasa fortle de fixate din fig. 7.77, , care se disteibule flcare la cadrele T transversale aldtutate, cu ajutorsl coefielentlor yyy ain Fig. 7.7, Abela 18 (vanes, care pentru a=, nt dat tn fi. 7 nsumind, se obit forele pe eadre dn fg. 7.77, e Goetiefental wpe cadeul 7 are valoarea Valorie tnale pe cadru 1 se obtin prin insumareaefectelor dn etapa 1 (v. ig 7.80, cu eectele din etapa I (v fig. 7.35) inmate cu coelcental jw = 0,047. ~~ Reactiunlle si diagrama de moments M sint trecute dizet tn fig 7.78 123 Caéral 7 : «3 | oe “1500 ra SCe 5 Le 4 sh : Gute 698 gag sb H a PS z ¥ pyrosmef [Ye tHe, fqrasoe] [|S aitie| cat] yeesoe[ ff ea] ae ro eal 5 cou] ||; to me! Pa. 27 ogee arse aap 12 ase [| a 7 a oa Pie 238, 1 = Deplasarea oricontala tn punctul # Hig, 7.79) se {cetera 2 Seta nab 10 Be anes pcr play ay #))- 2 a mx{ [--#(+- 0+ *)] |e [oto fee Bxemplul de caeat 14 L_ Se cer af se determine cotclentt conlucrsi spa- 7 Hale “pentrs “structunn din fe, 7.80 cw caactentis Fig. 7.79. on ae he=2he Bua 1 w= py ie te AO : abt ’ ot ‘ 2 t G 4p T _ azreny " by t ia _N, A - 2384Fy | 5 . _ ‘ e 2 rz v % 2 1 Catal 6 nb 1 ~ T / z Fig, 7.80 foetctentit ase calculus cu reac dn tabell 19 (¥. anexs). Cn valoie(¥. pets 125 se Oblin coetiientit conluerist spatiale te = Go 0272 tae recut tm tig. 7.80 7-7, CALCULUL SPATIAL DE CONLUCRARE A CADRELOR TRANSVERSALE ‘Uk NIVELUL ACOPERISULUI §1 AL GRINZILOR DE FRINARE (v. paragraful 3.3) Schema de ealeul ‘Schame 9t date de eaeat 8, b, ¢— ca Id ealetel plan (v. schema de cael de la paragrtal 7.3) 4, Ld in considerate coniucrarea In nivslalasoperisuul lar atte gin- tile de feinare contuerarea mural a gent de frinare de pe slp dive iedeeat, fe calculeard reactiualleelasice (14) la nivel acoperipulat (0 fa) Ry Ja nivelut gens de friars "Pentru neiines ne forte F* (fig. 7.81) yo OF By AE ed Bue ato Altea Oo wn om Babee — CO — at — padi whe toma mt Bude Gay woe — Pentru actiunea unui moment A (ig. 7:82) Ba Baa Cl — wll — paddle Be. i By ARC — 1) Bee Babu = ait = ee 126 In retaite (8.50) ~ (3.58) us Bey Bue st deplasl in Ince unit ‘in sexs, A, af", af, aif — deplasit din incarciri_pe cadru din forta J”, respect ‘momentul A, calealate cu tabeldl 9 dio. anext pe cadr, calculate cu tabelal 9 ‘He ie coefietentitcomlueriet spatiale Ia nivelol 1 s 2(v, tabelal 18) scare ‘depind de 2Eh ‘Blapa T de eaeat (Boduri blocate la deplasare) Se process cat calelul plan (, sera de cle e ia paregraf 7.3) Inctectnd cage ex F san ME sex geactinae (t— yy) RE sh (L~ na) respectiy (l= DRM at HR aoe 4 % £2 apa? ’ 7 4 7 v % T v © @ > Fig, 788 I ‘Btapa 11 de eaial (nodur Hiner Ia deplasare), {a4 caleata plan ( schema de caleul dela paragraful 73) nertnd cadrul cu fora de fixare My deterainata in etapa Tide ealeul i Taaté ea semmn schimbat, fe Fig. 7.84, T 7 * - — LT Valort finale (elapele 1 Hy Gan cafe plan (v. schema de caleul de Ia paragraful 7.9), tnsuitnd efee- tere din etapa I cu efectele in etapa Il a7 cerarea ln nvelul acoperigula 2 sitipal 1,39 Fxemplat de oat Se cere ai se caleuleze structurn do la exempiol 12, lund m constderare conti ‘a8 comlutaren Ie nelit rina de finare de De ‘ie, 285), Rezoloare Scheme st date ae eatewt 4. Cadrul Tincdreat are caractristsile dn fig. 7.85. Fig. 7.5, (Gu schemele dint. 7.86 (v,exerpll 4), cu coetiientt « din tabelul 7.5 st cw 3,50, 4 = FR = 0.283 se cateaeasts 1 z 2| 7 - ft 7 v Fig. 786 128 Hy = 0,886 (v. exemplat 12) = 0,500 ( tabetat 18 din anexd, pentru ay Cin acese Valor te caleueai In cara care netstat), AP by BP we Bn wt Hh = 2100-0068 9068: 450-0.100_ - (4-050 0,100" 0p. (= apa nae p wf Sha SO wd ie t= aah 010004440300 — 4 0,173 0,008 — 0,614 0,30 0,100" - (= aprt sass, apa de clea (nadie octe I dept) se called Se teen ee ague axe ara may —o BaF aa ‘T K J x ° > Fue 287, ‘Tinlad seama de exempll de calcul 4 (ig. 7.2, rezullatele sit trecute dtect ho nig 787, 6 ‘BlapaI1 de calcul (nodurite bere ta deplsies) Se ciletleszd cadrul 7 ain fi, 7-88 sub ethane forte By )158 P, vat ew sem chimp 183 ame = guep gage ote L ‘| + Z * T v K a b Fig 7286, 29 ‘Tntnd seama de exemplu de calcu 4 (y. fg. 7.95), rezullatele int trecute aicect 788, alot finale (etapele t+ 11) Nalorte finale (ig. 7-8) se on prin Insumarea efectelor din etapa I (ig. 7.87, 8) cu cele in etapa Tt fig. 728, : a8 ase | agree 033 9026S 120" ase carep Lager i v «pip Tae aap a b Fig. 240, = Reactiunlle si diagrama de momente Mjy sit te cute cect in fig, 78, ~ Deplasarea orizontald ty punctul 2 se determin cow reata din tabelat 10"(e. anexa), (7.90) rllmmbewe se iy wx [ a foem }} user Fig. 7.90. 2 3 B+ 10* 7.8. CALCULUL SPATIAL DE CONLUCRARE A CADRELOR TRANSVERSALE GU ACOPERIGUL DENIVELAT (v. cap. 4) Schema de ealeul 1. Se ealeuleanlseparat somistracturllo Af B inieate on forte exteriors sou forte de legiturt My a) @ Fig. 704 130 2. Se calculeaza reactiunile elastice RY” si Ry! on relatille de la schema de catéul de Ia. paragratul 7.7. . Se caleuleand depiastrite af! gal? ©. Din condltia (41), dy = Af! — a) = 0, rezultd necunoseuta r 1, Se tmcarck semistructurle A § B cu forfele exterioare, reaclunile (1 wR AC — upRy acu fora de lgdturd 91 ee detertind efortarle ql Aeplesite conform schetnel de calc de krpets 7.71" Esemplal de Se cere, penta structure de ta exerpll de calcul 0 (ig, 7.58), si so trasee dia: sratna My st oe calculezereaeiuniles deplnatenorizontald in punetul f, conalderind (ig. 7.92) efectee coniueriril la nivetal 1 (aj=3), la alvelal 2 pe slip 7 eq 1) Ta avelal 9 tay = 2). ago) 4 2 Mig. 79, Resoivare 1. Se calculeaxd separat semstructurie A a din ig, 7.93. a, Semlstructura'A'n fost calculatd tn exemplul 15 pentru ncirearea P (i, 7.85). Penteu’incirearen (P ~ Y,) (lg. 7.09) vor rerulta, (1 ~ prt = 0.2907 — a Fig. 7.9, " 7 v © 131 (a urmare apar sollte din tg. 7.94 (v. 9 i. 7.89). “ ASH 2-H) gosace-y) 7 i” * o > Fig. 7.94, b, Deplasarea A$? ar valoares 0.6797 — YN ~ 0.94107 ~ TR, = — 3H 10% ‘Im care sau introdus yy 51 By de a exeampl de caleul 14 disp~ sro e semistructura‘b cu 2 ~ 2, lund In confucrare cine cadre transverste,rezltd = 04426 (. telat 18 dn anexa) sen urmare Ce: exempl de calcul 8) wn z one ag? =o,4a8y, oer 3B wo Din conta d.=ai! ~ a <0 seontine Yc = 0398 . Se tented (Wt. 7.55) —semistructura Aen tora P— ¥; = 0.862 P gf en resctunie elastice (= el = ose — = api = 0,328 ~ Semistructura B ew fora & ¥, 6.206 P = p= 0280 P, 0,126 0,188 P = 0.0808. Ty Fig. 7.95 eh] aser —t : “ Ailsa r y « FF ashe! gate? aesok Fig. 796 Pentru semistructora A, tinind seama do exempt de caleul 15 lh. 7.87 st 7.88) se"obtin rezltatele din Mig, 7.90, represeniind” varie din tig. 747 97.88 Inmulite eu 0,862. Semistructura A (tg.-7.97) se tacared et BY, = 0059 P, Deplasarea y=, si se poate calcula lect pe sernistructura ix 0,059 PH 3 BIH 108 7.9, CALCULUL DEPLASARU ORIZONTALE LA CAPATUL SUPERIOR AL STILPILOR UNEI HALE PARTER, CU ACOPERIS CONTINUU, AVIND STILPH CU ACEEAS! RIGIDITATE, SUB ACTIUNEA UNEi ‘oRTE ORIZONTALE ‘CONCENTRATE APLICATE LA AGEL NIVEL Exemplol de "7 ‘ase determine deplasarea orizontalt la capital superior al stipilor hale eu schema 4 leu! f ncarearea gin Mg. 798, Tog! slip adrufa au aceco! igaitate, ‘ezaivare Stgeata to eapatul superior a stiplors¢ determina ex formata eorespuncitoare din tabelul "11 in anext PH Ae mh, 133 ‘n{care tm eate mumaral do tpt din cadrulconsiderat; Rezalta 134 OHH 239— Dose +t 338 =032 Fig. 7.98 BIBLIOGRAFIE 1 Agent, R. Sime reeulere nedetominote, Bucaret, Ealtura tehaie, 1870, BAgent,n. gi Banat, Vs Moment de ale liane pera stipes gored a hail teste. in! Revita Constr on 1/1978 a Agents R. Consderarea conturtrtspfiie ty etleutu sreint eldce te ftmba) 4 tlie ta hele tndunate cw part alate. ns Revita Conse mbterals Pc a osnanas ‘Agent 'R. Un cau de arial 11 simpiftet petra stil din bon erate rue turion dete tadasrtate ex un sngur ist. ta Bude site af Tattle © construct Bucur fo%e. 5 Agent We yl Banut, V. Gate srutrtor din bon ermat eu spt cell Facaresti, editors tei, 107 ©. Agent R st Cosa, D. Obverolt pivind bate metodelor uttcte tn cael ae ordi 11's de sabia rato de oe tre enaeretse cok, tues poate, ta Revita Constrion nin S074 CAP 41404, D, Coleatotonat tn autora potctiri conruciter. Buearet, altura tenes! 1975 Gsorgeres, D. Contiblt t sudut comport spate a sretrt baler induct Tent doctors oat de contre Bacon 1968 2 Georgescu, D. Conuudit eu trctre meted Iaitatel de contract Buco rest! Bt 40, Gheorahty, AL. sail Studiat comport sptite a hatior tndusiate pare, tn domenil sli, fttindcaeattore setronce ins Bulctael aie a tua de" construct Bucurey ne 0h M.GReorghiiu AL Conepll moderne tt celeututsruturer, Bucur, Eeitra tenmicks S70 ACCPDCOLNGERG. Indrumdor pen colutt stuctaror de tae tndase trate ied cu atipt set dm Beton era Iy Galen de nonaatle ot wtsoe, tiont am obj tern 18, LCGP.D.G, Indrumdtr de protectare @ stip pena hole indutrate 4 ogrosee {etnies parr fd pod rated Aprobat Ge TECP.D.. ca ont-vh 38 nate oh, 14, LECH IC fadramatrdeprotectare «ation bon armotpenry hele dase ‘te parier ew pod ratant (Aprobat de ICCPDE con ny. B00 Septembre 15, LGEDD.C Sorme prooiart pron modifier comerea anor peter tek respite ehnie de etet pnt suet Ua eon tel aon Receerinet a met te conser Indu, telat seteeutrie 0 apocrine, recipe parte dn be ariel in Seon prcomprina ta ces {ent comma de matertete (NP 170 telat chon ae S107 10, Wangan MD, Beiray tar Page dar Knicterebrang wor Keebekeaten. In: Bouteeine ne, 11/008 17. Liptak L. Stabtimectaies et Hetienbovten mit Krantohn. fn Bastece 09 M8 Medland £6. 91 Taytor D.A.Plsurot Rigtty of Coneree Column Sections Jn Soutnal afte Steutil Divion, raced of the ASE te TO 135 18, 2. 22. 2, ” 2 28 a. 28 2, Pe Murasey, Vi Stgatoy, DE, Datkuy, VN, Jecobdonte font Moscows, Gonstolieda,_ 10 Mint A. Construct de bdon ermat. Bucuresti, Ealtura didactet st pedagogic, 1900. Ont, G Modipicarea repartiettransoerate ta podurite pe endre cu rodurt depiasa- Due atortid feta de pad rigid of platelajatae in Revista Teansporturlor br 3/64 Perjeaen, M5 Ruged, G Med simpli decatent pent hale Industri- fate anind stip ain elon armst eu gotur mart. Tn evista Construcfor sl mate Halelo de construct, 010/96, Popescu, Ve gi Georgesen, D. Comprtarea spatiaid a halor indastriate Gu directed motaited, Bucirats, Balture tehnied, 1972 Popeset, V. Consiucit metaie industrial: Hate, construct eu ela, construe- I ndasriate austtare: Bd. 2, Bacoresti, Baitars tented, 1907 ima, NS: Getta conatocitir tueadre pentra clini indysrite cu un singur ‘vet Kee, BudTveatk, 196. Rused C41 Perjescw Mi, Muidi de calea! simplified pont hate indstrate. evista Constructor sa natevalelor de construc, nr 3/1900 Roped, € Mae industri Calcul eadrelor vansoersaie cu grind ex edbree prin Ietota deforma. In: Revista Constructor sia materatelor de constrict, fr. 9/1968 Based. Hole industrinte cu un nivel. Sttematzart tn cateulalstrecturtor de Date stpltneastralt tm fernelegarpantel, {m= Revista Construcilor 318 matera- Inge de construct, nr. 12/1908 Niuses, G Stomatisnen oneiulat structurtt baler tnd stip de Beton erat fu pour! mari tneastraft ta ambteeapete. tn Revista Construlior ta materaelor ‘de"constactl ne 11/1908 Ruged Csi Pecjescs, M Hate indutraie eu un nivel. Elemente de eateal sate, Bueurest, Battora vinicd, 1971 we Stadia penta comporsren tx ‘alellirt sismice @ acoperiguriteratetulte din Clemente de supra de btn precmprimt gt benct de tumtnaoare. Protect 1-P.G- ‘sso/1078 136 ANEXA TABELE CU RELAJI DE CALCUL ‘Tabelul 1 Stipi cu sectiame vatiabOs cx o treaptf, eastrattla ambele capete. 138 Yabelul 2. Stiph cn sectiane varlbia cu dovt trepte ncastral la ambele eapete. 144 ‘Tabelul 3 Stipi cn sectume varlablé cu tel trept, Incase la ambele capete. 147 Tabelal 4 Stipt cu gluri man, cu otreaptt astray la ambele capete. .. . 151 ‘Tabelul 5 Sips cu seethone varlablis cu o teaptd Ineasratt la bard sarticulat la apatul supetior es vee 1G Tabelul 6 Stipt eu secune variabilé cu dou tepte, ncastratt Ie bazd gl erticuat! la ‘apatul superior. : ae eo Tabelul 7 Stipt ew secthine variablé eu ted tepte, ncastralt la bazd 9 articulat! la capital sper. = «= reneeranT ‘Tabelul 8 Stitpi eu glutt mart em sectune discontinuk cu o treapta,Incastrat ln beak fl artieuatt Ia eapatul superior : 107 Tabelul 9 Caleatol sigeilor sf rotbiler la stp. oe 1m ‘Tabelul 10 Galeulul sagetlt in dreptal elor de rulare din actiunea podurdor ante oe eee 19h ‘Tabetol 14 Calcul sigti orizoitale la nivélkrgiel eadrelor parte ta hale industri sl, sub. acfnmea tne forfe arzantale concentrate, aplieate la acol nivel tipi avind toHt scveaql Tgidital ss ese ee se = 200 Tabelul 12 Galeulil cadelor simetrice, avin stpit eu o treapta Ineastratt Ia baz gt Tegalivigid de rigl considerata os Fightate Infinit. - ws = == 203 ‘Tabelul 19 Caleulol eadelor simetrce, avind stp cu doud trepte Tneastatt Ia axa Tegal sige rig consbderata cu rigiitateinfintd. = sv = «220 ‘Tabelul 14 Caleulul cadrelorsimetrce, avind stip cu tel trepte incastrai Ja baza si legal igi de rigla considerate rigitate Inia - = 2 ‘Tabelul 15 Calculul cadrlar simetrice avind still eu o treapth Incastraji la bazd gf articulaflaeapatulsupertor. =. : 2 ‘Tabelul 16 Caleulol cadrelorsimetrie, vind stpit “cu doud trepte, tneastrat! 1a baza SIaricuats la eepatl superior == = = ee B68 ‘Tabelul 17 Cateubo cadrelor simetrice, avind spit cu trel tepte,Incatral baz st srtculat la eapatul superior ee See ats ‘Tabetut 18 Valorie cosfelentlor ye pent grinzi pe renzeme elatie (cadre) cu aceas! rigittate a eeee enn 8 ‘Tabelol 19 Valorle ccticientilor yyy pentry grnda pe (rei reazeme clastic, Incdrcath centres = 290 ‘Tabelul 20°Cadre_nesimetrice’ cu’ doud “deschidert si tnditimi inegale, vind. stipit tat ina cu_o treaptd, toy! stp fiid Incastrat! Ta basa faecal I capital sopelor. = rn eee a 137 Tabet 4 Spl cu setiune varblld eu 0 tranptS, Ieasteai ta amble capete = Reactant, le capital superior — Momente de incastrare Af; 18 capital superior. Momento de incastrare My la bez, ~ Coeficentt de transmitece @ momentelor — Righty! te deplasare roti de nod — Goetcentl 8B, pentrs calcula direct al valottor X, gt iy outa cote sito age DAHA & (eet = abet *) Nols. Cateutel valor 2, ¥! 5 eu ajutora coetclentor fy gata calcula este Fecomandabil pentru structure is care coelclen}l se ptoee rect fn tabele (de exer: hu B,=0,050 pentru Aa=0.8 gl Z/Z5 = 0.2), sa0 eind reraitl dnteo. singurdInterpo: 00 ot jo cost red 0.9 ft = 038): Tabetut 1 (continuere) Reciat ¥i Hf womete He 9 Ha Ren ra[ae tae rele AP ey Hy = Pitas) ® ~ffaed Mofo 8 a xa. wi (24 S90] ae Mey tA(ey — P) — (~ D1 = Bat sty wes [Sag — aa o+] & R= Fe 9-4 ym ae gta 9-1) e-a{[oe- 0-9-1 Tabelut 1 (continuarey Tabet 1 (contnuare) 7 T z Goaliciental de ransnitere dela Aled _ i ‘ighitatea Ia deplasare Rist h eactiuni si memente din deplasiet gi roti unitare de sd (eatatat) T ih [> Ree eer Toe Tor Toe To Tae [OA | 0,880] 0,940) 0,018) 0,915) 0,958) 0,062) 0,088) 0,068) 0,970) 0,072 Bla =~ Ke “(= 24) Coetictentut de transatere & momentelor de ta 1a A =a 24) | [o.943| 0,956) 0,002 [-0.040| 0,089) 0,061 Bia = Koa . [asc rae ML any a] Larrea ena | Fass oat nae oe! east ere cart onto 0,300 140 MI Tabelat 1 (ontinuers) Content Bs m7 : oes [om fo le fo Li | 0.054068 9.085006] 0.07 074, OTR, 007R| aman. Pe 103 | 0,073) 0,075| 0.0761 0.077| 0.0781 0.079 080 [aor o0m9ara or oad 0.07 ae 0,082) 9,099) 0,104) 0, 05. Tebeat 4 (cotinuarey Cocfisienyit By. ] tay — o [|e [or les [or [or [os [es lw |_O4aT | oid | 0,87| 0469] 0,70) 0.483, 0486] OAma|_OA07] 0.500 aust | 0.448 | 0.45e| 0.408) 0474 0.400] 0488) 0401] 046) 0.500 o4sa_| 0.452 | o4sal 0470] 0477| 0483{ o467| 0.400) 0.408) 0.500 [o4i7_| 0449 | 046s] zal 0.470) 0.484| 0480) 0489| 0.4071 0.500 oae7 [~04s8 |"0.4s7| 0,409) 0.4771 0,484| 0.4891 0,403) 0,407 0,500 {eos art ota|-o17| oan @38 ete Be 4 ete aie 0 oon > - oh 0.113 ca [ea [ea [ow [os [os [or fom foe [oo 0,130) 0,135| 0,104) 0,120) |-0.087| 0.107 anes “o._0,120 aaa 188/050) 0142) 044 | | am_| om o.04, o.oo. waa wars] Gare ac [Teo |Toou| 0.88.0 ees! wor waa oor oo 22 ae | one | oa on ol ne oon ons Tee [Conse [ one | as ono aon oor aol, eo 05" 045s | og6s | oem ronal rel ral am nea Woes Tes Tew Lor [es fo lie Gotten By Content oe _&¥@kee$ i betes [ox Tos Tos [or [oa Doe Do | 6998] 8.800) o,e04] 0.732) 0.673) 0.622 1,205 | 1,146 | 1,004 - [ato | 1.386 1,353 1.5 [a | 1.490] 1,402 | 1,481 05 | 0,986 [1.250 | 1.961) 1.4201 1.486) 1,475! 1.488) Coeteeottt Ba a9) ce De be] Ge |-0aai |=oar6_|-o00 ‘a7 | ott |-0.068 |-0.08 om | onee| ais | ons | oce oo eae "eau | oa | ova om (as | 0am oa | eat! ogra oars | eam | o2e7 oH a2 [8.85 [7.006 [a0 oa. 2 ae 38) 13,687] 12 5203 | 6386 | 7.sea| 8.247) 3,098) 9,747| 10500 10,975 13,500] 12,000, “3.783 [s.2s3_ [77195 9.018 b.249| 3,440 10,129] 10,70, 11,981 12,000, 4.727, 9448 10,110) 10,756 13,9021 1,000 4.382 |” 6,000 | 7,075) 7,958) octet By a a Tar [ae Sa Tey sant [2061 | 2.745 ato) 4.867] 5.278 5,456) 0,000 3] 1ae0 | i,sa_| 200 2 fa o4 [1315 [ae | 20 3, sal as | 1.205 | 2000 | asec 3, Sip ou seetnne vai (eu dou eepte,tneasteat ~ Reaejiunt Xy 19 capttul superior, = Momente de ineastrare Af, In capitul superior Rigigiti} la deplasare grote de nod Tobelal 2 imbeleeapete Convento de ‘senne 44 Tabet 2 (cntnuere) ee el estot Ee werete 2 Xe = Posltg + Dyl* — Adogs + 2) arma aw $] Pont 2048, Abo wat Hea eels — 8) Me = His — 9, Rem TF taul2y — 909) B= Mato = Y)— en — H) 145 Tabetul # (eontinware) Tebelut 2 (continuars) a} -F=+%, oi —~ | Rigataten to deptesere newt si atone 9- an) a & poe Sea p= ah Gh B= MF egitga—0 | i | tet 3 F ea apt en ea ait i Recta fe Beate Fe are = eae abate F ee vt cma ot - FT| Ress of momentezdin dplanet rot wnitare de ee heyy | Satan ; - oe - ze, po Ba, om inte \ | mugutaten a rote capital ¢ Ph, ou aE a 4s. we Tabetat 2 (continuare) SS Ho-9] sm Peyl20— As8o PH op He adit — 80 He = Payl2D8 ~ 4,8) Hig eulPabe~ 80 Pua Brat + ania + B= tw Bonde + 148 49 150 Tobetal 3 (continaare B= esa — 304) E swteoya—9~ 2491 £ tip — ae Saya — =) ay nl ’ ' <4 me | | woes Tabetut 3 (continuars) each gi momeate din deplasirt frat unitare de nod ‘Gigilta Mem Kot 151 Tabetat 4 Tabetat 4 (cont Situ goturt mart, en o reap, tneastraft Ia ambele eapete oro UU = Reaction! ¥¢ ta espitsl snperor. ~ . 2 i. a TMomente de meester Afr la copa Uo: 8 aa ~ Rislaitats ta deptasare $i totire de fm ey Uo Snags Aq la = ala si momentul de inertie al setlunii nel umust ‘erica im, = numaral total de gotuet mast ‘mv = numarul de gojr! e la ba78 pind I fortaoricontala care setioneazs la partes inferior’ spulu x By yeh gee, ™ a Mr Sntafay 99 — wl, ~ 9 (= mest ena 41 H Z 88 ao Met, ‘ Biya ar 12D = agen — Un1t K+ Ky ‘ 162 . 153 Tebetul_£ (contiears) Kya, Sales ~ 9) = a) | Resctun! gf momente din deplosr gt roti unitare de nod ; |_ eet “— | Blgatatea ts notes nodstal ¢ Jy | 154 abet & (ontinuare) ) Stabuicesefortarlor tm barete stipulate gouri mari artculalt sax tneasraf ta capatat Superior treat bash upd determinaren valoritor reac{lonllorelastice X; sl, din capatl supetior s sabllestedlagrama de momente incovoleteare pe ntregu sil, consierat on np fealvalet, cu sectlune pling "a elapa urmdtoare se determing valori eforturlor bs rarmurilevericale gi arcle de legturd ortzontale ante golur (gh) ca sla partes superoard, ftrt gurl, 2 st pois Se poate urmar! exemplul urnatar (pctera tne! fore erlontale P) fy + ed a [ls Xi = Ree nay Mem Be # Fly My = Xb = My = My ~ Pla $a) Myc Xt — My— PH ~ Momentele covletaare pe amuse verte ™ RRR RRS Forfa tietoare pe stilp T= P- x, 155 Tabelat 4 (ertinaare) Momentele ncovoletoae pe rilele orizontaledintregoluele mart TA My = 2 Eforture axale din rimurie vertiale, de exempt n sectiunen 1117 Nabe Noah Me aia unde: d este dlstanta dintreexele ramurlor verticale ale goluilor, Tabetat 5 ‘ilu setfune varlabié eu o treapthtneastrat la bad artiela In eapat = Reactiunt Xi. = Momente de incastrar Af la baza stipulal Raita la deplasae $1 rote de. od . = Coetclentt 8-8, pentrs calcula dvect at valortor “Lite | =| | : a i | 3 * “| 2h meet woe, er) md | 1 4 4 peAy iy = Grity | coorenio | teseme — | * Noté: Caleulol vateor Xy ew ajutorul coelelentiior By gata caleuatt este recomandabil pent structure in carecoetcienti fy se seat ret tae (de exe Pr By 1202 pentra = 08 $f L,F4-—0.2), sab cing rerulta dln singel inter pata (ae exempin fy = ETE a 288 petra 2 = 09 lt as) 7 156 Sra ‘Tabet 6 (conuinuare) at teotire) Hig = 1X “Pa= oI Lata = WR — EP) 187 Tabelat § (continuare) Tabet 5 (coinsare) 2 Xe =X +R [moan X | a sent | reaataoe en } one ont | o.s10) 0,010 |0.873) 0.878)" 0.877| 0.879, c.880 [asta ost ees ns 158 089) ceo | o.010) 0.80 724) 0,726| 0,720 os: 0,685| 0,640) o,caal_o 545) 0,859) | el a6 ase Lise 1,850) 1,361.36 230] 3.241 | 2511 1-280 088) 2,094), 110) 1,125 oar | ort | 0,375] 0.420) 0,492 | 0.375) 0,375 [ean anes (0.373, 0.374|" 0.378 mil 0373) 0.375 ‘O30! O.57a) 0.375 159 sas an Dos Tine oe Das oe a 220] a 200 2nd a0 x aan) send ad aon som 2947, 2,909 2.080 2.001, 3000 2m 279] 29) ans am ae 2.520) 2.0671 2.760] 2.887) 2,001 2,950) 2,000 Tatetat 6 tpt cu seetune vartabllé ex dead trepte, I tn xd st rte ta. cap = Reactiunt = Momente de tneastrar 34 la bazk stip = Risiitat ‘in depasare 4 tote de ood nem | corte | Bie =P 8b, “SL, Beh lly Convent de ‘sone 180 Raia Fy Tobeul 6 continuare 161 Tabet 6 (eontinaate) Peder 7 > >t ‘Spl eu setiane vari eu tet tpl, Incase ts bz gata te eapt Reseflunl a. = Momente de ticastrare Mfg la aza stupa = leita In deplastre f rotirea de od. i sl momente dln deplasari gf rotiet wnitare oD =e Xi= put bac! A x, HRs eK, ighitatea la deplasare Bane Rae 162 163 Tabelul_ (contingare) abel 1 ontinuare) Sura Xi= Pag ~ ye Ham MR, ~ EP) | 7 > ede a a ee ener ere era ‘Supt cu golur mat, en 6 treap,tncstett In baad si artical! In capa Feachunl sl momente din deplasirl roti unitare de Reactant X, ed ele = Rigi ia “aeptasare. Nott T Ceca ep Sa= Rye my : ona Rison ta = ree, a Kea Rat As} i Bl lean / eid be dap la / Rigo ~ nat / om | nore ™ “ A Ts rn.) 2 natn ts pet onan se nas Remedi ye ae humdro total de golurl mast: my’ = muuniral ce goturl mart dee Bazk pind "Torin ovlzontala Peake actioneazs Ia porten eu gall a spt 1 at KT KR) e nekeare I Reactil e 166 167 Tabeat # (cantinuere) Tabelat 5 (continuere) Ria a PTS + Ky ~ 0] z.2 4 Him powt|t yaks La + oxy |Resetiunt ain deplasie! sf rotit unitare de nod (igfatay) ~ Feb m Inigaitaten 1a deptaare: : 3En, myn o Eby w n ; nat Pz) leant este» tet a Nota Cateulol reactinilor X, de expatel superior 91 rightatea la deplaare 4 se poate face sh cu formulele din teal S18 de tn stp cuscetiane pling see's {reaptd, ulliznd pentee trsoanee eu galt momentele de ineriie eehivaente Ion HW igenie (eat laerie (90 312) ‘SeTconsiera astfel un sp echivalent sw seettune pind fn cazat stiptor cu gol mart num lr tronsan Inferlor, valores momen- flute inerte eehivalent Zyqqie se determing et forma 169 Tebetul § (continuarey a 1 1 4. see Fy baat —— 2 ‘ tn care, Or: fw pear shu saa Seti pan oS Sea 8 an te = fo cazul stipilor cu fgolur! mani a tronsonel te Desior gta ce Inferior, valoile ‘momentelor de inerlleechivalate J, grio sl Ieebie sit Stee oP te o-marrsanrae Sewne 202 spate 170 Tabeut § (continuare) + Maar fm 2g URE ~ Oe = 2 ae B= 188 — ty 2) nth ‘ap im Tabet 9 Tadeal 9 (continuare) Catal seer roost ae 4. Formate pentru cafeuin sige st rotor tnt-an slp ex una sau mat anulte trepte ‘Ineastrat la haz ier Ia eapltl superior, dit diverse ineeede A Stpt en 0 treapts par Som Sy a #0, 1 Set fg wit ge, ~Saia eather o| ee ape [a - Sao + wo secite a7 73 Tabetst # (continaare) Tatelat 9 (contingare) I" \ Uta fo Ee a) | fa = se & a= 0g — Yetes — 2) 33 fa = pp, Ue — 2a be — 4 2H) a) fa = spy, Pte — Vlas — i sh x ’ ES fm — la, — 991 5 H5,~ 91 lo Fh SL 8 ag a fem ori, 6 a wn san = fe = a BE WF PAE — & ah aye +0201) i Sey OIE = YEE PAMBEE—Z— > ve 5 + & len Ty, a “ re Bf ag BM Dagmar » son 3b we Ter, + ~ 2He,— 2-H Say OMA DE PAINE EDD $= — Nh m . ; Tey OMI O+ PAUIBAy — Fa) + +0 &— 201) = B. Spt eu dowd tepte fom 2El, fe-8 ce ‘an | fo 2 aay a Tee seu» — 8 Me ‘| Ale, 7 ya 14 is 176 Tobetit 9 (continuare) hon FEI @ , sn Be bowl Pe TF 2 te PH fae Bag 3] Pa b a te~ ar, ba F fom] Co a ee tne Le fo 2 me Etta ee oe Tobetul 9 (continuare) Fuh + + Sd eb 8 ~eef-9 4) : po fou ac. 2] 3 ah mF sneawias 2 0,0] fons wo vane . Fae] Tebetut 9 eontn aon 7 fo-* = en) = FE ln ~ trae 4 — 2401 fia = Fp a Hea = 9 ce (ae — Yun ~ bad oll Mie = 22a — 91 cle ah 379 Tobetut 9 (continuare) abelat 9 eontinuarey | ane | to fe i are | Den, [* vem ile vit te iw ® 180 Mow “se 5-8) | i | 2Eh | eo tin emt 9 — 8) BE | a 4 “Aer JP's Sas eft pat Hy 181 Tabetal 9 (coninusre) . Sitpt cu tre rept Start fy Se 66, f Pe Eh fue [otha] oe cE Tabet ¢ (continuare) — XS 8) oot] Pu Pa Fai, Mem Han 9 sant $ ox] a Hoven ti] PH feo= 182 fo, = he = 2 ia pas Teh (+04 Sn dad + | 183 : Tatetut 9 (continuar) 8 [rm Si + Sea die | + Fes] 3 Ty tals + 40 + Om Dade | feo] oo Bele) Fey PH 2 2 Fe (aw sates B) on ir, [tates 2) + tad +fav] Pale + YO Ba dade + | en) 184 Tobetat 9 (continua) 7 I 2 ] nn Fale + 80 I a Beas] Phe + tan + a bee | +Heaan| fo, ~ sin naa - 4) Feal-o-4) (02 mate 2) 185 Tatelul 8 (cortinuare) Tobetat 9 (contiauare) ~My 2801 Fae Hay D1 Me 5 fue te See 26] a ve fw ants 282] “he fe 187, tts Tabeut 9 (continwars) aw foo => o WE fn = FO were i eta = 4) 2) Bip, 20 ~ MI ay vey 821-4) 41 WH 188 w= rs Tobetal 9 (eontinare) lor ta un stip eu gotarl mart sf o trenpti, tneasteat gt ihe la epatal superior m= unseut de gotuel mart 189 Tobetat 9 (eontinuare) Toba 19 ‘aleutal sige in dreptat lor de rulare din aeflunen podurtor rutente AL Sip eu o treaptt Nora, {In cal sliptoe din beton arma, ta calcul sigetilor se vor folst valerie mod Moe de elastciate conventionall determinaht conform pet. 4122 44123 din STAS 101071076, tnnd-e sama 9 de tnflacala procentulul de avinare supra Mgididiior la stipe setae pli la Gl cu glue 190 rom] | nate nek | . Ef & | } pe | i Xe My reactnnle ebstiee de la viral stipulut din aettunea Dodurtor rubnte, A vas le[omo(s wed bP ba 2a, 9) 281 1 191 Tabeul 10 (ontinuare) Luo oat ah -]- 1B, Sitpt ew dows teepte y, | = 2 , ae 4 | 6 =a fe[e- Fads so + onde = Te 5itbee ’ =| w= on] +4 3 [n= ma fa ~ a0] - 4 | ‘ I ~x[m- tou- ef Bn ier, sate (4 (an) ~b-3-4I Eble alone) {r[a- seh rout = _ Ni My reatiunte elstice de Ia vif splat dn actionen Podurilor rulante ‘anak din act Stet dap io de alae b ae | eb AR ei oa — ale 2) 2- 7 eee $000~ 99] "32 tea Han = vif | ~ifpe~ $om-v]f- | a | “fof Fw 04 nd + +Ha- w+ [a a(e- “F 192 18 Label 19 (continuare) i Tobetut 10 (continuare) a 4 lata Qe tHe] + Lahie | = J =» pe, | - = Sap eu tt ete Pf, 2 an PP [en get + 1.5Mina [»- ant P= a9] — ee |axe 9a = ronet Mo» 8 It 42 mais mes 0(i-4) mates we dt 4 tae ™ le elastice de Ja viefulstipulut dln actunea vuante, pd i ec Hei | tah mn , wit i {# [se 24(20~ ont + “y+ 15M a PPT fee — 2M — 29-24 - x [+ — beso — »}} LoL ag~ Zealot a vo] Tabet 10 (continuare) eco) : "fof Sethe = [»- 2nd fy a]-o[ae- ton- * ati {*[m— 2m + Ina — ]+ a oo] + Atha [m= [em - ral 196, Tobelut_10 (conlinuare) w= Slt ED Hm }* aie [= ~ Pra a) 2 Needs + di) + States + SM vas 4 M8 [aa [a F(m-2))} {of say — Srna + Sad — \+ 2M sama nh 1 Lola 2th #0 2e 197 — Tabetut 10 (eoniimuare) Tabelut 10 (continvare) — Saath +04 aah + 15th ] + [ne am ~ bon ]= ~ von v3} mf 3 [na Zt +494 Saat + ay 1.5Mmnae + Bon fe Da amt hau fae a 198 199 Take a deelorsparter la hale iadastrale, sub aetiunee eal ave, ipl wvtad tof ncceay sight Cateata sgt orzontate ts nivel ‘mel forfe orzontale roneentete @a mest (ee pte 200 Tabelut_11 (ontinuare) os momenta de tnestie al une rarmurt vertical a tipi! eu goturt mart; ania seeflunil une rain verlcle La Ste ote I = AEE momentur de teri a prt elo «spas goat mst 4 = ditanta inte axele ramuriorver- ie tpt cet mar [n= Senet Oe cg ima poor i spy got fons eee or Storia. | Stats erent bm Tamer 201 Tabelul 11 (continaarey Seem cada ate foe | Stet eens scfione eel const ore PH nie, PIER EK), Si PHIL + ed a Tabetat 12 slew cadotor mete asad sph ox © treapts, teat ta eed leat gld de riola conslderstd en righliae Intaita Coetitent ajuttrs nate yan st fa-ye41 mea MAMET mented a=» 5 x fs 203 Tabelul 12 (continuare) My = PK, MM, = PUK, oral 2) «(a = 2K Hx, Mae tal Klay — 28) + (ay a aan Knee — Mais) | My =~ Main 36 laq—29 4 (a, — O14 K [PP 5s Mase 204 +h P= Pe ptm Po Ps e(BRay~ ag) + 2H, B, tndee we Rest X mopene My pl ee Tai 208 Tabeat 12 (eontinuare) abel 12 (continua) = a(S s)s = ae RO, 99 #4 IE My = — Mana (= Wh — 90) +Eah — LEX m (6 adse teekdesehtdert a H to, 206 Tatelal 12 (continuare) 1 On Fake FD (n+ < me mame nk +2 Waray s-n0 ’ jam , FF 4 xy ah Pad 208 Tabelat 12 (continuarey & X= bya=noved a (12 | 2 | -we+ +] [ x y=] a — ro enti] 209 Warmers 219 Tabet 12 (continuare) = 1) Maas + Fe Meinl Ke 2k (=n) Min + Mme] By (a= mM, 1 X= x ™ My = — Main #5 KG — 98) + (2h 0} x,t y= My . Cadre eu patra desehidert Tabeul 12 (eantinuarey nat i= ecKulGt— np ~ pad in A= Lake + pare Max Ho FeO = dpe a} 2 to OF ag = Bay = tt m y= FO along 20) 4 XE an a2 r= op af ai(1 + _ Tie Tabetut 12 (continuars) mom (- 8)- | -»( | | « tr AOA ay a 4 reba 1 ent) fete 1 eta : T : : My = Maia 261 = KGL = 9 cl — AP ah ele x H KO + Bed tle +e BP my My u k= er~ nl r 2 3 4 — PR | ap Omar — Maio) Kor, dag ge a | Mn) Maat Maundy vt ta a (0 = 1)Maia + ringed E, andre ou efnet deveidert | pow i eae 2 ze 4 yyy Ph PS * =| , - ‘ ahs ke be bb lh = t 2 3 1 s 6 ‘ . Corfictenti = Mae ob = ROS — 2 ™ | | G1 ta, Ton BRD | ON Fao Mamie Ras — 29 4+ balm + m2 a4 os | Tabet 12 (continnare) Teabetul 12 (coninuare) TOF FF OF bye y= Pm ee ered | = BBE yl ron = rh | Bo ’ 2 3 | Dr ex Tobetat 16 (continvarey (tnt ‘ee ‘ ‘ MAME ‘Tabelul 14 (continuar®) Tadelal 14 (cotinaare) 246 Tabetul_14 (contiuare) t Tabetal 14 (eantinaaee) 2 a maki ‘ jr (8 Rak Mare bee Kener] Ea Ny =F (WeaBoeMaar ~ Keg Ma Maal Woleie HY (aha DE Me yay 248 2p Mae Kaly~ Ry [ ale 2 7 2a frten| Tabetat 14 (continuares My = Mansy Keay — Rig) ~ Xa 1 1) My = Mysstil Bap Kog ~ Bys) ~ yt My = Mass (KaKg~ Big) + 4-7 Max; m= x, a) ayes “ee =) Tabetul 14 (condinuare) BRE Xe SS 1) Minas ~ FM 1)Muie + Mac) § My =x, My =~ Mandi Kplaig ee Masel Kain — 0) Th 2Kyasis (211 Mh (i, us ta Kin *) (1 19M + raMmaad Mag Bia — My = Main dsl ~ lg) +X 251 i ; Tabet 14 (centimuare) oleat 15 5 cateat eatretor simetive, av spt eu rap festa hn atta aia Cotten jer ok i an women A. Cee dese hidene r TL ee Vel [A 4 al 4 a mens wt 7 2 i ym ays at) - 7 2 3 he PR ra Na Pe gid i is MN tn ae m™ he ™ 7 2 Mya MNP age LP gate Bat § 254 99) Mts + Maus) ata,“ Tabelut 15 (continzare) Taelut 15 (continuare) Sie Yan ans va Maan any teh ay + Tabelut 15 (contnuare) Toabelul 15 (continuare) Cacfiotent at eigituator SM at yp rind | rp, ~ el alee toch desea 257 256 a FEL 258 (Pabetut 15. (continarey Mga Bias (2-210 ~ 1) yas Masel 291 — Main + Mga] Sta Wp nel Coeftetens at sigauattor Tabet 15 (continuare) 259 Tatelul 15 continnorey °] Tobelu! 13 ontinuare) 7a 8) wag (0 = Mant Med =% : MR aya %, 4 ratte a en Ty Ls Le Sas cans po Nyt rN 261 Tabelut 15 (eantinuare) Tadelul 15 (eosinuarey 263, 262 (Maes Masa)» (S20 Mae | Mal abetul 15 eontnware) a Tabetut 1 (atonal edrslor savin, avid spon dood tropt, Inst ta had s attenlat ie ZED BL Re ‘apltal perior og Corfletent aftttrt i | 7 2 7 OOF | by % 264 265, Tabetal 16 (contruare) — | Tabetut 20 (continuare) SE gas + Main) Wlan : _eP 7 2 X= Xi © Gadse cu dou desehiderh tT __ | FE He . LK PR ror 266 ont 268 Tobe 16 (continuare) ws i - | —F; ‘Tabetal 16 (eontinware) ny M8 eg 0) + do ob vn] Sif nog wee ane + ge oa ),) 269 Tabet 16 (eontinuare) Mate taba — 99 “ ofp a | 3 [« 1 Mt (ofa 99+ % 2) 7 2 | (oa 789 ] % 7 72 270 2 I [ * | , TP yy 8 adne eu teh desert Tabet 16 (continua) 8H 0 pn a= FS a pnp SH Ye FBO +e 8 te oS = a rp nel os et Wee fe fe ty ty A oT 2 3 Coeficeny at rigidatitor: 2m Tabet 18 (continuate) abel 16 (continuare) 7 I = ¢ a= ra a[t- sh one] 273 Tabet 15 (continuare) 7 T zi 3Rlgas— Mind 2Hals (ha ~ 29, X= (aba 2910-1 Mnes Bibs + AMwial 7 (ae = 38)((1— 1M + Bale + Maas] I! = x x ely 274 atetut 17 Caleutul cadretor simetice,avind stp ea tee treple,tncastrafi la bazi st articulajia ‘apAal superior eefttegajultors, Tabetal 17 (eontinuarey % e xed at 3 Tadeut 17 (cotinvare, 276 271 B. Cadre eu dout deseidert ye T i 1, 7 EF 4 be 4 fs a Me 2 abet 27 (continvare) Saad Coetiient at rigiatgtor 278 Tabelut 1 (ontinuare) Naa Pt ~ ay [1 ——% easte— [seo] Ma Mayes Ga 094 29 Tobetal 1¥ (contnuare) Tabetut"17 (continuare) . T I% He, i a Yo 5 a J TF 7% 281 abet 17 (contimuare) oteat 11 (entrar z —aetee i 3 “= ( a ~ - oH Laie FTF \ 7 SL 7 af x | F Ph + St (a= nme Pl | oa , B. Cadre eel develdet Bre h xq te 7 2 3 4 Cocfletentt af rigitatior +H 282 283 Tabelut 17 (eontinaare) 284 Tobelut 17 (continuart) 3 | Mase = aay x al (4 — 2 Tabetut1r(continuarey | Tabetut 17 eontinuore) I (tila + Maal _ — x 1190 Mas Main) ry i ae oe aia 3817 sn Tahoe ns wun Met oan Bara 2 PT OF BEX (01) Mee + FStaual Ph on a | SF Berean i 3a — Main) ( ie poles) («2 [= 1).Mate + FManed saan O19) Mad 237 il i) } Tabetat 18 aj}aja]a | 8] 8] 8] 2 | 3] a] al 8] & 8 ‘entra grinat pe reazeme elastee (cadre) cu accel tigate ELLE 33 TF] st al 8]/ 318 ik pea ‘Ta a 33 : a] S/e [algal g/2 ‘| lon | Lid |G A | aaa | oo ut LERGS ~f Liste Tabet 19 Tabet 20 Vato le oetictenilor pentru grindn pe (el reaxeme elasiie.indreatl gentle Cairo nesimetice eu dout desehidert #1 niltiat Inegale, avind siptt mal fant Ceefttentgjutitoi bah = (oh awed mays eat tok stew: ou Baws +P @amed, gp oMrtT 7 —}—}—}—} | apy arpa 0,667} 0,750) 0,800] oss 0.857 0,888) 0,900] 1. ” my ' | apa ot Boe, 7 5 = Ie | eeu] | Ei Pon + Pom + Par. 1840+ (Pot— Pas + Poel = Fl Pe + Pom + Poet + “4 (Pot — Pas + Pero) 290 201 Tabetul 20° (contnaare) . xoF fe hee] 649 x-F[a—3 Ga. ¥ai] 292 no ffi # os] e+ 9 56-34 —} Fis § own] — 76-8 ah Ps ° wap 8O-DG+9 Pp oe OF ER ie — ais +o a Pm Ey —yee Fan EO ~ B18) Pm 5 Su HO NS +9 — Gy — 800) Po sgt —-r¥ tae B88 Or — Bn] Tabelal 20 (contnuare) | s 2 2 Tn Zano— air 2 Rao Zatie—tan OMe ys Kip HS) 3M ome mals — Ws +9 = ‘] os Te ar—2e] SMe eg +m alte woe le ag + r= ym ap { se ora HIG — Sif — Gy — Shh ne tt th == BER ye a8 v9 nH a2 — Ga Seg [Oes tam jae, 7] % = gplattes + pone — arp "29 208 Tobelul 20 coptinsare) ¥ 25S {lhe + amok ap + C+OraM, =H =, saa {| Me 38) oe Am i) f~ ae) "