8 23 - 29 decembrie 2010
AU TRECUT ANII…
Amintirile unui martor ocular la evenimentele de la Târgu- Jiu, din DECEMBRIE 1989
Se împlinesc in aceste zile
21 de ani de la Revoluþia din
decembrie 1989. Aceasta nu s-
a derulat numai la Timiºoara ºi
la Bucureºti ci ºi la Târgu-Jiu.
Unul dintre cei care a participat
la evenimentele petrecute
atunci in municipiul nostru a fost
si Ion Rovenþa. Iata cum isi
aminteste acesta felul în care
au reacþionat târgujienii în acele
zile memorabile:
“În Tg-Jiu evenimentele au
debutat prin acþiunea dlui. ing.
Ciucã Ghorghe care, cu câteva
minute înainte de fuga lui
Ceauºescu, a venit având în
braþe ramuri de brãduþ cu
floricele ºi lumânãri pe care le
aprindea ºi le punea de jur
împrejurul Mausoleului
Ecaterinei Teodoroiu, în faþa
Comitetului Judeþean de Partid
(Consiliul Judeþean de azi –
N.R.). S-a luat de el miliþianul
postat la poarta instituþiei. Noi
cei care eram la geam ºi priveam
scena auzisem la radio despre
fuga lui Ceauºescu, moment in
care s-a facut zarvã mare în
clãdire. Imediat am deschis
geamurile ºi am început sã
þipãm la miliþian, iar el derutat a
intrat în clãdire. Derutat era ºi
Gheorghe Ciucã fiindca nu ºtia
de fuga lui Ceauºescu.
Entuziaºti, am ieºit cu toþii afarã
în faþa Comitetului. Au inceput
sa intre în clãdire tineri ºi, la
scurt timp, au început sã arunce
de la balcon tablouri ale lui
Ceauºescu, cãrþi rupte, dosare
ºi documente aprinse. Eu eram
în Piaþã lângã colegii mei ºi i-
am spus lui Toma Popescu
(contabilul nostru ºef, actual
judecãtor) : “ Nea Tomicã, hai
sã intrãm cã ãºtia dau foc la
clãdire”.
Acela a fost momentul în
care am intrat în clãdire, în
evenimentele ce au urmat.Am
intrat în biroul primului secretar
împreunã cu Ionuþ Alionescu,
colegul ºi prietenul meu. El a
deschis o listã cu cei ce se aflau
acolo la etaj ºi voia sã mã treacã
primul în listã. Urgenþa era alta.
Am luat o pagina dintr-un dosar
de acolo ºi în sala Maurã am
însãilat câteva idei pentru a le
rosti de la balcon, ca bucuria de
moment sã nu degenereze. Am
rostit cele câteva fraze, în Piaþã
fiind cam 200 de persoane, toate
entuziasmate de momentele pe
care le trãiau. Fiind la balcon am
vãzut cã s-a produs o busculadã
cauzatã de o persoanã ce avea
pistol, la intrarea în Proiectãri,
persoana respectivã fiind
imobilizatã. Am revenit în birou
unde Ionuþ Alionescu m-a
inregistrat în lista lui la nr. 19 ºi
am primit o hârtiuþã ºtampilatã,
apoi la douã zile s-a mai pus o
ºtampilã pe ea dupã care s-au
fãcut legiþimatii. Ulterior, în listã
s-a introdus o persoanã pânã în
numãrul 19 ºi aºa am coborât
la numãrul 20 în lista bãtutã la
maºina mult mai târziu.
Când a venit dl. Toni Greblã
eram în biroul primului secretar
mai mulþi tineri printre ei
aflanduse si Directorul ziarului
Universul Ionel Cilica-Deaconu
ºi dansul a propus sã ne
organizãm. I s-a dat ascultare
deplinã. S-a aºezat în scaunul
primului secretar, pe care nu se
aºezase nimeni dintre cei
prezenþi, ºi a scos din birou
câteva dosare, o sticlã de
whisky ºi un cartuº de Kent, pe
care l-a bagat la loc. Apoi a
iniþiat cateva convorbiri
telefonice cu Bucureºtiul.
La rândul sãu, senatorul Toni
Greblã (PSD) sustine acum,
destul de modest, cã meritul
sãu a fost acela cã, de pe 22
decembrie, ora 11.00, a
coordonat activitãþile care au
dus la schimbarea regimului la
Tg.-Jiu: “Absolut toate mãsurile
s-au luat sub conducerea mea.
Asigurarea pazei la depozitele
de alimente ºi protecþia
principalelor unitãþi economice:
termocentrale, abatorul ºi fabrica
de bere”.
Dar, sa-l lasam pe
concitadinul nostru, dl.Ion
Rovenþa sa-si continuie
destainuirile despre acele zile
din decembrie 1989 la Tg Jiu si
Gorj:
Intre timp, am vãzut de la
balcon o companie de Armatã,
condusã de cãpitan Chiriac
Vasile, venind în pas de defilare
ºi luând poziþie de jur împrejurul
clãdirii. I-am privit cu lacrimi în
ochi. Clar, armata era cu noi
Am mers apoi la intrarea din
spate a clãdirii ºi cu acceptul ºi
ajutorul ofiþerului ºi a doi
subofiþeri de la subsol, de la
Apãrare, am organizat patru
grupe de câte trei tineri îmbrãcaþi
în uniforme de gãrzi patriotice
sã patruleze pe strãzi în cele
patru direcþii în oraº. Toti cei 12
ºi-au schimbat hainele la subsol
cu uniforme de gãrzi patriotice
iar numele lor este posibil sã
existe trecute acolo în evidenþe.
Când sã plece în patrulare, pe
trasee fix stabilite în comun, a
venit ºi un grup de þigani care
voiau sã meargã ºi ei în patrulare
ºi cãrora le-am spus sã se
organizeze singuri acolo pe
Meteor, sã nu existe incidente.
La Apãrarea Civila era ºef un
domn mai în vârstã, cu pãrul alb,
ºi Huidu Dumitru, fostul meu
coleg de liceu.
Odatã cu seara a venit ºi
domnul Vanca Artemiu în biroul
primului secretar, care a adus cu
el un plus de luciditate ºi calm
specifice ardelenilor. In biroul
primului secretar, au urmat
discuþii tensionate în legãturã cu
teroriºtii ºi cu zvonurile legate
de acþiunile lor.
În ziua de 23 decembrie, la
orele 11, am primit un transport
de pâine caldã de la Fabrica de
Pâine ºi de þigarete de la
Fabrica de þigarete, cu acceptul
directorilor, pentru soldaþii care
stãteau în posturi de jur
împrejurul clãdirii Consiliului
Judeþean.
Împreunã cu doi ofiteri, am
fost în patru întreprinderi, ºi
anume: IRUM, Ciment, IMUPF
ºi Þigarete, unde am stat de
vorbã cu directorii care au
acceptat sã constituie, 24 ore
din 24 ore, detaºamente de gãrzi
patriotice îmbrãcate în uniformã,
de câte 30 de persoane,
înarmate ºi cu muniþie pusã la
dispoziþie de cãtre Armatã.
Scopul era sã avem în cele patru
direcþii ale oraºului forþe locale
de rezistenþã în faþa aºa - ziºilor
teroriºti.
În ziua de 24 decembrie,
dimineaþa la 7:30, dl. Greblã m-
a chemat pe mine ºi pe Ionuþ
Alionescu si ne-a spus
sã mergem sus în munte la lac,
la Cerna, unde se auzise cã se
afla Manea Mãnescu, fostul
prim ministru, împreunã cu alþi
foºti demnitari. Am mers
împreunã cu Ionuþ la
IPAMRECUM, la dl.director
Voinea care ne-a dat un ARO cu
ºofer ºi pe inginerul Lalu în
ajutor.
Am plecat cãtre Cerna ºi
urcând spre lac am întâlnit un
tractor cu remorca plinã cu
fãinã, navete de pepsi ºi alte
bunuri. Transportul era însoþit de
un anume Ioniþã ce avea cu el o
puºcã de vânãtoare. La un mo-
ment dat s-a pus problema sã-l
arestãm dar nu am fãcut-o
pentru cã nu aveam
împuternicire în acest sens de
la nimeni. Am mers în urma
tractorului pânã acasã la Ioniþã
unde s-a apucat sã descarce ºi
ne-a confirmat cã nu se afla
nimic suspect la lac. Se însera
ºi certitudini nu aveam legate de
Manea Mãnescu, asa ca am
revenit spre Târgu-Jiu, mergand
din primãrie în primãrie sã
vedem cum se organizeazã
oamenii pe plan local.
Am rãmas uimiþi la Stãneºti,
de modul lor de organizare ºi
desfaºurare în teren. În celelalte
primãrii erau câte douã persoane
la telefon, foarte vigilente. La
primãria Runcu, de la intrare
spre Sohodol, în timp ce eram
în curte, a tras antiaeriana
dinspre Tg-Jiu spre Sohodol. La
scurta vreme, au trecut douã
camioane cu soldaþi. Aceste
camioane, mergând în amonte,
au distrus barierele metalice
care blocau intrarea pe Valea
Sohodolului . Se lãsase frig, iar
de mâncat nu mâncasem decât
niste biscuiti primiti în dimineaþa
de Piþãrãi. La intrarea în biroul
domnului Greblã, am fost opriþi
de paza pusã, pentru cã nu
aveam legitimaþiile actualizate,
drept pentru care am intrat
forþând intrarea cãci altfel nu
puteam sã-l informãm despre
cele petrecute.
La ora 1,30 s-au auzit focuri
de armã automatã la bariera
ªuºiþei cand mergeam spre
casa, peste Pod, sã-mi schimb
hainele cu unele mai groase.
În noaptea de 24 spre 25
decembrie, în faþa Consiliului
Judeþean era puþinã lume ºi
aceea tensionatã. A fost
un moment de cumpãnã,
alimentat de incertitudinea ce
domnea în jurul prinderii lui
Ceauºescu. A venit o Rabã,
claxonând ºi dând ture de jur
împrejurul pieþei, chemand
astfel oameni sã apere clãdirea,
sã apere ideea de Revoluþie. Era
ceaþã ºi frig.
În data de 25 decembrie, era
dimineata de Crãciun, am vãzut
defilând pe strãzi grupuri de
tineri. Fãceam planuri, liste,
deplasãri în oraº. Un soldat ce
era în post lângã Consiliu a tras
din greºeala un foc în plan ver-
tical uitându-se pe cer dupã
elicoptere cu teroriºti. În acel
moment a început sã se
distribuie, în Consiliu, pistoale
anumitor persoane din Armata.
Zvonistica era încã mare. Partea
reala este ca dl. Burciu de la
BNR, pe care l-am vãzut
aºteptând, venise în Consiliul
Judeþean în legaturã cu un trans-
port de bani trimis de BNR ce
nu a putut trece de Sadu, soferul
maºinii fiind declarat în mod
eronat terorist. .
A venit ºi vestea legatã de
execuþia lui Ceauºescu. Agitaþia
a luat sfârsit pentru moment cãci
urma sã înceapã o alta, mai
târziu un pic, legatã de partide,
sedií de partid, de ierarhii, de
viitoarele alegeri, de
privatizare, de spaþii comerciale,
de afaceri.
În data de 30 decembrie
1989 la Casa de Culturã a
Sindicatelor a avut loc
constituirea Consiliul Judeþean
Provizoriu al FSN unde tinerii nu
au fost invitaþi. Împreunã cu
Ionuþ Alionescu ºi cu alþi tineri
am intrat totuºi în sala unde se
þinea ºedinþa. Personal am luat
cuvântul ºi, la propunerea dlui.
G.Manoniu, am fost ales
vicepreºedinte, nu am acceptat
ºi am propus în locul meu pe
dl.director Diaconescu Doru..
Dupã ºedinþã am fost la dl.dr.
Fometescu Doru care mi-a spus
cã am pneumonie ºi mi-a dat
tratament Penicilinã injectabil
din 6 în 6 ore, aºa cã pânã pe 3
ianuarie am fost în afara
evenimentelor.
Pânã la plecarea mea, în iunie
1990, m-am implicat în rezolvarea
unor situaþii curente ºi ocazionale
ale judeþului, lucrand în cadrul
Comisiei Economice:
(urmare în pag. 9)