Anda di halaman 1dari 9

Biblioteca astazi

→ O sa incep cu o fraza care sa faca oarecum legatura intre trecut si prezent, anume,
prima parte din discursul de deschidere al dlui. Prof.univ.dr.Ion Stoica – directorul BCU
Bucuresti: Timpul e intotdeauna mai puternic decat noi. Dar sunt momente si nume in istorie
cand timpul se supune gandului luminat si faptei indraznete, lasandu-se zidit in ctitori, in
incredere si speranta. Atunci istoria se petrece si se scrie cu adevarat omeneste, temeinic si
inaltator.

Ce putem deduce de aici este ca oricat de multe idei si conceptii legate de biblioteca s-au
schimbat ori s-ar schimba, modernitatea la care s-a ajuns in mom de fata a fost dobandita gratie
celor care si-au dedicat studiile acestui domeniu.

→ De ce acest subiect? Imaginea bibliotecii in societatea contemporana este o tema cat


se poate de actuala. Este destul sa spunem ca obiectul de studiu este cartea. Din propria
experienta, ne putem aminti ca inca de mici mergeam la biblioteca pentru a imprumuta carticele
colorate frumos, mai tarziu cand am inceput sa citim intrebam de carti cu povesti sau poezii, apoi
dictionare sau antologii care sa ne inlesneasca intelegerea anumitor termeni si teorii si ex pot
continua.

→ Rolurile de baza ale bibliotecii:

Centru cultural Centru de informare generala

Centru social Centru pentru tehnologia informatiei

Centru educational Centru de valorificare a tezaurului cultural

→ De la constrangere la libertate:

Inchisa sub forta unui regim autoritar, Romania a trebuit sa accepte situatia de a trai un stil de
viata sociala complicat. Astfel, modelul comunist a fost contestat de ratiuni psihologice normale.
Insa chiar si dupa mai bine de doua decenii, societatea romaneasca trebuie sa recupereze, fiind
un demers dificil, nu numai din cauza situatiei financiare, ci si din cauza prejudecatilor intiparite
de vechiul regim.

De ceva vreme traim intr-o lume care doreste schimbarea, trecem printr-o adevarata revolutie
culturala in care trebuie sa avem in vedere ca informatia este conditia dezvoltarii oricarei
societati moderne. Responsabilitatea revine deopotriva domeniului educatiei si culturii, ceea ce
impune armonizarea cu legislatia europeana. Pe de o parte formarea la nivel scolar in
invatamantul public si privat, pe de alta parte informarea si formarea adultilor pot fi echilibrate in
cadrul unui proiect national, astfel incat fiecare cetatean sa beneficieze si sa poata participa la
oferta de loisir cultural. La nivel mondial insa, notiunea de cultura se schimba, accentul se muta
pe informare, pe modalitati de comunicare noi. In reteaua bibliotecilor romanesti exista oarecum
rezerve, doar in marile orase publicul este atras de animatie; in timp ce in unele biblioteci
comunale nu exista nici macar minimul necesar de carti.

Pornind de la cateva caracteristici definitorii pentru activitatea structurilor de informare si


documentare, U.E. a lansat diverse programe al caror scop principal il constituie dezvoltarea
industriei informatiei in toate statele membre. Un obiectiv distinct este ‘’cresterea aportului
serviciilor de informare avansate la promovarea profesionala, culturala si sociala a cetatenilor
europeni.’’

In acest context bibliotecile din Romania trebuie sa faca fata atat cerintelor domeniului cat si
realitatilor de aici. Pt. a ilustra gradul de informatizare al societatii romanesti o sa prezint cateva
date statistice privind dezvoltarea tehnologiei informatiei in tarile Europei ct.si de est: Rusia
38%, Polonia 19%, Cehia 16%, Ungaria 10%, Romania 2%,Bulgaria 1%.

In 1998 repartitia PC-urilor pe diferite sectoare de activitate in Ro. Se prezenta astfel: banci-
62%, guvern-18%, afaceri-44%, educatie-3%.

In ceea ce priveste gradul de ‘’internetizare’’,nr. calc. inregistrate a atins in nov.1998 cifra de 22


876 (o crestere cu 10 000 unit.fata de a.t).

Desi statisticile nu plaseaza tara noastra pe un loc prea bun in contextual European, trebuie totusi
mentionat ca universitatile, scolile din marile orase si bibliotecile mari dispun de un anumit nr.
de calc.superior procentului expus.Acestea provin din donatii, fondul PHARE, finantari ale
BNM si doar o mica parte din investitii.

Bibliotecile nu pot sa-si modernizeze propria activitate fara a tine cont de strategiile nationale in
domeniul tehnologiei informatiei. Efortul lor profesional e strans legat de infrastructura tehnica
si de strategiile.nationale privind implementarea societatii informatiei.

→ Informatizarea :

Din 1998 s-a adoptat ‘’Strategia nationala de inf.si implementare in ritm accelerat a
soc.informationale’’ impreuna cu ‘’Programul de actiuni privind utilizarea pe scara larga si
dezv.sectorului tehnologiilor inf. in Ro’’ si, recent, ‘’Planul de actiune al Progr de Guvernare pe
per.2001-2004’’. In acest cadru bibliotecile au rol special in crearea bazelor precum si in
integrarea informationala in sist.internationale. Iata,prezentate succinct prevederile strategiei:

a). Actiuni pt integrarea in sist.internationale de informare: construirea bazelor de date


integrate, bibliografice si documentare, continand imagini, inregistrari audio si video disponibile
pe internet pt institutii culurale, de cercetare sau de invatamant; integrarea
res.informationale.ro.in fluxul mondial de date, prin asigurarea accesibilitatii la acestea si
interconectarea tehnologica in retelele si sist.internationale.
b).Construirea bazelor de date reprezinta prima etapa pt.dezv. serviciilor de informare
electronice si modernizarea proceselor de biblioteca.

Modernizarea bibliotecilor in Ro. incepand cu 1990, in pofida dificultatilor, s-a inscris pe o linie
ascendenta. Cu eforturi uneori greu de imaginat, bibl.publice si univ. s-au dotat cu echipamente,
au cumparat software si au trecut la infomatizarea propriilor activitati. Se cunoaste déjà, ca din
pacate, cu toate coop. la nivel institutional, nu se poate afirma ca informatizarea bibl. la noi se
bazeaza pe o abordare sistematica,coordonata si coerenta.

In ceea ce priveste inv.univ. de specialitate, analiza globala a progr. de inv. Ale Sectiei de
Bibliologie si Stiinta Informarii, Univ. din Buc. si respectiv, ale colegiilor de profil din tara au
relevat ca disciplinele legate de informatica au o pondere de 7-11%, iar cele orientate catre
documentare intre 8-12%.

→ Serviciile de biblioteca moderne : Analiza serv. de biblioteca arata modificarea


continutului acestora, atat din pdv conceptual cat si procedural:

- Achizitia de doc se orienteaza catre achizitia de inf si produse cu suport digital; achizitia
electronica (comertul pe internet) tinde sa ia locul procedurilor clasice.

- Catalogarea si clasificarea isi revizuiesc atat normele de aplicare ala ISBD-urilor, cat si
modul de indexare date fiind noile instrumente de regasire electronica (motoare de
cautare, progr. de cercetare hypertext etc.). De altfel s-a publicat ISBD.ER= International
Standard Bibliographic Description for Electronic Resources.

- Org. cataloagelor este inlocuita de org. fondurilor de date digitale (baze de date proprii
sau cele obtinute ca urmare a schimburilor si cercetrailor pe Internet).

- Produsele si serviciile de informare sunt orientate catre: acces la baze de date, acces in
retele, acces in doc.multimedia.

- Cercetari la cererea utilizatorului si constituirea fie de fonduri digitale pe subiecte date,


fie pe bibliografii cu adrese URL.

- Comunicarea prin posta electronica cu partenerii si cititorii si transmiterea de fisiere


digitale.

- Crearea de home page-uri si de produse multimedia la cerere sau prestabilite.

Tendintele actuale demonstreaza ca etapa ‘’bilbiotecii electronice’’ tinde sa se incheie, ea fiind


inglobata in cea ‘’virtuala’’, cu accent asupra satisfacerii nevoilor cetateanului modern. Cateva
ex de biblioteci modernizate: B. din Alexandria, B Vaticanului, B. de France, Library of
Congress, British Library etc. – b.noi sau cu vechime par a fi intr-o competitie intre modernitate
si traditie.
→ Biblioteca virtuala :

Cuv ‘’virtual’’ a fost fol. in informatica acum mai bine de 2 decenii, fiind asociat memoriei,
desemnand posibilitatea de fol. a memoriei dincolo de cap.ei fizica. In mod similar, cand se vb.
de ‘’b.virtuala’’, se intelege o biblioteca imaginara care ar avea cap. nelimitate pt. stocarea
datelor si doc. Utilizatorii au acces la aceste date, regasind inf. dorite prin criterii de cautare f.
diverse: titlu, autor, subiect, cuvinte cheie etc. Pt. a vorbi de ‘’b. virtuala’’ trebuie avut in vedere
conceptual de ‘’b.electronica’’, concept aparut in jurul anilor 1985 si care semnifica o biblioteca
ce dispune de colectii de date electronice si foloseste proceduri informatice automatizate.

In mod practic, ca si in cazul memoriei virtuale, utilizatorului ii este transparenta distanta, ca si


cum toata multimedia de inf la care are acces s-ar afla in biblioteca in care el se gaseste. In plus,
aria de investigare inf. pe care poate naviga pare, practic, nelimitata- de aici conceptul de
‘’b.virtuala’’. Internetul, multimedia, ne aduc aproape valori cultural la care nu am putea ajunge
din diferite motive, adaugand, se pare, inca un argument favorabil prin aceasta reprezentare a
‘’umanismului’’ erei digitale.

In prezent notiunea de b.virtuala si chiar de b.electronica incepe sa fie utilizata pt. un alt concept
hibrid- colectie e-book. La nivel mondial au inceput sa apara noi preocupari, spre ex. Proiectul
DSL(Digital Library System) va crea un sistem de metabaze care sa citeasca doc indiferent de
modul in care au fost create. Tot in cadrul programului se incearca sa se rezolve pb constituirii
unui viitor depozit legal al publicatiilor digitale, inca nerealizat in Europa. De asemenea si in
Franta, ADBS (Asociatia Documentaristilor si Bibliotecarilor Specializati) a lansat o dezbatere
privind crearea cadrului legislativ pt. achizitia si fol. doc. electronice.

→Concluzii/Citate:

- Un distins ‘’om de carte’’, Gabriel Strempel, spunea in 1990 la Fac. De la Litere, ca


niciodata cartea, ca obiect fizic, nu va putea fi inlocuita pt. ca nu poti lua omului
placerea de a o rasfoi, de a reveni asupra unor pagini, de a o simti.

- Dar poate cea mai clara concluzie a exprimat-o prof. Jean Michel: In fata tehnicilor de
informare sau a electronicii documentare sunt oamenii, inteligenta lor, capacitatea lor
de a transforma informatia in cunoastere. Trebuie mers in mod hotarat catre o noua
cultura a informatiei, care va permite omului sa stie sa gandeasca si sa actioneze in
acest nou univers etnic, fara a-i deveni sclav.

Anda mungkin juga menyukai