Dumitru Stan

s@c[@t@GtA
RURALULUI TRADITIONAL ROMANESC

Volumul I

Redactor:
MARJANA PRICOP

Coperta:
AL. CVASNAI

tsBN 973-9312-47-X
973-9312-97-7
@ Editura Universit6tii ,,Alexandru loan Cuza", 2001
5600 lasi, str. Picurari nr.9, tel./Iax: (0321 174947

EDITURA UNIVERSIT N DRU IOAN CUZA"

 CUPRINS
CAP. I PROLEGOMENE LA ANALIZA RURALULUI
TRADITIONAL ROMANESC
9
l. Sociologia gi problemele sociale " " ' a1
)l
2. Sociologia ruralh - o anexd a sociologiei urbane?'
62
3. Satul rom6nesc tradilional: itinerarii subiective"
4. Satul tradilional romdnesc: incercdri pozitiviste 76
4.1 . Fixarea cadrelor spalio-temporale'
78
4.2. Identificarea principalelor categorii
de izvoare valide' 84
4.3. Delimitarea zonelor etnografice ' " ' 92
4.4.Calea mono grafi c d in analiza
sistemului social rural '...... ' l0l
4.5. Sistemismul - varianta teoreticd
qi metodologica oPtimd "" 130

CAP. II PARADIGMA SISTEMICA DE ANALIZA

A SATULUI TRADITIONAL ROMANESC

I. Caracteristicile sistemului social ' " ' " "' 145

2. Hexagonul cadrelor nodale ale sistemului social ' ' ' ' ' " 154

3. lntensiunea cadrului ctrltural din ruralul tradilional.'....'.....

165
4. lzomorfismul comdnitalilor tradilionale romAneqti' "" 177
 Dumilru STAN
CAP. III SATUL TRADITIONAL ROMANNSC:
STRUCTUnA $T FUNCTIoNALITATE
l.Oliginea gi tipologia satelor tradilionale romdnepti. .... 185
2. l-ocuinfa tradif ional[ romdneascd
2.1 .Tipuri de locuinfe
2.2.Obiceiuri privitoare la construirea casei.
3. Modelul tradilional de familie romdneascd
-3.1 . Perspectiva etno-sociologicd de analizd a familiei. . ....222
3.2. Forme istorice ale evolutiei familiei.
3.3. Socializarea prentaritalA
3.4. Orientareamaritald
3.5. Obiceiuri despre cdsdtorie gi nunta.
4. Asistarea sociala in comunitafile tradi{ionale romAnegti . .... 272
4.l. Momentul realizdrii . .. .
4.2. Aria de cuprindere.....
4.3. Realizatorii asistdrii ....
4.4. Destinafia acfiunilor... .
4.5. Motivatia activitaqii de asistare sociald
iN Loc DE coNCLUZtl
l. Probleme sociale ale acurlturafiei rural-urbane..
2. Argument post.fhctum.... ..
BIBLIOGRAFIE
PROLEGOMENE LA ANALIZA RURALULUI
TRADITIONAL ROMANESC
. . . . . .... 204
. ... 204
1. SOCIOLOGIA $I PROBLEMELE SOCIALE
...... ... 210
.. ... 221
, ..,229
Apiruta in prima .jumdtate a secolului al XIX-lea.
sociologia trebuia sd dea rdspunsul la o intrebare devenitd in epoci
... 244
.........254 un adevdrat leitmotiv: ,,cum poate fi reformati societatea"?
Imperativul reordondrii functionale a viefii sociale era originat in
...... 261 profunda stare de crizd, pe care o traversa lumea occidental[, in
general, iar din cadrul acesteia, ceafrancezd, in special.
.... 274
Explicatiile filosofante de pdnd atunci asupra existenlei
..... 276
grupurilor umane - oricdt ar fi fost ele de subtile, interesante,
....281
surprinzdtoare - nu-qi dovedeau eficienla pentru activitatea practicd
.... 317
.. ...... ... 326
qi, ir-r consecinfd, nLl imbundtileau modul de funclionare a
socialului.
Revolulia industriald, aflatd in plind desftgurare in spaliul
aa I socio-cultural occidental, nu numai ci nu inldtura multe dintre
JJ I
situaliile sociale critice existente deja, ci, mai mult, ea insdqi
favoiza producerea altora noi. Finalmente, acest amplu eveniment
331
(economic, dar gi cultural) s-a repercutat, concomitent, in e.fecte
342
sociale atitt pozitive cit gi negative. In categoria celor dintdi se
353
inscriau cregterea productivitdlii muncii, extinderea relaliilor de piafd,
accelerarea procesului de urbanizare, inmullirea descoperirilor din
gtiinld gi tehnicd, perfecfionarea modalitililor de specializare
profesionali, orientarea pozitivista a invdfdmdntului gi educafiei
 S oc i olo g i u r ural ul ui trrtdi|,, nr!! .!-A*t"
Dumitru STAN

a dotta clasd de ef-ecte' negative. imagine ceva mai clard asuPra disfuncfiilor socialului din acele
etc. Cat privegte cea de
vremun.
teoreticienii au cdzut de acord asupra faptului cd ele erau extrem de
De-a lungul timpului. seria et-ectelor pozitive i-a interesat Et
nLlmeroase, afectau majoritatea covflrgitoare a populaliei 9i erau
percepllte ca avdnd o virulenld mult mai mare decat amplitudinea n-robilizat pe oameni intr-o mdsurd rnai micd decat cea care
lor reald. cuprinde .i-..t.1. negative. .lustif-rcarea acestei orientiri acfionale
preferentiale se spriiiird pe cel p .u\rn douir qrgumente. identificabile
Receptarea exagerat-agravantd a dificultdlilor sociale
irr toate grupr,rrile-sociale. de Ia cele arhaice qi pAna la cele actuale:
curente se producea. intre altele. pe fondul zdruncindrii schemei
;. daca schimblrile socio-culturale au loc in forme gi
sociale tradilionale de viala' qi al constrdngerii locr-ritorilor de a
sensuri dezirabile pentru cea mai mare parte a actorilor vieJii
aclopta comportamente. atitudini noi, riscante, lipsite de
credibilitate. Perturbarea modelului de alcdtuire gi func{ionare a sociale. atunci func!iile necesare reproducerii societ[fii sunt
satisticute cu mare fluerifa. iar eforturile consumate in acest scop
familiei. deprecierea ata$amentului indivizilor faJd de apartenenla
sunt suportate de acegtia cu relativd r"rqurinla;
etnicd. religioasa sau fa!6 de mediul de rezidenld, inexistenla ori
ineficienta fbrnrelor de asistare socialS a defavorizalilor, creqterea
b. dac[ fenomenele de dinamici sociala prezintd aspecte
indezirabile oli incompatibile cu expectanlele majoritalii membrilor
cantitativi a situaliilor conflictuale spontane 9i organizate, e;ecurile
clemersurilor educative fbrn-rale. modifi carea registrelor axiologice
societafii. atunci coltinuritatea 9i normalitatea existenlei corpului
social sunt amenintate. Pentru a nLl ajunge in astfel de ipostaze
societale gi comunitare cu o asemenea rapiditate incdt mulli indivizi
extreme sLtnt necesare eforturi suplimentare din partea actorilor
ajurngeau sd nll mai , corespunda criteriilor de funclionalitate
sociali in sensul cle a cunoaqte cu precizie cauzele cale au generat
axiotropicd ttzuale in mediul in care trdiau, infrac!ionalitatea
impasr-rl funclional qi de a acliona eficient in vederea izollrii
ori
ridicata gi variata etc. erau dovezi ule exlensiunii Si inlensiunii
c'rizeiin care se afla societatea. Dacd la aceste indicii ale patologiei
inlituralii surselor care le perturbi modul de viald'
orice situalie .ut. d.r.gleazd furnclionarea unui sistem 9i
sociale mai addugdm gi alte aspecte def-rcitare precLlm gomajul.
penuria de locuin[e, i1suficie1!a mijloacelor de sr.rbzisten!a in care uecesitd intervenlia unor forJe corective colstituie, pentrtt
acesta. o problenui Sau, eventllal, o dis.funcyie. in cazul sistemului
condiliile rnanif-estarii unor crize de supraproducfie, nepotrivirea
fiapanta dirrtr.e scopurile indivizilor gi modaliti!ile concrete de social existd probleme specifice despre care ntl greqim dacFt
Splrnem ci numai*in anumite conjuncturi se radicahzeazd 9i
devin
satisf.acere a acestol'a, distanla socio-culturald enorma dintre elite gi func{iilor
ntase. orientarea activitalilor socio-economice in special dupa
disfunclii sociale*. Acestea din urmd sunt negiri ale 9i,

principiul profitului gi nu al utilitatii ori rnoralitatii etc., avem o

I
Vezi gi P. Lazarsfeld,Qu'e.sl-ce qtre lu srtciologic, Gallirnard, Paris' t97 l.

t0
 Dumitru STAN
deci. atentate la natura sistemului, pe cdnd problemele sociale
sunt doar avertismente sall semnale ale diferitelor tipuri de
insuficierrfe relativ minore din via{a societalii. Ca atare, actorii
sociali cu c6t vor cunoa$te rnai in profunzime gi mai de tirnpuriu
problemele care afecteaza grupul din care fac parte, cu atAt mai
rapid vor putea preintArnpina agravarea. degenerarea lor in
disftrnclii sociale qi cu atAt vor fi mai eficienli in contracararea lor.
Intre numeroasele roluri sociale pe care le are sociologia,
c6teva se detageaza prin importanla lor deoarece vizeazd, tocmai
problemele gi disfuncliile societalii:
a. rol de barometru sau de mijloc de constatare gi de
mdsurare a intensitdlii cu care se manifesti problemele gi
disfunctiile sociale la un moment dat;
b. rol de construcfie imaginari a socialului sau de
anticipale sensului gi profunzimii evolufiei fenomenelor,
a Nu toate sociologiile sunt de acord cu acest rol. De pildd, neopozitivismul
proceselor indezirabile pe care le cerceleazd gi, implicit. de
pregdtire psihologicd (cel pulin) a actorilor pentru a avea reaclii
furrctionale: optiuni dif'erite din punct de vedere politic, estetic, religios etc.,
sr,rspiciurri pe motive de infldelitate, dif'eren!e de orientare gi eficacitate in
privirr{a acliunilor donrestice, acceptarea inega16 a rudeniei derivate din casdtorie
g.a.m,d. At6t timp cAt mernbrii farniliei rdrnAn inrpreund gi conservd impreund
.,cadrele de normalitate" (asigurarea rrrijloacelor de subzistenjd, coabitarea
sexuali corelatd cu obli_eativitatea respcctarii interdicliei incestului, grija fa{a de
copii etc.) situaliile de acest gen igi gisesc solulii intr-un rnod aproape spontan,
ca tbrrre de adaptare firnclionald. Nunrai atunci c6nd grupul familial care a
generat o anurnitd,,problemi" rru gdsegte in interiorul sdu o rezolvare
convenabilS pentru toli cei care il compun, asistdm la aparilia unei disfunc(ii.
Din acest moment, familia fie se divizeazhldesfiin{eazd - intrucdt nu mai
realizeazd tunctiile specifice, fie continud sd existe in mod disfunclional - in
virtutea presiunilor unor canoane tradi{ionale sau prejudecd{i.
l2
Saciologio rurolului traclilionnl romdnesc
"
adecvate. avrzate in raporl cu fluxul evenimentelor la care ei asistd
sau participd in mod direct;
c. rol de inteqrare a temelor investigate in cadrul unor
scenarii globalizante cu intenlia descoperirii unor lanluri cauzale
extinse care sd permitd corelarea explicativa a func{iilor,
problemelor gi
disfuncliilor sociale, precum gi evidentierea inter-
influenlelor dintre efectele pozitive gi cele negative in cadrul
sistemului social;
d. rol de identificare a celor mai adecvate forme de
interventie asupra acelor unitali sociale marcate de probleme gi
disfunclii in vederea diminuarii efectelor negative, extirparii acestora
gi reproducerii ori, eventual, amplificarii efectelor pozitive.
:;ociologic'- orientare fondatd la sfArgitul secolului trecut. dar care este in vogd gi
in zilele noastre - a acreditat ideea cd a face sociologie presupune doar
stdpdnirea unei rnetodologii specifice gi efectuarea de cercetdri empirice de teren.
Teoria sociologicd globalizantd gi enLrnlurile sociologice cu caracter de lege ar fi,
in viziLrnea neopozitivigtilor, efbrturi redundante gi lipsite de finalitb{i practice. in
opinia noastr6, un astfel de reduc!ionism egueazd intr-un tehnicism ingust,
fractureazd, destructureazf, imaginea despre societate in functie de interesele
conjuncturale ale indivizilor gi, rnai ales, nu ingdduie reconstruc(ia mentalA a
socialului. Or, sociologii trebuie sd fie preocupa!i ,,nu numai de varietatea
empirici a cunoagterii", ci gi de modul in care un segment sau un factor oarecare
din corpul social capatd importanfd (,,se construie$te" $i ,,se reconstruiegte")
tocmai pentru cd se irrscrie/apar{ine unui context situa{ional de ansamblu. A
pierde din vedere compunerea realitdtii sociale echivaleazd, de fapt, cu lipsa
explicdrii intregului societal gi chiar cu proximitatea egecului in cercetarea
ernpiricd. De aceea o bund cercatare de teren trebuie sd porneascd de la o bun6
teorie sociologicd iar datele empirice trebuie sintetizate in teorii globalizante
mereu re-construibile (vezi gi P. L. Berger, Th. Luckman, Construirea.gociald a
realitalii, Editura Univers, BLrcuregti, I 999).
t3
 Srtciologitt rurul ul ui tradilionul romiinesc
Dumitru STAN

ei. atat epistemic inductiv sociologiei; in plus. ele ne-au orientat atdt in
Societatea a cunoscut. incn 9e la inceputttrile istoriei
din privinla alegerii ten-rei lucrdrii noastre. cAt gi in selectarea
rer,rEite. cdt gi egecuri fu'clionale. in mornentul in care acestea
ingreuiau argurnentclor aferente acesteia:
urmd nu au mai putut fi depaqite in manierd empirici Ei
problemele a. Obsesia iminenfei eqecului acfional i-a determinat pe
existenta urui numir fbarte mare de indivizi' '1i
obiect de cercetare gtiintifica oamenii dih toate epocile istorice sa adopte atitudini umbivalente:
tlis1ttnc:1iile s'oc,ictle au devenit
sociologice^ pe de o parte au produs qi conservat cdi empirice sau chiar
specializata; altf'el splrs. s-(/u/ trttnsfbrmat in problente
irafionale pentru a avea satisfaclia ,.lucrului bine fbcut", iar, pe de
iaracestlaptS-apetrecut.irrmodparadoxal.intimpulrevo|u1iei
alta parte. au adaugat (treptat) ir-r reacliile lor elemente de
industriale occiclentale din prima parte a secolului
trecut. Ne
s-a ralionalitate qi gtiinlificitate. De pilda. in conrunitdlile arhaice qi
explicdrn acum de ce. in opinia unor teoreticieni. ..sociologia
radicalza unele traditionale din lumea intreagd. practicarea rnagiei a insenrnat
nhscut di' revolugia industriala"r. Aceasta
fenonrene sociale vechi. dar. mai ales, aducea in
prim-plan ,,urzeli irationale de fabule, himere gi rninciuni", dar gi antrenarea
pflni firnc{ionala a unor forte finAnd de calitdlile fizice ale mediului
fenomene atdt dezirabite. cAt qi indezirabile - nemaiintdlnite
- inconjr-rrator. de baza fiziologica a actanlilor. de trdirile psihice ale
atuncl.
acestora etc.' Din asocierea gi corelarea dupd o logica greu de
Merrireafunclamentalaanoiigtiinledespresocietateafost,
lultrror inteles* a Llnor elemente atAt de diverse se oblinea, totuEi. Sliinla
clriar de la aparilia ei. aceea de a rdspttntle in mod curctliv
grupurilor
cDnjtmcttn,il0r socicile ('(tre conlpromileatt stdbilitatea 'J. Maxwell. Mugitt, Editura Univers Enciclopedic, Buculegti. 199-5, p. 178.
,*i'nn.De altf-el. este lesne sd constatdm cdproblematic'cr 's'ociologiei 'Suntern obignuili sd evaludm perfbrrnantele spaliilor culturale arhaice gi
este axati in special pe teme privitoare la anomie'
devianfa'
tradigiorrale dupi canoane ale rnoderniti{ii. inclLrsiv in planul exerciliului logicii.
recuperare. crizd. .q... conflict g'a'm'd' - adicd pe studierea ProcedAnd in acest ntod ajungern la separarea dihotornicd, categoric fbr!at6, a
fapteIorsocialedisftrrrclionalegiastrategiilordeatenuareort popufaliilor c'ivili:ate (rnoderne gi conternpolane) gi a celor necivilizate (antice 9i
medievale) Prirnele le asocienr u$or cu lalionalitatea gi gtiinlificitatea. ln schimb,
eradicare a acestora. in aproape toate teoriile 9i explicatiile despre Lrltinrele alrrnrirn. fhrd prea rnultd govdire, cI erau caracterizate de
sociologice, conceptele de stabilitate, solidarizare, dezvoltare. iragionalisrn, rnisticisrn, antiintelectualisrn, reactivitate incongtientd etc. Nimic
fu.clioialitate. altrLiism, armonie sociald etc. - respectiv categoriile nrai gregit: la urrna urmei, urodernitatea nu a fbcut altceva decAt sa impund o
corespunzatoare unor fapte social-e dezirabile - sunt
utilizate cu nouh schemd de via{a prin transformarea aspira{iilor gi scopurilor indivizilor, prin
prudenla gi reflecta rnai curdnd proiecliile, instituirile. expectanfele reordonarea legistrr,rlr.ri lor de valori. cdt gi prin nrodificarea intensiunii gAndirii
ca alare' faptelor de culturd
sociologilor in raport cu societatea decit realitatea sociala
lo_qice. Noira orierrtare rru tr irrsenrnat, deci, negarea exhaustivd a
;i civilizalie Lrzuale in perioada anterioarh, ci doar conrpletarea gi / sau
Din cele evidenfiate pAna in acest moment se desprir-rd doud resenrnificarea acestora. L. Ldvi-Bruhl ardta, spre exemplu, cd spiritLrl populaliilor
contextul
concluzii pe care noi le apreciem ca alcatuind o parte din prirritive..nu era dif-erit de al nostnr din punct de vedere logic nici rndcar prin
strLrctura lul. (Curnete. PUF, Paris, 1949. p. 79). Crr alte cuvinte, indivizii
r p. 12. cornponenfi ai societa{ilor arlraice nu gdndear.r eronat. ci numai. antrenart alte
A. Totrlaine , Sttc'iolrtg,ie tlc l'oclittn. Seuil' Paris' 1965.
l4 l)
 Dumitru STAN S oc io log ia r uralul ui traclilio nd ro mdnes c

ocultd u aclliunii. Aceasta, in mentalitatea omului premodern, eficient Ei respinge in mod consecvent ceea ce este himeric,
amplifica gansele de viafa, devenea reald prin efectele ei gi, in orice metafizic. ir-rutil. dubitabil, iralional in manifestdrile agenlilor
caz, nu era etichetat[ drept negtiinla a$a cum ne considerdm umani5. Cu alte cuvinte, atribu!iile pozitiviste ale sociologului
indreptafili sd afirmdm astdzi. trebuie sa fie acelea de a ardta cu precizie care sunt aspectele
Evanescenla actelor magice este consecinla fireascd a
acfiunii legii ueSterii .fondului intelectual ul societdfir* gi deci, a
cregterii gtiinlificitaJii, ralionalitAlii actelor umane. In acelagi timp
trebuie sd menfiondm, insd, faptul cd oric6te progrese gi ,,zguduiri
intelectuale" ar cunoagte omenirea, ea conservd teama de egec
acfional, precurir gi ambivalenla rafional-irafional in strategia de investigative pornind de la realitate cdtre idei - 9i nu invers -
apropriere a succesului. sociologul constatd prezenla in societatea contemporan[ lui a unui
b) Atitudinea preponderent-pozitivisti a actorilor vielii fond cultural vechi alcdtuit din datini, obiceiuri, proverbe, cAntece'
sociale a devenit posibila abia din momentul in care problemele gi
disftrncfiile societalii aucipdtat gi statutul de probleme sociologice.
Se spera ca in urma reorganizdrii modului de desfdqurare a
investigaliilor asupra faptelor sociale sd se oblina noi cdi de
eficientizare a activit[filor oamenilor precum gi noi explicatii - mai
pulin apologetice, fanteziste gi abstracte - asupra funclionalitalii
sociale. De altfel, chiar fondatorul sociologiei, A. Comte, sugera
cd aceastd noua gtiinld poate deveni credibila numai in mdsura in
care se orienteazd spre real, constructiv, sigur, precis, relativ,

continuturi in rationamentele lor. Privite din aceastA perspectivd, diferenlele de

perforrnan{d cultural6 ale diferitelor categorii istorice de societd(i au fost induse
de natura- con{inuturilor prinse in judecdlile logice gi nu de structurile logice
utilizate. lntrucdt multe dintre aceste confinuturi au relevan{d doar in raport cu
epoca gi locul in care s-au produs, identificarea schemelor logice de gdndire de
pe pozi{ii spafio-exterioare conduce la ideea existen{ei unor,,logici greu de
infeles".
- Vezi S. Haret, Mecanica sociald, Editura
$tiintificd, Bucuregti, 1961, p. 158 qi
urm. toate spaf i ile socio-culturale'

r6 t7
 Dumitru STAN
Sociologia rurul ului trucligionnl romAnesc
care pot rezolva problemele ;i
reminiscenlele ctrlturale arhaice s ei pot sd reahzeze dif-eren(a dintre rnodul cum sunt 9i cum ar
in incercarea cle a stabili nrodelti trebui s[ fie faptele, rela]iile, ilstituliile. organizaliile, grupurile
'lui pi il deternlina sd le inclr-rda ir sociale etc. - respectiv componentele sociale de care' intr-un fel sau
oricdrei structuri societale. altul, sunt inevitabil infl urer-rlafi.
Reaclia fireasch a ildivizilor normali confruntafi cu situalii
Normalitatea desfrguririi viefii sociale este congtie ntizard
gi preluita de i'divizi. ra valoarea reald sau c6t mai de anormalitate este de a elabora descrieri. explicalii asupra
aceasta. doar atunci c6nd ei c'nosc (dir.ect sa' indirect;
aproape cle acestora gi, mai ales. de a descoperi antidotul lor. Intrucit aceste
acesteia. adicd, experienlu anormaliriiliir. Abia in
ii opusur obiective sunt greu de oblinut gi nu garanteazh imunitatea corpuh"ri
astfel de rnomente social pentru o mare perioada de timp, membrii societdfii au recurs
la formularea Llnor axiome strategice paremiologice. Acestea
reprezinti principil ,sctpien1ictle de evitare u eSecului, constante ale
orientarii acfionale a indivizilor normali, rezultate ale simbiozei
dintre instinctul de conservare. bunul sim! (comun) qi ralionalitatea
limitate6.
Nici o categorie de indivizi nu realizeazd ,.ac[inr-ri logice" in
exclusivitateT, dupa cum nu existd actori normali care sd fie in
totalitate iralionali. De f'apt, ceea ce pentru unii actori (externi
mediului social referer-r1ial gi situafiei acfionale date) apare ca
dovada de irafionalitate, pentru sivArqitorii faptului concret exi'std
cel ptlin s,trporlul ralionalitdlii inlemeiate in.forla bunului sim1.

un spatiu sau ull interval axiotropic de orientare tirnclionalS. Modernitatea a

relativizat o serie de valori qi, totodatd. a ldrgit sfera de itrterpretare a rela(iei
dintre nornral 9i patologic. in schirtrb. in cotnurritAtile arhaice 5i tradilionale.
fald
con!inutLrrile norrnalitatii qi anormalitafii erau stabilite cu claritate, atitudinea
de ele era aceeagi de la o etapd la alta, iar abaterea de la rnijlocia socia16 era ufor
sesizabil6 gi sanc!ionatd cu asprittte.
,'Vezi gi Herbert Sitnon, Moclels o/ ll',lan; Sr,tciql ancl Ralional. wiley, New York.
| 957.
7 pentrrr
o explicalie detaliata vezi V. Pareto, Traitd de sociologie generale, vol.
l. Payot. Paris. 1917,P.68 9i urn.
t8 tq
 Dumitru STAN Sociologict rural ului traditional romfrnesc

Sociologul clujean Achim Mihu numegte sintezele

de a. Reagezarea raportului dintre mijloace gi scopuri in
ralionalitate acfiuni) drept ,,principii ale fundamentarea acJiunii prin micgorarea nivelului aspira{iilor. in
ralionalitdtii nalitate tr.Uul.'i"pistate 9i cazul in care nu se procedeazi astfel, egecul acliunii este inevitabil,
interpretate cunoagterii gtiinlifice. Nu iar actorii igi asumd un dublu risc: pe de o parte nu ating nivelul
trebuie, insd lcolo inc6t ,,rd ,purr._'.a .irntul valoric existenfial la care tind, iar pe de altd parte compromit
comun este in totaritatea lui fals sau cd intre simlui
.o-un gi gtiinla gansele reproducerii bazei existenfiale de la care au pornit. Cu alte
existd intotdeauna o opozilie, dar este necesar
sd recunoagtem cd cuvinte. indivizii aflafi intr-un astfel de context actional nu numai
gi neorganizatd, gi la speculatia cd nu reugesc sd-gi imbundtdleascd starea de confortabilitate, ci,
esenlial de apelul la cunogtinlele dimpotrivd, provoacd degradarea ei pentru cd igi propun obiective
todei gtiintifice,,8. mult prea inalte gi ajung la costuri prea ridicate in raport cu
ai societdlii rdvnesc la obtinerea disponibilitetile lor
b. Efectuarea de suprageneraliziri in sensul c[ soluliile
mijloacele necesare imprinirii'XJttilJiT:"'3,#l
insuficienld se adaugd gi faptul cd aceeagr parte populaliei
Tl':*? unor experienle faste sunt considerate valide gi pentru alte tipuri de
a accede situalii. Aga se explicd de ce variantele tradi{ionale de rezolvare a
mai greu la avantajere cunoagterii gtrinlince gi, deci
,uffiaitut.u unor probleme gi disfunclii sociale s-au reprodus multd vreme in
demersurilor ei este dirninuatd. pri' urmare, gansere
acesteia de pofida faptului cd efectele oblinute in urma utilizdrii lor nu au fost
reuqitd socio-culturald se reduc,
situafiei de intotdeauna in consens cu expectanfele indivizilor.
inferioritate trebuie sd opereze t
proprie de c. Reformularea periodicd a setului de axiome strategice
viala. Multe sunt schimbarile prod
in astfel de paremiologice prin adecvarea lui la presiunile funclionalitalii
imprejurari, dar trei dintre ele par a fi cel mai des
intdlnite. sociale curente. Toate societalile gi comunitetile, indiferent de
stadiul lor de dezvoltare, au avut - gi au in continuare - un numdr
I y:l:, t:::-1*:r-::, in .sociotogie, Editura Dacia, Cruj-N apoca, tee2, p.8.
iAceasra de ,,reguli utile gi clare" care, dacd sunt respectate, garanteazd,
stare este rezurtatul prasdrii indiviziror in pranur curturii
spiritual) gi civiliza{iei (confort'ateriar) dincoro iconfort membrilor lor un nivel minim de reugitd aclionald. Structurate pe
de un niver minirn care, dacd
nu este atins, definegte alte tipuri.de st6ri: nesiguranfd,
stigmatizare, inferiorizare, baza ralionalitalii limitate, aceste reguli sau principii sapienliale de
frustrare etc. Plasarea convenabild antreneaz{. acliune difera nu numai de la o comunitate la alta, ci gi de la o etapd
eremente diverse gi chiar opuse:
reale - ireare, ra(ionare ira{ionare, obiective
- - subiective, cantitative caritative
- istoricd la alta din evolulia aceleiagi comunit[1i. De pildd, in satul
etc' Pe ldngd varietatea elementelor irnplicate, starea
presupune gr
de confortabilitate tradilional romdnesc, regula era ca delictele comunitarilor sd fie
o strategie ac{ionald adecvata. Finalmente, aceasta trebuie sd se
prelungeascd in atingerea scopurilor, in proporlionarea judecate, in cea mai mare parte a lor, de ,,ceata bdtrdnilor"
mullumitoare a costuriror
gi beneficiilor, in rdentificarea Lrnor sL,bstitrte rrnrlionut. (hotdrarile acestei grupdri justiliare erau respectate inclusiv de citre
compensatorii la situatii de egec, in cregteri de presti-qiLr
1u variante
personal g.a. domnitor); in satul actual, batranii - fie nu mai au atribulii juridice,
20
2l
 Dumitru STAN
fie au cel mult un rol consultativ.. Prin urmare. axiomele strategice
s-au (re)structurat in mod spontan Ei. in acelaEi timp. au tins spre
pozitivare. Nr,r trebr"rie sd uitf,m. insd, ca ,.reprezentarilor pi
constatdrilol simfului comun le lipsegte in general precizia,
exactitatea; oricAt ar fi de juste gi de pitrunzf,toare, ele sunt
formulate in ternreni vagi gi t-lll se bazeazd, pe numdrare gi/sau
ntdsurare"-'.
Actorii normali ai grupurilor contemporane, marcafi de un
numir impresionant de conjuncturi defavorabile gi de perspectiva
egecului acf ional. respectd. in opinia noastrd, recomandarile
anonir-ne ale urmdtoarelor axiome strategice paremiologice:
a. ,,Un rlu nu rim6ne niciodatd singur!". Altfel spus,
prezenta unui aspect de anormalitate in existenla societalii atrage
dupd sine, in mod epidemic. producerea altor fbrme ale anormalitdtii
in alte pdrfi ale structurii ei. Cu cAt sunt mai numeroase gi mai
consistente eforturile de izolare a aspectelor sociale deficitarc ai de
stopare a imprejr-rrdrilor care aLl generat aparilia lor, cu atat fondul
disfur-rcfional societal igi pieide din extensie. Totugi, o societate
care si nll cllnoasca deloc experienfa dificult[tilor functionale este
de neirnaginat. Nici micar in modelele utopice descrise de platon.
cornisiile de aplicare a Legii fbndLrlui funciar (nr. l8/199 r) au cLrprirrs, in
rnediul lLrral. irr nrod obligatoriLr, urr nunrr de batrani. Acegtia, prin experien{a
vArstei lor vetrerabile, sunt considerati drept curroscdtori ai rnodulLri de distributie
a palcelelor de pamdnt de dirraintea procesului de cooperativizare socialistb a
agricLrlturii (anterior anLrlLri 1962). Agadar, batrAnii satelor actuale pot constitLri
..surse de drept". deoarece sirnpla lor indicatie constituie o dovadd cu caracter
.juridic.'fotugi, nLr putine au fbst situatiile irr cale conrisiile de aplicare a legii au
fost recuzate. iar bitrdnii din conrponenta lor contestafi, acuzafi de parlialitate
ori, nrai rnult. de senilitate; gerontocratia. at6t de puterrricd altadata. s-a depreciat,
este respinsd sau, in cel nrai fericit caz, este nrintatd irr societatea actuald
" P. Ilut, Afutrcloreo crtlitutittci ci,roc,ioumunttlrrl, Editura Polironr, Iagi. 1997, p. 16.
)',
Sociologitt ruxil ttl ui lrsditionnl romftnesc
socio-cultural, realizabil la nivelul unor sectoare ale sistemului
social, nu insi qi in ceea ce privegte sistemul social in intregimea
lr'ri. Pe ansamblu, putem spllne cd societatea reprezintd un mediu
socio-cultural relativ unitar in care actioneazd. intre multe altele,
doua legi: cea a compensatiei gi cea a murtipricrrii efectelor;
prima dintre ele ne convinge asupra faptului cd egecurilor
funclionale petrecute in urele unitali sociale Ie corespund succese
evidente in ale parli ale sistemului. iar cea de a doua ne
denronstreazd cd, un deficit structural-hrnc[ional se prelungegte
intr-un lant de ef-ecte negative intrucdt provoacd blocaje la nivelul
tuturor par!ilor sociale interpenetrante.
b. ,,Toate se leagl pflnl formeazi un intreg!" Indivizii gi
grupurile se definesc nu atat prin rnanifestdrile lor singulare, cdt
prin atitLrdini gi pozilii evalr-rative asllpra tuturor realizdrilor lor. Nu
este suficient, spre exemplu. ca un individ sa aiba un comportament
economic eficient pentru ca el sd obtind gi o atestare sociald
favorabila; in evaluarea gi conturarea imaginii acestuia sunt
implicate. pe langa actele lui in plan economic, multe alte aspecte:
viala de tamilie. integrarea in societate, religiozitatea, moralitatea,
valorile Ia care se rapofteazd etc. Naturu sinteticir si complementard ct
exi.s'lenlei .s'oc'iule este gi mai evidentd in cazul grupurilor mari. De
pilda. egecurile inregistrate in unele domenii de activitate sociala
determind perturbdri ftrncfionale in alte domenii de interf-erenta; de
aselltellea, reLrgitele atinse in unele sectoare ale manifbst6rilor
sociale se prelungesc, in mod normal, in succese ale actorilor din
alte sectoare. Din corelarea tuturor succeselor gi egecurilor unei
 Sociologin rurulului tradilional romdn
Dumitru STAN

ci dovezi de modificare a identitdlii socio-culturale'

automatA, incongtientd a acestul proces' re

Neveanu'
ungem si
Dictionar de psihologie. Editura Albatros' ,,cu ltura
int.i.g.t. cu mai multa ugurin[6' .unul ^r rareorl

G. Johns, Comportament organizalional,Editura Economicd, Bucuregti,

lo 1998,

25
24
 Dumilru STAN
valoarea actuald a costurilor"". Chiat atunci cAnd se obline o ratd
incurajatoare a profitului. satisfaclia ac(iunii este diminuatd. intr-o
anumitf, misura. de faptul cd obsesia vulnelabilitalii este. in
continuare. reproclusd. In plus. regis'lrul uclionul di,sponibil e,ste
limitat lu un numiir restrans' cle varianle, iar actorii, avAnd ca scop
principal asigurarea subzistenfei, vor opta pentru alternativa care le
produce cel mai mic deficit. Nepern-rilAndu-gi asumarea unor
riscuri*, acegtia devin confbrmiEti, filistini, ritualigti gi, mai ales,
tradilionaligti''.
d. ,,Cu cf,t mai repede, cu atf,t mai bine!" Formele
anorrnalitdlii sociale ii inrpresioneazd pe indivizii norhrali intr-atAt
" C.S. Becker. C'apilalul unon O unali.ci teoreticd Si entpiricii c'u re/erire
.spec'iuld lu etltrco!ie. Editura All. Bucuregti, 1997, p.61 .
" Dacd fbndul aperceptiv stapAnit de individ este mare gi dac6 mnemoschemele,
posibilitalile lui de a face combinatii (prelogice 9i logice) sLlnt nulneroase, atunci
situaliile de risc la care acesta se expune sunt tnai puline ori rrai ugor de depdqit.
Arn fi tenta{i sd credern ci un capital cognitiv mare l-ar scuti pe posesorul lui de
a tfAi angoasele corespLtnzbtoare stdrii de risc. O asemenea opticd este nLtmai in
parte adevdratd. Astfel, acceptdnd ch.,gtiinla este nristtra puterii omului" (F.
Bacou), individul care gtie curn trebuie acfionat corect la un moment dat ar
trebui sd fle rnai puternic sau mai putin vr.rlnerabil decdt restul sentenilor. Or,,,a
gti" este doar conditia (nu 9i garanlia) lLri ,.a putea". iar din acest motiv un savant
poate ti aproape la t-el de neputincios precunr Lrn copil. Totugi, avantajul cel mai
evident, in cazul in cale rrivelul cognitiv (individual sau colectiv) este ridicat,
este acela ci actorii inoveazd, cautd solLr{ii de iegire din starea de risc - inclusiv
in conjunctLrra agravdrii acestei stAri. in schirnb, cAnd capi?alul cognitiv este tnai
pu{in consistent, ei riscd uzAnd de multe precau{ii sau, cel mai adesea, evitd orice
risc gi conservi sclrenrele actionale vechi; evaluarea t'iscLtrilot'se face, de aceastb
dath. prirr prisrna Lrnor prejLrdeci!i contbftabile: inutilitatea schinrbarii. fbr{area
ori ,,tr.rlburarea" destinului prin provocarea sclrirnbdrii, invocarea instan{elor
,,potrivite" (extelioare) pentru a genera schirr'tbarea etc.
't l. lonescr'. D. Stan. Elemente le:;ociologie, vol. ll, Editura Universit5tii ,,A1. l.
Cuza" faqi, 1999, pp. 142-143.
26
Sociologiu ruruluIui trudiIittttul rln !!!!:
de mtrlt incAt. in t'a1a an'relinfarii lor. ei recurg fie la mani/estdri
strategice paremiologice la care actorii apeleazd. Incercarea
eradicarii r-urei vulnerabilitali are o probabilitate mai mare de
reugiti daci demersllrile necesare aproprierii acestLli scop au loc
intr-un interval de tirnp cat mai apropiat de momentul in care
fur-rcfionalitatea sociala a fost alteratA sau anulatA. Eficienla actelor
de contracarare are indici Superiori de realizare atunci cdnd actorii
ber-reficiazd nLr numai de forla ra{ionalitilii limitate, ci 9i de
valoarea rationalitAtii Etiintifice.
De asocierea acestor doui forme de rafionalitate se pot
bucura toti actorii care i$i completeazd participarea et-upirica la
functionalitatea sociald cr-r solulii descinse din cercetarea gtiinlifica'
Sociologr-rl se afld, cLl sigrlrantd, printre ace$tia. Mai mult, el este
obligat prin statutnl sdu sd reahzeze dicrgnoze, prognoze asupra
et,olt.tliei fbnontenelor Si proceselor :;ocictle qi sa avanseze vurianle
rJe rezoh,rre a dif'eritelor sitllatii sociale critice.
in r,rltinri instanfd, putem afirma cd inclusiv sociologurl se
insuficienfele acestuia, la fel ca oricare altul dintre cet[feni..Prin
urmare. el cLlnoa$te gi aplicd setlll de axiome strategice
paremiologice pe care l-am prezentat anterior. Ca cercetitor, ins6,
iociologul trebuie s6 respecte tlouir exigenle epistemologice
fundamentulc.
27
 Dumitru STAN
a. Neutralitatea gi/ sau obiectivitatea (axiologic[, politicd,
morald etc.) fafi de problemele pe care le investigheaz5. Degi
atdt de des invocatd, obiectivitatea cercetdtorului socialului nu este
decdt aproximativd, daca nu chiar imposibil6-, ne spune H.
Mendras: ..sociologul. intr-un anume fel, se studiazd pe sine atunci
cAnd studiazd pe semenii sdi gi societatea'in care trdiegte. Or, este
imposibil sd faci un studiu gtiinlific in condiliile in care tu insuli
eSti obiect (subl. ns.)... Egti influen{at de boala de care suferi"''.
b. Identificarea obiectului de cercetat gi definirea lui.
Aceastd cerinld poate fi satisfdcutd in modalitdli extrem de variate.
Astfel, dacd nu toli marii sociologi, atunci cu siguranla toate
curentele sociologice au stabilit reguli de delimitare a obiectului de
cercetat gi rnomentele in care acesta poate fi definit. De pildd,
pentru E. Durkheimla, o cercetare reugitd a faptelor sociale este
'Subiectivisrnul, atdt al actorilor investiga{i, cdt gi al cercetdtorilor, ne obligd sd
recunoagtem ca cercetarea sociologicd nu va putea evita niciodatd producerea
unui anumit cuantum de eroare sau cd legile sociologiei nu vor putea avea decdt
un caracter probabilistic. Totugi, a$a cum o boald oarecare are nigte trepte de
evolu{ie gi de acutizare, la fel putem vorbi despre etape ale subiectivisrnului
(obiectivismului) sociologilor. De pildi, pentru un sociolog partizan gi sus[indtor
al delindtorilor puterii politice, egecurile acestora sunt fie trecute cu vederea, fie
intrepretate ca adevdrate succese, la rAndul s6u un sociolog radical gregegte prin
patima cu care criticd elita guvernamentald. Degi prezenta subiectivismului este
incontestabild in ambele exernple, fiecare sociolog in pafte igi apreciazd pozilia
ca fiind obiectivd. Aceste niveluri de subiectivism revoltdtor (in special in prima
varianti), produc un rdu imens sociologiei pentru ci ii diminueazd in mod
substan{ial cota de credibilitate. Atunci cdnd sr.rnt depagite asemenea exageriri,
sociologii rlmdn subiectivi in lirnite rezonabile (induse de sursele de educafie, de
clasa sociald in care s-au format, de caracteristicile mediului de rezidentd, de
mdrimea veniturilor etc.).
ri H. Mendras,
Eldments cle sociologie, PUF, Paris, 1969,p. 16.
ra
E. Durkheirn, Regutile metodei sociologice, Editura $tiintificd, Bucuregti, 1974.
28
Sociologin rural ului toclilionnl romffnesc
posibild numai dacd sociologul renunld la prejudecdli 9i iSi
definegte obiectul pornind {-e la caracteristicile exterioare ale
acestuia; pentru Max Weber'), aspectele exterioare ale obiectului
sunt utile doar in separarea lui (din raliuni metodologice) de
celelalte obiecte prezente in c6mpul social, iar pentru a-l defini
sociologul trebuie neapdrat sd fie capabil de empatie qi
comprehensiune. Unii sociologi au identificat obiectul cercetdrilor
lor cu fenonenele gi procesele exclusiv coleclive (sociologismul,
holismul metodologic); al1ii, dimpotriva, au recomandat direc{ionarea
sociologiei spre studierea ac{iunilor. credinfelor.,.atitudinilor
individttale (psihologismul, individualismul metodologic)'''
Exemplificdrile noastre ar putea continua cu multe alte
situalii de evidenliere a obiectului sociologiei: de la opliunea pentru
apologierea reugitelor funclionale, la preferinla studierii manifestdrilor
devian{ei sociale; de la cercetarea a ceea ce este familiar, la ceea ce
apare ca neobignuit pentru viala cotidiand a actorilor; de la
predileclia pentru aspectele persistente in societate in toate etapele
l5
Vezi M. Weber, Economie et socir)td, Plon, Paris, 1971.
t6
Vezi gi A. Laurent, De I'individualisme, PUF, Paris, 1985. Pentru simplitatea
gi claritatea diferenlierii in aceastd problemd amintim gi punctul de vedere
exprimat de L. Dumont. Astfel, el menlioneazd doui tipuri de sociologie: ,,in
primul tip... se pleacd de la indivizii umani pentru a ajunge apoi la societatea
care-i inglobeazd; cdteodatd, chiar societatea insdgi este conceputd ca rezultat al
interac[iunii indivizilor. in celdlat tip de sociologie se afirmd rnai intAi ci omul
este o fiin{d sociala, dupd care se postuleazl cd faptul global al societAtii - nu al
(societatii)) gdndite in abstract, ci al fiecdrei societd{i concrete in parte, cu
institu{iile 9i reprezentdrile sale specifice - este ireductibil la orice
descompunere. Dacd in primul caz s-a vorbit de individualism metodologic am
putea vorbi, in cel de al doilea, de holism metodologic" (Eseu asupra
i nd iv i du al i s m ttl u i, Editura Anastasia, Bucuregti, I 997, pp. 9- l 0)'
29
 Dumitru STAN
evoluliei ei (statica sociala). la alegerea preponderentd a formelor
dinamicii sociale g.a.m.d.
Prin enumerarea acestor altemative de circumscriere a
obiectulLri sociologiei am unndrit. de fapt, sd conchideln asupra
propriilor noastre opfiuni relative la acesta, inclusiv in privinta justelei
cercetalii satului de cdtre sociologie. in esen1i, alegerile noastre sunt gi
premis'elc care utt stat la bazu elqborarii lucrcirii de /hla.
a. Sociologia este gtiinfa functionirii colectivitltilor
umane gi. irnplicit. a relafiilor. faptelor, institufiilor, organizaliilor
erc. realizate de indivizii care le alcdtuiesc. Individul este studiat de
sociologie doar daci exprir-nd roluri care influenfeazd viaga unui
numdr important de alti indivizi sau dacd el insuqi este afectat
puternic (pozitiv sau negativ) de prezenfa celorlalti membri ai
grtrpului siLr . Evident.. sntuleste obiect de studiu pentru sociologie
intrucAt este o fbn-ni de colectivitate umand. Investigarea
sociologicd a acestuia trebuie sd vizeze^ inevitabil. elemente prin
care el se identificd: relafii, fapte. institr-rfii etc. rurale. Datorita
dimensir-rnilor (spafiale. economice. demografi ce, politice) reduse gi
datoriti integra{ionismului excesiv manif-estat de indivizii care il
complul. satul pare [a prima vedere un obiect sociologic ugor
de abordat. Accesibilitatea este. in acest caz. inseldtoare deoarece.
In rnod curent. specialigtii se rezumd la a distribLri psihologiei studierea
individLrlui, iar sociologiei stLrdielea grupurilor. Se cuvine, totugi, sa facem doud
precizari: a) in nrdsura in care individul este infeles ca irrstanfd care se reproduce
pe sine, atullci acesta este lnai potrivit sd fie obiect de studiu pentru psihologi, b)
sociologia este gtiin{a dif'eritelor tipuri de grupuri Lunane, dar poate revendica gi ea
studierea individLrlLri atdt tirnp cat il privegte pe acesta ca produc6tor gi/saLr
reproducdtor de social. Spre exernplu, in conrunitatea sateasca preotul este un
persorraj urric. dar care introdLrce gi rnentine o schenrd sociald de viatd. De aceea. in
opinia noasn'd. orice sttrdiu sociologic asupra unei cornunitati rulale este inconrplet
daca rrrr cerceteazd activitatea preotului gi eltctele sociale antrenate de acesta.
30
Sociologiu rurul ului tnulitionul romiinesc
in realitate. sociologul este nevoit sd cerceteze atdt caracteristicile
exterioare. cAt gi pe cele derivate din contprehensiune (adica din
stabilirea sensului faptelor care all loc in rnediul rural). atat
manif-estdrile individuale, cdt gi (mai ales) fenonrenele. procesele
colective specifice acestlri tip de comunitate.
b. Societatea este o sintezfl dinamicl de componente
(structuri) gi roluri ale acestora (funcfii). cdnd cercereaza roare
pdrlile gi toate functiile lor din perspectiva unitalii gi a
interdeterminarilor acestora, s'oc'iologttl isi reprezintd societuteu c,ct
pe un imans .si.slent: c6nd are in vedere doar anumite domenii
sociale gi efectele sectoriale pe care ele le declanEeaza, sociologul
sttrciiaza .strhlistente ale soc'ietiilii. Satul este o parte a ansamblului
social ;;i. prin urntare, el poate fi deflnit ca Lln subsistem al
socialulLri. Pentru cd el tinde merell sd rdmdnd suficient siegi gi sd
se reproducd in planul structurilor gi fur-rctiilor. nu greEim daca il
considerdm chiar tur ,s'istent soc'iul. Mai mult. confinuturile rnediului
rural devin. pe aceastd linie jLrstificativd. subsisteme. in consecintd.
clrnoa$terea sociologicd a ruralului preslrpune demersuri analitice gi
specializate aslrpra subsistemelor lui (economie. familie, traditie,
ordine sociala etc.), dar Ei interpretdri asupra calitalilor sistemului
social rural rezultate din corelarea func{ionald a diviziunilor lui.
c. Starea curentd a sistemului social gi a subsistemelor
lui depinde nu numai de fenomenele gi faptele prezentului. ci gi de
influentele a numeroase unlecedenle. De aceea este important sd
gtinr nu numai cum este aceastd stare .,aici gi actrm". ci qi cum a
ajuns ea sa fie astf-el. Aga se explicd interesul special acordat de
sociologi uneia dintre gtiin{ele cale studiazd aspectele trecutului
grupurilor sociale (etnologia), precum qi necesitatea de a investiga
problemele satr-rlui rorndnesc actual pornind de la cunoagterea
JI
 Dumitru STAN
caracteristicilor existenfei acestuia in perioada istoricd imediat
precedenti, numitd gi,,traditionald"*.
d. societatea creeazd, prin sine instrumentele functionrrii
ei. cand continuitatea existenfei sociale este deranjatd in vreun fel,
trebuie operate schirnbari in scopul reechilibrarii funcfionale. De
pilda. in satul tradilional rom6.nesc au existat, cu siguran!6, multe
momente de derivd. Totugi. el nu a eEuat gi nici nu s-a transformat
esenfial o perioadi imensd de timp. Surprinzf,toarea lui stabilitate ar
putea fi pusa fie pe seama capacitalilor celor care il alcituiau de a
rabda gi suf-eri in imprejurari iegite din comun, fie pe seama
,,pagilor mdrunti" de adaptare funclionali pe care acegtia i-ar fi
efectuat prin respectarea autoritatii traditiei. Aceasti ultimd
varianti a fbst, probabil, mult mai exersati. pornind de la ea ne
explicdm relativ ugor de ce ruralul tradifional gi-a schimbat treptat
conlinuturile, dar nu gi-a scl-rimbat esenta gi identitatea.
Reactivitatea sociald fala de starea fondului disfunctional
este relativ imediata qi, mai ales, imanentd. Sociologia a apdrut ca o
formi elevatd a acestei reactivitalii gi s-a impus treptat ca o
componentd a societdfii axatd pe irnplinirea gtiinfificd a unui scop
perpetuur in toate mediile umane normale: diminuarea prompti a
efectelor negative generate de problemele gi disfunctiile sociale**.
e R. Merton, disfunctiile sunt -
ci adaptarea sau ajustarea sistem de
logique, Plon, Paris, 1965, p. t02). ile
calitate intrinsecd: dinamizeazl, s ca
JZ
Sociologiu ruralul ui trsclitional romdnesc
Relafia dintre sociologie gi celelalte structuri ale societatii
poate fi._comparatd cn relatia dintre lider gi masa pe care o
conduce'': aceasta din urmd traieqte intens starea de defavorizare.
rdvnegte la depipirea ei, dar nu qtie care sunt caile gi nici etapele de
acfiune necesare imbunatalirii situafiei in care se afld; liderul, in
schirnb. ir-rdica nn ,.fir rogu", suplinegte insuficientele cognitive ale
masei, ia decizii gi igi asumd responsabilitatea asupra calitalii
efectelor care vor Llrma. Chiar in aceste conditii, efortul cel mai
obositor gi cel mai riscant rdmAne de partea masei. La fel se
intAmpla gi in caz:ul sociologului: trebuie sd stabileasca un
diagnostic asupra unor deficienfe pe care societatea le traiegte deja,
trebr,rie sd sugereze care sunt pagii necesari iegirii din crizd, sd
atenjioneze actorii sociali (care ii vor Llrma recomanddrile) asupra
costurilor gi dificultatilor cu care se vor confrunta etc.; riscurile
cele mai evidente revin insd celor care acfroneazd in sensul
solufiilor prescrise de sociolog qi nu acestuia ca atare, intrucAt el
doar propune beneflciarilor o variantd oarecare de ac{iune.
Pe ansamblu, spunem cd sociologia trebuie sd studieze. cu
precddere. situa!iile care deranjeazd, func!ionalitatea sociala.
ProcedAr-rd astfel, ea ajutb structurile societatii s5-si realtzeze
reformarea lui p6nd la oblinerea unei noi stdri de echilibru. O asemena
transformare nu poate fiocolitd cici, afirmd acelagi R. Merton,,,intr-o structura
sociali datd, tensir-rnile gi presiunile, dacd nu sunt lirnitate de reforrne, vor
conduce intr-un anuntit molnent la schirnbarea societAlii" (Social Theory ana
,Sctc'iol Struc'ttrre, Free Press, Glencoe, lllinois, 1959. p. 4l). in concluzie.
prezenta gi actiunea disfunc(iilor sociale creeazd, o situafie oarecum paradoxala:
sunt indezirabile gi irnpovdritoare, dar favorizeazd accelerarea progresului social.
'' C. le Bon, Psihologia mulgimilor, Editura Anirna, Bucuregti, 1990, pp.65-78.
JJ
 Dumitru STAN
func[iile $i. totodata.ir-rciicd schimbarile necesare
problemd sociald s6 nu ajunga la stadiirl de disfunclie'
Dacaacceptdn-rideeacl.,sociologias-anisctttnu
intArnplatot- intr-o perioadd de criza"l8, atunci suntem obligali sa
legim destinul acestei qtiinte cle nevoia oamenilor de a depaqi toate
priblemele
'sociologtrl Ei
disfuncliile sociale cLl care ei se confruntd.
c. zamfir indicd for]dul social disruptiv prin conceptul
generic de problemi social5 9i il define$te ca pe ,,u11 proces' o
caracteristici. o situalie despre care societatea sau un subsistem al
ei considerd cd trebuie schirnbat"r". De asemenea, el stabilegte
clasele de feuonene care intrd in aceastd categorie:
a. starea sociald invechita (organizarea deficitard, tensiunile
rasiale. imobilismul. alcdtuirea 9i validarea ierarhiei sociale pebaza
' udecdli etc.);
unor prej
b. f-aptele sociale considerate in sine ca negative in orice
sistem social (furtul, violul, incestul, onluciderea, inqel6ciunea.
anomia e1c.).
c. consecinlele negative ale unui proces social pozitiv (spre
exernplu. ef-ectele negative ale industrializ6,t\i, plasan-rentele sociale
deficiiare in pofida cregterii capitalului educalional, alienarea
spiri tu lui comunitar concomitent cu desf}qurarea ttrbani zarii etc') ;
d. fluctualiile factorilor externi naturali sall sociali
(catastrofele naturale. revoluiiile, rdzboaiele etc');
e. decalajele procluse de dezvoltare (dif-erenlele de ritm,
inegalitatea gunrllor. discrepanlele dintre rndrimea capacitdlilor 9i
It S. RddLrlescu. Honrr,t.sociolr,tgicus, Casa de editurd 9i presd,,$ansa",
199.1. o.97.
'' C. larrrt'ir. Strcttegii ctle dezt,olt:cirii socictle, Editura Politica' BLrcureqti,
pp.47.50-55.
34
Sociologiu ruralul@
pentrtt ca o ceaaaspiraliilor..contradicliiledintreparlileantrenateinacest
proces etc.)l
f. aparilia de noi necesitali (pseudo-nevoile Ei pseurdo-
aspiraliile. ctirjc.rttall de tealizate a concordanfei
dintre gradul de
.uiifi.ur" a forfei de muncd gi noile tehnologii folosite, probleme
timpului liber etc.);
generate de petrecerea ineficientd 9i neadecvatd a
g. piobleme privitoare la dezvoltare (aspecte de.perspectivd
mai inclepartata: proiecte. planificari' resLlrse' asociert etc' $l
variantele agravante antrenate de acestea)'
Laaceasticlasiflcareaproblenrelorsocialetrebuiesdmai
adf,ugdrn faptul c6 ele dif'era ca tipologie, intensitctlc
in exprimare'
cui ie rezttlvtrre etc. in funclie de mediul social in care
se
rural funclioneazd
mar-rif'est[. Mult[ vreme s-a considerat c6 mediul
inrnodnatutal'spontangicaproblerrrelesocialealarnrantese
intalnesc doar in spafiul urban. Sociologii care au
sttsttnut aceasta
ideeauplecatdelarrnttrgttmen|istoric..sociologiaaapdrutcaun
miiloc.t. teorclonare a vielii sociale in societalile cu mari ot.
concentrdri de populalie qi covarEite de efectele industrializdrtr'
revoluliairrdtrstrialaEisporuriledemograficeinsemnateS-all
in acest cadru socio-
oroclus mai i'tdi in rnediLrl Lrrban. Prin urmare.
iezidenlial trebuiau oPerate, cu
(extinderea relelei de locuinle.
r-r-runc[. diversificarea 9i inr
construirea de uoi gcoli. spo
transport etc.) qi intr-un tirnp cit mai scurt'
Nr,r trebuie, iltsi, si comitem eroarea de a considera
c6' in
rrromentulaparilieisociologiei.inmediulruralexistaoviald
care afectau
Bucuregti, sociala paraiisiacA. in realilate, problemele sociale
sd recunoaEtem,
satele eiau suficient de numeroase. dar. trebuie
1977,
sensibil mai pufir-re gi de o intensitate mult rnai redusd,
in raport cu
35
 Dumitru STAN

ceea ce se intAmpla in interiorul oraqelor.. Lumea ruralului de la

iumdtatea secoluiui trecut avea nevoie de
schimbdri in cAteva
2. SOCIOLOGIA RURALA
. - O ANEXA A
hon,.nii vitale20: redistribuirea propriet6lii asupra pdmAntului, SOCIOLOGIEI URBANE ?
medicale,
cregterea veniturilor familiale, organizatea asistenlei
stemului de inv[limant, reagezarea raporturilor dintre
or g' anizarea si
etc.
clasele sociale pe principii rnoderne, teorganizarea conducerii Am afirmat in rdndurile anterioare ca, pAnd in
prezent, in
Totugi,inpofidapresiunilorexercitatedeacestedeficiente preocuPdrile sociologilor, Prob
problemelor
ale meditrlui sf,tesc, sociologia, ca gtiinla a rezolvdrri iaport cu cele rurale. Situalia
ceva
sociale. s-a impus mai intai prin teme de sociologie urband 9i sdieasca a fost interPretatd de a
mai tArziu prin subiecte de sociologie rural[' alternativ de ameliorare a funclior
gi reproducdtor mimetic al unor
oraEului.O.ur.*"nea,pentruunii.teoreticieni'satulgioraEul
reprezintd doui spa!ii socio-culturale opuse'
supraordonate
iar pentru allii
primul fiind obligaira ,. spund celui de-al doilea -
gi unitare in cadrul
constituie doud fbrme de habitat complementare
sistemr-rlui social*.
acestor doud
Inconsecvenla punctelor de vedere asupra
mediirezidenlialeseregdsegteinclusivinprivinladenumirii
sunt obiecte
Oir.ipfirr"lor sociologice pentru care. satul 9i oraqul
de acord cu ideea
speciale de cercetare. Ca atare, cei care sunt
co-existenlei qi corellrii funclionale a celor
doul spalii socio-

ate celelalte sunt expresii radicale asupra

le in aceastd problemd au tins' de regul6'
orilor lui ajungdnd pAnd la identificarea
trebuie sd fie
laranului cu ,'o oaie care
lditura Tehnicd, Chiginiu' 1998' pp' l0 -
liondrii urbane, iar in acest
scop trebuie
survenea nttmai in urma interventei statului)' dar rdmdne inferior ordgeanului (cel pu{in
io V. Miftod. Elemente de sociologie rurald, Editura gtiintificA 9i Enciclopedica,
,
Bucureqti, 1984, PP.26-21 .
^a
36
 Sociologiu runil ultti trodilionol romAnesc
Dumitru STAN

cel al loctritorilor din spaliul rural.

]J Denis Perreault, La 'st'tciologie nrrale redd/inie' in vol' Sociologie
contenporuine. Vigot' Paris. 1989, pp' 317-320'
39
38

\
 Dumitru STAN
trisdturi comportamentale precum individualismul, egoismul,
respingerea tradilionalismului. mercantilismul, anonimatul etc.;
instrdinarea intragrupald ajunge pdnd acolo incAt un volum mare de
populafie alcituiegte, potrivit afirmaliei lui Riesman, doar o
,,mul1ime insinguratd"2a. Densitatea demograficd specifici oragului
stimr-rleazh. evident. o rlare densitate a relatiilor citadinilor. In
acelagi timp insd, aceqtia rdmAn ,,organic separali cu toata
apropierea lor" intrucdt ,,nimeni nu consimte si ac{ioneVg in vreun
fel in favoarea altuia frr[ sd oblina un echivalent in loc"".
d. Oragul a devenit un spa{iu din ce in ce mai atractiv
pentru locuitorii din mediul rural intrucdt le oferd ^ganse
suplimentare de satisfacere a unor scopllri extrem de diverse'o. J.
Dreyfus ne spune cd motivafia cea mai puternicd in declangarea gi
intrelinerea relafiei culturale dintre sat gi orag rdmAne, totuqi.
,,aspiralia dupd confort". Aceasta ii mobilizeazd at6fi de mult pe unii
rurali incdt ei iau decizia de a migra ln mediul urban.
Voinla apriori a migrantului este de a depdgi-orice obstacol
intdlnit in noul mediu, numai cd aceastd orientare nu este suficientd.
Spafiul urban nu ii satisface in mod facil expectanfele, ci, mai mult,
ii creeazd o stare neconfortabila de ,,qoc cultural" sau de ,,orbire
oragele DatoritA inflr.renfelor integrative ale bisericii. avem tendinta de a eticheta
oraqele rnici cu atributele comunitdlii. Prin raportare la marile concentrdri urbane
acestea au, desigur, un puternic spirit comunitar. Totugi, prin raportare la sat ele
probeazd doar trdsdturi caracteristice grupurilor de tranzilie de la comunitate la
societate. [n consecintd, mediul urban nu are o bazd comunitard chiar dacd in
interiorul lui func{ioneazd grupuri (f'amilii, grupuri de muncd, grupuri de
prieteni) care reproduc, rndcal parlial, trdsaturile cornunitdlii.
t' D. Riesrnan. La fbule solitaire. Arthaud. Paris. 1964.
15
F. Tcirrnies .'Coitttrunuute et .toL'idtA c'atcgories fbnclomentales cle la ,sociologie
pttre, Retz CEPL, Paris, 1971 , p.89.
'"Yezi V. Miftode, Migra[iileSi dezvollareaurband, EdituraJunimea, Iagi, 1978.
40
S oc io log io r urul ul ui tradigional ro mfr nesc
culturald"-'. In acest sens. amintim faptul cI migranfii de la sat la
orag. in cea mai mare parte a lor sunt nevoili sd renunte la unele
obiceir"rri, trebuie si locuiascd in alte condilii decAt cele cu care au
fost obignuili, nu se simt pregatili si facd fagi formelor urbane de
diviziune sociald a muncii. natura gi calitatea relatiilor interumane
Ie provoaci dezamdgiri28 g.a.m.d.
Migrantul, sensibil afectat de situalii rezidenfiale pe care nu
le-a dorit gi nici nu le-a anticipat. devine preocupat, in principal, de
descoperirea acelor variante funcfionale minimale privitoare la
situarea lui in spaliul oragului prin care sd depageasci starea de goc.
Solufia cea mai potrivitd, atdt timp cdt nu reugegte o adaptare
ugoard la modul urban de viafi, este sd utilizeze habitudinile
inviilate, exersate in mediul rural de provenienld gi care i-au
produs de rnulte ori satisfaclii-. Oricdt ar pirea de nefiresc, trebuie
sd spunem cf, un asemenea comportament nu se finalizeazd cu
altceva decit cu aducerea satului in oraq! Daca interpretf,m acest
r7
J. Dreytus, La societe clu con/brt. Qtrel enjeu, quelles illusions'? L'Harmanan,
Paris, f 990, pp. 13,27.
rs Jean Rerny, Liliane Voye, Sctciologie urbaine, in vol. Sociologie
contentporaine, Vigot, Paris, I989, pp. 336-337.
O asernenea opfiune este o reacfie compoftamentald normalA, intalnita in
procesul de invd{are a experien{ei atdt la oameni, cdt gi la animale. Dacd in cazul
acestora din urrnl invifarea se concretizeazf, in elemente senzorio-motorii foarte
greu de rnodificat, la nivel uman ea rnai include gi alte aspecte: cognitiv -
simbolice, sociale, profesionale etc. - supuse mobilitatii prin natura lor. Pentru
om, atunci cdnd contiguitatea dintre rnediul precedent (natural, dar qi socio-
cLrltural) gi cel curent este diluatd ori, mai rnult, intreruptd, tendin{a este de a
aplica norme, cunogtin{e, valori, rlodele interiorizate gi verificate deja. P6nd la
asimilarea noilor condigiontrri gansele existenfiale sunt induse, inc6, de vechile
habitudini (vezi gi P. Muregan, invdsarea sociald, Editura Albatros, Bucuregti,
1980. pp. l6-18).
4
 Dumi\ru STAN S oc i o I o g i a r uru I ul tri t
ryrnlyl!:Ytyl:::
specifice mediurlui sdtesc. iar pentru a cerceta oragul in mod
corect
l'enomc.n prin raportare la rata migraliilor, infelegem de ce unii
sociologi au ajuns si recomande cercetarea ..satului di1 orag''2e. in nu outeur proceda altcurnva decdt sd cercetim mai intAi aceste
acelaEi tir-np, ins6. trebr.rie s6 acceptdm c6 $i pe aceasta cale unt...d.,-,te. in opi'ia noastrd, un demers credibil de sociologie
sd se
problemele sociale ale mediuluri urban se multiplicd, iar sociologia urbana. cel pLr(i' 1' spalitrl socio-cultural romAnesc, trebuie
sociologia rurald
urband pare. incd o datd. sh aibd prioritate in comparatie ctl spriji'e pe date prealatile. procurate in special de
sociologia rurali. gi dc etnologie . _ .-:,)
Nu putine sur-rt gi argumentele favorabile, de aceastd dat6, b. "Mii de ani omenirea a fost rurald"3o 9i, dir-r acest motiv'
.,matricea stilistica" a compollentelor mediului urban
este
intAietitii sociologiei rurale. Amintim, in continuare. cAteva dintre in
acestezl. imposibil nu existe multe elemente de culturd 9i civilizatie
^sd
sateasca. indep[rtarea totald a ruralnlui din urban ar necesita.
cel
a. Satul a preexistat oragului, iar acesta din urmd, ir-r mod
normal, a apdrut gi s-a dezvoltat PQrnind de la capitalul socio- pLrlip ciin pLrnct de ,n,eclere teoretic. ut-t interval temporal comparabil
c,.,'c.l care a transfbrmat satul in oraq Ei, Inai ales, reducerea
p|ld Ia
cultural al unei/unor comttrlitdti ntrale*. in consecinla. mediul urban
clisparitie a relaliilor dintre aceste doud medii. in realitate,
satul Ei
llll ar reprezenta altceva decit ttu produs sintetizat clitl antecedente
ora;ul coexistir. iar in ntomentele de deficit funclional oragul
redescopera gi utilizeazd cu ugurinfa modelul de culturd 9i
civilizafie
r',
M. yotrng, p Willnott, Let,illage clctns lo r,'il/e, Editions du Centre,,Georges
rurali rezolvdrile simple, empirice la care
dir-r care a descins. Agadar,
a ajuns satul in timp par a fi. peutlur o mal'e parte dirltre
ordgeni. chiar
mai atractive decAt cele of-erite de sociologia r'rrband
-
Prin speciflcr-rl obiecttrlui lor' aceste doLrh discipline 9fe1 9-":-tl]ltltip::3i'
In acela$l tllxp'
rutile rnoclulr-ri in care s-au fbrrrlat 9i in care functioneazd satele.
ins.1. atat sociologia ruralh. cat;i etnologia evidentiazd. inf'luentele reciproce
'i.rnf.nfiuf
Jinii. ..f . doud" medil . teriioriale qi, nrai .ales, scot in
'elief
elententele de continuitate rurald in structurile 9i funcliile
urbatre.
:-r;-O. In.r" Marica. Ctrrs cle soc'iologie nrrald. Saltrl cu stucttrrd psihic'ti Si
soti,tli, Cltrl. 1918. P. 10.
'- Fot'nrcle iinrple (rtrrale, traditiorlale) d
sociale trebttie cttuoscLtte de or6genii ac

*li:::.'il [",[:Ji
; J; :'' ::.
"11'';',,' "
Editrrra $tiinlifica, BtrcLrreqti, 1991. pp. 69.74). contilluturilor preqtiirr!ifice este ntl nutnai atractivd, dar 9i necesard'
+)
 Sociologio rurol ul ui trudilional romfrnesc
Dumitru STAN
Evident. nivelul urhcmizdrii nu este uniform, el variind de la

o/o' cdin
urbane, ca in 1970 aceasta a ajuns la o pondere de 37,1
o/o-|i cd in anul 2025 peste
anul 2000 ea ar reprezenta numa\ 46,7
60 %o dintre locuitorii Terrei vor fi origeni3l'

care sd le orienteze corect actele curente 9i de perspectivd'. de ,institulii 9i

irnprejLrrari in care sigi poata demonstra calitalile tl9 ,Y:l-'^!:':::l ,?::::i.1 l:

producdtoare de confort..

rl cf. D. Abraham, lntroducere in sociologia urband, Editura $tiinlifica'

Bucuregti, 1991, p. 16 apnd The Prospects of llard lJrbanization, united Nation,

45
44

Dumitru STAN
populalie rural5"'
este de 54-7 %- popurlalie urband qi 45,3 7o - asllpra celui rural; in special cel din urmd dintre liderii pe care i-am
Am prezentat toate aceste date pentru a putea trage o
singurf, concluzie: satul constituie, incd, o unitate sociala cu o rlare
repiezentativitate statistici, iar Etiinfa care il cerceteazd, sociologicr
rurald, nu poate ./i con,siderotd sub nici o ./brmci doar o anexd a
sociologiei urbune.
d. in spafiile culturale in care sociologia rurall a realizat
cercetiri insemnate. progresele in planul ftrnclionalitilii vielii
sociale au fost spectaculoase. De pilda. in SUA, Ia nivelul anului
1925. se preda sociologia rurali in circa 500 de institulii de
invdtdrnAnt. iar in 1946 existau aproximativ 600 de catedre
universitare cle sociologie rural[. Mai mult. interesul per-rtru viala
sociald rurala a fbst stimulat chiar de citre unii conducdtori ai
federafiei americanes-6: in 1908 pregedintele Th. Roosevelt a
infiilfat ..Country Life Copimission", iu 19l9 preqedintele W.
Wilson a creat .,Division of Farm - Population and Rural Life", iar
in alul 1930 pregedi1rtele H. Hoover a provocat deslipurarea unei
decdt cea care desetrrneazd procesul invers.
" Cf. Sturi,rticct sr,tciold. Ctrlegere de clute' Cornisia Nationald pentru Statistic6,
Bucureqti. 1995, p. 16.
r,' Vezi gi Doru S. Luntinosu, Sociolctgie nrrald, Presa Univel'sitari Rorndni,
Timigoara, 1996, pp.22.25-26.
46
rurd ul ui trndilionnl romiinesc
arnple cercetf,ri sociologice - at6t asupra rnediului urban, cAt 9i
menjionat a urmdrit oblinerea de rdspunsuri la intrebarea:',,incotro
ne indreptdm?" pornind de la depistarea legilor sociale obiective
generatoare de schimbari-. Spre deosebire de europeni, americanii
au abandonat mai ugor prejudecalile privitoare la necesitatea
cercetdrii mediului rr.rral. Aga se gi explicd performanlele pe care ei
le-au atins gi care. se gtie. sttnt superioare in raport cu cele din alte
state, cel pulin in planul vielii econornice. Aproape ci nu ne vine
sd credem cb foarte multe dintre resursele dezvoltdrii americane au
provenit din mediul rural.
e. Unii sociologi s-au grabit sd anunle ,,sff,rqitul tirinimii"''
pornind de la cdteva argumente consistente: mecanizarea ltrcrdrilor
agricole. obiectivitatea Lrrbanizdrii, agresivitatea mass-mediei
finalizatd.in crearea cLrlturii cle masd, pierderea independen{ei
funclionale de citre sat etc. Ca atare, mai corect at fi ,,sd vorbim de
agricultori, de grupuri sdtegti, eventual de clase rurale, dar ntt de
-
irr conceplia pregedirrtelLri H. Hoover, viafa unui stat este influenfatd de toate
sectoarele de activitate pe care le cuprinde. De aceea, in calitate de condrrchtor de
stat a stirnLrlat desliquralea Lrnei ample cercetdri asupra socialultri arnerican vizAnd
r.ru rnai pu{irr de 30 de capitole. Dintre acestea amintirn, aici, c6teva: a) investiliile
tehnice gi descoperirile gtiintifice - cauze ale schirnbdrilor socialel b) transfonndrile
organizatiilor economice gi consecinlele sociale antrenate de acestea; c) circula{ia
infbrrra[iilor qi aria lor de rdspAndire; d) intrebuinlarea pbmAntului gi a strbsolului;
e) tendinlele sisternului educa{ional; f) schimbdri de atitrrdine sociald; g)
obignuin{ele de consum; h) viala agricold; i) problernele oraiului; j) binele
pLrblic. Finan{atd de Funda(ia Rockfeller, cercetarea a rrobilizat un numdr mare de
specialigti gi a fbst sintetizatd in lucrarea intitulatd Rec'enl Sociul Trentl,s in the
L/nite(l Stutes (2 vol., New York, 1933)
:7
H. Menclras, Lu /in cle.s pn,suns, Armand Colin, Paris, 1967.
41
 Dumitru STAN Sociologin rurolul ui trulilionul romfrnesc

ldrdnintect crctualii este deosebit de receptivd fald

de
1drdnime"38. Aceste cuvinte aparfin sociologului francez H.
Mendras. un reputat specialist in analiza problemelor de sociologie noutdtile culturii materiale (agteeazd, uneltele agricole mai
rurald. Totugi, credern cd sentinfa lansatd de el ,,sfdrgitul
faranin'rii" - este prea categoricd gi omite un aspect fundamental
pentru existenfa ldranului: mentolitatea. Cel care locuiegte in
mediul rural gi lucreazd intr-un mod sau altul in agriculturd,
inclusiv atunci cdnd nu aparfine clasei tdrdnimii are sentimentul
dependenfei de naturd, manifestd o deferenfa aparte fala de pimdnt
ca principal mijloc de producfie, realizeaza o ritualizare a ciclului
muncii prin legarea lui de ciclul anotimpurilor gi, mai ales, are
congtiin{a cd, pornind de la naturd (pamAnt, seminle etc.), produce vor fi din ce in ce mai satisfrculi de avantajele vietii in mediul rural.
tot naturd (cereale, fructe, legume etc.). Oricdt se vor modifica Iatd care este irnaginea oragului in conceplia sdtenilor, potrivit
profilurile producliei gi modalitdfile concrete de a produce in unor cercetari sintetizate de sociologul francez P. Rimbaud:
agricultur5, aceste elemente de mentalitate se vor reproduce la
diferite intensitdti, iar actantii din acest domeniu nu se vor Imaginea oragului Ponderea in raPort cu
o/"
considera niciodatd veritabili ordseni". in renrezentirile sitenilor totalitatea rispunsurilor -
I Loc de iustruc[ie 1)5
i* H. Mendras, LaJin 2. Tirrp liber 47,s
despu1,san5; 84, p. 16.
Din cauza rnodului excesiv de c lor fapte, 3. Loc de oblirrere a banilor gi a altor
ornul susline ci este relativ indep dorneniul avantaie rnateriale 40,0
agriculturii, chiar atunci cdnd c redus in 4. Avantaie sociale 31.7
comparalie cu ponderea activitatilor mecanizate gi automatizate, acest gen de 1'7 1
independenld este discutabil. De pild5, un frig prelungit, o perioadh de caniculd 5. LocLrl uttor fortle sPeciale
etc. nu pot fi, deocamdatd, contracarate in totalitate indiferent de ingeniozitatea de cultr.rrb
progresului tehnic. In consecinfd, nici marile atdt nrai pufin 6. BrLriai ercesiv 20,0
zonele cu urbanizare difuzd ori comunitltile ru i absolut libere 20.0
de constrdngerile naturii. in unele state superin 7. Aer poluat
nizarea a ajuns
la cote loalte apropiate de procentajul maxirn. 8. Viatd de r"rzind
r7 5
u trebuie sd ne
conducd la concluzia c ar' fi 9. Anonimat si instabilitate farniliala t50
gi activitali cu specific ea p
in sectorul'agrar spun e$te
restul locuitorilor, ci eme
tndsura reald a dependenfei ornului fatd de naturf, gi cd pilstreazd o mentalitate re pfacide Rirnbaud. Socitltd rurale et urbanisalion, Seuil, Paris, 1973, p. 38'
rurala chiar atunci c6nd apartine, in mod formal, mediului urban.

48 49
 Dumitru STAN S o c io Io g i a r urul ul ui t radili o nal r9 fttllls c

Cu exceplia prinrei variante de rdspuns, observim cd mar clintcrtultri grupul Si de re.fttcere 0 slarii de solidurilate. Numai
mr-rlt de.f umhtate dintre sdteni manif.estd pruden{a fala de avantajele atunci cdncl a avut autonomie potiticd 9i economica, adicd in unele
ot-erite de orag. in plus, in concliliile in care o societate are o bund perioade ale Evului mediu*0, oragul a realizaL la rdndul sdu aceste
strategie de dezvoltare. inclusiv pentru mediul rural, multe dintre efecte*: in rest. el a fost, in cea mai mare parte a existenfei lui, un
variantelc- de rdspuns cu valorile cele mai mari pot deveni realitali nrecliu al alienirii, al egoismului, al conf'lictelor 9i al intereselor
gi per-rtru Iumea satr.rlui-. incompatibile - deficienfe pe care a incercat sd le estompeze prin
Prin Lrrmare, satul societafii contemporane se poate organizare raf i onala excesivA
consolida intruc6t urbanizarea nu reprezintil solufia cea mai Diferenlele dintre sat gi orag rezulta 9i din urmf,toarea
reugiti pentru a-gi rezoh,a problemele gi distLrncfiile sociale. iar scherni propusf, de sociologii M. Giacobbi 9i 'l'P' Rouxar:
sociologia rurald va rnai rdmAne pentrll multd vreme o disciplina
sociologica importantd. cu Lu1 obiect de studiu inconfundabil.
f. Mediul rural poate reprezenta pentru locuitorii din
'" Rudolf Mar tr4'eher, in vol. Stutlii weberiene
Poledrra. l-Jrbonul in t'izitrneo ltri
orat un model de reugiti funcfionalfl, in special in unele domenii Clusiunr, ClLrj-Napoca, 1995'
(coord. l' Rotariu, R. Poledrra. A. Roth), Editura
precLur nroralitatea. r'eligiozitatea, asistarea sociala, relaliile o.229.
t Este vorba. eviderrt, de oraqul cu detrsitate dernograficd redusd in care
o
intracomunitare la nivel de tamilie gi de gnrp sdtesc. Chiar dacd
normalitatea colnportamentald 9i solidaritatea (de tip rnecanic, in mare rnisurd)
nrulte dir-rtre problenrele sociale sunt rezolvate de rurali in manierd erau institr.rite in p|irnul rand de bisericd 5i doar spriiinite de tactori de natura
empirica. eser-rJiale sunt producerea ef-ectelor de delensionure u oolitica. militard, econotnicd etc.
i-
Prezentatn, in acest sens, cdteva repere ale unei descrieri ref-eritoare la spafiul
rezidential londouez din secolul al XIII-lea: ..Nirrrerri nu trdiegte aici Iir[ sd cada
Altfbl spus. intr-o societate in care problernele 9i distirncliile sociale rurale sunt
neglijabile sau rezolvate cu rapiditate, satLrl poate fi un spaliLr atractiv pentru
afaceli, poate avea facilitili comparabile cu cele ale oragului in privinta /orsF
LrlLri, Iocuitcjrii lui pot dispune de un buget rnare de tirnp liber dcai beneficiazd de
nri.jloace de muncd perfbctiorrate gi. de asenrenefl. pot avea irrstittrtii gcolare
pertbrnrante (cel putin pentru plirnele stadii de gcolarizare) atunci cAnd investesc
in acest sens. Dacd la acest potenlial addugdrrr gi avantajele curente - spiritul
conrrrnitar. intercunoagterea, baza rnorali a raporlurilor, abserrJa rigiditatii
prouranrulLri locLrlui de rnuncd, utilizarea urrui nrediu nrai pLrtin poluat etc. corrfruruta pe strdini cLr lintba cu obiceiurile tale" (ibidenr. p. 135).
intelegenr nrai ugor de ce. actualnrente, transforntarea satului in orag nu tnai ., M. Giacobbi. J.P. Roux. 5i//7iricrlion i la sociologie. Les gruncls thinres, la
constituie un obiectiv rna.jor perrtru locuitorii sdi mIlhotle, le:; gt'ond.s sociologues, Hatier, Paris, 1990, p' 93'
5l
 Dumitru STAN
Spaliul adia-
cent locuintei
Relaliide Relaliide Relaliilimitate
vecinitate pnetenre gi fragnentare
Polul rural Polul urban
Fig.l Spolii Si modele de relalii
Plecdnd de la informaiiile sugerate de acest model sintetic,
se cuvine sd aducem cateva detalii explicative.
o Familia este unitatea sociali de bazd de la care trebuie sd
porneascd sociologul care cerceteaza spaliile sociale irrtrucdt la ea
se raporteazd,_to\i indivizii normali, indiferent de mediul social
cdruia aparlin .
o Suportul esential al osmozei grupului familial este
rudenio in temeiul consctnguinitdlii la care se adaugd multe
* Despre sociologii care recomandd cercetarea socialului incepdnd cu studierea
individului se spulle fie cd sunt psihologizanli, fieci omit trna dintre primele
axionre ale sociologiei potrivit c6reia individul nu poate exista in limitele
norrnalitalii decAt numai daci apa(ine unui grup 9i desfdgoard rela{ii cel pu{in in
cadrul acestuia. Cu foarte puline exceplii, familia reprezintd primul grup in care
se formeazd individul gi care ii prefigureazi o traiectorie existenliald valabi16, in
mare parte, pe parcursul intregii lui vie1i. Agadar, cunosc6nd tipul de farnilie din
care provine individLrl putem stabili tendin{ele evolutive ale acestuia, iar acest
avantaj este doar unul dintre multe altele care ii deterrnind pe sociologi sf,
aplofundeze (prioritar) cunoa$terea grupu u i fam i I ia l.
I
52
Sociotogia rurul ul ui tradilionnl romdnesc
elemente folosite in comun de tofi cei care il alcdtuiesc: spaliul de
locuit, rezllltatele acfiunilor domestice qi extradomestice, strategiile
grupale unitare. obignuinlele etc.
o Din momentul in care membrii familiei urbane acced in
spatiul extrufamilial (cartierul propriu gi, apoi, toate celelalte zone
ale oragului), relajiile pe care ei le angajeazS pierd progresiv din
afectivitate, familiaritate gi ajung sd fie raporturi tntre strdini. Ca
alare. relutiile tle prielenie - primele ca intensitate afectivh intre
citadini, dupd relaJiile de rudenie - incearci sa sugereze, simuleze
intimitatea familiala gi au tendinfa de a se constittti doar in
perimetrul cartierului rezideniial aferent fiecdrei persoane. in
schirnb. relatiile individului cu concitadinii din celelalte spalii ale
oragului sunt orientate in direclia reproducerii ,,valorii de strdin"
deoarece au la baz6. suSpiciunea, interesul, predicfia distructivh,
prejudecata etc.
r Cu cit spa{iul urban este mai mare' iar mirimea
popula{iei pe care o cuprinde intre grani{ele sale este mai mare,
cu atet membrii sii, lua{i in parte, au o ratl mai scizuti a
relafiilor sociale. Din punct de vedere teoretic, rela{iile unui
ordEean cu alli indivizi din mediul sAu pot fi foarte numeroase
pentru cd nimic nu-l impiedicd in mod absolut sd relalioneze cu
fiecare dintre concitadinii sdi. Practic, ins6, el este forlat din motive
ftrnclionale sd-gi constituie o sumd relativ constantd de relalii pe
care nu le extinde in mod proporlional cu sporirea cantitativd a
populaliei urbane. Aga se explicd de ce, prin creqterea numericd a
ordgenilor. spaliul Llrban se dezvoltd ca o cuprindere de strdini;
instituliile comune la care se raporteaza citadinii nu sunt suficient
)i
 Dunilru STAN Sociologiu rurulului lrudilionol ron Anesc

rLldenia prin alinitate sau chiar rudenia conven{ionala (,,fr6!ia de

de puternice pentru a-i transfbrna pe acegtia itr comunitari-.
o Funt'lionuliluleu ,voc'iulci rurolii dif-era esenfial de cea crllce"). Mar mult. in cazul in care membdi satului se raporteazd la
un singllr .,strAmo$ eponim". ei formeazd un singur ..neam" qi. ca
urband din cel ptr{in doud puncte de vedere: pe de o parte, extinde
atare. existd o inrudire genefald. Atunci cind relatiile de rudenie nu
sf-era irrtelegerii gi practicarii reluIiei cle rucleni,e, iar pe de altd
pot fr valorificate sau all o pondere redusA pentrll sdtean. existd
parte, favorizea'zd fbrmarea un:ui c'limul corttttnilctr c(tre exc'lude
relatiile de vecinitilte care alr ca ef-ect reechilibrarea firnctionald a
ipost(t:.u dc s'truin pentl'Ll oricare dintre contpotten{ii recunosctrti ai
satului
lanriliifor. Altrtri,s'nttrl t'ec'i1t'ot'rT practicat intre vecini conf-era
o Sistemele rutale de inrudire respectd nu numai criteriul sdteanului un plus de gansd de viald deoarece are urrndtoarea
convingere: L'eeu c'e ntt ;toule in/dptui .singur esle reulizctbil prin
consanguir.ritalii (aga curr se intdmpld gi in majoritatea situaliilor
ot rugercu ujulorului vecinilor .siti.
din mecliuI r,rrban). ci gi rudenia spirituala derivati din ndqie, o Fiind intins pe Lln spafiu restrf,ns gi avdnd un numir
-
Institutiile urbarre uu nuurai cd sunt nrai nutneroase gi mai variate decAt cele din mic de locuitori. satul ii pune pe ace$tia in numeroase situalii de
rrredirrl rural. dar ii atrag gi ii responsabilizeazd intr-un nlod aparte pe rezidenqi. intercunoaEtere. Plin Lrrnrare. nu este exclLls ca menlbrii unui sat. in
Spre exenrplu. dacd irr rrredir-rl rLrral institLrliile ii integreazd nenti.ilocit pe toti totalitate. sa ajunga sA se cunoascd gi sa relalioneze fiecare cLl
locuitorii. in spatiul Lrrban itttegrarea este doar tbrmala 9i nu poate dezvolta tlecarc. Chiar atunci cArrd nu intretin legaturi directe ei rarndn legali
legdturi leale intre persoaue atAt de rrLrlte gi atAt de diferite. Irr consecintd, degi
fbndul institutional citadin este cousistent, indivizii il valorizeazd in nraniere
plin baza comLlnitard (bLurLrri materiale, obiceiuri etc.). La aceasta
egocentriste. iar ef'ectLrl evident este ch el nu se constitr-rie intr-un liant social 9i se adalrga capitalul de imagir-re socialA care insotegte orice individ,
intr-o outern cA L'tazd, cottt tt tr itard
i indif'erent daci gi l-a construit el ir-rsLrEi sau c'ste nro$tenit de la
''' Loctritorii rurali aLr clif'erentiat itrtotdeaulta irire strtiinul propritr-:is, t'enatic 1i
familia din care face parte. Aceastd fbrmd de capital simbolic se
in.srrtiinut.l-'atd de printLtl au rrianif'estat cLrriozitate gi ospitalitate deoarece relatia vehiculeazir in plan local cu nrultd u$LrrintA, prenlerge rela{iei
cu acesla era corrsiderati doal pasagern. in raporturile ctr al doilea ei aLr exprirnat
prLrdeuta gi ingaduinfa intrLrcdi relalia tindea sd se pertnanentizeze. in schimb,
directe gi. adesea. estompeazd salr sLlplinegte o astf-el de relalie.
tata de ultirlul ei au nranif-estat ironie Ei intoleranld pentfu ca il apreciau ca pe Lln Consccinta cea nrai inrpoltanti a situaf iilor de intrecunoa$tere din
delator; despre el credeau cd gi-ar fi pierdut norlralitatea prin nesocotirea a ceea cadrul mediulLri rllral fdnlane. insd. posibilitatea fiecdrui sdtean de
ce ii era permis / interzis de cdtre cornurritatea de apartenen!6. Dintre toate aceste a-$i organiza aclir-rnile, aspiraliile. expectantele pornind de la
categorii untane. cea din urlrri a avut pozi{ia cea nrai defavorabil6 gi a beneficiat ir-rfbrnralii credibile / verillcabile despre persoanele clr care intrd in
cel rnai pLrfin de ajutorLrl. clenterr!a cornunitarilor'. instrAinatLrl. chiar atr.rnci cAnd
contact qi nu cle la ,.valoarea de strdin" a acestora.
corrtiuua si rdntAni in nrediul rezidential t'ural. era, de fapt, izolat, evitat, invinuit
apriori etc. Pentt'u a nu fi stignratiza!i in acest nrod, indivizii nornrali chiar 9i
dupa ce pirhseau cotnunitatea shteasch evitau instrdinarea fa[a de aceasta
(reproduceau cu destLrld fidelitate rrrulte eletnetrte referitoare la tradiqia, religia, rr
Vezi gi f . Ungureartl. l'urutlignte ule ttutttct,,sterii .societtilil, Editura Hunranitas,
nroralitatea ei etc.) Sh remarcdtn, totodata. gi faptul cd in cazul sdtenilor actuali
Brrcr.rreqti, | 990, pp.24-29.
asernena atitudini 5i cotnportaruetlte sLlrlt, inc6, in rnulte privinte. valabile.
5_5
54
 Dumitru STAN
o Cu cfft numdrul populafiei unui sat este mai mic gi cu
cAt suprafafa pe care sunt ageza{i locuitorii lui este mai micI,
cu atit rata relatiilor este mai mare, cu at6t spafiul rural
devine un spatiu adiacent tuturor familiilor lui gi cu'atit
spiritul comunitar este mai puternic, iar functionaritatea
sociall mai reugitl.
Aceste detalieri rezultate din compararea minimald a
spaliului rural cu cel urban ne permit c6teva conchideri asupra
sociologiilor care au ca obiect de studiu cate unul dintre cele doud
medii rezidentiale.
a. Sociologiu urband este o disciplind aflatd, in mare
ascensiune intrucdt problemele sociale chrora ea trebuie s6 le ofere
solufii sunt foarte numeroase. Suprapopularea, sdrdcia, poluarea,
infracfionalitatea ridicatd, insuficienla infrastructurii, schimbarea
paradoxald asupra structurii. destabilizarea grupului familial etc.
sunt doar cateva dintre aspectele deficitare manifestate in cadrul
oragului, fa{a de care sociologia de ramurd aferentd acestuia are
responsabilitali investigative speciale.
b. Sociologia rurold pare a fi secundard in raport cu
sociologia urband din mai multe motive:
o resursele actuale cele mai insemnate pentru existenta
societdtii sunt condilionate, preponderent, de industrializare, adic6
de funclionarea - in principal - a mediului urban gi mai pulin de
ceea ce se intdmpld in mediul rural;
o fiind vorba de comunital $i de grupari mici de populafie,
satele au gdsit fie solufii empirice optime de rezolvare a
problemelor sociale, fie ,,variante de supravietuire";
o cei mai mulli dintre sociologi fie s-au ndscut in mediul
urban, fie locuiesc in spaliul acestuia, iar aceste aspecte ii
determind sd prefere cercetarea oragului in locul investigarii satului;
56
Sociologia ruralului trnditional romffnesc
o dinamica socio-culturald este mult mai accentuatd in
mediul urban decat in cel rural gi, din acest motiv, concluziile
ob{irrute in urma unei anumite cercetdri ajung relativ repede sd fie
invechite. iar sociologii sunt nevoili sd-gi reactualizeze informa{iile
prin inilierea unor noi investigalii;
o satul a preocupat mai pulin pe politicieni gi guvernanli
Ei,
ca atare, acegtia nlr au provocat indeajuns pe sociologi in realizarea
de cercet[ri pe teme rurale;
o
se uitd sau se trece cu vederea, cu prea mare ugurinfd,
faptul cd ponderea populafiei rezidente in mediul rural este, incd,
foarte mare sau cd de rezultatele acfiunilor derulate in spaliul sdtesc
depinde in mare mdsurd stabilitatea intregului sistem social*.
o prin raportare la orag, satul pare un obiect de studiu lipsit
de complexitate, daci nu chiar banal. Aparenta accesibilitate a
cercetdrii ruralului conduce la indepdrtarea unora dintre sociologi
de acest obiect. Acegtia se tem ca. lirnitandu-se la cercetarea a ceea
ce este facil, fie se compromit din punct de vedere profesional, fie
nu au ocazia de a proba calitalile investigative de care dispun**.
insuficiente. Din acest nrotiv, satul, el insugi afectat de crizd,, nu a putut face
altceva decdt sa se conserve pe sine gi sd ofere oragului un sprijin
nesernn ificativ
.
"'Multi dintre sociologi rezoneazii cu problemele satului romdnesc; igi dau
seama cdt de irnportanta este cercetarea acestuia, dar continud s6 abordeze cu
obstinatie teme privitoare la globalizare, gomaj, s6r6cie urband, defavorizare etc.
orniterea, neglijalea cercetdrii fenornenelor petrecute in spaliul satesc constituie,
din pLrnctul nostru de vedere erori care ii impiedic6 s6 gbseascE rezolvdri
57
 Sociologitr rurulului tradi(ionul romfrnesc
Dumitru STAN
Succesele 'soc'ioktgiei rtrrctle tlepincl' a$a cum
reiese din
c. Multe dintre modelele.firnclionule propuse de 'sctl ar putea d.
cle ntocltil in c'are ect relu{ioneazd ct multe
alte
fi exersate. in mod cttrent sau nuntai in situalii critice. cel pulirr in ,.I.,.n,u J. ruiloJ',
mediul urban romdnesc: cuntularea de roluri de cdtre ordSeni 9i. gtiin!e:
irnplicit. evitarea supraspecializlrii in produclie, prelturgirea MBDIUL RURAL
progranrului de rruncd dincolo de prevederile instrucliunilor legale, (Corlurr itdti le sategti)
asistarea spontana a siracilor. participarea volttntard a locr.ritorilor
la contracararea intemperiilor, igienizarea periodica a cartierului
lezidenlial prin implicarea benevolS a celor care il locuiesc,
rezolvarea pe cale moral-religioasd a unor conflicte (9i nu neapdrat
pe cale juridica) etc. Agadar, fle numai Ei pentru aceste
.,invi(dminte" pe care oragul le primegte de la sat prin intermediul
sociologiei rurale aceastd ramuri a sociologiei nu' trebLtie
neglijata, desconsideratd. Dac[ mai punem la socoteald gi faptul ca
mai mult de jumltate din populafia planetei noastre aqteapta
solufii noi pentru eficientizarea gi armonizarea vielii sociale sdteqti,
intrucAt aparline acestui mediu de rezidenld, atttnci avem o imagine
mai clard asupra rolurilor gi responsabilitalilor actuale ale
sociologiei rurale.
Fig.2 Penetrabilitatea sociologiei rurale

eficiente pentrur ueajunsurile produse in mediul citadin. Nu negdrn irnporlanta La ca oricare altd sociologie de ramurd 9i sociologia
1-el
investi-garii ternelor antintite, insd credenr cd ele ar fi mai ugor de explicat 9i de
rurall urnrdregte studierea ,,faptului social total"44. ca alate,
ea
solr.rtionat dacd ar 1l corelate in pertnanenlh cu starea concretA a acestora itr cu specificitatea
perimetrul nrral. Comunitatea sociologilor din Ronrinia este relativ rnicd. Din trebuie sd cerceteze comunitalile sategti in raport
cadrul acesteia, un numdr extretn de mic de cercetdtori deslbgoard in mod mediului natural in care ele sunt dispuse' cu particttlaritalile
constant investigalii specializate nunrai pe probleme sdtegti. Aceastd eviden(d ne activitililor econonllce pe care ele Ie deruleazd' cu nivelurileal
deternrirrd sd ne irrtreb6m: sd aprecieze sociologii, in continuare, cd satul este o
demografice pe care le tealizeaza, cu profilul
spiritual special
gi ca acesta iqi
conrunitate rezidenliala naturald
locuiiritor acestui rnediu de rezide.f6 E.a.m.d. Si'tetizdnd
depbEegte momentele
disfirncfionale in nranierd spontanE? sd fi a.iuns sociologii la concltrzia cd
problemele satului sunt ntult prea sirnple ori dernodate 9i ca autoritatea lor ri cf. V.
gtiinqifrcd ar avea de sut'erit dacd ar face din acestea obiectul aborddrilor lor? Miftode, Elentenle cle sociologie nrrold, Editura $tiintifica fl
Lisirn aceste interoga{ii in stadiu retoric, pdstrdndu-ne speranta cl negafia este, Enciclopedic6, Bucure;ti' I 984. p.l l.
Paris, 1950
totugi, varianta corecta de r6spuns, mai ales la ultima dintre intrebdrile noastre'
11
Vezi M. Mauss. Socit'tlogie et anlhropol<tg,ie, PUF,
59
58
 Dumitru STAN
intbrmalii prin interpenetrarea cu multe alte domenii gtiin{ifice,
sociologia rurald suportd un ,,proces de hibridare"4s; in acelagi
timp ea sporegte in ceea ce privegte profunzirnea cunoagterii
reabzate, cdt gi ca prestigiu statutar in sistemul qtiinlelor socio-
logice.
e. Prezentul nostru demers este orientat spre cercetarea
mediului rural tradifional prin utilizarea de informa{ii de la multe
discipline socio-umane (istorie, geografie, economie g.a.), dar cu
precidere pe cele obfinute pe filiera sociologiei rurale, sociologiei
pastorale Ei etnoglafiei (etnologiei).
Ipoteza de bazd care ne-a cdlduzit demersul este
urmdtoarea: satul romAnesc tradifional a fost, pe ansamblu, un
model optim de funcfionalitate sociali, iar cunoagterea acestuia
poate reprezenta o sursd de optimizare funcfionall pentru satul
actual.
Nu vrem sa fim inleleqi in mod eronat gi sa se deducd din
afirmaJia noastri cd am dori revenirea la forma tradilionald de
derulare a vielii sociale. O asemenea opliune ar fi, evident, utopic6.
In acelagi timp. insa. avem o jr-rstificare suslinutd de trei argumente
care ne incita in a urndri valabilitatea ipotezei noastre:
a. multe dintre elementele schemelor arhaice gi tradilionale
de viaJa mai sunt valabile in zilele noastre - cel pulin la nivelul
Llnor gruplrri miciut'. iar ,,ldrdnirnea este incd expresia sanatalii
sociale""';
" M. Doga,.t, R. Pahre, Noile Sliin!e .sociale. lnterpenetrorea Stiinlelor, Editura
Acaderniei Rorndne, Bucuregti, 1993, p. 132 9i urn.
tu
Yezi gi R. Redfield , The Little Communig,, Chicago Press, 1955.
u' C. Noica. Mctnuscrisele cle la Campulung Refleclii clespre ldrdnitne Si
hurghezie, Editura Hurnanitas, BucLrregti. 1997. p. 41.
Sociologiu rurulului tradi(ionol romfrnesc
b. satul tradilional romAnesc in forma purd nu mai existd
nicaieri. inc.t.a.ea de a cunoagte modul in care funcfiona acesta
este, credem ttoi, nu numai un act necesar. ci 9i unul care
onoreazd".
c. satul actual rornAnesc a apdrut pe fondul cultural al
satului tr'aditional. Cu cAt vom realiza o cllnoa$tere mai reugitd a
ruralului tradilional, cu atAt vom putea sd ne explicdm mai bine
(daca valorizdm antecedentele pe care le descoperim) ce se
intimpla in satul contemporan gi ctt atAt vom avea mai multe ganse
de a ajtrnge mai ugor la.fbrme eficienle de acliune.
-
Cei mai nrLrlti dintle locuitorii actuali ai spaliului romdnesc fie cornpun in tnod
nernijlocit nrediLrl rttral, fie srrnt reziden!i urbani originari din lunrea rurald in
lirnita a 2-3 generalii. De aceea, tendintele lor de a gti cum functiona satul de
altadatd gi de a invoca arborele genealogic in contextul postcomtrnist al
irnproprietdririi cu terenuri gi pdduri sunt normale. Mai mult sau mai pufin
motivali. acegtia ajung sd cunoascd istoria comunitatii sateiti, istoria neamului de
provenientd, sd identifice diferentele dintre sate, sd cotnpare tradiliile actuale cu
cele vechi etc. Asemenea demersttri, trebuie sA recunoaitem, nu inseamnd cAtugi
de pu{in acte cognitive oarecare. Pentrtt a le putea realiza, indivizii au nevoie pe
de o parte de disponibilitate psihicd de autocunoagtere, iar pe de alta parte de un
plLrs de luciditate pentru ca rezultatul sd fie obiectiv. Cei care i9i asurnd 9i,
eventual, respecti rrodelele socio-culturale prescrise de antecesorii lor
irrdephrta!i igi recLrnosc astfel originea 9i igi atribuie elemente identitare aidoma
celor incluse intr-un blazon; faptul de a renega aceste elemente poate fi util
intr-un motnent funclional oarecare, dar pustiitor 9i frustrant pe timp indelungat.
6l

3. SATUL ROMANBSC TRADITIONAL : un nivel cu adevdrat profirnd doar atunci cdnd pornim de la
TTINERARII SUBIECTIVE
..cand vezi mdrile, raurile. izvoarele. te intrebi in cl-rip
obignuit cLlm este cu putinta marea? Cum sunt cu putinF rAurile?
Dar nu qi cr.un sunt cu pgtilld izvoarele? Eqti copleqit de imensitatea
rnarii a;;a cum c$ti cople$it cie cea a realitatii. Izvoarelc - degi prin
tensiunea lor intirna qi miraculoasd asigurd perpetuarea 9i veErlicia -
r6mAn in minoratul firii"a8. tn schimb, oceanele, mdrile - in pofida
e enorme pe care le poarli - r6m6n dependente'
lai u$or de cunoscut. Aqa se explica de ce orice
oa$tere a .,firavului izvor" este mai greu de
inliptLrit. O aseme-nea incercare se bazeazd pe multe elemente
necunoscute gi. mai ales. nemdsurabile, dar fErd ea nu ajLmgem
niciodatd s5 in[elegem cull s-aLl fom-rat,,balfile cele mari''.
Pornind de la aceste patetice ganduri ale lui constantin
Noica gi ralionAnd prip alalogie vom pLltea stabili corespoudenle
simbolice intre niveiurile existenlei naturale 9i nivelurile existenlei
socio-cultlrrale. ca atare. satul - ca segment al sistemului social
care ,.tinde sd se pistreze f-eciorelnic"ae 9i, deci, sd se reproduca
multa vreme in aceeagi stare - nu ar reprezenla altceva decdt
,,firavul izvor"; de cealalta parte, ora$Lll, prin varietatea.
amploarea
fi mobilitatea problemelor gi/sau disfuncfiilor sociale pe care Ie
ridicd. ar echivala cu ..bAltile cele mari".
C. Noica. Sentinrenttrl romcinesc al /iinyei, Editura Eminescu. Bucuregti'
ut
pp.26-27.
It L. Blueu. lsvc,tqcle, Editura Minerva, Bucure;ti. 1972,p' 43'
Sociologiu rurul ul tti truditionul ntmfr nesc
ContinuAnd rationamentul in sensul acestei analogii este
lesne de in{eles c5, daca ..marile debite de apd" sunt cunoscute la
inforrnalii sigure despre ..sursele" forrnarii lor, la fel gi studierea
fenomenelor din mediul urban presupune comprehensiunea
aspectelor caracteristice mediului rural. A ne adAnci in cercetarea
originilor socialului, adica ir-r perirnetrul lumii ,,facerii". ,,1dpnirii",
..izvordrii" (luntea satului tradifional). ne spllne acelagi Constantin
Noica-, este cu sigtrran(a un clemers dificil ,,...dar gi mai plin de
'in analizele recente asupra cLrlturii rornAne se pornene$te cu destuld insistenth
despre,.cazul C.Noica". A. Marino, de pilda. afirnta despre.,tilosofirl de la
Paltinig" ca..a fbst cel mai reprezentativ onr de culturd ronrdn din ultimele
decenii", c5,.s-a aflat chiar in centrul unei dispLrte: ((acuzat)) gi <<apdrat>
deopotriva de a tl <<colaborat> cLr regirnul disparut" sau c6 este emblematic
pentru r.ttodul .,cLtm poate supravietui cultLrral gi irnplicit social un spirit creator
in plin regim totalitar" (Politica.Si culturd, Editura Polirom, lagi, 1996, p.7g).
K.Velderl, (Contpromi.s Si re.i.stenld. Culturo rontond sub CeaSusescrr, Editura
Hrrnranitas. BucLrregti, 1994, pp. 254,255.258), la rAndul ei, arnintegte unele
aspecte legate de biografia lui C.Noica (s-a ndscut intr-o,,instdrita familie de
proprietari tirrrciari"...a fdcLrt studii avansate in Franta;i Gernrania"..,a aderat
pentfu o perioada scurtd la Legiunea Arhanghelul!i Mihail",,,a lbst inchis pentru
activitati contrarevolLr{ionare" etc.). rrerrtioneazi cd acesta a creat o adevdlati
..9coala tllosoficd" satt cd a stirnulat scrierile protocroniste gi, totodat6, subliniazi
laptLrl ca reqretatul ganditor este exenrplul cel rnai clar in privin!a raporlului
dintre cornprornis gi rezistenti din perioada comunistd. in opinia noastrd, C.
Noica ntt trebuie aparat de rrimeni pentru cd nici nrodLrl de viatd gi nici lucrdrile
sale nu il incrinrineazh in vreun fel. cdt privegte protocronismul de care ar fi dat
dovada, credetn cd acesta s-a potrivit adrnirabil cu sufletLrl lui Noica; altf'el nLr ar
li putLtt scrie atAt de subtil gi de p6trr-rnzdtor despre spiritLrl rornAnesc, inclusiv
despre ipostazele rurale ale acestLria. Dach scrieri precunt Pogini de.spre.su/lehrl
rortrrinesc' ( |944), Ro:;tireu /ilo.o/ic,ti romdneo:;c'ci ( 1970). Creulie ,,si fitttntt,s itt
1978'
t'r.t,tlireu rotutitteusc'ti ( 1973), Sentitnentul rontcinesc' ctl Jiinlei ( 1978) g.a. sunt
acuzatoare pentru C. Noica (pentru cd ar fi stdrnit efluviile protocroniste), atunci
63
 Dumitru STAN Sociolttgiu runil ul r'ti lrodilionul romffnesc

invd!1ni1te decdt de a da socoteali de balfile cele mari"s0 1l1tmeu toli comunitarii din toate comunrtalile de odinioar[! Un astfel de

demers nu numai cd nu poate avea loc, dar nu ar aduce nici un plus

r,rrband).
Accentr.rl patetic al cuvintelor marelui filosof romdn. ca 9i
indemnurile acestuia cdtre cititori de a privi qu mai multd atenlie
spre lumea satului de altddatd, se justificd cel pu{in prin concluzia
la care au ajurns mulli dintre sociologi: indivizii, ca 9i grupurile,
sunt ceea ce sunt prin ceea ce au fost determinafi si fie' La
aceeagi concluzie au ajuns gi alte categorii de specialiEti: istorici,
etnologi. antropologi, biologi, literali $.a. De pilda, scriitorul
american W. Somerset Maugham menfiona mai multe surse de
fbrmare a personalitilii sociale: ,,barbafii gi femeile nu reprezinta
numai ceea ce sunt prin ei inqigi; ei reprezintd 9i locurile unde s-au
de ef-rcientd. Ideea inutilitatii unei asemenea intreprinderi se
persoane
sprijind pe cloui repere togice. aflate la indemina oricdrei
.u.". inir-o tb..d sau alta, vizeazd cttnoagterea aprofundatd a
istoriei ruralului nostrll:
n. Sultil lrcrtlili0ntrl rttrtttitte,sc', ca cle altl'el toate courunitAtile
prenroderne din toatd lumea. isi ./brtu locttitorii sa exerseze
0
solidtrritula de tip mec,unit'. Din acest motiv, fiecare sdtean atunci
vadd ce
cdnd irrtenfiona pornirea unei acliuni. a$tepta mai intdi ,,s[
fac allii pentru ca sd inceapa 9i dansul"; .,f-tecare iEi fbcea casd,
mdnca. se imbrdca gi se ingropa ca lumea". Cine proceda altfel
era
stisrnatizat pclttru cd ..licca ca ueltttttea". fapt ce cottstitttia "cea
,.,.,o'i *ur" cii.i6"5r, ne spu'e C. Ridulescu-Motru. A fi la f-el ca
ceilalti reprezenta o adevaiata ariornd, i' expritnatea colnpoftamentelor
$i atitltcrlinilor indiviclului diri
ruralulromduesc tradiliolal .

citit gi Dumnezeul in care au crezut. Toate aceste lucruri i-au frcut Nevoia sdtenilor cle a fl cat mai asemandtori 9i tendinla lor
sa devina ceea ce slu1t"5l. de a condantna individr-ralismul lle ajr-rtd in identificarea s[
Tipurile de determiniri formative gi suma acestota vartazd caracteristicilor comr.rnitatii nrrale tradilionale: este de ajuns
de la un individ la altul gi de la o comunitate Ia alta. In consecinfd, avem date creclibile despre modul de viala al catorva dintre
eforturile de cunoaptere a satelor tradilionale nu ar fi suficiente indivizii din acea perioad[ pentru a putea generaliza asupra
pAni cdnd nll am aduna infbrmalii gi nu am realiza explicafii despre
tr C. RAdLrlesc'-Motru, Sulletul neunrttltri noslrtr ('ulititli hune Si tlefecte,
credem ci acuzatorii ingigi ar fi fost onora(i in cazul in care s-ar fi aflat in postura Editura Anima. Brrculegti, 1992. pp l0- I l'
- din existenla
lui Noica. in Lrltimd instan{6, ne exprinrdm convingerea cd in tnetnoria culturii Cercetdrile arheologice qi etnologice asupra perioadei traditionale
satului rourd.esc a' coufir'rat iaptul ca, la nivel local aserndndrile dintre
romdnegti C. Noica nu va fi doar un ,,caz",ci un moment special care a pritnenit aceleagi tipLrri de locuin[d'
comunitari tindeau spfe olnogenitate totala: aveatt
spiritual generalii de rorrrAni qi care ne-a inv6{at sa distingem intre demagogie, ia 9i imbrdcarnintea erau
impostu16, fariseisrn gi adevaratele valori identitare (atdt de necesare oricdrui apat.tenenta religioasd era corrrpacta 9r unitar6, alirnentaf
diferenle doar
popor). identice. rnijloaiele de n.runca gi stilurile de muncd prezentau
responsabilitatea de a
'" C. Noica, ctp.cit., p. 27 .
accidentale. iar la toate acestea se addugau obligatia 9i
t' W. S. Maugharn, The rasor's eclge, Penguin Book, New York' 1984, pp 8-9' lesDecta acelea5i trad iti i
 Dumitru STAN
moduluri cum era comunitatea din care ei fdceau parte. DiJicultatea
mure in usentenea .rituatii conslit mai urand in insuficienla
izvocu"elor infbrntutit,e tlecat in riscul de a e.fbctuu generalizdri.
Dupa A. Leroi-Gourhan. inclusiv aceastd piedica poate fi depagitd
intrucat ..ceea ce nu a fbst consemnat in texte se poate regasi in
pdmdnt .s^au in spiritr-rl gi comportamentul oamenilor din zilele
noastre"t''.
b. intre comunitlfile rurale tradi{ionale
transferuri culturale. Bunuri materiale, valori, creatii folclorice,
obiceiuri etc. treceau de la un sat la altul cu relativd ugurinfd pe
calea cdsdtoriei exoganre. imitaliei gi sub impulsul curiozitatii ;ri
necesitalii: cel putin la nivel de zona etnograficd refeaua
transf-elr.rrilor a lbst destLrl de extinsd.
Potrivit aser!iunilor sociologiei gi etnologiei, cu cdt
fenomenul de transfer cultural reciproc este mai intens, cu atat
trnitdlile sociale irnplicate pot sd ajungd la stondardizdri ,si
echivalenle cultural e. Transf-erurile ctrlturale petrecute intre satele
tradilionale romdnegti au condus la similitudini in privinla
structurilor gi funcliilor lor lhra a inldtura total elementele de
particularitale locald.
Prin Llrmare, orice studiu exhaustiv de tip monografic
aslrpra comunitdlilor sategti premoderne ar scoate in evidenld doud
seturi de caracteristici: specifice fiecdrei comunitali rezidentiale
rurale gi comune tuturor unita!ilor sociale rurale tradilionale.
Aceste ultime aspecte (comune) sunt deosebit de utile tuturor
categoriilor de specialigti care cerceteazd trecutul existenlial al
ruralului pentru cd acegtia pot opera generalizdri in conditiile in
5r
A. Leroi-Gourhan, L'hisroire ,\an.\ texres, in vol.: L'histoire er
(coord. Ch. Sarnaran), Gallirnard, Paris, l96l ,p.240.
Sociologitt r urul ul ui trudiliotutl romiinesc
care nlr delin infbnnaiii decAt despre o micd parte dintre
comunitalile umane teritoriale tradilionale. La prirna vedere,
obstacoltrl cel mai dificil in a realiza analiza copildriei ruralului
romAnesc ar fi lipsa informatiilor certe afbrente acestui scop. Dupf,
George Vilsans{. ull astf-el de neajuns este ugor de depaqit
deoarece, de pildd, un fdran din Maramureg de la inceputul
secolului nostru era mai degraba contemporan cu un ldran romAn de
aveau loc acum 500 de ani decdt cu un bucuregtean al zilelor h-ri.
Agadar, ruralul tradifional chiar daca il delimit[m din
punct de vedere ternporal ca fiind unitatea sociall premodern5, in
spaliurl lomAnesc el Ei-a prelungit mult existenla dupd formarea
statr-rlui romAn modern. Acest fapt este confirmat qi de un articol
publicat in 1932 de Mircea Vulcinescu, intitulat foarte sugestiv:
.,Cele doud Romdnii". CilatorLrl, dupd ce iese din spafiul urban,
dobArideEte un sentiment straniu ca gi cum ar fi trecut intr-o alti
lurne: ..tc izbe;te. u-rai-intAi a$ezarea deosebitd a caselor. Casele de
cdrdrnicid. thcAncl zid cliiar de la strada cLr porfi mari. inchise pAna
sus, in care nu pitrLrnde ochiul. surt inlocuite prin case mici de lut,
a$ezare in mijlocul cLrrlii, imprejmuite peste tot cu gard de
scAnduri. sau de nuiele, rar de zid, gi cu porli impodobite. in locul
tiblitelor arititoare de drum, te intdmpind. la rlscruci. troile qi
cumpene de fdntAni. Te izbeqte, apoi, portul oan'renilor. De o parte
<domni> gatiti ca de parada. Cu straie de tip nemfesc. pdl6rie, guler
tare. ghete. Spre bariere paldriile se schimbd in gepci. Dar atAta.
Dincoace <oameni de la farf,> imbricafi in porturl lor de lucru
to
ses ntdrhodes. C. Valsan, O .stiinld nouci - Etnogra/ia lnstitutul de arte grafice ,,Ardealul",
Cluj, 1927
67
 Dumitru STAN
obignuit: suman. i1ari, opinci, cdciul6"t).
Modelul comparativ de prezentare a informafiilor este in aga
fel realizat ca gi cum ar fi vorba de .,doua Romdnii deosebite". doud
lurni - pe cale Mircea Vulcdnescu retuzl sd le numeascd Romdnia
..civilizata" (reprezentatd de spafiul Lrrban) gi Romdnia ,.prirnitivd".
..arhaica". ..patriarhala" (reprezentatd de spa{iul rural). Autorul
articolului este de acord sh i,'orbim de doui Romf,nii, numai cd el
impune qi o precizare: RomAnia autentici trebuie consideratl a
fi alcltuiti din lumea satelor: ..'frei rnilioane de oameni trdiesc
intre zidurile caselor inchise strazii. in orage. Cincisprezece milioane
trdiesc in casele din mijlocLrl curlilor de la !ard. Nici un milion din cei
dintdi nu sunt romdni. Din cei din r-rrmd slurt ronrdni peste paisprezece
milioane"s6. Acegtia al' alcatui. deci, .,RomAnia rorndneascd".
nealteratd. cu calitali qi defecte proprii, neimprunrutate.
Camil Petrescu. intr-o vehementi tonalitate ironicd gi
causticd la adresa lumii r-rrbane, arita in 1936 cd dacd vrem sd
clrnoa$tem realitatea romdneascd. atunci in nici un caz nu trebuie sd
pornim de la dovezile pe care ni le oferd oragul. Locuitorii acestuia
suf-eri de boala .,europenismului". fiind preocupali mai nult de
.,cea mai noud modd apuseand, cel din urnrd dans, cea din urmd
fornrd a velbului. cea mai recentd pozd strArnbd. de seringa cu
coczrind a dansatoarei rosii. de cea mai noud absurditate discr-rtatd
..if
cu lr.lfrc
^
. oragtrlui... trdieqte in relativitate, in concretul mecanic, intr-o treazd
O impotrivile similari fala de hibridarea deganJatd a lumii
urbane romdnegti a exprimat gi Liviu Rebreanu in discursul rostit
r) M. VLrlchnescu, Prolegonene sociologice lu.sulul rontcine:;c, Editura
Eminescu. 1977. pp. 120-l2l .
-"
lbitlent
tt C. Petrescu. Suflet nu!ionttl. Ancrli.u cle,,;c'riptiva ct tcrntenului.it'r vol.
Ae:slhe.sis
(' urputo-du ttdrcan, Edilu:la Minerva. BucLrregti, 1 98 l, pp. 62- 1 63.
1 Iordan Chirnet. Editr-rra Dacia, vol. lV, Clul-Napoca, 1993, pp. 130- l3 l.
Socioktgia rurul ul ui trudilional ntmiinesc
cu ocazia priniirii sale in Academia Ron-rAnd (29 mai 1940): ..intre
sat qi oraq a fbsl gi nrai persisti pretlttindeni un antagonism, la noi
insd parcd mai viu gi rnai accentttat. Pentru cd oragele noastre nu
sunt expresia specificului nalional. Un ora$ german sau francez
reprezintd chintesenla nalior-rald respectivd ca gi satul. ba chiar in
mai mare mdsurd. Oraqr"rl nostrll. infiinfat qi dezvoltat in multe
cazuri, din alte necesitdli decdt cele romdnegti, nll s-a adaptat inca
deplin spre a tl aevea. ca duh Ei civilizafie, izvot' de romAnesc
curat". Si arnintim ca titlul cliscursului sLlstinllt de LiviLr Rebreanu
- autorul unei .roc'lologii rurule implicite de mare profunzirne prin
rornanele ktn Ei Rti.s'c'oulu - a fbst ,.Latrda tdranului romAn". Dupa
rnulte etogii aduse acestui personaj colectiv al istoriei noastre.
concluzia rrarelui prozator apare ca o sentinfd: .,Sur-rtem gi vom
fi intotdeallua neam de larani. Prin urmare, destinul nostru ca
neam. ca stat qi ca purtere culturald, atArr-rd de cantitatea de aur
curat ce se afla in sufletul fdlanului. Dar mai atdrnd, in aceeagi
misuri qi de t'elul cum va fi utilizat gi transformat acest aur in
valori eterne"i8.
Nici Lucian Blagat'' nu exprimd un punct de vedere
f-avorabil rnediului urban. Astf-el. in
celebrul discurs. intitulat
.,Elogiul satului romdnesc", rostit. ca gi in cazul lui Liviu Rebreanu,
tot cu ocazia primirii in Academia RomAnd, ardta cd ,,omul
tristele gi intr-o superficialitate lucida. hnpresiile omului de la orag,
pllse pe cAntal de precizie. ingl-reatd. devenind n-rdrimi de calcul". In
-tt L-. Rebrcanu. Luutltr tcirunultri
rontin,in vol. Dreplul lu ntemorie in lectura lui
lordarr Chinret, Editura Dacia. vol. lV, Clul-Napoca, 1993, pp.l22-126.
'" L. Blaga. Elogiul :;alului rontinesc,in vol. Dreptul lo rnemorie, in lectura lui
 Dumitru STAN
schir-nb. omul satului traiegte ,,in zare cosmici 9i in conqtiinla unui
destin emanat din vegnicie".
Topografia satului romAnesc - Ei, mai ales, a satului
traclilional - esJe plina de locuri mitologice, fapt care determini
locuitorilor sai o stare permanentf, de ,,nostalgie metafrzicd"
sintetizatd intr-un mod armonios de a exista. Orizontul ritmic
alcatuit din deal gi valet'0 a fbcr-rt ca firanul romdn sd evite
..piscurile prea inalte gi abisurile prea adAnci" 9i sd adopte un mod
de viafd caracterizat nici prin forla liniei clasice, nici prin
exuberanfa orientalS, ci de sfiiciune, teamd, sau, tnai bine spus, de
cuviinldo'.
in spiritul ,,minoratului firii", al mdsurii 9i bunei cuviinle,
cea mai statornici formi de comunitate 9i de locuire
poporului romf,n - satul - igi are legile proprii de formare, ,.la fel
ca astrele. tot atat de staJornice, ndscute din trecut"o', din rosturile
naturale, spirituale gi economice. Cu alte cuvinte, orice incercare de
deslugire a aspectelor privitoare la stilul de viafa al oamenilor din
ruralul tradilional. intrucAt vizeazd legile func{iondrii acestuia, are
pretenlia obiectivitalii. Practic, insd, atAt timp cdt nu existd o
metodf, de cercetare (rnonografia, observaJia. documentarea etc.).
toate teoriile privitoare la satul romdnesc tradilional rdmdn simple
scencrrii subiective, mai mult sau mai pu!i1patetice. L. Rebreanu,
C. Petrescu, L. Blaga, C. Rtrdulescu-Motru, G. C[linescu, M.
Ralea, d. Joja, C. Noica gi mulli allii se inscriu tocmai inreahzdri
de acest tip.
uu
Icl"tn, Spaliul mioritic, Editura Oficiul de Iibrdrie, Bucuregti, 1936, pp' I l-
u' P.P. Panaitescu, Introducere la istoriq culturii romaneSli, Editura $tiin1ificd,
Bucuregti, 1969, p. l7 l.
62
M. Vr"rlcanescu, 0p cll.. p. 3 l.
70
Sociologia ruralului trndilional romdnesc
Mai mult, nici mf,car sociologii care au studiat satul
romAnesc contemporan lor - D. Gusti, H.H. Stahl, Tr. Herseni,
V.V. Caramelea, M. Vulclnescu g.a. - nu au fost in totalitate
obiectivi. iar aceastd constatare ne conduce pe noi la urmdtoarea
concluzie: u c'erc'elo .;utul ucluctl ltresupune, inevilctbil, inldlnirea
cu ntulte elentenle tlin .fbndttl socio-cullural rural tradilional, iar
orice inl1lnire de acest gen provoacd o slare de surescitare
subieclivit. Mircea Vulcinescu, spre exemplu, a ftcut parte din
ecl'ripele de cercetare monograficd alcatuite de D. Gusti, a
beneficiat de avantajele utilizarii unei metode pozitive de
investigare. dar a ajuns in final sd analizeze satul intr-o manierd
preponderent sLrbiectivd. Iatd. in continuare. cAteva dintre reperele
a unui itinerariu subiectivo' (in cea mai_ mare parte), sugerat de M.
Vulcdnescu - unul dintre pozitivigtii"* $colii sociologice de la
Bucuregti:
a. Agezare qi structurl naturali. Un sat tradilional era
dispus ,,de-a lungul rdurilor, sus la munte, jos la $€S", dar
obligatoriu intre ,,pdlcuri de verdeald" qi in apropierea unor
drumuri care il legau de alte sate. Cuprindea o concentrare mai
insemnatd de case care alcdtttiatt .,vatra sattlllti", iar dincolo de
aceasta se afla cAmpul de lucrat, imagul, codrul, iazul.
b. Structura institu{ionald. Schema de viald a sdtenilor era
hotdrdt[ de bisericd, primdrie, gcoald, cArcitund, prdvdlie etc., dar 9i
de locul de la rdspdntia din centrul spafiului s[u unde aveau loc
horele in zilele de dun-rinicd sau de sdrbdtoare.
l2' "' Ibident, pp.32-38.
ou
P. Caraioan, Pro{b:sorul Dimitrie Gusti Si scoala ,sociologicd de la BucureSti,
in$coulu soc'iologicd de la BuureSll, vol. ll, Editura $tiin1ifici, Bucuregti, 1971,
p.126.
7l
 Dumitru STAN
c. Familia siteasci. Reprezenta cel mai stabil gn'rp din
cadrul satului*. Membrii ei fbrmau nu numai o comunitate de
singe. ci gi o comunitate de munci qi ,.de soartf,". Functionarea
normald a acesteia impunea respectarea unor constanle relalionale
intre so!i. intre copii gi parinli. intre fia{i etc.
d. Gospoddria - bazd comunitard Ei sursd de identitate
sociald. Stabilitatea r-rnei familii depindea de gospoddria pe care ea
gi-o construia. in aproape toate satele romAneqti aceasta cuprindea
casa de locuit. curtea cu acareturi gi grddina (livada). respectiv
tottte btrntrrilc ltrmiliei clclimilute prin tmprejmttire in spaliul de
reziclenti. Caszr era constrttclia principala 9i curprindea, de regul6,
trei incdperi: tinda (locuita curent avdnd ca repere esenliale rlasa.
vatra gi lavilele). ,,casa lllare" (camera cea mai curatf,' mai
ort cu celelalte incaperi) qi celarul (locul de
z,iilor pentrtt iarnd)**. Starea gospodiriei uuei
ull criteriu de atribuire a prestigir-rlr-ri 9i a
recunoagterii statutului de ..om gospodar" in cadrul comr,rnitdlii
sategt i .
*
lstorictrl N.lorga apreciazd cd..farrrilia nu are alt uutne in rotndnegte decAt acela de
<fhrneaie>". iar aceastd nrodalitate de desenrnare ttu ar fl altceva decdt o reculloa$tere
a rolutLri f'erneii irrch dirr ,,arhaicele vt'etruri ale uatriarchatului", de a'i mentine
organic legali pe consanguini. Datorit6 acestLri ,,liarrt". ,,farlilia e ca o tnicd natie. ctr
o avere de tLtrttte. care e conlund ctr o cas6. care e pe rArrd leaginul genera{iilor".
(S/trntri pc irtltrnaric, Funda{ia pentrtl Literattrra 9i Arta, BtrcLrr'e;ti. I9407'
--..cnru
este expresia cea nrai evidentd a rragterii unei gospoddrii 9i acest f'apt
sttd-esnrl EuroDei. Editura Paideia. BucLrle;ti,2000' p' ll5)'
72
Sociologiu rurulul tri tradiliottul romiinesc
e. Participarea la viafa social5. intrucdt diviziunea sociala
a muncii in cadrul satului era restrAnsl. fiecare individ depindea de
ceilalli clin pr-rnct cle vedere rnaterial intr-o mf,surd fbarte redusd.
Din puurct de Vedere spiritual, insd. dependenfa individului fafa de
grltp era atAt de mare incdt trebuia sd aiba aceleagi credinfe. gusturi.
idei. iclealr-rri. sentintente. colt.lportamente etc. ca tofi ceilalli 9i in
nici Lrn caz sd ult se izoleze pentrLl a nu primi stigrnatr-rl de .,nebttn"
ori ..ndzdrdvan". Obgtea siteascd. in intregimea ei, l-rotdra asupra
modului de fblosire a Lutor spafii de r,rtilitate comutrd; in cazul in
cal'e o decizie cu ef'ecte asLlpra tuturor comunitarilor era luatd doar
de ilstitutia ancestrald a ,,Sf'atului bdtrAnilor". nu era permis nici
urlui membru al grllplllui sdtesc sA nll o respecte.
f.Fatatitatea jocului rolurilor ;i status-urilor pe
parcursul cic|-rlui vielii tldivic{uale. Na;te1ea unui copil era
considerate. de obicei. un prilej de bucurie. Botezarea lui in ,.legea
creqtina strdnrogeasca" :;i fatalitatea ..darurilor" ctl care il inzestrau
ursitoarele erau. in ntentalitatea romfnului premodern, momente
inductoare ale firii, starii gi prestigiului individului de la leag[n 9i
pdnl Ia moarte. Cu toate cd ideea predetelmindrii existenfiale a
indivizilor llll era pusd la indoial[ - qi. deci. status-r-rrile pe care le
defir-reau trebr-riar.r acceptate indiferent daca ii satisfbceau saLl nu -
actorii satulr-ri tradilional nu rdurineau pasivi. ci i$i asumau in
permancn!i pozilia uceuicului szlLl invdfacelului. lr-rdif'erent de
virstd. fiecare in parte ir-rvafa gi reinvifa roh-rrile aferente statr-rs-ului
sdtr. Astf.el. ipostaza de copil era una de uc'enic'ie lotulci in care erau
invafate cr.rnogtin{e. abilitali. atitlldini etc. identice sau foarte
asemdndtoare cu cele ale parinlilor. In ipostaza de adult. mijlocita
sar,r condilionati de realizarea cisf,toriei. individul reproducea ceea
ce gtia cle la parinlii sai. dar rimAnea ntai departe ucenic. insd. de
aceastd claId. in ruporl c'u c,ontuniluleu Sdleu.s'c'r7. Aqer se explici de
I '')
 Dumitru STAN

ce adullii erau atat de preocupali de insugirea gi utilizarea
reperloriului axiologic validat socialmente in spaliul care ii integra.
Etapa batrinelii insernna, intre multe altele, diminuarea
forlei fizice- a individului gi. mai ales. intrarea acestuia in ipostaza
infeleptului.. a invatatorului cregtin. Cel in cauzd devenea un model
de via{a pentrll restul comunitarilor. un f'el de sfdnt pe pdmdnt, un
apropiat al divinitalii, dar Si un ucenic in ale sfinleniei.
Nagterea. nunta. moartea erau apreciate de locuitorii satului
tradi{ional romAnesc ca nigte momente fatale ale oricdrei existenle
normale. Fiind ,,date", ele concretizau forta destinului in status-uri
gi roluri foarte asemdndtoare la tofi comunitarii, iar libertatea pe
care gi-o puteau ingadui acegtia era doar flexibilizarea locald (gi nu
individuald) Ia nivelul obiceiurilor
In consecinfd. in satul romdnesc premodern indivizii
primeau sau mogteneau in mod natural status-urile gi igi jucau
rolurile cu precizie pentru a nu-gi pierde normalitatea sociala;
Lu'rrarea fireascd a acestor fapte de obedienld socio-culturald era
reprodllcerea structurilor gi funcliilor comunitdlii.
Din scenariul sr-rbiectiv propus mai sus, inspirat in cea mai
m6re parte din modelul oferit de M. Vulcdnescu, lipsesc, evident,
multe componente ale vielii ruralului tradilional: hotarul, jitarul,
scaunul cle m[rturisire. scaunul de iudecatd. juramAltul, mitul.
magia, relafia de gluma etc. Asupra unora diltre aceste probleme.
preclutl gi asupta altora neamintite aici. vom zabovi in capitolul in
care vom face analiza structLlrall 5i functional[ a satului romanesc
tradilional. Deocamdat[ ne lin-ritam doar la a conchide ci tipul de
comunitate slteasci la care ne referim forma un sistem social
deosebit de stabil gi c5, datoriti acestei stabilitifi, el a dominat
istoria spafiului nostru de la perioada de formare a poporului
romen gi pf,nn la inceputul epocii moderne.

' in ,.Orrrtcu intelcpciunii lui Solonton" (6. l-5 - 20) este prefiuurata calea spre
intelepciune gi sunt, de asenretrea, descrise avanta-lele la care accede infeleptul:
,,Clel care igi bate capul cu intelpciunea indeplinegte desdvdrgirea rninlii gi cel
care igi pierde sonrnul pentru ea va fl irr cur6nd fbra de grija. Ea urnbld in toate
parfile cautdnd pe cei nevrednici de ea gi se arata prietenoasi in drumLrrile lor gi
ii intdrrrpind in tot ce pun la cale. inceputul ei este pofta cea adevdratd de
invd!6turd, iar pofta de invlliturd are in sine iubirea, iar iubirea este paznica
legifor ei, iar pdzirea legilor ei este adeverirea nemuririi. gi nemurirea ne face s6
fim aproape de Dumnezeu. Drept aceea, pofta inlelepciuniii dr.rce la impdra{ia
cea vegnicd". Bdtrdnii satului tradilional rontdnesc, aspiranfi la .,impdrdlia cea
vegnici", aclionau cu ingelepciutre raportdndu-se nu atdt la scopurile lor.curente,
cdt mai ales la sernenii lor gi la expectanfele divinitatii. Ca atare, infelepciunea
actelor lor se prelungea in mod direct in inrbundtd{irea condiliei existenliale a
comunitAtilor din care fdcear.r pafie gi in intdrirea convingerii ci pot avea o
postexistenli fast6.

74 75

I
I
I

4. SATUL TRADITIONAL ROMANESC : infd(igarile, nu nunrai a acelora care !i-ar colrveni dintr-un punct
it,lcnRCARl PozITIvISTE
, domeniile de la un capdt la altul al experientei, 1y e posibila
Scrierile despre satul romAnesc sunt relativ numeroase, dar
in cea mai mare parte ele sunt rezultatul unor ,,culegeri cu grdmada,
lbrd sistem. fErd orientare. lird pregdtire gtiinlific6"o'. Organizarea
pozitivist-sociologica a cercetdrii acestei fbrnte de conrttnitate are o
istorie scurtd care incepe. in opinia noastrd. o data ctt anchetele
monoglafice ale $colii sociologice de la BtrcureEti.
Inainte ca nretoda sociologici sd devini dominantd in
cercetarea unitalilor sociale rurale. problemele referitoare la satul
romdnesc aLr fbst abordate de preofi, invaldtori. medici, agronomi,
literali. istorici. etnografi, folclorigti. geografi $.a. - in general de
persoane inrpresionate de particularit[1ile lui strttcturale gi
ftrnclior-rale. Scopul declarat al acliunilor acestor specialigti era de a
culege, cdt mai repede gi ctr cAt mai mr,rltd fidelitate, clovezi despre
cultura poptrlard anteninlatd cu disparilia.
Infomrafiile etnografice vehiculate in scrierile din a doua
jumdtate a secolului trecut gi din primele decenii ale secolului
nostnr prezintd credibilitate in pofida viciilor privitoare
la
metodologia cercetdrii. In plus. ele sunt izvoarele documentare cele
mai utilc' 9i mai adeo'ate incercdrii de stabili care sunt a ponciere mult mai ridicata. Peutru ca asemenea trea-ittnsuri sd fie
caracteristicile esen[iale ale poporului romAn gi. mai ales, ale
satului traclifional in care s-au plls fundamentele acestor trdsdturi.
..Ca si vorbegti de un popor gi de tot ce-i aparline. trebuie sd ai nu o
t'5
O. Denstrgiarru, Folc'lorul. Cuttt trebuie inlele:;, E.P.L., Buctrregti, .1966, p. 54
76
Sociologiu rurulului tradilionul roniinesc
idee aproxintativd de dAnsul. ci de cunogtinle interneiate, cAgtigate
in lr-rngi ani cle cercetari scrioase... FaLa a lua viafa sub toate
oarecare de vedere. gi lira a imbrafiga in legitura lor flreascd toate
alcdtr.rirea unei icoane f-rdele a satului gi a poporului""" (spttnea V.
Pacala, realizatorul unei reugite monografli care l-a orientat din
punct de vedere epistemologic pe insugi Dimitrie Gusti)'
Pentru cel cate persistd in a cerceta satul romAnesc in
condiliile in care trebuie sa investigheze ,.toate infEligarile" acestuia
este necesar si nu porneascd de la scenarii subiective. patetice, ci
de la planuri qi organiziri pozitiviste. ln ultin-rd instanfd, un
scenariu pozitivist reprezintd un traseu elaptzat de investigare
qtiin{ifica pe care trebuie sd-l urmeze cercetdtorul pentru a ajunge la
rezultate ir-r care obiectivitatea sd prevaleze in raport cu
subiectivitatea. Evident, astf-el de orientiri investigative depind de
fbarte nrulli lactori: collinuttrl ipotezei de bazd, cantitatea 9i
calitatea surselor infornrative. extensia qi reprezentativitatea
egantionului de cercetat. teoria care direc!ioneazd cercetarea.
rnetodele de culegere a datelor g.a.m.d.
Atunci cdnd cercetdtorLrl are ca scop investigarea unui
obiect preclun satul lomdr-resc tradilional. despre care gtim cd nu
rnai existd in stare pura qi contpactd. dificultalile de realizare a
cercetdrii sunt mult mai numeroase, iar subiectivisnlul are o
diminuate (q;i nu totalmente illdturate). investigarea acestei unitali
('6
V. pAcala. A1onogrufitt contunei Rri.yinuriu, Tipografia Archidiecezane, Sibiu,
l915, p. lV.
77
 Dumitru STAN Sociologitt runil ul ui lruililionul romiinesc'

sociale ar trebui sd respecte. dupi pdrerea noastri, un proiect
metodologic pozitivist din care sd nu lipseascf, incadrarea spafio-
temporala a obiectului. specificarea categoriilor de izvoare care
oferi infbrmaf iile cele mai consistente. identificarea Llnor
paradignre care si faciliteze oblinerea celor mai credibile explica(ii
etc. Asupra acestor aspecte. dar qi asupra altor repere metodologice
lle v()ln opri irr ccle ce rrrmcaza.
4.I. FIXAREA CADRELoR SPATIo-TEMPoRALE aIe
existentei satului romAnesc tradi{ional. Potrivit concepfiei lui
H.H. Stahl - autorul unei lurcrdri monumentale despre sat:
C'onlribu(ii lo studiul sutelor clevdlma$e rontane,sti - comunitatea la
care ne referim a cuprins, inilial, ut spuliu unilar inpcir!it in patru
ztne .f i .sttipanil in clerdlmiis'ie*'' .
a. Vatra satului fbrmatd dintr-un numir relativ mic de
gospodarii dispuse fie intr-un perimetru dens. f-re intr-unul rf,sflrat.
b. Locul din jurul casei aflat. cel pulin ca tendinfi, in
,.apropriafie familial6" gi in care puteaLr fl utilizate tehnici de
producfie sau modalitali de exploatare nesupuse cLl strictefe
controlului colectiv sdtesc.
c. Spatiul inconjuritor vetrei de sat aflat in proprietate
devilmaqa, dar distribr-rit prin rotafie sub formd de lotLrri (fAgii
alungite) -rrrupLrrilor familiale. Acest fapt ii obliga pe sdteni ..si
plactice aceleagi asolamente. si execute muncile agricole la datele
fixate colectiv gi sd permit6, dup[ strAngerea recoltei, liberul
pigunat al 'u'itelor satului".
d. Zona de p[dure, islaz gi a pimintului nedes{elenit.
importantd pentru resursele de vdnat gi lemn. pentrul extinderea
suprafelei cultivabile ca Llnnare a deslelenirilor, pentru practicarea
pdstoritului etc.
H.tl. Stahl igi reprezinta par'lile spaliului satului romdnesc
tradif ional prin urnrdtoarea schemi6s:
-pcidure
-i.sluz
-c'CImp
VATRA -cdmp
-cump
-i,vlaz
Fig.3 Strucluro spayiold o sotului trntliyional romfrnesc
,.Din hotar in hotar". spafiul satului alcituia un ,,trup de
mogie" care /itnc'lionu cu un :;i,slcm socio-nalun;/. Acesta avea
structuri vitale precum pidurea, cAmpul gi islazul. la care se
addugau multe alte structuri auxiliare: balta. iazul, stuldrigul.
poienile. viile. vadurile de moari. luncile etc. care, prin prezenla ori

"' H.H.Stahl. ('ontril:nttii lu stutliul satelor det'dlmuse rcmcine;ti. vol. l. Editura

Acaderniei Rorndne. BLrcureqti. 1958. p. l-r. "* H.H Stahl. P H Stahl. ('ftili:utiu yet,hilor.scrte rontdne]/i, Editura $tiintificd.
Bucuregti, | 968, p. | 5.
 Dumitru STAN
absen(a lor. optimizan sall nricgorau. dupd caz, gansele de viala ale
intregii comunitdli sateqti'. Inclusiv dupd rnomentr.rl fixirii qi
individualizarii proprietalilor ..locureqti". fiecare gospodar avea
parte de toate aceste zone economice ale hotarului." intrucAt ,,ele
erau organizate ir-r fbrma de fdgii care stribiteau moqia orizontal de
la urnhat la altul"6e.
i,r ceea ce privegte cadrul temporal al existenfei satului
rominesc tradifional este rnult mai dificil s[ ne pronur-rfdrn ldri a
exista gi argumente potrivnice. Daci, de pilda. facem incadrarea
temporald considerAnd limita inferioari momentul formdrii poporului
gi limbii romdne. iar limita superioard o ider-rtificam in perioada
irnpunerii modernitalii in teritoriile romAneqti prin Revolulia de la
1821, Regulamentele organice, Revoh-r1ia de la 1848, Reforma agrard
din tinrpul domniei lui Al. L Cuza sau Rdzboiul de independenfa de la
1877-1878 - atunci vom constata cd elementele de modernitate au
patrr-rns in satele romdnegti gi hrainte de aceste ultime evenimente sau
cd functionarea tradilionalista a continuat in multe locuri chiar gi in
secolul al XX-lea.
intrucAt asupra inceputurilor satului romAnesc tradilional nu
credem sd existe controverse. trebuie sd stabilim un criteriu care sd
ne ajute in a fixa cu mai rnultl precizie limita superioard sau
momentul in care ruralul din spafiul romdnesc nir mai respecti
Alcdtuind baza rnateriald cornunitara. aceste componente cointeresau pe
indivizi in a cunoaqte qi a ralionaliza rnodul de exploatare gi, totodata, stirnulau
conservarea egalitatii gi a def'erentei in relaliile interpersonale. AtAt tirnp cdt a
existat, devalrnagia nu a fost altceva dec6t o denrocra(ie locald in care conven{iile
rrormale deveniseri elenrente de rnentalitate individuald gi colectiv6.
'. Prin,.hotar" se inlelege, in acest caz, intregul spa{iu apar{indnd unei obgti
sdtegti 9i nu doar locul care delimiteazd doud unitdti teritoriale.
6e
lbiclem. o. 14.
Sociologia rurilul ui lrncli1ionil romrtnesc
vechile canoane funcfionale. Familia, religia, cultura materiald. cea
mai mare parte a datipilor gi obiceiurilor etc. sunt aspecte
structural-funcfionale ale satulr-ri romdnesc prezente in aceleaqi
moduri qi in aceleaEi scopuri pe toata durata evului mediu (9i chiar
dupa sfhrgitul acestuia). Ceea ce a modificat viala faranilor 9i a
frcut ca satul .,sf, nu-gi mai fie suficient siegi" a fost organizarea
juridici prin ,.pravile", ,.g[ave", ,,hrisoave", ,'cir!i" etc. str[ine de
voinla sf,tenilor. dar cu mare putere de coercifie asupra acestora.
spafiul rural nu mai riminea locul echilibrului instituit
de biserici, morali qi dreptul strimoqesc, ci devenea dirijat de
norme artificiale. exterioare 9i irnpovdrdtoare. ,,Mormanul de
oseminte ale inaintaqilor", pe care era alezat satul, care ii oferea
legitimitate gi stabilitate aclionala igi diminua.forla simbolica 9i nu
mai cor-rstituia sursa obiceiului pamdntuluiT0. De fapt. obiceiul
pamdntuluri - adica ,,legea din batr6ni" - incepAnd cu ultimele doud
decenii ale secolului al XVIII-lea, devenea secundar in apararea
valorii de dreptate gi trebr-ria neaparat confirmat de cdtre codurile
juridice pc care se sprijilea organizarea statala. Indubitabil, multe
obiceiuri iuridice s-au reprodus gi dr-rpa aceste momente, dar forla
lor putea fi ugor evitata ori inlituratd daci sdtenii aveau cunoqtinle
despre ..legile domnegti" gi le invocau pentru a rczolva diferite
categorii de delicte.
Rdul cel mai mare prodLls atunci (9i care, din pf,cate, s-a
ipridacinat addnc in ntentalitatea romaneasca) a fost acela cA
actorii vie{ii sociale rurale au acceptat ca deciziile importante
privitoare la comunitatea lor sd se ia in afara acesteia gi de cdtre
t" M.M. Deleanu, Gla.sttl pdtnannltri,Editura Facla, Timigoara, 1981, pp' l8-23'
8l
 Dumilru STAN Sociologitr rurul ul ui trudi!9!!!J!n'Anesc

perioada interbelicd,
persoane care nu aparlineau aceluiagi segment social"' biserica gi morala. Aqa ne explicam de ce, in
tradilii 9i refuza'
Secolul reprezenlal o perioadd de mari
al XVIII-lea a spaliul romdnesc mai era. inca, pistrdtor al multor
schirnbdri in plan juridic in cazul tuturor eqti up.oup. ostentativ. pozitivarea viefii cotidiene'
din toate provinciile istoriceTl. Codurile C' Corrrr.rnisnrulgir-rlarxisnrulaLlrell$itsdsldbe.ascdforla
furibund[ a
Brincoveantt, N. Mavrocordat, M' Raco C' tradilionalismului romdnesc prin atacarea sistematica 9i
Mavrocordat, Gr.'Ghica, Al. Moruzi (in Moldova) sau decretele ce|eimaistabileinstanlereproducitoareaschemeiruraledeviafa:
spre o formd de
biserica. De f-apt. marxismul insupi "a evoluat
ideologie utopici; a
religiozitate bastardd,,72 - concr etizatd intr-o
pe membrii
ilp"", principiul ateismului gi a incercat sd-i determinenigte realitali
nll la
rtrralului romAnesc sa se raport eze la tradilii
ca
profunde ale acestui spaliJ socio-cultural. ci numai din nroralitate
saudinr.rostalgie(calarrigtemornerrtehAtrealecopil[rieilorori
-^-
ale strdmoqilor
- lor)'
sintezd. putem spune cd satul rominesc tradilional
a
f;, pdnd
maximS doar
existat nealterat gi cu reprezentativitate statistic[
a continuat sd reziste
ia sfargltut secolului al XVIII-lea, dupd cafe
bisericii, datinilor
de .,legea din batrani". secven!ial sau sectorial prin intermediirl familiei,
,,Modernrzatea juridicd" a satelor romAneqti a influenfat, etc.DatoritlaLrtoritatiiacestorstructurifuncfionale,carenllau
incetat sd influenle ze viala comunitarilor Ei
indivizilor (de$i nu mai
desigur, funcfionarea intregului sistem social rural din acea vreme'
de secolul al XIX-
Totugi, in pofida multora dintre schimblrile care au urmat, oistrau caracterul vital, inclispensabil de dinainte
numeroase forme socio-culturale ale vieiii rurale tradilionale s-au i';lj.';;;i; fficte rurale tradilionale s-au prelungit pana Ia
pdstrat gi reprodus vrene de aproape incd un secol 9i jumState. ,t p. Chaunu. lstorie si anroa-*,o3ditura Clusium, Cluj Napoca, 1995' p'.302'
Ceea ce fusese erodat de alterarea justiliei tradilionale a fost .
in oerioada traditionaia- individul care nu_avea familie,
nu frecventa biserica,
compensat de alte doud instan(e ale echilibrului social rural: nu tJtp..tu tradiliiie etc' l.lu avea $anse sE fie accept
punct de
Abaterile de acest gen erau sanc{ionate din
intervenea aplic
*
Norrnele.juridice invocate aveau caracter principial, general, nu erau suficient i;;;; ;; ;;idivd"justilia sf,teasci
resrilutiv. incepdnd cr.r secolul al XIX-lea' aceste
de adecvati cazuisticii din mediul rural. iar cei care sdvdrgeau judecdlile, cel astfi
facultative. Prtn urnrare, individul care sdv6r'qea
pu{in pentru delictele grave, proveneau din straturi sociale net superioare celor sanctionat pe linie juridica' Totugi' tealna cle sanc'tlut
normal'
int6lnite in lulnea satului.
t, in dale, Editrrra Enciclopedicd,
#';;;LI!- uiitud'init. oricdrui comunitar in afara judecdfii.morale' satul nu
C.C. Giurescu (coord.), Istoria R'mtiniei aceste activitdli nu suni p'i'i"tt'ft"ii"e' ins6'
pe individ qi di a-i condiliona existen{a'
Bucureqti, 1972, PP. | 46- | 62. mai are alte rnodalit6ti ie a-l constrange
82 83
 Dumitru STAN
jurndtatea secolului al XX-lea. odata cu intronarea comunismului.
4.2. IDENTIFICAREA PRINcIPALELoR CATEGoRII DE
cercetatorul este nevoit sd recurgd la o serie de iatoqre tle mare
credibilitcttc. sd apeleze la nterode care s6-i inlesneascd
descoperirea a ceea ce s-a mai pdstrat nemodificat din fondul socio-
cultural tradilional gi. mai ales. care sd-i Lr$Llreze
depistare a ..substratului strdvechi" din realitatea rurald contemporana.
In toate aceste variante, denrersul sociologului trebr-rie si se
coreleze in mod consistent cu realizdrile altor gtiin{e gi in special
cu cele ale etnografiei gi etnologiei; de succesele atinse cle aceste
gtiinfe clepind, in mare parte, perfbrmanlele sociologiei rurale.
Intr-o conrunicare sustinutd in anul 1937 la cel de al XVII-
lea congres internafional de antropologie gi arheologie preistoricd.
Romulus vuiaTa delimita patru perioade in evoruJia etnografiei
''' Yezi V. Miftode, llletoclologio .sctt'iologicti ll4ettxle si tehnici
itura Porto Franco.
uc'tucl
oire et I'dtul uphiclue.s et.fblklorrqtres en
vol. ,,XVll-e onal d'anthr.opologie et
lehistorique". Bucu
84
Socittlogin rurul ului tnulitionul rumfinesc
lonrdnegti: periouda veche - de la inceputuri gi pdnd ra sfdrgitul
secolului al XVIII-Iea. perioudu mijlocie _- de la inceputul secolului
al XIX-lea gi pdna la inceputul secolului al XX-lea, perioatlu nouii
- intre 1870 9i l910 gi perioudu uctuulci - dr.rp[ 1920. in paginile
anterioare argumenlam faptul ci satul romanesc nealterat de
nrodenritate ar fi existat doar pand la sfarpitul secolului al XVIII-
lea. in consecintd. el a fbst stLrdiat, potrivit periodizarii efectuate de
R. Vuia. doal de etnografia clin perioada veche.
Din picate, c'on!inutul uc'tivitcilii etnogra/ice din prima
perioada este extrem de redus gi evident, neelaborat dupd canoane
gtiintifice. cu excepfia lucrdrii Descriereu Mortrovei (17r6). -
scrisd de Dimitrie cantemir la solicitarea Acaclemiei din Berlin
toate celelalte scrieri de p6nd la sfarqitul secoh.rlui al XVIII-lea
-
slfnt. in mare parte. specializate pe analize asupra .fLtplelor
domnitorilor (aga a, procedat cronicarii: Gr. Ureche, L Necurce, M.
Costin). aduc'uliei ntorule (invcildtttrile lui Neugoe Busarch ccitre
travaliul de
Despre ilceasta calte iata ce afirnra un etnolog contenrporan: .,dincolo de bunele
intentii patliotice ale autorLrlui, al'e toate stdngdciile inceputului de drurm. Ea
inregistreazh obiceiuri vechi gi reproduce versuri populare, incearci chiar unele
catalogari itttercsatlte. dar totul este sArac plin fbrta faptului cd principele, silit de
viata. petrecuse prea pufin tirnp in tara sa" (v. Manoliu, ll,lic tlic.!ionar cle
Lt.\lron()ntia .yi nra!contlctqie tdrtinet.st't7, Editura Mentor. Bucuregti, 1999, p. 5).
ln ceea ce ne privegte. avenr o pozilie oarecum dif'erita de cea cuprinsi in aceastd
apreciere; nu ne-qdrn ideea ca D.Canternir a locuit relativ pu{in tirnp in Moldova,
dar in acelaqi timp sustinem ch a fbst bine informat asupra statului pe care il
conducea. ln consecintd, scrierea lui prezintd rnare credibilitate pentru noi,
cle gercetctre intrucdt dornnitorul se referi la o realitate pe care a cunoscut-o in rnod direct.
Dirrcolo de neajunsuri, firegti, de altfel. in orice intreprindere de acest gen. cartea
lui D Cantenrir va rdnrAne intotdeauna un izvor informativ. indiscLrtabil nrai
valoros decat scrierile care apar astdzi despre ceea ce s-a petrecut cr,r sute de ani
in urmd.
85
 Sociologitr rurnlului tradiTional romdnesc
Dumitru STAN

Teodosie), educa{iei religiouse (Coresi, Varlaam),

In tinereJd merge in pelit gi-gi alege muiere, ftcAnd nunti. Are
fiul sdtr socru, soacrd, parin{i. frate. sor5. nepo{i. feciori. cumnali, fini.
educuliei juridice (Clarle romdneascit de invdlalurii 1646.
Mortul se pune in mormAnt gi femeile il bocesc... Barbatul se face
indreptcrrea legii - 1652) gi, deci, nu sunt incerchri speciale,
luntre gi punte toate zilele siptdmdnii, aleargd, ingeaud gi inchinga
descriptive sau explicative dedicate vielii din ruralul romdnesc
calul, incarcd carul, bate fierul, arama, e pdcurar, vinde, cumpird,
premodern.
imprumutd. Femeia coase avdnd ac, a!6, foarfece, 16nf,,
Totugi, din conlinutul acestor lucrari rlnbat informalii -s_carmdnd
toarce, mulge, scuturd, gterge, merge prin vecirri... ,,".
deosebit de utile privitoare la modul de a fi al ldranului romdn din
Am prezentat acest fragment din crealia lui Coresi, in
acele vremuri, cdnd numirul oraqelor era foarte mic. iar populafia
prirnul rdnd pentru bogafia detaliilor descriptive pe care le propune
urband avea o pondere nesemnificativd. Spre exemplu. Coresi -
qi, in al doilea rdnd, pentru cd ne ingdduie sd deducem o mare parte
Lrtilizdnd ..tdhnf,ciri mai vechi" - ne transmite reperele esenfiale ale
existentei traditionale romdnegti: .,romAnul crede in Dumnezeu, in
dintre cadrele socio-culturale ale existenlei sdtegti din
premodernitatea rorndneascd: dependenfa fald de mediul natural,
ingeri. in zdne gi a fost botezat de preot la bisericd, unde
orizor.rtul activitalilor economice, distribuirea rolurilor pe sexe,
dumineca... ipi face cruce gi se roagd. El nu e pigAn, cdci vede
func{ionarea grupului dornestic. legdtura cu divinitatea. obiceiuri gi
deasupra lui, pe cer, soarele, luna gi stelele, gi nici silbatic. E ... om
obignurinfc e1c.
vechiu de cetate gi 1aran, avdnd o !ara. o lege... AvAnd pam6nt
l-otodata, trebuie sd spunem ca din aceleagi rdnduri reiese
lucreazd, face ardturd. semlnitura, mdnuieEte sapa, secera, impinge
nu numai conlinutul unei anumite scheme de viald, ci gi echivalenla
boii. Seamdni secard, trifbi, cAnepi. La pddure, la munte. la ges,
a doud formule conceptuale: ,,romin", ca termen ce trimite la o
incalecd pe cal sau se duce pedestru ori cu carul. Toamna, pe
apartenen{d etnicd, gi ,,fdran romAn" - expresie referitoare la
ploaie. vAnt, ceaf6, fulger, iarna pe ger de crapd pietrele std la
apartenenJa socio-profesinald. Din aceastd echivalare rezultd un
addpost. Are casd cu scoarle pe pere{i, cu ugi, o curte, un staul,'un
argument de o consistenld de prim rang pentru lucrarea noastrd:
cdine, vaci ctt lapte, scroafE, oi. gaini. De-i e foame sti la masd pe
poporul Lomdn, in perioada tradilionald a existenfei lui, era un
scaun gi prdnzegte ori cineazd, mdncdnd pdine, ceapd cu sare, cag,
popor de larani, iar a studia satul romdnesc tradilional este ca gi
carne fiartd in oald sau prdjita pe taciuni. Se slujegte de lir-rgur6,
cum am cerceta intreaga societate romdneascd din acea perioadd'.
mesteci gi inghite imbucdtura incet. Toamna pltne curechi in bute
ale c[rei doage le astupd cu papurd, iar rnai tirziu taie qi afumd 75
Apud G. Cdlinescu, Lsloria literaturii rctntdne de la origini ptind in prezenl,
porcurl. Seara igi agterne, se culc[, se acoperd gi doarme. Umbla
Editura Minerva. Bucuregti, 1982, p.8.
descull sau incdlfat, se purecd, se scarpind. se scaldd, se imbdiazd, 'in acest sens pomenirn cuvintele rnarelui istoric, N. lorga: ,,<{trranii> nu pot sd
se,tunde. pune cdmagd, se imbracd. Are simlire, cuget, qi-i place fle decdt locuitorii tdrii, tttti locLritorii 1drii. Cuvdntul are deci acelagi in{eles ca
cAnd pdsarile cAnt[ in arbori, cdnd infloresc ai inverzesc pomii, acela de Romdn" (S/aturi pe intuneric', Furrdalia pentru Literaturd gi Arti,
merii, cireEii. Dacf, e indcrit, amdrit, zice din frunzd. gi din ceterd. Bucureqti, 1940).

87
86
 Sociologia rurul ul rri tradilionul romiinesc
Dumitru STAN

la d'ethnogrup,hls. stabilea un .,plan de studiere a oricdrei societf,{i"78

Valoriflcarea inlbrnraliilor care ne parvin de
Francesco Grissellini. W. Wilkinson $.a.. iar consemnarile 1or sut-tt
apreciate ca ar''dnd valoare istoricd.
l-otr,rgi. urr-rlt ntai reuqite rimAn clescrierile realizate de
Dirnitr-ie CantenrirTT atit in raport ctt scrierile strdinilor. cAt qi prin
consonantele cu unele teorii sociologice ale secolurlr-ri al XX-lea'
De
pildA. socioltlgul ft'ancez M. Mauss. in lurcrarea Munttel
vechile
prin care recomanda cercetarea urmdtoarelor asPecte ale vielii
sociale indif-ererrt dacd este vorba de societali arhaice, tradilionale
salr contemporane:
a. Morfologie social5: demografie, geografie LlmanA'
tehnonrorfologie.
b. Fiziologie sociali: jurstilie. religie. gtiinfa. valori estetice,
tehnici de producfie.
c. Fenomene generale: lirnbaj. f.enomene nalionale Ei
intcrna{ionale. etologie colectivd'
cu cateva exceplii. acest plan a tbst utilizat 9i de Dimitrie
Cantenrir cdncl a scris lucrarea Descriereu Moldovel, deqi acest
lucru se intAmpla cu mai bine de doud secole inaintea lui M. Mauss'
Pe ansamblu. carlea domnitorultri moldovean sintetizeaza informafii
despre cadrul geografic in care eratl a$ezate satele 9i tirgurile,
clespre rolurile socio-politice ale domniei. despre rela!ia dintre
conducitor gi sLrpugi. despre ,,ndravurile" locuitorilor, despre religia
acestora. clespre obiceiurile din cich-rl vie!ii 9.a.rn.d. De men{ionat
este qi faptul cd D. Caltemir nu s-a limitat doar la culegerea de date
despre functionalitatea sociala din Moldova, ci a incercat mai mult:
sd o explice Ei sd descopere importanfa simbolica a faptelor
corlcfete.
Scrieriie etnografice de pana la sfdrgitLrl secolulr"ri al XVIII-
lea sunt clocttmente itnportante pentru cercetarea satului romdnesc
traditional. dar ele trebr-rie completate cu informalii provenite 9i din
alte surse: registre de dijma, registre de vamd, evidenle ale
vistieriei. acte de danie, fbi de zestre. hotarAri judecdtoreEti etc. In

t* Ma'.,ss. l\,luntrel cl'elhnrtgruphie. Palot. Paris, 1967,p' l4

p 60
M
Vladrrliu. Etttttgruliu t..nttineusc,ci, Editu'a $tiintifica, Bucuregti. 1973,
7,'1.
7'D Cantenrir. Deit'riereq Alttllot'ei' F-ditura t'itera' Chiginatr' 1997'
88
 Dumilru STAN
specialin ultima dintre aceste categorii documentare sunt
consemnate gtiri privitoare la ,,agezarea satului. structura
gospodariei. acareturile gospodariei, materialul din care este
construitd locuin!a. mdrimea ei. vechimea acesteia, piesele de
mobilier ce alcdtuiesc interiorul casei. uneltele fblosite in
gospoddrie. ustensilele casnice, nrijloacele tradilionale de transport
gi modul Ior de folosire. piese de imbracdnrinte gi provenienfa lor
(se menliorrcazd... dacd sunt fdcute in casd sau dacd sunt cumpdrate
de la megtegugari gi cu ce pre!): in aceleagi documente gdsim
precizdri ref'eritoale la vechile sistente de mdsurare a suprafelelor
de teren, a distanlelor, a greutalilor etc. Sunt. de asemenea.
consemnate date despre viafa de farnilie, obiceiuri de nuntd,
obiceiuri de inmormdntare. precllm gi despre viala sociald a
comunitalii respective"Te.
Dupd geograful gi etnograful G. Vfllsan, izvoarele scrise
sunt utile, dar trebuie verificate prin alte categorii de izvoare
(toponinrice. folclorice. numismatice, onomastice, arheologice etc.)
intrucAt validitatea gi fidelitatea lor depind de calitalile intelectuale
gi de interesele celor care le-au consemnat. In condiliile in care
sursele inforrnative, de orice tip, sunt insuficiente, nu trebuie sd
uitAm cd ..izvoarele cele mai bogate se ascund in studiul infdliqarii
etnice actuale a romdnilor"80. Or, acelagi G. V6lsan aratd intr-o
conferintd suslinutd in anul 1924 cd..,o intArziere a studiilor curat
etnografice a fbst gi pdna aclun o mare pierdere. De acum inainte ar
fi un dezastru. Casd, port, ocupafii, obiceiuri, superstilii, mentalitate
se prefac cu o aselnenea iulealf, incdt. pentru multe nu ne rdmdne
]" l. vladtrliu. op.tir., p. 11.
o"
G. Velsan. O stiinld nouti; Etnogralia, lnstitLrtul de arte gratice ,,Ardealul".
ClLt1. 1927, p. 13.
90
Sociologia rurdul ui trndilionol romiinesc
acum decdt sd culegem amintirea din spusele bAtrAnilor. Dac[ vom
intArzia gi de acum inainte la poezie popular[, basme qi ghicitori, la
$tergare. oprege. strichini gi furci crestate, atunci ceea ce se
numegte strdveche culturd popular[ in finutul nostru va dispdrea in
mare parte lird sa se fi studiat"ur.
Prin urmare. ttu este suficient sa studiem doar ,,infr1i;area
etnica actuald a rom6nilor" pentru a putea Spune care a fbst stilul lor
de viaf[ in perioada tradifionall. Este necesar s[ cercetim 9i
izvoarele care aparfin strict de prirna etapd etnografrcd. de$i, dupd
cum alrr ardlat deja, sursele informative sunt relativ puline 9i eliptice.
ln schirnb. izvoarele etnografice din secolul al XIX-lea 9i primele
trei decenii ale secolului nostru sunt foarte numeroase, mult mai
complete, iar multe dir-rtre ele nu sunt rezultatul unor speculafii de
cabinet. ci sinteze constituite in urma unor cercetari de teren.
Pe.rsonalitdfi precr.rm Vasilie Popp, George Barifiu, Anton
Pann, Alecu Russo, Nicolae Bilcescu, Bogdan Petriceicu-Hagdeu
$.a., f-re att cercetat fondul tradilional al satului rotnanesc, fie au
scris in favoarea desfdEurarii unor astfel de cercetdri. Unitatea
structrlral-func{ionald a satului tradi{ional a fost pertr-rrbatl (dar nu
suprimata) de modi/iciirile petrecule in sistemul iuridic. Dacl
r-r-rodificdrile de acest tip s-au generalizat incepdnd cu secolul al
XIX-lea. in alte domenii - precum ocupafiile, arhitectura, obiceiurile
de nuntd. obiceiurile de inmormAntare, meteorologia populard,
ac{iunile magice etc. - starea tradilionald s-ct lransmis qproupe
fdrii ulterctre timp de incd trei-polru generu[ii.
Fidelitatea lanfului de transmiteri ne determind sI afirmdm
cd informafiile pe care le culegeau gi interpretau Simion Florea
u
Ide,n, lv'lenireet elnogrufiei in Rontania, Institutul de arte grafice ,,Ardealul",
Cluj, 1927.
9l
 Dumitru STAN
Marian (1847-1907), Teodor Burada (1839-1923), Elena
Niculifi Voronca (1862-1939), Tudor Pamfite (1883-i921),
Artur Gorovei (1864-1951) g.a. constituiau, inca. reflectdri ale
comunitdlii rurale tradilionale.
Actualmente, etnologii gi sociologii din domeniul ruralului
igi sprijina aserfiunile in special pe infbrmaliile provenite de la
acegti inaintagi care. in cea mai mare parte. au cules gi au clasificat
un imens material etnografic, dal l-au interpretat intr-o mai micd
misur5. in plus, aceste categorii de specialigti, din dorinla de
pozitivare a demersurilor lor, recurg la folosirea metodei
compurulive pentru a stahili ce Si cat anutne s-u mai pdstrul in
satul uclual /a1d de ,satul tradilioruil. AceeaEi metoda conduce gi la
o altd concluzie: ruralul actual, ca gi cel tradilional, prezintd
asemdndri la nivelr-rl unui grup de sate dispuse in acelagi spaliu, dar
gi diferenle de culturd materiali gi spirituala fa{a de alte grupuri de
sate; despre satele care aLl aceleaqi caracteristici structural-
ftrnclionale spunem c6,formeazd o zond etnograficd.
4.3. ust,lvnrAREA zoNELoR ETNocRAFrcE. O popula{ie
solidara gi orrogeni din punct de vedere etnic formeazd un neam
Elementele definitorii pentru popor (rnodalitatea de deserrrnare
soartd. de destin in timp. unitate pentrti care parn6nt. sAnge,
datini, obicei, cu,qet, credin!6, virtute, muncd, agezirninte, po
semne de trdire laolaltd, stdpdniri gi asupriri constituiesc ...
recunoagtere. pecefi, tenreiuri". (M. VLrlc6nescu, Dimen.siu
existenlei. Editura FLrndaliei Culturale Rorn6ne, Bucuregti, 199 1, p. l5).
92
Sociologiu rurilului tradilional ntmfrnesc
gi se defineqte prin comunitatea de origine, de limb6. de destin, de
tradilie. de profil spiritual etc. Teritoriul etnic unitar devine
mozaicat atunci cAnd in cadrul unora dintre diviziunile lui se
produc specializiri ocupalionale (olaritul, plutdritul etc.), opliuni
valorice specifice (stil local in privinla vestimentaliei. cdntului.
dansuh.ri etc.), variante locale in practicarea obiceiurilor de muncd,
de inmormdntare, de nuntd g.a.
Toate aceste particularitali sunt rezultate din dialogul gi
transf'elr.rl cultural desfdqurat intre comunitalile rurale (invecinate,
cel mai adesea), dar. mai ales. din eforturile locuitorilor de a se
adapta la caracteristicile medir-rlui geografic in care trdiesc82.
Intrucdt satele romAnegti tradifionale aveau dimensiuni reduse, intr-
un spaliu geografic relativ identic erau grupate mai multe
comunitali foarte asemdnltoare din punct de vedere socio-cultural.
Cu alte cuvinte, ele aveau, cu mici qi neglijabile varialii, aceleagi
structuri naturale, socio-culturale gi ili perpetuau existenla
rdspunz6nd presiunii aceloragi imperative funclionale.
Despre acele comunitali sategti care comunicau puternic
intre ele, care obignuiau sd realizeze construclii dup[ acelagi proiect
arhitectonic, care cultivau aceleagi valori ale ethosului gi eposului gi
care, pe ansamblu, aveau aproximativ aceeagi schemd de viaji
cea mai
spunem cd alcdtuiau o zonl etnograficd83. Mai multe asemenea
diviziuni formau regiuni etnografice (reprezentate de marile
provincii istorice rorndnegti). Actualmente, datoritd mobilitalii
populatiei. teritoriul aparfinAnd unei astf-el de zone este greu de
t' R. VulcArresctr, Dic!ionar de etnr,tlogie, Editura Albatros, Bucuregti, 1979, pp.
291-292.
ti Vezi gi V.V. Cararnelea gi colab.,,,Unitatea culturii poporului romdn reflectati
in Atlasul antropologic axiologic nafional", in rev Studii si cerceldri
an t r opo I ogi ce. lom.l 6 I | 97 9.
93

Dumitru STAN
delirnitat deoarece s-au produs imitalii, imprumuturi, transferuri
socio-culturale pe suprafefe mari, In consecinfd, unele caracteristici
manifeste intr-un spafiu sAtesc au ajuns sA aparA ca nefireqti pentru
acesta gi chiar pentru regiunea etnograficd de care aparfine; fiind
alogend intr-o asemenea mhsurd. o astf-el de comunitate sdteasc[
prezintd trdsdturi care nu se regf,sesc aproape de loc la satele
vecine. ci la comunitali situate la distanle apreciabile. In toate
cazurile de acest f'el nu se mai indeplineqte condilia ca zona
etnografici s[ fie dispusd intr-un teritoriu relqliv compact-
Totodata. uu putem vorbi de zond.etnograficd formatd dintr-
un singur sat sau dintr-un numdr foarte mic de sate' Dacd am
neglija ospectul canlilativ, am ajunge in imposibilitatea de atealiza
caracterizarea etnograficd a poporului 9i nu am putea explica liantr.rl
care se afla la baza exister-rfei unitare a acestuia. Conc'luzict noastrd
in acest moment nu poate fi decit una singur6: este dificil sa
identificdm zonele etnografice atAt timp cAt nu ne stabilim cu
claritate criteriile de departaj are.
Cei care au imparfit teritoriul romAnesc in zone etnografice
au plecat, de reguld, de la segrnentarea acestuia in ,,1dri" (,,lara
Oltului", .,lara Dornelor", ,,Tara Vrancei". ,,lara Halegulr-ri".
,.Tara Maramuregului" g.a.), procedAnd astf-el in virtutea tradiliei
istorice rnedievale. in prelungirea acestui gen de delirnitiri am
putea aminti gi vechea impar{ire a teritoriului Moldovei in
..linuhil'i" - menlionatd de D. Cantemir ca fiind cu mult anterioard
momentului in care el de(inea scaunul domnesc: ,,in vremurile de
demult, Moldova era impdrfitd in trei pdrfi: cea de jos, cea de sus 9i
- obstinalie asupra caracteristicilor comune comunitdlilor rurale indiferent de
Asemenea caracteristici nu sunt anuntate, pregdtite de antecedente locale, nu
sunt deterrninate de presiunea cLrlturald a comurritalilor invecinate, ci se itnptrn ca
elenrente de discontinuitate totala.
Sociologio ruralului lracliqional romdnesc
Basarabia, in care se numdrau, luate la un loc 23 de linuturt mat
. ...RJ
mlcl'" .
o
,.se poate vorbi de un numdr de zone etnografice
in prezent.
cevariazd intre 60 gi 120. Numirul lor va cre$te 9i determinarea se
va preciza pe mlsura avansdrii studiilor de etnografie"o'. Atlasul
Etnografic al Romdniei. in curs de realizare, va consemna, probabil,
o reimparfire a zonelor etnografice, dar, dupa cum apteciazd
specialigtii, unele neajunsuri se vor p6stra: ,,nu va putea oferi
delimitari precise intrucit... releaua lui de localitali cuprinde circa
600 de agezdri distribuite oarecum egal pe suprafala ldrii, ceea ce ar
face ca pentru o zot-td etnografici sd nu fi fost alese decdt 3 sau 4
localitali. mult prea puline pentru a determina limitele zonelor"s6'
Pozitivarea cercetdrii ruralului solicitd delimitarea
zonelor etnografice pentru a putea evidenfia faptul cd ceea ce
desemndm prin sintagma ,,sat romAnesc tradilional" nu este
altceva decAt ideat-tiput de comunitote rurald tradilionald din
spaliul nostru*; in
realitate, satele romdnegti se inscriu intr-o
tipologie destul de larga (asupra acestei probleme vom reveni in
capitolele urmdtoare) pentru cd sunt parli ale unor zone gi subzone
etnografice. Etnologul Valer Buturi stabileEte zonele gi subzonele
o'
D. Cantenrir, op.c'it., p.23.
tt C. Stoi.a, P. Petrescu, Dic!ionar de artd populard, Editura $tiintifica'
Bucureqti,'1997, p.495.
to
lbide,n. o.495.
-
Fiind un concept Iimitativ, ideal{ipul permite detagarea caracteristicilor
comune obiectelor dintr-o clasd liri a avea preten(ia cA este cercetatd intreaga
clasd sau cd sunt culloscute toate trasAturile obiectultri ei. Cu alte cuvinte'
abordarea satulLri tradilional din perspectivd ideal-tipicd inseamn6 sd insistdm cu
zonele, regiunile etnografice de care aparlin qi si renunldm cdt mai mult cu
putin!6 fa a cunoagte satul pornind de la ceea ce il individualizeazd.
95
 Dumitru STAN
etnografice din regiunile Transilvania, Oltenia, Muntenia gi
Dobrogea, apreciind cd numai in urma orientarii cercetitorilor dupa
astfel de delimitdri teritoriale pot fi studiate eficient ,,tipurile de
agezdri, construcfii, instalafii. unelte etc."87. Ca atare, el a identificat
l3 zone etnografice in spafiurl transilvdnean.9 in Moldova.6 in
Oltenia. 8 in Muntenia, iar in Dobrogea numai 2 asernenea unitdli
socio-culturale.
Divizarea teritoriului RomAniei in unitali zonale gi
subzonale de acest gen ar putea fi contestatd intrucdt, pentru cea
mai mare parte a populaliei farii, diferenfele reale gi evidente care
ar stimula efectuarea de tipologizdri ar fi doar cele dintre spafiul
rural gi cel urban sau cele dintre unitalile rezidenfiale de cArnpie gi
cele de munte. Daci ne-am rezuma doar la aceste divizdri. multe
infbrrnafii despre trecutul gi specificul comunitdfilor sategti s-ar
pierde. Suntem de acord cu ideea ci satele rorninegti au fost
deosebit de unitare in privinfa imperativelor funcfionale pe care
erau obligate sd le satisfac[, dar, in acelaEi timp, nu putem sd nu
remarcdm varietatea zonald gi chiar locald a ciilor de atingere a
scopulilor [or. Agadar, dupd criteriul .func[iilor de realizat, satele
rorndnegti ar comporta deosebiri nesemnificative, iar teritoriul ldrii
ar alcdttri o singurd unitate etnograficd. Dupa criteriul .structurilor
necesare satisfacerii imperativelor funclionale, satele romdnegti
sunt unitare in primul rAnd la nivelul zonelor gi subzonelor
etnografice gi abia ir-r al doilea rind la nivelul intregii 1ari.
Distribuirea localitdtilor rurale romdnegti in unitAli
etnografice zonale gi subzonale ar trebui sd corespundi cAtorva
criterii care. in opinia noastrd, ar fi:
s7
V. Butr.rra. Emogt'ctJia ytponrhri rr,rtnan, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p.41.
96
Sociologiu rurnl ul tti trudilionul romfrnesc
a. Predispunerea unitlfii socio-culturale^a unui grup
mare de sate prin unitatea spafiului geografic. Ir-r repatlizatea
etnograficd ef'ectuatd de V. Buturd acest criteriu reiese cu claritate.
De pilda. Zona Maramureq cuprinde satele din depresiunea
Maramureg. Zona Bdrdgan cuprinde satele din cArnpia dintre
Ialomila Ei Dundre: Zona. Nean'r1 include satele dir-rtre Munfii
Bistritei gi riul Siret etc. In interiorul unui astfel de spaliu s-au
putut dezvolta facil relele de relafii astfel cd poptrla{ia a evoluat
cdtre o s'luntlurdizure cyllttrald relativit. Traversarea mun{ilor. a
cursurilor de apa nu a fost, la noi, o fbarte mare piedic[ in
comunicarea dintre locuitorii aflafi de o parte 9i de alta a acestor
repere geografice. in acelagi timp. insf,. transferurile culturale nLl au
atins o der-rsitate atdt de mare iucdt sa dispar[ un numdr insemnat de
deosebiri socio-culturale dintre sate. Datoritd sincopelor de
comunicare gi transferurilor culturale sectoriale, in interiorul
zonelor s-a delirnitat un numdr variabil de subzone etnografice.
Spre exemplu, Zona Munfilor Apuseni cuprinde satele montane
dintre CrigLrl Repede gi Mureg dispLrse in nu mai pulin de 7
subzone: !-ara Motilor, subzona Munlilor Metaliferi, !ara
Zdrandului, lara Bihariei, Vadul Crigului, subzona Cnlalele,
subzona Mocdnime88. Din toate aceste exemple putem detaqa
urmitoarea tendinld de grllpare funclionalS teritorial6: cu ciil
obslctcolele nulurale sunl depdsile cu mai mare uS'urinld Si ctl ctil
loctritorii dintr-o comtmilule rurulit s'ttnt mqi ntolivoli sd preia din
ofbrtu ct,rltt.rruld u ultor s:pctlii, ru atdl sfbrele zonelor si.s'ubzonelor
elnografice s'e ntoclificc"t ntai rupicl. ln consecin!i, intr-o perioada
rnai ltrngd sau mai scurtd de timp, zonele gi subzonele etnograflce
88
lbidem, p. 42.
9l
 Dumitru STAN
Sociologio ruralului tratlilional romfrnesc
vor fi delimitari utile doar pentru analize asupra satului romAnesc
c. Ofbitarea satelor in zona de influenffl a unui centru.
traditional.
Fiecare sat are propriile structuri funcfionale. dar la fel ca la oricare
b. Similitudini ale manifestlrilor culturale. in accepliunea
alt sistem deschis este receptiv gi selectiv in raport cu elementele
comunf,, sunt considerate parli ale aceloragi zone Ei/sau subzone
culturale str[ine care ar putea sd-i modifice in rnod favorabil
etnografice doar acele comunitdti teritoriale ai cdror locuitori se
conditia existellia15. Reaqezarea structural-fulclionali a unui sat Se
raporteazd,la aceleaqi rituri. legende, basme, nrituri etc., utilizeazd
produce i1mod natural prin preluiri alogene spontane gi in manierf,
aceeagi limba gi sirnboluri gi care practicd aceleagi datini gi
controlatd sau dirijata ca urmare a dispunerii lui in preajma unor
obiceiuri. Pentru specialistul care cerceleazd. din perspectivd
centre cLl mari influenfe administrative, comerciale, culturale.
etnograficd o zond sau o subzonf,. aceste repere sunt importante,
Spaliul de .,iradiere" este. de regul6, tln orag, insf, in perioada
nurnai cd el acordd un plus de reprezentativitate altor aspecte pe
tradilionald el era reprezentat de un tdrg.
care le vede ca definind intr-o mdsurd mai mare obiectul vizat. Este
Actualmente, ora$ele funcfioneazd aproape in totalitate
dificil sd stabilim ordinea relevanlei manifestdrilor supuse
dupd alte reguli decdt cele ale satului. In evul rnediu rontanesc,
investigafiei. Totugi, un etnograf atunci c6nd face o cercetare de
natura legaturilor dintre sate qi tdrguri era alta, in sensul cd primele
teren asupra unui teritoriu anumit qi, mai ales, daci are ca obiectiv
erau determinate de cele din urmd doar in mdsura in care chiar
depistarea elementelor culturale colnune rnai multor sate, interesele
tArgurile ac{ionau pentru conservarea ordinii tradi!ionale. Pe
demersultri sdu se opresc prevalent asLlpra tipurilor de activitiiti
ansamblu, ur-r tdrg era un liant pentru un numdr relativ mare de sate,
economic:e l,l'l uneltelor uferenle acestoro, caracterislicilor
un loc de stirnulare gi de mijlocire a transferurilor culturale.
trrhiteclurale ale locuinlelor, portului locuitorilor, artelor muzicale
Cu cdt Ltn crstf'et de cenlrtr reprezenta o instanld de
,ri coregrctfice exprimate de acestia, ornamenticii la care ei .slttntktrcliztrra prin cxtinclct'eu Si c()ns'ervureu unlr elctncnte
apeleuzit etc.8e.
Agadar, sunt urmdrite de cdtre. cercetator at6t aspectele
t'trltttrttla vct'hi, cu tttdl :on(t ori .s'trbzonu clrutgrufit'a 't-a
inclivitluulizul,7'i s-n prislrul.
culturii materiale, cdt gi cele ale culturii spirituale gi se acordd un
cl. Revendicarea identiti{ii pornind de la un spafiu mai
plus de incredere acestora din urmd intrucdt se erodeaza gi se
mare decAt cel sitesc. Cei care alcdtuiesc un sat au conqtiinla
transfera mai greu decAt cele dintdi. Cu cat numdrul manfbstdrilor
comunitalii pentru cd. to{i beneficiaz[ de aceeaEi identitate
conlune (spirituale gi rnateriale) este mai mare, cu atdt zona /
rezidentiala. Daca indivizii rimdn exclusiv la aceastd identitate,
subzoncr etnogra./icci ure o stabilitate mai mare Si poate .fi
spunem despre ei cd nu au conqtiinfa apartenenfei la zona sau
identific'ald cu ntai nture prccizie.
subzona etnograficd. Atunci cdnd membrii unui sat in{eleg prin
cuvintele .,la noi" saLI ,,in partea noastfd" 9i altceva decAt farnilia
8e
Vezi gi A Becleanu-lancu. Spirintcrlitotecr ronranea.scci P er nt q ne n td, cley en i re, ori satr,rl de provenienld, existd indiciul cd in plan psihic ei recunosc
Editura Politica, Bucuregti, 1980, p.69 9i Lrrrn. apartenelfa la un mare spaliLr etnografic. Ctt cdt presiuneu menlald
 Dumitru STAN
u c'oexi,s'lenlei loc'uilrtrilor lu niyelul unui grup de.yule det,ine
stereotipicei, cu utdt zono elnogralicci fSi conseryd specificul Si
poule.fi^mui uS'or de delintitat.
In lipsa unor astfel de criterii de stabilire a unitdlilor
etnografice s-ar mai putea derula cercetarea de profil plecAnd de la
distributiile administrativ-teritoriale mai vechi sau mai noi', sau de
la ,.ariile culturale"el contluate in teritoriu iu urma Llnor procese
istolice succesive de reagezare etnografica.
Pe ansamblu spunem despre spaliul ettrografic romAnesc ch
este uritar. dar pentru un plus de precizie gi profunzime in cercetarea
lui pot fi ider-rtificate urmdtoarele divizituri gi subdiviziuni ale acestuia:
regiuni, zone) subzone qi arii de dispersie neconsonantl (o
localitate sall un numdr fbarte mic de localitdli fbrmate din
,,venetici" gi care utilizeazd un model socio-cultural nespecific
zonei). Unitatea principala de analizd, a unui teritoriLr etnic rdmdne,
tottrgi. ^.zot1a"'. in esenfd. aceasta este un spaliu de ,.rela{ii gi
influenle" care. priu functionare, conduce la ,,un sistem... relativ
stabil de raporturi. fenomene gi procese sociale"e2.
Incercdrile de enunrerare a zonelor gi subzonelor regiu'ilor
etnografice din spafiul romAnesc sunt puline Ei neconcordante.
Fiecare incercare de acest gen ne conduce, insd. la urmdtoarele
concluzii cr.r substrat teleolosic:
e0
De pildA. in anLrl 1857 structLrr-a adnrinistrativ-telitoriald din Transilvania
numdra -5-5 de,.cercuri", fiecare in parte insenrnand un centrlr la care erau
a|ondate tlLttlteroase comLrnitdli sdtegti cu trdsdtLrri socio-cultrrrale asenrdndtoare.
vezi irr acest sens: Tr. Rotaliu (coord.), Recen,sdntantul din t857. Transilvctnia.
Editura StafL BLrculegti, 1996. p 199 gi ur.rn.
" Yezi D. Sandu, Soc'iologiu tranzitiei. l/ulori Si tipuri .sociale in Ronttiniu,
Editura Stafl', BLrcuregti, 1996, p. 238 9i urm.
" V. Miftode. lltigratiile.yi tlezwltareu trrbunii. Editura Jr,rnirrea. lasi. 1e78, p. 138.
100
Sociolttgiu runil ul ui truditionul romfrnesc
a. unitatea etnicd a romdnilor nu trebuie inteleasd - nici
pentru etapa actuala gi nici pentru pelioada tradilionald - ca mod
identic de viafa pentru rezidenlii din toate teritoriile rurale locuite
de romAni:
b. necesitatea identificarii gi utilizarii unor criterii de
clasificare a satelor tradilionale romAnegti;
c. inevitabilitatea construirii unei / unor metode de cercetare
care, pe de o parle sd inlesneasca inregistrarea a ceea ce este comun
tuttror spa{iilor rurale romAnegti, iar pe de alta parte sd penniti
constatarea elementelor care diferenliazd aceste Lrnitdli sociale.
Modalitalile de apropriere a acestor obiective pot fi urmdrite
atAt in activitatea sociologilor gi etnologilor actuali. cAt gi in
realizdrile predecesorilor lor. Cel pufin despre ultimul dintre
obiectivele antintite s-a considerat, in a doua jumdtate a secolului
treclrt gi primele trei decenii din secolul nostru, cd este realizabll
doar prin apelul la chestionqrul etnogrofic' qi metoda morutgruficd.
4.4. CALEA MoNoGRAFICA in analiza sistemului social
rural. intr-un articol publicat in anul 1934, etnologul I. Chelcea
fdcea urmdtoarea precizare'.,,pdtura rurald - putem spllne frra grija:
neamul romAnesc in fiinta sa ir-rtimd - este necunoscuta lumii
noastre culte pAnd astltz.i. Interesul se degteaptd rnai devreme, cu
rnult mai devreme. pentru trecut. . . Se cautd si se arate ce a fost. iar
ceea ce este rdmAne in intuneric"e3. in mod paradoxal. problemele
curc'nte ale satului la ntomentul in care I. Chelcea scria acel articol
erau considerate clutoscLlte datorita unor experienle directe de
via!a. iar. din acest motiv. cercetdrile sociologice se orientatr
"' I. Chelcea,,.[,iteratLrra nronoglaficd a satelor noastre gi problemele in legdtLrri
cLl studiul satului romdrresc. Monrente plincipale", in rev. Sociologie
rotttrineu:;c'ti. nr. 5-6 / 199 I . p. 335.
0
 Sociologitr rurol ul t'ti lradilittnol romfrnesc
Dumitru STAN
este Ei faptul c6 metoda utilizata de B.P. Hagdeu demonstreazd
de existenfd contemporaneltarea cercetdrii rominegti^cu tipurile de demersuri
a
preponderent spre descoperirea modeltlh'ri tradilional
acestuta. investigative din Occident- Spre exemplue6, in anul 1874 in Anglia
Ciile urtilizatc itl acest sens ar'r lbst' in specia[. chestionarul a apartit u' ,,Ghid sistematic de cercetare antropologic6"
in vederea
studiul
etnografic. monografia etnograficd ori sociologicd.studieze ..,nougt..ii popoarelor r-nai indepirtate' popoarelor necunoscttte'
doctimentelor 9i inventarierea problen-relor De
care sd le populaliilor reiardate sau aflate in proces de disparilie. Tot in
etno grafia (etnolo gia) Anglia. J. Fra.zer a alcltuit in anul 1880 o ,,listi de intrebdri" sub
Clrestionarul etnografrc u frt'tl en
titttil .,CnestiL''ri despre rnaniere. costutne. religie, superstiiii etc'
clata, tle B.P. Hustlati in unul lE78
u
pentm popoarele civilizate gi semicivilizale". Problen-rele fi'rndarnentale
,.nnin Obiceitn'i'ctle poprtrultri roman ,1
ti!
vizale de .T.'Frazer prin acel chestionar au fost:
rc
a. cttl\t,trtr rttoIericrlit'. hrand, imbracarninte, locuinle etc'
llrm1 uL
tu (l,595) - Penlrt'r culegerea b. orgttnizctrea ec'onotnrcu: prodr'rciie, schimb' alcdtuirea
t locuile de romani, o cttmi'tic proprieta!ii etc.
c. 0rgunizcft.ect sociuld: varstd, sex, casdtorie, fan-rilie etc.
,u*itii cle S. Huret (1898) - ltentrtr itlentific'ureu creuliilor
R' Vuiu tJ. t'ttnlrrtl sttcictl lege. rnoralitate, eticd etc'
.lolc'loric'e, Si ntcti lArziu, e. conccplitr tlesprc lunte ' cunoqtinle, filosofie' religie'
ohiceit.u'ile tle Crticitrn ;i Anul
I)('ntt'tt tt inrc'{istrtt ttltit't'ittrilt' t magie etc.
ttlt'lttttit'ii ttttttt' ttrhirl' l ct Arrtt/r/ f . ur ttt S i .i ttc'trr ile :

Httsrlet,r l-ct cleterntinul pe D' Gtrs'li g. lintbct;

Hctscletr, o inlelegere ;'tiinli.ficti u v h. edtrctrliu Si transntilerect ttilnrctld'' '
Fa{a cle- rnodalitAtile de pAna atunci de colectare Prin-rul chestionar aplicat de B.P. Hagdeu era structurat
a

r.rr-rr.ni-ri pe trei capitole problematice 9i cuprindea

nraterialeloretnografice,metodachestionaruluireprezentaunmare
frogr., in efortuide pozitivare a cercethrii socialului. De remarcat
* care si-t tl$ttfez-e lllLlnca
George Baritiu a publicat inca din 1862 Lrrr cltestioltar
populara 9i tblclor in
a..utJg.re a infornraliilor despre locLrin{a' port' rnedicirra
de aplicar-e. Din acest
Transilvania. dar nu a forrrulat gi cerinte episternologice
rnotiv. irrtAietatea LltilizAlii chestionarului etlrografic
in nlaniet'd gtiinfifica este
atribuitd lui B.P. Haqdeu.
.,,
cf. s. chelcea, Chestionanrl in inve.stigutiu soc'iologicii. EditLrra $tiintifica $i
Enciclopedica. BucureSti, 1975. p' 138
400 de intrebdri
disrribuite astf'el: s'urul (de la I la 147). ca.sct(de la 148 la 310) 9i
Itrcrtrrile (cle la 31 1 la 400). Dincolo de multitudinea informaliilor
,6 Apud v.v. cararnelea, ,,Categoriile universale ale culturit", in studii si
c'ercetirri de ontropologie, nr.1ll97 1-
- ttn material inrens
J. Frazer a diflzat acest chestiotrar in intreaga lunre. a adunat
pe care l-a sisteuratizat in celebra lucrare..Crearrga de attr" (13 v.olunre). Din
privitoare la traditiile din satul
cr.rorinsul acestei lucrdri ntl lipsesc aspectele
romAnesc.

'l D. GLrsti. Sttcittlogicr nilitutts. vol l' Bucltreqti' 1946'

p 79
103

r02
 Dumitru STAN Sociologia ruralului tradilional romdnesc

oblinute*. instrumentul constl,rit de Haqdeu a avut ca principale inceputul monografierii satelor romineqti este considerat de
efecte cregterea numericd a investigaliilor de teren qi completarea I. Chelcea ca fiind in anul 1892, c6nd V. Gr' Borgovanu publicd
instrurneniului cle citre utilizatorii lui. De pildl, un invilator din Monografia Comunei llva Mare' Convingerea generald a
judeful Dolj. participant la cercetare, a sistemaltzat naterialele monografigtilor de la sfargitul secolului al XIX-lea 9i inceputul
investigaliei dupn o tabulare proprie: secolului al XX-lea a fost aceea cd numai dacl fiecirui sat ori cdtun
i se va redacta propria monografie, ,,numai atunci se va putea
alcdtui o adevdratd istorie nalionald a linutului locuit de romdni,
atunci istoricii nogtri cei inv6!a!i nu vor mai avea nevoie sau sd-9i ia
refugiul la izvoare strdine, care de obicei n-au insemnat decat
defectele poporului romdn, iar faptele cele vrednice, ori le retac, ori
le pun pe iocoteala lor, sau sd alcdtuiascf, istoria din ipoteze"eT.
Primele avantaje oferite de aceastd metodd constau in ,,a
. Sr-rbiectivismul chestiouarr-rlui etnografic Ai, mai ales'
privi faptele in fa!d, prin observalii nemijlocite, personale 9i intr-o
dificultalile de aplicare a acestuia in lumea satului, au fost depigite
manierd cat mai completd"'d, afirmd cel care este etichetat
de impunerea unei noi metode de cercetare: monografia."'
.,pdrintele monografiei gtiinfifice" in sociologia romAneascd: D.
Gusti. in opinia acestuia, metoda istoricd poate crea imagini false,
metoda statisticd trebuie completatd cu intreprinderi de ordin
*
Din pdcate, intbrrnatiile colectate de B.P. Hagdeu nu att fost prelucrate ori calitativ, chestionarul ,,nu dd rdspunsuri sigure" 9i, in consecinfd'
publicate tinrp de apfoape urr secol; din f'ericire ele au rdtrtas in Arhivele metoda monograficd rdmdne ,,singura metodd pe care o poate
Acade'riei RonrA'e. Abia in anul 1970, I. Muglea pi Ov. Bdrlea au editat utiliza sociologia"".
rdspgnsurile obtinLrte la cfiestiola;ele utilizate de ilustrul lor inaintaE
(vezt
Ti pol ogi u /ol cl ont ltr i rrtm anesc'. Ed itura M inerva, Bucureqti,
I 970)' Pdna I Dimitrie Gusti, monografiile sdteEti au avut un
-"',,tr,tonografia... romAneascd, dar sunt nenutndrate feluri pronunlat caracter etnografic deoarece, aqa dupd cum afirmau
nu este o descope|ire
de a intLeprinde nronografii. Concepfia sau sisternul de sociologie care le std la initiatorii unui ,,concurs de monografii comunale" din judelul
baza hotiidptc de aproape gi felul lor de a fr Unii se tttLtlltttrtesc tttttnai crt studiul
Sibiu, urmdreau:
familiei. dand precddere, de pilda, bugetLrlui; altii se tnulltttnesc cu studitrl a. ,,descrierea a tot ce se gtie despre pdmdntul, locuitorii,
statistic. altii cLr descriet'ea reiatiilor sociale 5 a.rn d. Noi anr incercat de
la

inceput cercetafea sociologicd a tLlttlror aspectelor (deci a totalulLti) 9i

trtt nutnat vitele, vietalile ce cad in cuprinsul hotarului comunei 9i nimic nu
de viafa sociald' cum este
descriptiv, ci gi explicativ. a unei fonre flndatnentale
satul" (D.Gusii, Srtcitttogie romaneuscd, I936) A'adar, cuprinderea sociologicd
nt
a totaliidtii Lrnei unitdli sociale este specificul unei rnonografii,
iar din acest punct I. Chelcea, loc.eit., p. 356.
de vedere. D. Cantenrir (Descrier:ea Moldovei) poate fi apreciat ca prirrul e8
D. Gusti, opere,vol.l, Editura Academiei Romdne, Bucuregti, 1968, P. 438.
n'Ibide*,p.283.
r-ealiz-ator de rnonografie (etnografica) din spaliul crrltural ronlAttesc

t04 105
 Dumitru STAN
parf, aga de neinsemnat cAt sd se creadd a nu fi vrednic
pomenit";
b. ,,8 afla ce ar fi incd de ldcut aici, ce dincolea, ce
pretitutindenea pentru pornirea unui avdnt mai puternic al inalldrii
atAt economice cdt gi culturale a poporului nostru";
c. s6 fie intrebali ,,betranii satului ce gtiu ei despre cum era
mai clemult, ori ce auziserd ei de la parinlii lor"l00.
in ultimul deceniu al secolului trecut gi primele doud
decenii din secolul nostru au apdrut in toate regiunile romAnegti
cdteva zeci de monografii care aveau ca obiect de cercetat, in
principal, ,,caracteristicile satului vechi" gi, in plan secund,
descrierea modului de funclionare a ,,satului nou"." Dintre
monografiile etno-sociologice, cea mai reugitd gi recunoscutd ca
atare, este cea realizata de V. P5calilol in anul 1915. Planul
urmdrit de autorul ei cuprindea intre altele:
Partea I
l.Descrierea .fizicd: situarea, orografia gi hidrografia,
geologia, clima, fauna gi flora.
2.lstoria locald Si zonald.
3.Populalia: mobililatea, tipologia gi caracterul acesteia;
utilitali imediate gi constante precum locuinfa, alimentalia, portul,
particularitalile lingvistice, crealiile pe care le-a realizat de genul
basmelor, legendelor, superstiliilor, cdntecelor, jocurilor etc.;
obiceiurile pe care le respectd (privitoare la nagtere, nuntd,
*'ou Cf. Foaea Poporului. Sibiu. nr. 40 11894.
Din acest motlv, monografiile desfdgurate pdnd la D.Gusti pot fi considerate
rnonografi i etnografice sau, eventual, etno-sociologice.
l0l
V. PAcal6, Monogra/ia comunei RdSinariu, Tipografia Archidiecezane, Sibiu,
r9r5.
t06
iu rurulului tradilional romdnesc
de inmormintare. la sirbatori); modalitali de optimizare a existenfei
prin vraji, descAntece, leacuri bdbegti etc.
l.Economia'. agricultura, horticultura, cregterea vitelor,
vdndtoarea. pescuitul, industria, comerlul etc.
5. Admi nistralia Si j us t ilia.
6.lgiena.
T.Cultul religios: apartenenfa religioasd locald gi evolulia ei,
preo!ii, bisericile.
S.lnstrucliune: frecventarea gcolii, starea cultural[ a gcolii gi
invdldmdntului.
9. Inslituliile.' familia, biserica, primdria etc.
Partea a II-a. Cladirile, uneltele Si intocmirile gospoddreSti:
consftuirea casei, pridvorul, casa ceq mare, tinda, podul casei,
pivnila, cdsoqia, Sura, grajdul de bucate,.fkntdna, stdna etc.
Partea a III-a. Ornamentica.' formele ornamentale in lemn,
in piatrf,, in fier, in oui, in textile etc.
Planurile monografiilor etnografice au fost analizate de D.
Gusti gi echipele lui de cercetare. In special planul prezentat mai
sus a inspirat $coala sociologici de la Bucuregti care, in urma unei
gedinle desfEgurate in ziua de 8 februarie 1925, a adoptat ,,Planul
general de monografiere a unei unitali sociale". Orientarea lui
Dimitrie Gusti citre metoda monograficd fusese exprimati cu mult
inaintea acestui moment. Inc[ din leclia inaugurald de sociologie,
suslinut6 la Universitatea din Iagi in anul 1910, el anunla utilizarea
metodei monografice pe care,o evalua drept cea mai potrivitd
pentru cercetarea sociologicd'". In esenfd, credem ci marele
lot Vezi D. Gusti. Introducere in cursul de lstoria Filosofiei grecesti, Eticd $i
Socictlogie,Tipografia Goebl, Bucuregti, | 910.
t0'7
 Dumitru STAN
sociolog romdn a Idcut aceastd alegere pornind de la urmdtoarele
premiset03'.
a. Sociologra, ca gtiin![ a faptelor sociale concrete, trebuie
s[ ajute la transformareapozitivd a societdfii.
b. Nu putem transforma ceva ,,in general", ci modificam
fapte, ac{iuni, stdri reale din cadrul unitdlilor sociale. Pentru a le
modifica in sensul dorit, este necesar sd avem date gi descrieri cAt
mai complete (,,monografii") despre fiecare unitate sociald in parte.
c. Sociologul trebuie s[ fie capabil sd spund: ,dacd aceasta
este problema societdlii, atunci pentru rezolvarea ei putem proceda
in felul urmdtor. . . " sau ,dacd acesta este efectul x , pentru inldturarea
sau reproducerea lui, dupdcaz, se poate acliona astfel...".
d. Siguranla sociologului gi stabilitatea sociologiei derivd
din monografie. Mai mult, pentru Gusti, ,,sociologia monografici
este singura cale de constituire a sociologiei ca gtiin1d"l0a.
e. Calea monograficd, probeazd, utilitatea sociologiei in
sensul cel mai inalt prin inlesnirea producerii ,,$tiinlei Na!iunii:'.
Proiectul propus de D. Gusti, in acest sens, era urmitorull0s: dacd
in Romdnia existd 15.000 de sate, acestea ar putea fi studiate in
timp de 4 ani, cate 3700 pe an. Reparlizarea satelor pe cele 11 de
judele ale larii distribuie forlele de cercetare sociologicd gi cele
financiare pentru plata echipelor la nivelul a 53-54 sate pe jude1. O
a doua perioadd, de 3-4 ani, ar fi necesard cercetdrii oragelor gi
celorlalte realitali nafionale, astfel cd, afirma D. Gusti, ,,in
'o'D.Stan, D;Gusti-spiritusrectoralsociologieiromdneSti,invol.Pagini din
isloria invdldmdntului etic Si sociologic romdne.sc, Editura Spiru Haret, Iagi,
1997, p. 174 9i urm.
l0a
D. Gusti, Opere,vol.l, EdituraAcademiei Romdne, Bucuregti, 1968,p.312.
'ot H.H. Stahl, Teoria Si praclica investigaliilor sociale, vol.ll, Editura $tiin{ific6
pi Encicf opedicd, Bucureqti, 1975, pp.23-24.
r08
Sociologin ruralului lradilional romfrnesc
maximum 10 ani, in care includem gi perioada de prelucrare a
datelor - $tiinla Naliunii ar putea fi realizatd"r06.
IncepAnd cu anul 1925 cercetdrile monografice s-au
desfrgurat sub conducerea lui D. Gusti, dar nu in ritmul preconizat
de el. Prima monografiere a fost rcalizatl in Comuna Goicea Mare
din.Oltenia (1925) dupd care au urmat: Ruge! (Brdila - 1926), Nerej
(Putna - 1927), Fundul Moldovei (Cdmpulung - Bucovina- 1928),
Drdgug (Fagarag - 1929), Runcu (Gorj - 1930) g.a.m.d. '
Trebuie sf, mai amintim, totodatd, cd in perioada interbelicd
s-au constituit, pe.ldnga echipele nlonografice, gi o serie de ,,echipe
regale studenleqti". Acestea din urmd desfbgurau ,,anchete - tip
acliune" intrucAt urmdreau depistarea problemelor gi disfuncliilor
sociale la nivel sitesc Ai corijarea lor imediata prin exemplul oferit
sdtenilor de cdtre investigatori. Din anul 1935, echipele monografice
au fuzionat cu ,,echipele regale studenlegti" in speranla sporirii
eficienlei in plan cognitiv gi din dorinla aprofunddrii interventiilor
empirice pentru,,luminarea sdtenilor".
Conceplia lui D. Gusti a rdmas gi dupa aceastd fuziune
fundamentul teoretic qi metodologic pentru toate cercetdrile
monografice care s-au efectuat in mediul rural romdnesc. Pe
ansamblu, planul teoretico-metodologic gustian evidenlia:
a. Cdnd spunem realitate sociald inlelegem existenla mai
multor categorii de unitdli sociale sa:u umane: familie, gcoald,
bisericd, sat, orag, stat, na{iune etc.
b. Asemenea uniteli se formeazd gi se menlin numai atdt
timp cdt mai mulli indivizi au voinla de a rimdne impreund, adicd
auvointd sociald.
106
D. Gusti, La science de la rdatitd sociale, Bucuregti, 1941.
t09
 Sociologiu rurnlul ui tratlilionil romfinesc
Dumitru STAN

vo mnd cd actorii sociali e. Detalierile legate de natura manifestdrilor qi cadrelor in

c. Oriunde exist6
fbgoare diferite tipuri" concep{ia gtrstiani au vizal formularea legii paralelismului
din acel loc sunt motivafi,
sociologic. ,,Paralelism inseamnd cd toate aceste categorii nLl
de activitali concrete - pe
numeqte manifeslciri
care ne referim formeazd raporturi de subordonare logicd gi nici nu pot fi reduse
sociule. OricAt ar parea di
uule, iuridice Si unele la altele. adicd nu formeazd intre ele inlanluiri cauzale, ci
sau conlinutul numai condilii reciproce, existenliale; ele nu pol. fi in(elese decdt in
:rtnslittttive (intrucit nu poate fi unitatea lor structurald, ca totalitati sui generis"'u' .
aiba in structura ei aceste doud Parulelismul sociologic, irt acest caz, se prezintd la trei
tti tipuri fiuridice 9i politice) au niveltrri: in interirtrul c'odrelor (intre cadrele naturale 9i cele
tta a oamenilor, de a sPecifica sociale), i n int e r iorul ntan ifb s'ldr il or (inlre manifestdrile regulative
qi' din acest motiv'
normele pe care trebr'rie sd le respecte indivizii gi cele constitutive) gi inlre un.samblul cuclrelor Si ansamblul
se mai numesc qi regulctlit'e'
ctt munife.stdrilor. Producerea legicd a acestor paralelisme este
d. Identific ii"u 'otugoriilor tle maniJestdri echivaleazd posibila deoarece:
vede" satt despre ceea ce
obfinerea de inlbrmalii despre "ceea ce se . manif-estdrile nu pot fi reduse unele la altele, ci apar
omul insug\ cteeazd. Or. mdiestria simultan gi se determind reciProc;
ales atunci cAnd descrie 9i exPlic . cadrele r-ru condilioneazd pe rAnd viala sociald, ci toate
anume cadrele, mediul, clncu exercitd influen{e in acelaqi timP:
manilbstdrilor sociole. Realitatea
numai in mdsura i.r sunt evide'fiate raporturile societ[fii cu
'it*ti*ato . cadrele nu pot fi reduse la rnanifestiri 9i nici
"ur. r cosmologic) E\ legdturile manifestdrile la cadrer
r".
mediul geografic -(c.utlrul (cadrul biologic).
L,rir,."r"in r"" ro"i.tut" ginatura fizicd aoamenilor f. Daca ne menlinem analiza asupra societdlii doar la nivelul
qi biologice' manifeste in o^::?Jr" secvenlelor sau pdrlilor ei paralele, nu vom reuqi niciodatd s[
Condiliona.if. itogtufice "''
societate reprezintd ,i'1"1' nulttrole ale
manifestdrilor umane inlelegem societatea reald. Vom inlelege doar rolul elementului x in
Existd. insa. Ei condi{iondri tempt producerea efectului y, dar nu Ei rolul jucat de / asllpra lui z sau,
care afecteazl omul ir-r modul de chiar, asupra lui x. in mod normal, ideea unilateralitdlii determindrii
Grrsti le ntlme$te t'udrc :;rtc'iule trebuie depagita; factorii determinanli ai societelii se dezvolta in
..societatea are caracteristica de a paralel, dar sunt gi interdependenli in cadrul unor unit[1i sociale.
Din rela{ia cadrelor cu manifestarile gi voinla sociald rezuhd,
erniei Romdne, Bucureqti, 1968' p' 238'
D. Gusti, Pagini alese,Editura $tiin{ificd, Bucure;ti, 1965' p. ll8'
r0e
porane, EditLrra Didacticd 9i Pedagogicd'
"" ldent,Opere, vol. I, EdituraAcademiei Romdne, 1968,p'376.
Bucuregti, 1985. P. 162'
ll0 nl
 Dumitru STAN
dinamica gi stabilitatea grupurilor, raporturilor interumane,
fenomenelor gi proceselor sociale.
Aceste repere teoretice au stat la baza orientdrii metodei
. gustiene de cercetare sociologic5. Planul de desfrgurare a
cercetirilor monografice respectl opliirnile teoretice pdnd la nivelul
celor mai mici detalii. Iat[, in continuare, pdrlile unui astfel de
planrrr utilizat in realizarea monografiei satului Drdgug (Ig2g,
1932,1933) din Tara Oltului:
A. CADRELE
l.Condilia naturald: geologicS, orograficd,
hidrografi c6, climatologicd etc.
I.Cadrul cosmic' 2.Conditia fizicl: flord si faund.
3.Agezarile sociale: vatra satului, case,
drumuri, fdntdni etc.
4.Natura gi cultura.
Primele doud probleme din planul sociologic de cercetare a
acestui cadru erau destinate exclusiv descrierii caracteristicilor
naturale ale amplasarii agez[rilor rurale; prin celelalte doud aspecte
cercetdtorii trebuiau s[ stabileascd sectoarele gi domeniile existenfiale
in care comunitarii erau determinali de calitdlile mediului inconjurdtor
sau, altfel sprs, sd evidenfieze in ce mdsur[ particularitSlile sqcio-
culturale locale emerg din oferta agenfilor naturali.
Ilr Apud O. Bddina, Cercetarea sociologicd concretd. Tradilii romdneSti,
Editura Politictr, Bucuregti, 1966, pp.l I 5- I | 8.
' Surprinde includerea in problematica acestui cadru a raportului dintre naturd gi
culturd. Totugi, aceasta este fireasci dacd ne gdndim cd natura genericd a omului
este socio-culturalS sau dacd nu negdm influen{a foafte mare pe care o exercitd
mediul natural asupra registrului bunurilor culturale apf,rute intr-un spa{iu dat.
n2
Sociologitt ruralul ui tradilional romfinesc
l.Tipul antropologic.
2.Factorii demografici: structura populaliei,
migcarea, populaliei, neamuri Ei
-
Il.Cadrul biologic' familii (genealogie).
3.Igiena populaliei : morbiditate,
alimentalie, locuinld.
4.Ereditate gi adaptare la mediu,
seleclia locald.
Logica includerii acestui cadru in planul monografiei
sociologice a fost, dupd pdrerea noastrd, urmdtoarea: datorita
dependenJei populafiei de condiliile locului geografic, in plan zonal
sau chiar local indivizii ajung sd aibd trdsdturi biologice specifice;
acestea se transmit pe cale ereditard, forleazd atingerea unui anumit
grad de acomodare la mediu gi, implicit, o selecfie naturald capabil5
si introducd ea insdgi inegalitali gi ierarhii. Tipul antropologic al
unui spaliu delimitat se imbog[legte sau se deterioreazd, gi ca
urmare a regulilor igienice respectate in alimentalie qi in spa{iul de
locuit. Finalmente, aceste aspecte se reg[sesc in compozilia
populaliei pe vdrste pi pe sexe, in continuitatea locuirii acesteia in
teritoriul care ii aparline, in indicele cregterii sau descregterii
demografice a familiilor gi neamurilor etc. '
l.Trecutul farii Oltului.
III. Cadrul istoric 2.Trecutul Drigugului.
3.Structura sociald traditionald in Drdgug.
'Potrivit conceptiei tui Gusti, indivizii care trdiesc in mod stabil intr-un
perimetru eare, prin dimensiuni, este accesibil monografierii prezintd
particularitali in privin{a fenotipului gi genotipului lor. Acestea sunt, in ultimd
instan{d, elemente identitare care ii predispun cdtre un stil specific de via{6 socio-
culturald. Ca atare, dac[ elementele biologice ale umanului se prelungesc in tipul
de viatd sociala. atunci ele trebuie introduse in cercetdrile sociologice.
lr3

Dumitru STAN
Generaliile care se succed in cadrul unei comunitdli beneficiaza
nu numai cle ereditate biologicd, ci gi de una cttltural-istorica. Despre
primul tip de ereditate se spune cd are o stabilitate incomparabil mai
mare clecAt in cazul celui de al doilea tip. Pentru dinamica lui 9i pentru
efectele pe care le impune, acest ultim tip de ereditate a ocupat Ei
continud sd ocupe un loc de frunte in proiectele de cercetare
monografica. in acelagi timp, realizatorti monografiilor gustiene nu
r-ritau icleea lui G. Simmel potrivit cdreia. in pglida mobilitalii
generaliilor, istoria este inductoarea formelor socialell2. adicd a unor
scheme de viala care se reproduc in perioade mari de timp'
it-r general, monografiqtii pornesc de la premisa cd
evenimentele istorice locale 9i cele ale zonei in care este amplasatd
comunitatea de cercetat sllnt evaluate sumar, selectate dupd criterii
S o c i o I og i a r urul ul ui t rnd ili!,t oA -iin!t"
L structura psihicd, individuali.
IV.Cadrulpsihic-2.Structuramentalitetiicolective.
3.Personalitafi din sat: in trecut/in prezent'
4.Conformism gi inova{ie.
Reugitele ori egecurile funclionale ale individului depind,
intre altele, qi de structura predetermindrilor psihice de, care el
beneficiazd. Orientarea profilului psihic personal sufer[' de
negativ' in
asemenea. puternice modificari in sens pozitiv sau
fr,rncfie gi ie moclul in care individul relalioneazd cu semenii'
Nevoit sd participe Ia viala de grup, orice om normal se modeleazd
din punct de vedere psihic, manifestAnd tendinla de a intra in
.ol,.,rjl. personalitdlii colective 9i de a savArqi fapte care sd fie
validate socialmente'
Tipologizarea psiholo gtc6' a irrdivizilor, distribuirea lor in
cadrul tipuriloi delimitate, ..tranzac{iile" dintre indivizi concretizate
in dif'erite grade de adaptare psihologicd reciprocdrls, mentalitatea

cdderea in capcana determinismului istoric. Totuqi, pentru D. Gusti

gi discipolii sdi, cadrul istoric local gi zonal reprezintd doar o sumd
de posibilitdji gi depindea numai de voin{a comunitarilor ca acestea
sd fie valors.zate.Deoarece alternativele la care puteau apela sitenii
(din Drdgu$ in exempltrl de fala) erau lirnitate, aceEtia conservau
-
cu grija formele culturale istorice moqtenite, fbceau din ele norme
ale viejii curente gi. deci, tradilionalizau structurile (economice,
juridice. administrative etc.) care le indeplineau in mod satislicdtor
functiile existenf iale.
p. 160

"t G. Sirrrmel, Les problimes de lu philosophie de l'hi.stoire, P.U.F., Paris, 1986.

l15
n4
 Dumitru STAN
colectiva generatd de ,,baia culturald peimanentd"l14 etc. hu pot
lipsi din planurile de cercetare monografica. La aceste aspecte, D.
Gusti a addugat, in mod special, studiul rolului personalitdlii in
derularea vielii sdtegti, precum gi investigarea predispunerii
psihologice a indivizilor obignuili, a personalitalilor sau a intregii
comunitdli spre conservare sau, dimpotrivl, cdrre schimbare socio-
culturalS. in ultim[ instanld, cunoagterea cadrului psihic al unei
comunitdli echivaleazd cu anticiparea reacliilor ei in raport cu
problemele de rezolvat, precum gi a ganselor acesteia de a-gi
asigura funclionalitatea.
B. MANIFESTARILE
V. Manifestari spirituale
l.Graiul.
2.Yiala religioasd.
3.Viala morald.
4.Conceplia despre lume gi viali: filosofie(cugetarea),
gtiinla (cerul), timpul qi calendarul, magia (rituri gi credinle
domestice, rituri gi credinJe cu / despre plante medicinale).
5.Viala artisticd: literaturd, muzic6, artd plasticd, arhitecturd,
sculpturi (impodobirea porfilor), ceramicd (olarit), icoane pe sticld,
interioarele caselor, fes[turi, port; opinii despre frumos.
6.Obiceiuri gi ceremonii: nagtere, botez, nuntd,
inmormdntare; sdrbdtori de peste an; claca popii etc.
7.$tiinla de carle gi lblosirea car{ii.
Dupd cum am mai ardtat deja, fiecare dintre cele 4 cadre ale
vielii sociale este lipsit de finalitate proprie gi, deci, Itu se
prelungegte de la sine in diferite categorii de consecinle. Degi
"t Al. Mucchielli, tes mentalitds, P.U.F., Paris, 1985, p.9.
r t6
Sociologia ruralulai traclilionil romfrnesc
cadrele exercitd o presiune imensd asupra comunitarilor, acegtia le
domina intrucat le coreleazd cu voinfa lor activd, le direclioneazd
cdtre scopurile lor gi produc, astfel, o serie de manifestiri.
Pentru D. Gusti, contrar multora dintre teoriile vremii lui,
cele mai importante manifestdri nu sunt cele economice. ci acelea
de tip spiritual: specificitatea unui sat. de pildd, derivd mai pulin
din suita actelor economice sav6rgite de membrii sai 9i mult mai
mult din tbrmele lingvistice care il individualizeazd, din religia pe
care o agreeazd, din normele morale pe care le respectd, din
concepliile gtiinlifice gi negtiinlifice pe care le vehiculeazd, din
formele artistice pe care le practicd, din suma de datini gi sdrbdtori
la care se raporteazd, etc. Manifestdrile economice pot avea deruldri
gi consecinle identice in comunitali sategti diferite; in schimb,
manifestdrile spirituale de acelaEi gen din doui sate diferite pot fi
cel mult foarte asemdnitoare.
Niciodatd o monografie sociologic[ nu tealizeazd o
cunoagtere satisfrcdtoare daca nu dezvdluie particularitdlile
exprimdrilor spirituale ale comunitarilor investigali. Despre
manifestarile economice ale acestora pot fi fEcute, adesea,
aproximiri gi analogii valabile prin atribuirea caracteristicilor
economice ob{inute de la alte cercetiri similare ftrd ca eroarea
oblinut[ astfel sd nu fie suportabild. Dacd s-ar proceda in acelaqi
mod gi in privinla fondului comunitar spiritual, erorile ar cdpdta
valori foarte mari sau, mai mult, s-ar ajunge la indepdrtarea de
realitatea concretd qi la dezinformdri. Aga se explicd de ce in planul
monografic aplicat de D. Gusti, manifestirile spirituale ocupd
pozilie prioritara gi urmeazd imediat dupd finalizarea cercetdrii
celor patru cadre.
n'7
 Dumitru STAN
l.Agricultura.
2.Cregterea vitelor: pdstoritul, p69unea, turmele.
3.P[durea.
VI. Manifestlri 4.Meserii qi industrii sdteqti.
economice" 5.lndustriacasnic6.
6.Comer! in sat gi Ia tdrg.
T.Coopera!ia.
8.Bugetele.
g.Structura economicd a satului.
Deoarece activitatea economicd este constitutivd tuturor
grupdrilor umane, orice incercare de realizare a unei monografii
sateqti nu poate s[ omit[ problemele privitoare la producfie,
repartilie. schirnb qi consum. Dacd ne referim la satul romAnesc din
perioada interbelicd, atunci pot fi identit-rcate in cadrul acestuia
resurse gi ocupalii economice tradilionale, cAt 9i resurse, profesii
mai noi derivate din comer! gi industrie.
in spaliul satului tradilional nu se separa produclia de
consum. iar indivizii erau preocupafi, in primul rAnd, s[ oblina
rczultate economice suficiente pentru a satisface cerinlele de
consum ale grupului familial. Intre familii se practica schimbul de
produse gi servicii prin procedeul trocului. astfel cd banii
reprezentau o raritate sau, mai mult, oblinerea lor nici nu constittria
- .
,,Rorndnii ar.r fost totdeauna mai omogeni prin categoriile lor de viafd
constitutive (econonrice gi culturale), decAt prin cele regulative (iuridice 9i
politice)" - considera un apropiat al lui D. Gusti, M. Vulcdnescu. In consecinfS -
continud el - ..ne trebuie un stat care sh ia in rrdn6 intdrirea congtient6 a valorilor
constitutive proprii neamului rom6nesc" (Dinrensiunea rr,tmaneascd a
eristenlei. Editura Furrdafiei Culturale Rorndne, Bucuregti, 199 I, p.25) pentru cd
prin acestea (gi, iu special, prin manifestdrile spirituale) ne puteln impune
personal itatea nationald.
l8
Sociologiu rurol ul ui tradi1ionul romAnesc
ur1 scop fundamental. Ruralul investigat de D. Gusti pdstra in mare
parte aceste componente economice tradifionale, dar pe ldngd ele
adduga destul de multe schimbari pe care cercetarea sociologicd
trebuia sd le scoatd in evidenld Ei sa le explice. intre acestea
amintim adAncirea intracomunitard a diviziunii muncii prin
diversificarea megtegugurilor. tendinla satelor de a se specializa in
produclie gi de a cirpdra recunoagtere intercomunitard prin prestigiul
derivat din practicarea prevalentd a unei singure ocupalii,
preocuparea sitenilor pentru a obline o productivitate superioard cu
scopul comercializdrii produselor lor, abandonarea totala a
autarhiei gi realizarea complemenlaritetii economice la nivelul unui
grup de^sate etc.
In ultimd instanfd, demersurile lui D. Gusti trebuiau sd se
finalizeze in evaludri ale activitdlilor productive sategti in termenii
rentubilitcitii (adica sd stabileascd mdrimea veniturilor prin
rapofiare la mdrimea cheltuielilor) gi ai potenlialitdlii economice,
respectiv sd deduca mdsura in care erau sau nll valorizate
posibilitalile productive locale.
I .Via{ajuridicd tradilionald.
VII. Manifestirile 2.Vialajuridicdprocesivd.
juridice. 3.Proprietatea: individuald gi colectivd.
in Gdndirea (nr. 6-7 I 1928), P. Marcu-Balq afirma c6,,dreptul e expresia unui
fond sufletesc. Acest forrd de ult veac incoace e intr-o continud prefacere. Din
copildria culturii am trecut spre maturitate. DacS nu se putea pdstra obiceiul
pdrnAntului cu instituliile lui primitive, vom pdstra esen{a Iui". Or, aceastd esenld
demonstreazd, inainte de orice, incredere toali in dreptatea divin6: ,,ea neteze$te
asperitdlile, indbLrgd exagerdrile, stinge focLtl insolenlei, usuci florile proaspete
ale nebuniei, indreaptd judecd{ile str6rnbe, imbl6nzegte furia, pune capdt
96lcevilor qi duqrniniei rdmase dLrpd certurile violente" (cf. Philippe Malaurie,
19
 Dumitru STAN
Orice grupare umanf, nu poate exista fhrd un nivel minim de
ordine sociald intem[. D. Gusti a considerat cd regularizarea relafiilor
interumane in cadrul comunit[1ii sdtegti este posibila ca urmare a
educafiei. a fundamentdrii rnorale a actelor indivizilor, a respectlrii
preceptelor religioase de citre ace$tia qi, mai ales, datorite instituirii
unor nonne cu caracter juridic la care ei sd se rapotleze in mod
constant qi de care sd se simtd in mod egal protejafi.
Regulile juridice uzuale intr-un spaliu dat trebuie sd aibi
caracter exhaustiv gi, ca atare, nu trebuie si existe fapte care sd nu
poatl fi evaluate ca drepte sau nedrepte in raport cu voinfa colectivd.
Deoarece aceasta categorie de norrne (uridice) gatanleazd
funclionarea,,contractului social" 9i preintAmpind transforrnarea
forlei in drept, comunitdlile qi societdfile au creat institulii juridice
adecvate la particularitalile lor funcfionale. La fel s-a intdmplat 9i in
cazul satului rontAnesc tradifional: existau instanle diferite de
judecatd, active in funclie de gravitatea delictului, erau tipologizate
delictele, se opera deosebirea dintre delictul comis cu intenfie 9i cel
infbptuit din greEeald, se frcea distinclia dintre recidivd 9i fapti
reprobabilS savArgita pentru prima oard, proprietatea (individualn 9i
colectivd) era subiect special de drept, se acorda dreptul la recurs in
raport cu gravitatea delictului etc.
in acelagi timp, trebuie sd menlionim 9i faptul ci multe
litigii interpersonale se rezolvau fErd ca par{ile sd se mai prezinte in
Antologicr gtindirii iuridice, Editura Hurnanitas, Bucure;ti, 1996, p. l8)'
Adoptarea dreptului pozitiv a fost efectuatd de satul rorndnesc cu oarecare
neincredere care, din pdcate, s-a ntenlinut pdnd astdzi. Cu excep{ia ultirnului
deceniu cAnd viafa procesivd intrarurald a cepatat cote greu de explicat, sdteni au
trdit nrerer-r cu convingerea cd divinitatea urA$te nedreptatea 9i c6, mai devreme
sau mai tdrziu, delicventul va fi pedepsit. De aceea ei au renun{at adesea la a se
lisa antrena{i in procese juridice.
120
Soc iolog i rt r urnl ul ui lrudi(io nol romfrnesc
fafa grupurlui de .judecdtori" intrucAt Lln proces public era considerat
ca stigmatizant. ruqinos atdt pentru acuzat, c6t gi pentru acuzator.
Atunci cAnd D. Gusti $i-a propus sd cerceteze ,,manifestarea
regulativd juridica din satul Drdgug" a vizat toate aceste aspecte
pentru a intelege concepfia traditionald a ruralului despre dreptate pi
nedreptate, dar gi pentru a demonstra cd procesele juridice dintre
comunitari erau putine la numdr. Volumul mic de procese probeazd,
pe de o parle calitatea evidentd a ,,legii strdmogegti", iar pe de alta
parle capacitatea satului de a-gi armoniza relaliile sociale inten're prin
institulii mai putin represive decdt justilia.
l.Conceplii politice.
VIII. Manifestlri politico- 2.Grupari gi acfiuni politice.
administrative 3.Finantele comunale.
4. Administratia comunald.
Prezenfa acestui tip de mar-rifestdri in cadrul cornunitdlilor
s[teEti constituie dovada diversificdrii in timp a preocupdrilor
legate de optimizarea funcliondrii vielii sociale locale. IncepAnd cu
a doua jurndtate a secolului al XIX-lea, formele administrative rurale
tradilionale fac loc unei noi componente regulative: activitatea
politici. Bineinleles, pentrll inceput, aceastd activitate s-a impus cu
dificultate chiar gi in mediul urban nu numai in cel rural. Pe mdsurd
ce gerontocrafia gi-a dirninuat influenla sociald, in aceeaEi mdsurd
orientdrile politice existente in spaliul romAnesc s-au regisit in
adr-ninistrafia gi grupurile politice de la sate. Aga se explicd de ce in
planul monografic al lui D. Gusti frgureazd componenta politicd
rllralA. iar aceasta trebuia sd ofere indicii asupra diversitdfii
orientdrilor politice, aslrpra implicarii locuitorilor in viala politicS,
asupra credibilitatii ideologiilor politice etc. In ultimd instanfi,
urmdrirea unghiului politic in derularea cercetdrii monografice era
profitabilA, ir-r opinia noastr6, din cel pulin doua puncte de vedere:
t't
 S ociol og ia r ural ul ui trn !4ro nolJo^frn:t"
Dumitru STAN
informaliile oblinute prin investigaliile monografice din perioada
pe de o parte se oblineau informalii despre responsabilizarea
amintitd sunt surse credibile pentru definitivarea imaginii despre
individuala a sdtenilor prin antrenarea lor la activitatea politicd, iar
satul tradilional.
pe de alta parte puteau fi constatate efectele divizlrii politice asupra
unitafi comunit-a1ii sdtegti. in special acest ultim aspect credem cd a C. UNITATI, RELATII, PROCESE
produs membrilor satului un profund sentiment de frustrarells: I .Familiile gi neamurile.
uno.u, prin neimplicare in viala politicd, 9i, altora, prin 2.Gospodariile.
imposibiiitatea de a ajunge la implinirea aspiraliilor cultivate de 3.Vecinatltile.
concepJiile politice la care au aderat. 4.Categoriile sociale: boieri 9i iobagi.
Datoritd acestor variante de frustrare, in cadrul comunitllilor 5.Cetele gi jocurile de coPii.
sdtegti s-a creat imaginea defavorabild despre politica, ^in general, 6.Cetele de feciori.
imagine care s-a conservat pdnd in zilele noastre. In privinla 7.$ezdtorile de fete.
raporturilor cu administralia locald, sitenii actuali omit faptul cd
IX. Unitn{i gi subunitlfi 8.Hora.
aceasta trebuie sd fie fideld unei grupdri politice aflatd la g.Clubul husarilor.
sociale in sat
coirducerea centrald gi ii atribuie calitdli, responsabilitali preluate 1 0.$ezdtorile de femei.
din modelul tradilional. 1 LObiceiurile ca institulii sociale.
Aceste premise ale funcfionarii manifestlrii politico- l2.Confesiunile.
administrative in mediul rural ne favortzeazd delimitarea unor l3.Grupdrile politice.
situalii oarecum paradoxale: eqecul politicii determind separalea l4.Cdrciuma.
administraliei de politica. iar pentru a satisface nevoia de ordine l5.Biserica.
sociald cregte gradul de credibilitate in instituliile administratrve; cu 16.$coala - Strdjeria - Premilitaria.
cdt administralia curentd se dovedeste a fi deficitard, cu atdt revin lT.C5minul cultural.
tn actualitate forme tradilionale de administrare Si cu atdt mai l8.Satul ca unitate socialS.
mare este noitolgio dupd acestea. La toate aceste precizdri mai
AtAt timp cat indivizii aderd la modelul existenlial al unui
adlugdn una care are, aidoma-celei precedente, rol concluziv: D. grup, ei trebuie sd accepte sistemul institulional impus de acesta.
Gusti a cercetat satul interbelic intr-o perioadd cdnd activitatea
ba'atare, ei sunt nevolfi s[ probeze ataqament fa!6 de regulile 9i
politica rurald se afla la inceputuri 9i cAnd administralia pistra
valorile mediului in care sunt integrali pentru cd numai astfel
multe caracteristici din satul romanesc premodern. ca atare, dobAndesc normalitatea socio-culturald. Lipsa cadrului institulional
este de neconceput chiar gi in cazul celor mai primitive comunitali'
La aceastd constatare ajungem relativ simplu: frr6' otganizare
123
122
 Dumitru STAN
institufior-ral[. indivizii nu ar avea de unde sa qtie dacd ceea ce fac
la un moment dat nu are pentru restul semenilor o finalitate
indezirabild qi nici nu ar avea motive sd ac,tioneze, direct sau
indirect pentru conservarea grupului de apartenenld.
Faptul cd orice individ normal nu poate exista in afara unei
societati ori a unei comunitdli reprezintd - in sociologie, cel pulin -
lm truism. Instinctiv sau deliberat, fiecare membru al speciei Llmane
se ocrotegte pe sine prin raportat'e la o anumitd colectivitate. Prin
rurmare. aceasta din urmd este mai importantd decAt existenta
individuald, deoarece conditioneaza inevitabil rnodul de a fi al celor
care intra in componenta ei. Tot la un truism sociologic ar trebui sf,
ajungem gi atunci cdnd ne referim la institutii: grupurile i9i
ordoneazd funclionalitatea qi iqi asigura continuitatea numai dacd
igi construiesc o serie de constante organiza{ionale pe care le
numim institu{ii.
De aceastd data. insd. adevdrul nu mai este chiar atdt de
evident: indivizii concrefi lasi irnpresia ca sunt preocupali mult mai
mult de starea personala decdt de ceea ce se petrece cu ceilalli
actori ai mediului lor. in realitate, ei nu fac altceva decdt sa
exerseze scheme de viala preconstituite, mogtenite, institulionalizate
sau socialmente validate. Altfel spus, ei se nasc intr-un mediu cu
institLrlii specifice de o vechime mai mare (farnilie) sau mai micd
(grr.rparea politica, cdminul cultural), cu efecte mai impozante (gcoala)
sau mai pulin impresionante (gezatorile), cu antrenare sociald mai
largd (biserica, hora) sau mai redusi (cArciuma, cluburile) etc.
D. Gusti, ca un apropiat al sociologiei franceze
durkheirniste, a fbst receptiv la ideea lansatd de P. Fauconnet 9i M.
Mauss care sugerau ca qtiinla despre societate nu este altceva dec6t
124
Sociologitt rurul ul ui tradiqionul romiinesc
o ..gtiintd a instituliilor sociale"l'u. De aceea. in monografiile sdtegti
el a surprins atdt tipurile de institulii, pe care le-a delimitat special
in capitolul .,Unitdli gi subunitafi sociale", cAt gi procesul obiectiv
de institutionalizare a funcliondrii comunitdlii rurale. Fiecare dintre
instituliile desemnate in planul lui de cercetare poate fi considerati
o unitate sociala qi ar fi meritat o abordare de sine stdtitoare.
Totr-rgi, in raport cu unitatea rezidenfiala sdteascd acestea nu sunt
decAt sLrbunitdli cor-rcrete, dar gi complementare intr-o existenta de
tlp slstelnlc
In consecin!6, satul este inleles ca o cuprindere de subunitdli
institulionale primare (pe care indivizii le mogtenesc qi le primesc
prin socializare gi integrare: gezdtoarea. hora, ceata de apartenenld.
obiceir,rrile etc.) gi secunclure (pe care indivizii ingigi qi le creeazd
potrivit imperativelor funclionale curente: partide politice, cluburi,
cimine culturale, premilitarie etc.). In timp ce prima categorie de
institutii pistreazi multe caracteristici tradilionale, iar cunoa$terea
lor presupune Lrn demers etno-sociologic, cea de a doua se referd la
probleme rurale de strictd actualitate gi, deci, revendicd o
cunoagtere sociologicd.
Lucrarea noastrd, ca oricare alta axatd pe prdbleme ale
soc i o lo giei ruralului romdnesc tradilional, poate valoriza r ez:ultatele
cercetdrilor monografice din perioada interbelicd - mai ales datoritd
faptului cd acestea au referin{e consistente asupra unor fenomene
socio-culturale aparlindnd trecutului apropiat gi indepdrtat al
comunitAli I or sategti.
Ilt'Vezi M.
;i P FaLrconnet. Mauss, Soc'iologic
Editions de Minuit. l']aris. 1969.
25
 Dumitnt STAN
l.Rela{ii intle rude de sAnge gi rudenii spirituale.
X. Rela{ii 2.Relalii: simpatice, in familie, intre vecini, intre
stipdni gi servitori. Opinia publica.
3.Relalii cu satele invecinate gi cu oragul.
4.Relafiile cu cei plecali din sat.
Nevoia de celalalt ii determini pe oameni sd intre in diferite
tipuri de rela{ii Ei. in funclie de ceea ce oblin din astfel de legdturi,
sd formeze grupuri mai mult sau mai pulin stabile. Satul este cea
mai raspAndita gi cea mai stabill formd de agezare umandlrT pentru
cea mai mare parte a globului. Aceastd coplegitoare prezenld'
grupala ne determind si identificam in interiorul ei formele
relalionale specifi ce, profunzimea raporturilor interumane, dinami ca
legf,turilor etc.
D. Gusti a fbst impresionat mai ales de constanla qi
naturaletea relaliilor sociale gi interpersonale din satul romdnesc.
Ca atare. in planul de cercetare monografici el gi-a propus sd
delimiteze rela[iile pe orizontald (intre rezidenlii vecini, intre
familii, intre comunititi rurale de acelagi rang) gi pe verlicalii (in
cadrul familiei, intre stapdni gi servitorii lor, intre sat gi oragul de a
cdruirazd de influenta-este afectat). Chiar din modul in care tipurile
de rela{ii sunt menfionate in planul monografic ne ddm seama de-
faptul ca D. Gusti a asociat relaliile comunitare cu mediul rural gi
rela;iile societale cu mediul urban ori cu spafiile sategti in care
oragul exercitd o mare presiune. Agadar, a studia satul din
perspectiva relaliilor comunitare, pe care acesta le reproduce cu
"t T.P Sirnion, Geoeconontia Terrei, vol. I, Editura Dornino, Tirgovigte, 1997,
p. 150 gi urrn.
t26
Sociologiu ruralului tradi1ionnl romfrnesc
perseverenld, presupune, inevitabil, analize asupra relaliilor
intral-amiliale, asupra rela!iilor generate de diferite genuri de
inrudire gi asupra relaliilor de vecindtate.
Cunogtinlele oblinute despre tipurile de relalii comunitare
sunt asemdndtoare in mare mdsurd at6t pentru satul tradilional, cdt
gi pentru cel actual. ceea ce reprezinLd. gi argumentul fundamental
in justificarea marii stabilitdli a acestei unitali reziden{iale.
l.Procesul de emigrare gi imigrare.
XI. Procese 2.Procesul de emigrare in S.U.A. 9i Canada.
3.Procesul de urbanizare.
4.Transformdrile structurii sociale ldrdneqti.
Toate spaliile socio-culturale au tendinla de a-gi pdstra
individualitatea. In acelaqi tirnp, ele sunt tentate gi de ceea ce ar
putea obtine prin preludri (mai ales de ordin material) accesibile in
zonele de contact. Din acest motiv. se produc deplasdri ale populaliilor
de tipul emigrafiei, imigraliei, remigrafiei, navetismului etc. Cdnd un
spaliu rezidenlial ajunge sd funclioneze pe baza unui model socio-
cultural extern Ei, deci, nespecific, spunem despre acesta cd suportd
Lrn proces de restructurare sau de reasezare idenlitard. Un astfel de
proces se realizeazd. pe orizontalh, intre unitalile reziden{iale de
acelagi tip: sat - sat. ora$ - ora$ qi pe venicala. adica intre sat gi orag.
In aceastd ultimd variantd, imprumuturile gi transferurile socio-
culturale se direclioneazd \n special de la oraq cdtre sat, iar
consecinla esenliald pe care o antreneazd esle urbanizareq ruralului.
Cu alte cuvinte, unitatea sociali sdteascd igi schimba natura
- dup[ cum spune D. Gusti: ,,se ordgenizeazd" - ceea ce inseamnf,
o noud opticd in valorificarea cadrelor (naturale gi sociale), o noud
ierarhizare a manifbstdrilor, o altd productivitate a acestora,
rea$ezarea sistemuh,ri de institttlii sociale gi modificarea profundd a
formelor de derulare o relaliilor interumane. Asemenea
t21
 Dumitru STAN
transfbrrndri au loc in ritmuri diferite in cadrul tuturor unitatilor
sociale gi se sintetizeaz6, in diferite tipuri de procese sociale. ca
atare. atunci cdnd unitdlile sociale teritoriale sunt stabile, ele
reproduc acele procese sociale care le conservd starea identitatea;
Ei
dimpotrivd. atunci cdnd unitdlile sociale sunt instabile, procesele
lor sociale se axeazd preponderent pe gdsirea unei noi formule de
existenfa stabila prin reagezarea structurilor qi functiilor sociale.
In opinia noastrd, D. Gusti a vizat in vastul sdu plan de
cercetare sociologicd a satului romanesc at6t procesele de dinamicd
's'oc'io-t'trlturulci menfionate in mocl explicit: mobilitate spatiald,
urbanizare. redistribuirea populatiei in ierarhia corpului social etc.,
cdt gi aspectele de s'tnticir socio-culrurutld. Acestea din urm6 sunt
implicite intenfiei investigative deoarece, pentru a le putea cunoagte
pe cele dintai este necesard cunoagterea prealabild a antecedentelor
lor; altfbl spus, dacd avem inforrnafii despre ceea ce este relativ
static in cadrul proceselor sociale. inlelegen-r mai bine profunzimea
schimbdrilor curente supclrtate de acestea.
D. CARACTERIZAREA SOCIOLOGICA A DRAGU$ULUI
Aceastd parte a demersului monografic gustian trebuia si
cuprinda analize cantitative gi calitative asupra variabilelor aferente
celor unsprezece dimensiuni cuprinse in proiectul- inilial.
cercetarea nll s-a finalizat, insi, cu elaborarea unei lucrdri ample
care sd interpreteze gi sd integreze toate problemele r.rrmdrite prin
planul aplicat pe teren. Totugi, ea s-a concretizat in serii de analize
pafiiale intre care amintim: ,,Credinfe gi rituri magice" ($t. Cristescu),
,,Reprezentarea cerului" (I. Ionicf,), ,,structura economicd a satului"
(Al. Barbat), ,,Tipul antropologic" (F. Rainer), ,,Unitdfi sociale" (T.
Herseni), ,,Demografia gi igiena populafiei" (D.C. Georgescu),
128
Sociologiu rurul ului trudilionnl romfrnesc
..lmpodobirea portilor. interioarelor. caselor. opinii despre frumos"
(Al. Dima).
Dacd pornim de la teoria monografica gi de la planul
monografic prezentale anterior. de la acliunile desfEgurate pe teren
de echipele monografice ori de la rezultatele analizelor etno-
sociologice realizate de cei care au efectr,rat cercetdrile, ajungem la
cAteva concluzii surprinzitoare:
a. Cea mai mare parte a planulr-ri de cercetare monografici
vizeazd aspecte care {in mai curAnd de trecut, de momentul
tradilional al existenfei satului, decAt de problemele de strictd
actualitate din viata acestuia.
b. Alegerea satelor de cercetat ,,s-a licut dupa gradul lor de
pdslrare, de puritate tipicul, specilicul romuncsc fiind proporfional
determinate de gradLrl de depdrtare fa{a de centrele industriale... Cu
cAt satLrl este mai f-erit de inflLrenfa oragului, cu atAt are o mai mare
putere de conservare. cu atAt mai mult este el purt[torul purilalii
etnice si al traditiei nalionale"lls.
c. Problemele de sociologie - gi, in special, cele de
sociologie rurald - sunt abordate de autorii cercetdrilor monografice
intr-un mod caracteristic mai curind pentru etnografie. Campaniile
monografice au favorizat strAngerea unui imens rnaterial etnografic,
dar. in opinia lui P. Andrei. acesta ,,nu este altceva decdt o sumd de
constatdri gi de descrieri sau nigte' interesante date concrete".
Intrucdt ir-rformafiile astfel dobAndite nu sunt utile ,,pentru
ldmurirea unor probleme generale care preocupd sociologia... ele
rimin numai cercetiri de s'ociografie"t t') .
"t O. BAdinu. Dimitt'ie Gusti Contrihulii la L'unodltcrcu ctperei ,yi activiteilii
sole, Editura Stiintifica, Bucureqti, 1965, p. 127.
"'' P. Andrei, Soc'iologie generulci, Editura Scrisul Rorndnesc, Craiova, 1936,p.297.
t29
 Dumitru STAN
d. Oricdte ac\ze ar f-r aduse metodei monografice ea rdmdne
o cale extrem de eficace in investigarea ruralului, in general, gi, mai
ales, a satului tradilional romdnesc. Dupa pdrerea noastrd,
cercetdrile monografice organizate de D. Gusti sunt importante gi in
prezent prin cel pulin doud aspecte: pe de o parte, pentru
" forlei sociale"l2l.
informaliile etnografice ,, colectate despre satul
tradilional' (altfel, multe dintre aceste informalii ne-ar fi lipsit
astdzi), iar pe de alta parte, pentru metodo pozitivd prin care a
inlesnit accesul la informafii credibile.
e. D. Gusti qi adeplii sdi au injeles monografia,tca sistem
de sociologie gi, simultan, instrument de lucru, care face posibila
confruntarea sistematica dintre teorie gi realitate, un mijloc simplu
de cunoastere integrald ;i amdnuntitd a realitiiyii (subl. ns.), ftrd
cle care sociologia ca gtiinla nu este posibild"l20. La cdliva zeci de
ani dupa ,.momentul Gusti" din istoria sociologiei ( rom6negti gi,
chiar, mondiale) putem spune ci, fErd monografie, aceastd gtiintd ar
fi existat, dar, cu siguranld, ar fi fbst mai sdracS.
4.5. srsrsnrsMUL - vARIANTA TEoRETtcA $r METoDoLoctcA
oPTIMA pentru analiza satului romf,nesc traditional. O societate,
oricare ar fi ea, este neomogend prin simplul fapt cd pdrfile cele
mai mici care o compun (indivizii) sunt diferite. Fiecare individ, ca
parte a societalii, deline o ,,for!d sociald" care depinde de forla
fizicd pe care o posedd, de frumuselea cu care este inzestrat, de
inteligenla pe care o probeazd, de capacitatea de concentrare
intelectuald de care este capabil, de nivelul de cunoagtere gi culturd
la care accede, de experienlele asimilate, de performanfele pe care
le-a atins. de importanla grupului social din care face parte (familie,
r2u
5t. Costea (coord), Istoria sociologiei rontdneSti, Editura Funda{iei ,,Romdnia
de mdine", Bucuregti, 1998, p.292.
r30
Sociologiu rurcl ului tradiTional romfrnesc
clasd sociald, bisericd, partid, organizafie), de valorile la care se
raporteazd, de bogifia materiald pe care o are la dispozilie, de
prestigiul personal sau social cu care este gratulat, de funcliile gi
rolurile pe care le exercitf, etc. ,,Este, probabil, imposibil sd
enumerdm. fbrd sa omitem, toti factorii care intervin in definirea
romdnesc
Despre multitudinea factorilor care il definesc pe individ
spunen cd fortneazd .,forta social6" a acestuia din cel pulin doua
motlve:
a. Mdrimea fortei s-a construit, in cea mai mare parte, din
elemente primite in mediul socio-natural de apartenen{d. Ca atare,
orice actor uman este dependent de ceea ce se afld in afara lui, mai
ales in imediata lui apropiere gi de capacitatea de selecfie pe care o
demonstreazi atunci cAnd se orienteazd in cAmpul de oferte.
b. Exercitarea.fbrlei se face prin acte care sunt confirmate
sau infirmate socialmente gi. in consecinfd, orice persoand igi afla
cuantumul forlei definute numai dacd este integrat[ unui grup. Mai
rnult, datoritd relaliilor cu ceilalli membri din grup, elementele
fbrlei sociale stapdnite de individ devin mai numeroase, iar gansele
lui de viald sporesc. Putem spune, deci, cd unitatea funciionala a
unor actori diferili este beneficd pentru fiecare actor in parte, dar
mai ales pentrLl grupul societal. Acesta din urmi igi constituie, la
rAndul siu, o .,forti sociali" superioard tuturor membrilor sii prin
faptul cd stocheazd gi selecteazd. valortle culturale individuale de-a
lungul a lbarte nrulte genera!ii.
Fala de mirimea fortei sociale sintetizatd in memoria
culturali a societ[fii, individul nu se poate situa decdt pe o pozilie
de inferioritate. Prin urmare, ceea ce la nivel individual pare
'2r Apud Cl. Javeau, Leqr,tns de sociologie, Meridiens Klincksieck, Paris. 1986,
o. l7l.
t3l
 Dumitru STAN Sociologia rurnl ulni trili1ionnl romfrnesc

nerealizabil, la nivel de ansamblu social devine ,,obiectiv implinit" tielalia .,necesit61i fundamentale primare" -,.rdspunsuri
sau, mdcar. posibil de realizat. culturale"r2l a fost prezentdin toate societdlile deoarece intotdeauna au
Sociologul american T. Parsons consideri cd, din necesitili existat trebuinle qi forle mai mult sau mai pulin adecvate de
acfionale. indivizii formeazd,,grupuri masive" sau sisleme sociale. rezolvare a acestora. Starea unei societali depinde de varietatea
Orice sistem social reprezintd o ,,pluralitate de actori individuali insuficienfelor ei. de mdrimea presiunii exercitate de tipurile de
incluqi intr-un proces de interacliune care se deruleazd, inlr-o nevoi ale memblilor care o contplllt, dar gi de calitatea soluJiilor
situalie af-ectdta de proprietAti fizice. Actorii acestuia sunt motivali inventate de oameni pentru a slibi energia coercitivd degajata de
in funclie de tendinfa oblinerii satisfactiei maxime, iar situalia lor cele dintAi. Atunci cAnd rlspunsurile culturale intdrzie sd apard, sau
este deflr-rita qi nrediatd prinlr-ttn sistent de sirlboluri organizate de cAnd consecinlele lor nu sunt concordante cu necesitalile
cultura din care lac parte"'--. existenliale, societatea ajunge' in stare disfunclionald, iar sistemul
Pentru a in{elege ce inseamnd in conceplia lui T. Parsons social tinde spre dezagregare.
,,situalie afectatd de proprietdli fizice" este necesar si facem apel la Prin urmare. necesitdlile .fundamentale ale unui sistem
distincfia dintre^,,trebuinfe" gi,,rlspunsuri culturale" aferente social (sau ceea ce trebuie neapdrat satisfdcut) reprezintd ./itncliile
satisfacerii lor. In acest sens, B. Malinovski delimita direcliile
acestuia. iar vuriunlele de rdspuns folosite de actori in acest scop
esenliale spre care indivizii gi grupurile iqi indreaptd for{ele de care
formeaz-d c'ontinulul strttclrtrilor s'i:;lemului respectiv. De pildd,
dispun gi,stabilea un numdr de qapte raporturi funclionale dupd cum
trmeazd,'": ,,nutrifia" identificata de B. Malinovski drept necesitate
fundan-rentald constituie Junclia de subzistenld, care este
Necesit5{i fundamentale Rispunsuri culturale implinitd, in mod normal, in urma activitalilor domestice din
Drimare ,.gospoddrie"; ,,inmul1irea" indivizilor reprezintd .func{ia de
|. nutritie l. eospodarie perpeluare a speciei. iar in acest sens sistemul social a generat
2. iurnultire 2. ruderrie forme culturale numite,,cisdtorie",,,familie",,,rudenie" q.a.m.d.
3.comod itate 3. locuin{5 Dacd analizdm socielatea din perspectivd sistemicd, atunci
4. sisurantd 4. aodrare ajungem, inevitabil, la cdteva constatdri pe care le prezentdm in
5. rniscare 5. activitate
cele ce urmeaz6.
6. invdtare
6. crestere
7. isiend
L. Sistemul social nu este altceva a..at
organizarea
7. sdrritate
structurald gi funclionalS a societdlii. O unitate sociald teritorialS de

'tt T. Parsons, Eldmenl.s pour une sociologie de I'action, Plon, Paris, 1995, P. 47.
,2u
r23
B. Malinovski, Une thriorie scienti/ique de la arlture, Parrl-Painlevd, Paris, vez.i si E. Zarnfir. Moclelul :si.slemic in sociologie;i anlropologia cullurald,
| 968, o. 78. $tiintifica. Bucuregti. 1975, pp. 103-105; I. lonescu, D. Stan, Elemente
Eclitr-rra
de sociologie. Editura Universitdlii,,Al. l. Cuza" laqi. 1997' p. l7l 9i urm'

t32 r33
 Dumitru STAN
tipul tradilional. datorita existenlei relativ autarhice pe care
satr-rlui
a exersat-o mult timp. poate fi etichetata drept sistern social. Dacd
ii recunoaqtem aceasta identitate, atunci, implicit, atestdm faptul cd
a de{inut structuri 9i funclii specifice.
b. Structurile sociale par secundare in raport cu func{iile
sociale intrucAt ele se constituie ca urmiri ale solicitdrilor de ordin
functional. Pe aceast[ linie explicativd se situeazd gi sociologul C.
Zamftr atunci cAnd afirrnd c[ ,,elementele componen{e ale unui
sistem interacfioneazd multiplu; relafiile cauzale simple sunt
inlocuite cu o cauzalitate multipl[, circulard, completath cu circuite
de feed-back gi procese de echilibrare complexd. Starea la un
moment dat a sistemului este, in consecinld, rezultatul acestor
multiple interacfiuni. iar nu o stare stabila care se menline prin ea
insdgi. Structura nu mai este privitd aici ca o configuratie stabild a
sistemului, ci ca un pattem al interacliunii elementeloi sistemului"l25.
Aga se explica de ce in cadrul comunitdlilor salr societdlilor cu
trdsituri sistemice. fenomenele de dinamicd au loc inclusiv atunci
cAnd ele refizd orice modificare a schemei de viafa. De pildd, in
satul rorndnesc tradilional schimbf,rile s-au produs lent qi pe fondul
prejudeciJii potrivit cireia innoirea nu este altceva
degenerare, egec $1 indepartare regretabiln de modelul cultural
instituit de strdmoqi
t15
C. Zanfir, Spre o porucligmd a gdndirii sociologice, Editura Cantes.
1999,p. ll4.
'O cornurritate (sisternicd) de dirnerrsiunile unui sat poate fi, la nevoie.
transformatd radical intr-un interval scurt de tirnp gi in afara voin{ei rnenrbrilor
ei. O asemenea schirnbare galopantd nu se poate produce 9i in privin(a unui
sistern precum poporul. Prin urtnare, etnicitatea rimdne un aspect de foarte mare
stabilitate. Totugi, nici in acest ultim caz nu este vorba de imobilism total:,,un
nealn nu e niciodatd o realitate inchisi, sfArqiti, ci o realitate vie ; ... destinul unui
nealn nu e dat odatd pentru totdeauna, el se actualizeazd problematic pentru
fiecare generalie $i.pentru fiecare orn" (M. Vulc6nescu, op.cit.,p. l6).
134
Sociologiu rurilului trtdilional romfrnesc
c. Pentru a rezolva funcliile sistemului social, structurile
acestuia trebuie sa fie dispuse intr-o ordine anumitd. intrucAt
funclia tinde si se reproducd de la o etapd la alta, ordinea de
a$ezare a elementelor structurale tinde, la rdndul ei, sa rdmAnd
aceeagi. Din acest motiv structurile societdlii par sd fie invariante,
,,niqte totaliteti avAndu-gi legile lor"l26. Totugi, dacd analizam
componentele sistemului pe perioade mari de timp, atunci suntem
nevoili sd acceptdm ideea cd, treptat, apar diferen{e structurale
stadiale, iar in loc de ,,constante structurale" ar trebui sf, vorbim
mai ctrrAnd de compatibilitatea reciprocci a pdrlilor sistemului. Cu
cAt aceastd compatibilitate este mai mare, cu atdt sistemul social
este mai echilibrat gi cu atdt nevoia acestuia de arealiza schimbarea
este mai micd. Aga s-a intdmplat in satul romAnesc tradilional care
a beneficiat de o coeziune structurald atdt de mare incdt afirmatia cd
el a reprodlls mereu aceleagi structuri (economice, organiza[ionale,
politice, juridice etc.) timp de multe secole are forla unei evidente.
Dac5, dimpotrivd, interpretdm componentele satului tradilional din
perspectiva ruralului actual, ajungem lesne la concluzia cd multe
decdt dintre structurile traditionale pot fi etichetate ca inutile sau, in cel
mai fericit caz, ca neadecvate la situafia funcfionala. intrucAt nu
mai trdim intr-un mediu tradilional gi, deci. nll avem cum sd-i
cunoaqtem direct configr,rralia. ordinea structurald, nu ne rdm6ne
Iaqi, decdt sd stabilim lanlurile de de-structurdri, re-structurdri gi
raliunea practici a pdstrdrilor ori schimb[rilor structural-
functionale din cadrul acestuia.
d. Funclia sociald este ,,contribulia pe care o aduce o
activitate parliald la activitatea totald din care prima face parte.
Funcfia unei anumite tradilii sociale, spre exemplu, constd in
126
J. Piaget, Structuralismul, Editura $tiintifica, Bucuregti, 1973,p. 129.
ti)
 Dumitru STAN
contribufia sa la viala sociali totalf,, adicd la funcftonarea
sistemului social total"l27. Sunt situalii in care acelagi obiectiv al
vielii sociale poate fi realizat pe mai multe cdi: spre edificare
amintim cd, in satul tradilional romdnesc, imperativul funcfional al
ordinii sociale era atins cu ajutorul moralei, religiei, justiliei sdteEti
sau domnegti etc. Aceastd funcfie, la fel ca oricare alta din sistemul
social, cuprinde doud parfi: prima dintre ele are rol energetic,
mobllizeaza societatea sd descopere cdt mai rnulte variante
structurale Si sd instituie un nivel minim de rezolvare a unei nevoi,
iar cea de a doua, exercitd rol informativ. de barometru sau de feed-
back intrucdt stabilegte cdt qnume s-a rezolvat din ceea ce era
necesar. Atunci cAnd funclia se realizeazd' la un nivel minim de
intensitate. atdtea cAt gi mediul ei se perpetueazd;incaz contrar, ea
dispare pundnd in pericol ins[gi existen{a sistemului social. Acest
deznoddmdnt mai poate fi amAnat sau chiar evitat prin intervenfia
compensatorie a unor structuri alternative lilsau a unor func\ii
alternative.
e. Modalitd{ile concrete de organizme a grupurilor prin care
ele rdspund unor nevoi funclionale interne, reprezintd structurile
,sociale. ir-rtre funclie gi structura aferentd acesteia poate exista o
corespondenfi univoc[ in sensul cd existd numai o singurd cale
funclionald qi numai un singur element care sd poarte funclia. in
comunitatea traditionald romdneascd; spre exemplu, era aspru
condamnati (ajungdnd pdnd la ,,lapidare") relalia sexuald in afara
familiei gi cdsdtoriei. Legdturile extraconjugale echivalau cu
,.moartea sociali" a celor implicali, chiar dacf, ele rdspundeau unor
cerinle firegti de ordin biologic. Complicarea funcliei sau cre;terea
'2t A. Radcliffe-Brown, Struchtre et fonction dans la sociiti primitive, Editions
de Minuit, Paris, 1968, p.261.
r36
Sociologit ruralului tradilional romrtnesc
dificultalilor in satisfacerea ei a determinat sistemul social sd
diversifice grupul structurilor, adicd si gdseascd substitute gi
echivalente structurale. Se ajungea, astfel, fie la optimizarea
ftrncliilor farniliei, fie la realizarea lor cel pulin la un nivel minimal.
Numai a$a se explicd de ce mediul rural tradilional romdnesc, atdt
de restrictiv din punct de vedere moral gi religios, a ajuns si
accepte cdsdtoria exogamd, recdsdtoria rapidd gi si tolereze unele
situatii adulterine.
f. Potrivit ,,teoriei generale a sistemelor", societatea nu
poate fi decdt un sistem deschis, dinamic, dar gi cu capacitate de
autoreglare. ,,La fel cum caldura dintr-o odaie este reglatd cu
ajutorul unui aparat termostatic, tot aqa socialul poate fi conceput
ca un sistem de bucle retroactive care leagd gi regleaza variabilele
de iegire qi variabilele de intrare"l28. Agadar, sistemul social tinde
in permanenld sd oblina starea de echilibru, iar acest fapt nu
exclude ca el si impund funclii distru.ctive (precum rdzboiul de
agresiune, pedeapsa cu moaftea, suspendarea drepturilor civile etc.)
sau sd rnenlini in componenla lui strucluri care sd nu poarte nici o
funclie.
g. Echilibrarea sistemului nu trebuie judecata doar prin
raportarea la efectele fieclrei furnc{ii in parte. Aga dupd cum existd
o complementaritate slructurald, la fel trebuie sd recunoagtem
e xi s I e n I a c o mpl e rn e nl o r i t it I i i int r e .func I iil e s i s t e mului,s o c i al.
Privind spafiul comunitar din aceasti perspectivd, putem se
infelegern de ce indivizii gi grupurile care nu au la dispozilie
anumite slructuri gi nu realizeazd. o funclie precisd, nu sunt
clasificafi ca anormali din punct de vedere socio-cultural. Stadiul
'" M, Lallement, Istoria ideilor sociologice, vol. ll, Editura Antet, Bucuregti,
1998, p.87.
tJt

Dumitru STAN
evolu{iei mediului social impune o structurd ca avAnd rolul cel
mai important Ei o funclie cu statut vital. Numai atunci cAnd
actorii vielii sociale nu-gi aproprie structura dominantd gi funclia
indispensabila, ambele delindnd intdietatea prin voinla colectivitAlii, ei
slrnt stigmatizati gi considerali ca agenli ai dezechilibrului
grupal. Aceastd caracteristici a sistemului social poate fi ugor
identificata in cadrul satului romdnesc tradilional: ldranul putea si
nu aiba structuri materiale de tipul uneltelor, pdmdntului,
mijloacelor de transport etc., dar sub nici o formi nu putea fi
etichetat ca normal daci nu de{inea o locuinla; cAt privegte
realizarea funcfiilor, aceluiagi actor ii era ingdduit sd nu aib[
copii (rnulli sau deloc), sd nu-gi procure in totalitate elementele
materiale ale existentei, sa aibi fluctuatii in manifestarea morald
etc.. dar nu i se accepta abaterea de la apartenenla religioasd,
nerespectarea s6rbdtorilor q.a.m.d.
h. Structurile sistemului social sunt mult mai numeroase 9i
mai dinamice decAt funcliile. Cu riscul de a nu fi in consens cu
teoriile sistemismului clasic, trebuie sd spunem cd existd structuri
slatice care s-au transmis de la o etapa la alta a evoluliei societdlii,
insd. forma lor nu a rdmas aceeaEi. De pildi, conducerea societalii
actuale difera enorm de cea din societatea tradilionald. Ca instanld
structurald, in ambele cazurT vorbim de individ sau de un grup
conducdtor. Practic, insd, structura institu!iei conducdtoare este
alta. Ceea ce s-a reprodus cu adevdrat este funcfia de realizare a
conducerii.
i. Functiile sistemului social sunt ,,for!e in acliune nl29
Altfel spus, existen(a structurilor nu are rost at6t timp cdt ele nu
sunt mobilizate sd. se manifeste intr-un mod dezirabil. Ar fi o
Paris, 1978, p' 22'
'2' Cl. Rividre , L'analyse dinamique en sociologie, P.U.F.,
r38
S oci o I og i n r ural ul u i t rndi 1io nal ro mdnesc
situatie similard celei in care locuitorul ruralului are o mare
proprietate funciard (structura), dar nu o foloseqte pentru a produce
bunuri (/uncyiu). Dac[ infelegem aceste for{e ca stimulente sau
provocdri pentru structurile sisternului social, atunci ne putem
explica rnodul in care societatea gi-a imboga{it funcfiile 9i a
cunoscut mai multe stdri (arhaic6. tradilionala. rnodernd,
postmodernd). Prin Llrmare, nu numai structurile, ci 9i funcliile
iistemului social cunosc modificiri, in raport cu imperativele
curente care stau Ia baza existen{ei formafiunii grupale. Totuqi, in
conceplia sociologului T. Parsons, indiferent de treapta de evolulie
atinsd de sistemele sociale, acestea reproduc palru imperative
30'.
funclionale primaret
. adaptarca - sistemul social extrage resursele necesare
Supravieluirii lui din mediul natural in care este situat;
. atingerea scopurilor - sistemul social ifi propune,
inevitabil. obiective de' realtzat 9i iEi construiegte
mijloace adecvate de apropriere a lor;
o integrarea componentelor parJile care alc[tuiesc
sistemul social se coreleazi' se coordoneazd reciproc
deoarece numai din convergenfa lor funclionald renitd
stabilitatea lui;
o constituirea tmor pattern-uri care sd ofere identitate sau
personalitate culturald sistemului social, care si
controleze modul de satisfacere a celorlalte imperative
funclionale qi care, in ultimi instanfd, sd perpetueze
tipul de civilizaliel3r.
Press, New York, 1951' p' 29'
'tu T. Parsons, The Social System, Free
'i' Vezi si R. Benedict, Echantillons de civiliscttion, Gallirnard, Paris, I950.
139
 Dumitru STAN
Raportate la aceste imperative, toate structurile sistemului
social apar .,intr-un context de contract"l12, afirmd adeplii
hiperfunctionalismului sociologic. in ultimd instanld, acegtia susfin
ur-r pnnct de vedere care corespunde unei societali cvasi-pragmatice
gi care nu se aseamdnd^ decdt in parte cu sistemul social din satul
traditional romAnesc. In cadrul acestuia din urm[, ..starea de
natlrrd" a caracterizat atdt structurile, cAt gi functiile comunitare
determinArrdg;ne, astfel. sd-l inclr.rdem in categoria .sistemelor de
interac'liuncl33. Familiile, vecindtdlile, tipurile de cete etc. sunt pdr{i
cu funclii specifice. incluse suprasistenrului numit ,,sat tradilional"
care are, la rAndu-i, o trnalitate extrem de clard: guruntqrect
continuii ct normctlitdlii .socio-culturale penlru membrii sai.
j. Funcliile sistemului social sunt preponderent reziduale,
afecreazd nivelul sensibilitdlii actorilor (prin starea de confort sau
de disconfort pe care acegtia o traiesc) gi mai pulin ralionalitatea
acestora. Din acest motiv spunem ca funcliile sunt bogate in
energie; ir-r schimb. structurile sunt forme culturale care nu-gi au
rostul decdt ir-r mdsura in care genereazl, satisfacfii. suf'erind in acest
scop transfbrmari succesive gi reechilibrari periodice. Totodati,
starea structurilor ii determind pe indivizi sd, coopereze, sd-gi
't2 Cf. R. Boudon, EJecre perverse Si ortline.socitrlci, Editura Eurosong & Bouk,
Bucuregti, 1998, p. 289.
''''' fn sociologie. se opereazd, distinclia dintre sisternele finaliste gi cele de
interactiune: .,sisternele tlnaliste sunt acele sistenre a cdror organizare gi
dinamich vizeazd indeplinirea unei finalitali gerrerale exprese, prin convergen{a
functiorrald a uuei rnultirri de acliuni".,,sisternele de interactiune sunt formate
din rnai nrulte subsisteme, de regulh, finaliste, in care apar interac{iuni specifice,
ce genereazd un anumit echilibru. IntrucAt sistemul de interacliune este rezultatul
interdependen{ei mai multor sisterne orientate finalist, acesta apare ca un
suprasistem (sistern de sisteme)". Cf. D. Otovescu, Probleme /undamentale ale
sociologiei. Editura Scrisul Romdnesc, Craiova, 1996, p. 189.
t40
Sociolqgiu rurul ul ui troditionnl romftnesc
transmitd unii altora solufii privitoare la calea optimd de realizare a
funcfiilor. o asemenea opticd asupra structurilor gi funcliilor
sistemului social ne conduce la concluzia cd structurile sunt bogate
in informafii gi ra{ionalitate gi pot fi interpretate ca dovezi ale
istoriei culturii unui spaliu gi ale capacitdtii societatii de a-gi realiza
funcfiile. Mai sintphl spus. funcfia reprezintd, pentru un grup,
efectul a ceea ce el trebuie sa solutioneze, pe cdnd structura este
organizarea, actiunea. elementul etc. care genereazi efectul
concret. Este logic sd inlelegem raportul dintre funclii gi structuri in
aceastd succesiune determinativd: mai intdi se impune nevoia,
trebuinfa de ceva (funcfia) gi ulterior apare calea aferentd de
rezolvare (structura). Nr-r excludem situatia determirrativd inversh
(de la structuri la functii), insd, istoria culturii gi civiliza{iei in
general ;i cea a satului romAnesc in particular ne oferd, cu puline
excepfii, argumente incontestabile pentru varianta propusd inilial.
k. Cu cAt func{iile unui sistem social au o energie mai mare,
cu atdt variantele structurale aferente acestora vor fi mai numeroase gi
cu atdt raportirl dintre funcfii gi strr.rcturi se ordoneazd, determinand,
irnplicit, ierarhizdri ale comportamentelor sociale gi ale subsistemelor
societalii. Spre exemplu, asigurarea mijloacelor de subzistenfd este o
func(ie mai imporlanta decdt cea privitoare la refacerea capacitdlii de
muncd. Aceastd ierarhizare funclionala a impus subsistemul loisir-ului
ca infbrior subsistemului economic. Exemplificarile ar putea continua
pi, finalmente, am ajunge la concluzia cd subsistemul educatiei este
superior celui juridic, ci subsistemul politic se supraordoneazi celui
referitor la morald g.a.m.d.
Conceptia sistemisti asupra societdlii este utild in
cercetarea satului rom6nesc traditional intrucdt principiile teoretice
ale sistenrismului sociologic favoizeazd delimitoreu structurilor,
./unctiilor rurulului truclilionol si inle.sneste consrruireu unui model
l4
 Dumitru STAN Sociologio rurol ului trsclitionnl romAnesc

de invesligare a obiectului. in opinia noastri, pentru a stabili Conceplia sistemist[ asupra societ[lii ne ofienteazd,
problernatica de cercetat pornind de la aceast[ opliune teoreticd gi demersul pozitivist asupra satului tradilional gi prin faptul cd ne
rnetodologicd se poate proceda in doui modalitali. ajutd in construirea unei paradigme de inve.rtigare. Beneficiind de
a. Evidenlierea func{iilor pe care le indeplineSte satul aclual o astfel de schemd de analizd, gi interpretare,' gansele preciziei
gi, plecdnd de la acestea, descoperirea structurilor care ii satisfac intreprinderii noastre sporesc: se realizeaz\, o mai bund seleclie a
exigenlele funcfionale. IntrucAt structurile sunt mai mobile decdt problemelor, se micgoreazd riscul de a pierde informalii gi subiecte
tuncfiile, trebuie continuat demersul prin reconstituirea semnificative, se eviden[iazd, cu mai multi ugurinfd natura de
componentelor tradi[ionale ale satului care implineau inainte de sistem a satului traditional romdnesc etc.
intrarea in secolul al XIX-lea acelaqi set de func{ii, precum cel din
zilele noastre. Aceastd variantd are doui mari neajunsuri: pe de o
parte, ne determind s[ omitem o serie de funclii care in perioada
traditionald erau manifeste gi actualmente sunt doar latente ori au
dispdrut. iar, pe de altd parte,- ne forleazd sI omitem analiza multor
structuri aferente functiilor tradifionale necuprinse in planul
cercetirii pentru cd nu mai sunt imperative in sistemul rural prezent.
b. Stahilireq componentelor s'istemului social tradiyional
prin apelul la toate categoriile de izvoare pentru ca, ulterior, sh fie
deduse funcliile pe care le purtau acele componente. $i in acest caz
existd doud inconveniente: pe de o parte, este vorba despre
imposibilitalea de a inventaria toate struclurile datorita insuficienlei
izvoarelor, iar pe de altd parte, existd riscul de a atribui.funclii unor
structuri care, in acea perioadl de timp, erau neutre din punct de
vedere funcfional sau, poate, chiar afunc{ionale.
Deoarece aceste ultime deficienle i9i fac simlitd prezenfa 9i
in prima variantd de cercetare - unde, evident, se cumuleazd- vom
adopta, in capitolul urmdtor, calea secundd struclural -funclionalistd.
Prin urmare, vom evidenfia varietatea structurilor componente in
sistemul rural tradi(ional romAnesc, pentru a conchide asupra
avantajelor gi dezavantaplor funcfionale generate de prezenla
structurilor.
142
 PARADIGMA SISTEMICA DE ANALIZA A SATULUI
TRADTnoNAL RoMANesc

I. CARACTERISTICILE SISTEMULUI SOCIAL

Noliunea de sistem este un adevdrat idiom in sociologie, dar

gi in multe alte gtiinfe, indiferent dacd acestea studiazd natura,
societatea, gAndirea. Accepfiunea generald a acestei noliuni
desemneazi o multitudine de pf,rli corelate funcfional in aga fel
incdt rnodificdrile produse in cadrul uneia dintre ele deterrnind
schimbiri la nivelul restului componentelor. Agadar, dac[ starea
uneia dintre parli depinde de starea celorlalte plrli, sistemul nu
poate fi in stare funclional5 dec6t numai atunci cdnd realizeazd
integralitatea procesuald a structurilor lui. ,,Un proces sau un
ansamblu de procese - afirmd T. Parsons - fre contribuie la
menlinerea sistemului, fie este disfunclional in sensul cf, scade
integralitatea gi eficacitatea sistemului"'.
Sistemul social poate fi privit ca oricare alt sistem numai c6,
pe l6nga caracteristicile generale ale sistemelor, el prezintd 9i o
serie de trdsdturi sp;ecifice.
a. Parlile care il alcdtuiesc (familia, satul, oraqul, locurile
pentru loisir, grupurile de muncd etc.) se impart in patru categorii:

' T. Parsons, Essays in Sociological Theory, 1964, p. 218, apud S. Cernea,

Structuralismul funcsionalist in sociqlogia americand, Editura $tiinIific[,
Bucuregti, 1970, p. lo3.

t45
 Dumitru STAN

vitale (purlatoare de funclii principale), auxiliare (realizatoare de

functii secundare), ajitnt:lionrrle (structuri lipsite de funcfie, care,
mai devreme sau mai tarziu, dacd nu igi schimba condilia, nLl se
mai menjin iu componenla sistemtrlui) 9i non-./unclittnale (ptoduc
efecte contrare expectanlelor celei mai mari pdr{i din corpul social
gi reprezintd o aneninlare pentru continuitatea sistemului).
b. P[rtile care compun societatea se dif'erenfiazd' din punctul
de vedere al duratei lor: unele svnr pernxanenle, iar altele sunt
coniunc'ltn'ale. Orice structurd permanentd a fost mai intdi
conjuncturald gi a c[pltat noul statut numai in urma prelungirii ei in
potenfialul maximizat al funcfiei. De pildd, familia a fost o reproducerii sistemului; in mod concret, acesta trebuie sa realizeze
structurd permanentd qi vitald pentru perioada existenlei aciiuni cu efecte conforme cu instituirile teleologice ale actorilor
tradi{ionale. ins6, in etapa anterioard (arhaica) ea a avut un statut
incert, conjunctural gi, eventual, auxiliar.
c. Toate parlile frurclionale garanteazd stabilitatea sistemului;
atunci cdnd. din diferite motive, ordinea lui interna este perturbatd,
acesta fie igi imbogalegte structurile pentru refacerea ordinii, fie
intrd ir-r ipostaza disfunc{ionala ori se dezmembreazl.9i dispare ca
ruritate sociala distincta. Daca pornim de la menliunile unor vechi
documente medievale, oblinem confirmarea faptului cd multe sate
romdnegti au reuEit sd se conserve, sd-qi reproducd starea de intregului, cdt Ei din cea a parlilor lui' D sunt

echilibru gi, in consecinld, ele existd ca unitali sociale 9i in zilele
noastrel. AceleaEi documente prezintd informalii 9i despre sate
care, intre timp. au disparut datorita unor molimi, bAt6lii, f'enomene
naturale catastrofale etc. Disparilia lor reprezintd dovada cea mai
clard privitoare la dinamica obiectivi a echilibrului sistemului
social. Mai trist este atunci cAnd unitdlile sociale sistemice de tipul
indeplinite, se produce un nivel acceptabil de nlial'
Acesta este atestat de trei instanfe: la nivelul an ial -
unde capdtd forma unei stdri globale sau de sintezd rezultati din
corelarea tuturor succeselor gi eqecurilor. Ia nivelul subsistemelor
Iui - prin evaluarea prodr-rctivitl1ii specializdrilor _funcfionale in
raport cu fiecare dintie subu.italile sociale gi. i' fine, la nivelul

r Vezi I. Toderagcu, Crestomalie ele Islorie meclie a Romaniei Documenle. lasi, r S. Dunristrhcel, Sale clispdrttte - sale atneninsate, Editura Institutul European,
I 984, pp. I 04, I I 3. IaEi, 1995. pp.2l-23.

146 147
 Dumilru STAN
indivizilor concreli care ,,mesoari" confortul prin hrana pe care o
consumd, vestimentaJia pe care o folosesc, locuinlele de care
dispun etc.
Aceste trei instanle de atestare a satisfacfiilor existentiale nu
refuzd evidenla cd sunt necesare reageziri structurale gi funclionale
in cadrul sisternului. Opliunea fala de schimbare este exprimati,
insd, in mod diferit: daca in viala individual5 sunt acceptate,
adesea. schimbarile radicale, la nivelul sistemului social gi al
subsistemelor lui modificdrile produse de la o etapd la alta sunt
relativ nesemnificative. Prin urmare, putem spune cd indivizii
schimbd multe structuri sociale, dar societatea valideazd, numai
unele dintre acestea. De aceea sistemul social este deosebit de
stabil qi. in multe caztri, chiar conservator.
f. Toate caracteristicile anterior mentionate contin, in mod
irnplicit. ideea cd sistemul social tinde sa se echilibreze prin
autoreglare. Aqa se gi inlelege de ce sunt respinse schimbarile
spectaculoase sau de ce o oarecare rezistenld faJa de fenomenele de
dinamica este prezentd in toate sistemele gi, mai ales, de ce existd o
anumiti neincredere fald de ceea ce provine din exteriorul
sistemului. Pentru a se autoproteja. societatea ar putea respinge
orice element de schimbare gi s-ar putea limita doar la a reproduce
ceea ce ii priegte la un moment dat. Totugi, nu poate si procedeze
numai in acest mod din cauzd cd ea are caracteristicile unui sistem
deschis', iar dependenla de ceea ce se aflI in afara ei ii provoacd
s'chimbarile in mod obiectiv. De la aceastd reguld nu s-a abdtut nici
(mdcar) satul tradilional romAnesc, renumit prin conservatorismul
sdu: se invecina cu alte unitali socio-rezidenfiale. de acelagi tip sau
de alta naturd. comunica pozitiv sau negativ cu acestea Ei chiar
atunci cdnd nu avea intenlia deschiderii^spre alte sisteme resimfea o
serie de influente din partea acestora. ln special in momentele de
48
Sociologia rurulului trotlilional romdnesc
blocaj funclior-ral, iegirea lui din impas se producea in mod reactiv.
ca in cadrul unui organism. prin deschideri disperate fald de ceea ce
se afla in afara lui.
Avdnd ca pLtnct de . plecare concepliile organiciste,
sociologul Roberto Miguelez* scoate in evidentd unitatea gi
stabilitatea tuturor sistemelor sociale prin urmdtoarele proprieta!i
ale acestora:
a. reprezintd un mod special de viald intre celelalte niveluri
ale existenlei;
b. instituliile sunt elemente specifice societalii gi ocupd
pozilii flxe in cadrul structurii sociale;
c. flecare institulie are o funclie necesari, dar capdta
conotalii particulare in raport cu sistemul social unde se manifesti;
d. din interdependenla institutiilor rezultd complementaritatea
funcfiilor societa{ii gi, implicit, integralitatea ansamblului social;
e. orice societate se nagte, se organizeazd ca un sistem, se
dezvoltd, iar atunci cAnd formele patologiei sociale din interiorul ei
nu mai pot fi inldturate -..moare".
Aceste proprieta{i generice le-am putea localiza gi in
privinta satului tradilional romAnesc:
a. A avut un stil de viald diferit nu numai de cel al altor
niveluri ale existentei naturale, ci gi fala de restul unitdlilor sociale
nerurale;
b. A avut un cadru institulional propriu caracterizat prin
fixitate relativd gi specializare difuzd: spre exemplu, la nevoie,
biserica putea exercita funcliile gcolii, ale cetei de batrdni, ale
asistentei sociale etc '
" R. Miguefez, L'dmergence de la sociologie, Presses de I'Universitd, Ottawa,
1 993, pp. 5 l -52.
t49
 Sociologio ruralultti troditionnl romiinesc
Dumitru STAN
e. Satul tradilional romdnesc a cunoscut atdt momente de
c. Fiecare institulie sdteascd avea o funclie de bazd. dar nu
deflcit lLrnclional (insr-rficienfa cantitativd a produselor necesare
se urmirea cu orice pre! prelungirea existen(ei instituliei dacl nu
consumului, abuzuri ale boierilor, cdderea in robie, molimi etc.),
mai era necesard ftrncfia pe care o purta aceasta. Institulia gcolard.
cAt gi situatii de echilibrLr gi armonie: volum demografic optim in
cle pilda. a rezistat doar episodic pe intreg evul mediu romAnesc
raport cu mdrimea proprietdtii, relatii intra- gi extra-comunitare
intrucdt comunitatea nu vedea in ef-ectele ei o creqtere esen{iald a
avantajoase, precipitalii sr"rf-rciente concretizate intr-o mare
qanselor de viafa. Cu cdt presiunea funcliilor a devenit mai mare, cu
productivitate agricold etc. Patologia gi reugitele sistemului social
atdt conrunitari i g i -au or ganizatl reot ganizat structuri le institulionale
sdtesc au depins. aga dupa cum rezultd din enumerdrile anterioare.
qi ar-r fbcut din ele sttporturi pentru stabilitatea colectivd.
atdt de f-actori naturali. cAt gi de lactori sociali.
d. Studierea socialului din perspectivd sistemistd ne forleazd
La nivel individual - gi nu numai - binele, succesele sunt
sd pornim de la ,,axioma sociologicd": ,,indivizii sllnt ceea ce sunt
trdite cu intensitate mai micd decat egecurile. Din aceastd cauzd,,
datorita rnediului social din care fac parte"; in permanenJd ei
patologia - f-re cr era de sorginte naturald, fie de ordin social
trebuie sd compare variantele personale de acliune cu ceea ce este
preocupa mai mult pe membrii satului tradilional decat ceea ce
-
acceptat. recomandat socialmente gi, mai mult, sd se raporteze la
funcfiona eficient qi eficace in mod curent. De altfel, considerdm c[
rnodelul social ca la singura solufie posibila pentru ,,ieqirea din
membrii satr-rlui traditional aveau o psihologie epicureic[
labirint". Cel pu!in ca tendin{d, instituliile sdteqti acopereau dominantd: nu doreau atat de mult perfbrmanfe sau ,,atingerea unui
necesarul func{ional la nivelul ansamblului social. Era posibil ca in
maxim al posibilitdlilor lor", cj rAvneau doar la ,,absenta durerii,'.
unele momente si nu mai existe structurile aferente unor funclii:
Mai mult, durerea ca atare era abordatd gi toleratl diferit in raport
biserica r6mAnea fdrd preot. unele familii rimAneau fdrd adapost. unii
cu cauzele care o generall: atunci cdnd formele patologice aveau
copii ajungeau orfani, comunitatea rdmAnea lird conducdtori etc. in
origine naturala, comunitarii apreciau cd acestea nu eralr altceva
astfel de cazuri. reaclia organismurlui sdtesc era imediatd: rolurile
decat .,senrne" ale pedepsei divine gi ca orice actiune de impotrivire
preottrlui erau preluate in exlrenris de r-rn bdrbat recunoscut prin
ar fi fost inr:tild; in schir-nb. patologia sociard era asociatd cu
inJelepciune gi pietisrn, locuin{a era construita rapid prin intervenlia
irnpulsivitatea unor personaje sau grupuri, iar fati de acestea puteau
rudelor, vecinilor qi a altor categorii de comunitari, orfanii erau
ti exprimate atitr.rdini de respingere in diferite grade de profunzime,
infiati qi nicidecum instriina{i de comunitate ori l[saJi fdra ajutor, ingaduite de religia cregtind.
vidul de conducere era suplinit prin luarea ttnor decizii colective
Am putea crede cd atunci cAnd aclionau fenomene patologice
g.a.nr.d. Se producea, agadar, tn clivai structurul-filnclional de o
naturale, sistemul social de tipul satului tradilional era condamnat
asemenea naturd incAt concluziala care ajungem nu poate fi decdt
sd se destrame gi cd avea $anse sd se reproduca numai in situafia in
una singurd: sistemul social sitesc trebuia sa-$i gaseasca solulii la
care patologia era de origine sociala. in realitate. situalia era tocmai
problenrele proprii in aga fel incat sci depinda cal moi pulin de ceeu
invers6: satenii gtiau cd mediul inconjurdtor se refdcea de la sine gi,
ce nu-i apurlinea, adic,6 de ceea ce se afla in exteriorul sdu'

150 5t
 Dumitru STAN S o c i o I o g i u r u ru I ul ui t rlrcl4, o!!! .!rn!!9!!

Prin suma de interdicte gi permisiuni indicate individului 9i

validate de citre grup. sistemul social se reproduce. In mdsura in
care sunt acceptate schimblrile provocate de indivizi, sistemul
evolueazd concomitent cu asigurarcabazei de continuitate. Numai
atunci cAr-rd sistemul respinge orice forma de dinamicd el devine
neajunsuri ale relaliilor sociale, sistemul social al unor sate
retardat gi, n-rai de vreme sau mai tdrziut, nu se mai poate reproduce.
traiilionale a fbst atAt de afectat incit fie s-a desfiinlat, fie s-a
Despre aceasta ultimi variant[ a conservatorismului total sau a
fracturat in mai multe unitdli sociale siteqti'
PAnS in acest moment am acceptat axioma sociologic[
tradilionalismului ,,osificat", ,,sclerozat" credem c[ nu mai existd in
for-i purl nicaieri; ,,noutatea experienlei" este o trebuinli general-
Lrmand-gi ar fi impotriva naturii ca omul sa respingd toate situaliile
de schimbare. Nici micar cele mai izolate comunitl1i umane nu se
rezumddoar la reproducerea identici a schemei de viald' In schimb,
trebuie sa acceptlm cd in toate sistemele sociale existf, un anumit
nivel rJe reproiuctibilitate. Cu cat acesta este mai mare. cu atdt
structurile sistemului sunt mai unitare qi cu atAt se reahzeazd
complementaritatea func!iilor.
intr-o astfel de schemd de viala s-a aflat satul romAnesc
tradilional: gi-a reprodus modelul socio-cultural fbri sd-$i reprime
schimbdrile pozitive interne care veneau in completarea altora mai
vechi, a inclus adesea fapte antinomice (mila cregtind 9i rdzbunarea,
furtul gi darnicia, laqitatia gi vitejia etc.) tocmai pentru a-9i realiza
funcliile gi a creat o diversitate structurala fErd sd-9i piardi
omogenitatea etc.
in ultirnd instanla. a existat conform principiilor active in
oricare sistem social numai cd a avut un indice de reproductibilitate
ceva mai mare. El rimAnea unitar - degi nu era omogen - 9i r[m6nea
funcfional - degi in interiorul siu se produceau fapte antinomice.

t M.J. Levy, The Structure oJ Sr.tciety, Princeton University Press, New Jersgy'
1952, p. 63.

r53
152
 S oc iol og in r urul ul ui t rfldllto no!-rontdn!!:

Primele doud categorii de cadre le vom numl non-umune

sau ptff-ncrturctle deoarece ele sunt, pAna la un anumit
2. HBXAGONUL CADRELOR NODALE ALE punct'
SISTEMULUI SOCIAL

O realitate atdt de mozaicatd precum un sistem social, nu

poate fi analizatd fdrd a delimita parlile determinante, ,,nodale" care
o cornpun pi care o fac sd funclioneze. In opinia noastrf,, o
paradigmi structural-funclionala a sistemului social, sau a unui
subsistem al acestuia, trebuie sd surprindd $ase coordonate:
geografica. biologica. demografica, psihica, istoricd qi culturalb.
Acestea ar putea fi reprezentate, pentru un plus de organizare
explicativa, in urmdtorul model:

L Cadrul geogralic ll. CadrLrl biologic

Catlre naturale i

i lll. Cadrul lV. Cadrul psihic

i clcrnografic
Cadre naturale :

modificate de :

apartenenfa ;

culturaltr i

Vl. Cadrul cultural ar.r. Spre exemplLl, structura creierului,pozi a

mdinii. conformafia buzelor. pozilia lar a

Cadre culturale
corporald etc. sunt detalii din aspectul biolog e

Fig.4 Diviziunile sistemul ui sociol u R. Aron. lntrocltrc'ere in /ito'sofia istoriei' Eseu despre I i m itel e obiect ivitolii
i.storic'e. Editrrra Humanitas. Bucuregti, 1991 . p' 240'

54 55
 Dumitru STAN
de o parte il fac sd se deosebeasci de alte specii, iar pe de altd
parte, creeazd diferenle intre actorii aceluiaqi grup. Totugi, se
recomandd ca .,sociologul care elaboreazd... monografia societdfii
sdteqti sd nu facd cercetdri asupra reflexelor, proceselor fiziologice
ale locuitorilor pentru a descrie viafa lor sociald... in marea
rnajoritate a cercetdrilor sociologice presupunem cd procesele
biologice reprezintd o constantd..."'. NLI este mai pulin adevdrat,
ins6, cd intre locuitorii satelor de munte gi cei de cAmpie, de deltd,
etc. existd oarecari deosebiri de talie, de capacitate fizicd, de
predispunere naturald cdtre anumite munci, de vulnerabilitate fala
de anumite boli g.a.m.d. Astfel de diferenle antropologice sunt, in
mare mlsurd, neglijabile, intrucAt prin educafie, culturi gi
civilizalie sunt ugor de depaqit.
Urmdtoarele doud categorii de influenle asupra sistemului
social le-am putea numi fie cadre naturale modiJicate de
apu1cncnlu t'ulturuld. fie cudre sociole nalural-condi;ionate.
Aceastd situaJie se produce datorita naturii duble a cadrului
demografic Ai a cadrului psihic, in sensul cd ele prezintd, atdt
caracteristici fizice, cdt gi culturale.
a. Cadrul demografic are o dimensiune fizica intrucdt
distribulia populaliei pe cele doud sexe, pe categorii de vdrsta,
natalitatea. morlalitatea, fertilitatea etc. sunt etichetate drept
f-enonrene naturale ale vielii sociales; in acelagi timp, insd. aceleaqi
' J. Szczepanski, Noliuni elementare de sociologie, Editura $tiin{ifi c6, Bucuregti,
1972. pp.3t -33.
E V. Trebici, Populalia Terrei. Demogra/ie ntondiald,
Editura $tiin1ificd,
Bucuregti. 199l. p. 272 { urm.
r56
Sociologiu rurolului tradigionol romfrnesc
fenomene pot fi interpretate ca fiind, intre altele, rezultatul unor
politici demografice, cregterii calitalii viefii, stimulentelor
religioase, emancipdrii culturale. Indiferent de latura pe care o
accentu[nt atunci cAnd judecdm rolul factorilor demografici pentru
viafa pociala. trebuie sd acceptdm cd acegtia determind natura
relaliilor dintre indivizi, nivelul productivitdlii muncii. organizarea
gi controlul social etc. Satul, in ansamblul perioadelor evoluliei lui,
nu a avut indici demografici impresionanti. Cel pulin in etapa
existenfei satului tradilional, aspectul demografic se rezuma la
concentrlrile de populafie rezultate din ,,aglomerdri de cdte 15 -20
de gospoddrii"e. Dacd volumul Ei densitatea populaliei sdtegti ar fi
fost mai nrari. atunci nivelul de cunoagtere interindividuala ar fi
fost mai r-nic Ai s-ar fi trecut de la prevalenfa spiritului comunitar la
cea a spiritului societal. Altfel spus, locul satelor ar fi fost preluat
de cel al oragelor.
b. Cadrul psihic este reprezentat de toli acei factori
prezewa[i pe de o parte din capacitatea senzoriald, perceptivd,
temperamentald adica din ceea ce se mogtenegte prin
mecanismele transmiterii genetice - $i, pe de altd parte, din ceea ce
se formeazd ca urmare a participarii individului la viala culturald a
grupului: caracter, trremorie, imaginalie, reprezentare colectivd
etc.l0. Profilul spiritual sau ,,spiritul generai" (Montesquieu) al
actorilor care alcituiesc sistemul social se repercuteazd in
performanlele aclionale ale acestora gi, totodatd, in indicele de
stabilitate sistemicd. Multe dintre disfunctiile care afecteazd
'f . Tighiliu,
Soc'ielute si mentulitate in fara Rorndneuscd si Moldova. secolele
.\'l'-.Yl'll. Editura Paideia, Bucr-rreqti, 1998, p.34.
"'Vezi gi S. Moscovici. P.sihotogiq soe.ietld sau Masina de fabricat zei,Editura
Universitdlii,,Af. l. Cuza", laqi, 1994, p. 29.
157

Dumilru STAN
societdlile qi comuni deficienle ale
manifcst[rilor psihice: sr-rgestibilitate
facil[- stiri extatice sponsabilitl1ii
individuale qi/sar-r colective etc.
Psihologia comunitarului din medir,rl rural a fost 9i este
dominata de dorinta de a se purta, a acfiona, a gdndi, a simJi ir-r mod
potrivit cu Lrn eveniment dat. o intArnplare. o activitate. o faptd datd
plecincl de la premisa cd .,intotdeauna existi in afara lui ceva mai
sentnif-icativ decAt propria lui persoand"; locuitorul satului .,i9i
atribuie intoldeauna o pozilie modestf, in lume" de unde 9i
predeterminalea psihica de a-Ei conserva rnediul socio-cultural in
care trdi egte ''.
Ultimele clor-ri cadre le numim cullurule Ei par a influenfa in
mod decisir,' starea tuturor celorlalte cadre pe care le-am prezentat
nlal sus.
a. cadrul istoric este reprezentat de toate antecedentele
nenaturale ale sisternulLri social. respectiv momentele exceplionale
(evenimentele) gi regularitalile sau constantele derullrii vieJii
acestuia. Un eVenintent istoric poate stimula sau inhiba activitatea
indivizilor atAt ca participanli direcli la desfdqurarea lui. cdt 9i ca
urnraEi ai celor care le-au tealizal. Constantele din istoria unui
sistem social conduc la formarea unor legi privitoare la evolulia h'ri
Ei, totodatA. la o anumita percepfie asupra
timpulr.ri. Spre exernplu,
duratd 9i incetinit"
pentru comunitalile sdtegti tirnpul este de ..lungi
intrucdt ..trecutul este proiectat in prezeut Ei viitor"'''
t)Lrpi K. Popper.. ..ul.l pot cxista uniforniitdli sociale care sd
,' Cf. C. Zamfir. Fitoso/iu istot'iei, Editura Stiintifica 9i Enciclopedicd, Bucuregti,
198 l. o. 65.
't I.Ba,les.u. Sulul c'ttnlemporctn .yi et'ttltrtitt ltti istoricit, Editura $tiintificA $i
Errciclopedica. Bucuregti, 198 l. pp. 70,18.
158
Sociologitt rurulul ui tniligionril romiinesc
1ie valabile dincolo de fiecare perioada in parte" gi, in consecintd.
,.singurele legi ur-riversal valabile ale societdfii trebuie sa.fie legile
care leugd perioudelc istorice succe,tive"''. Totugi. sistemurl social
rural in toate variantele existenfei lui. ntui nrull ,s'e c.on,servti clecut se
.schinthd. iur alunc'i cand.s'asc'himbci mui ntull se adupleuzd decAt
se trunsfitrmu radicul.
Indiferent daca istoria se prezinta sub formi evenimenfiala
sau sub forma regularitalii, indivizii apeleazd la ea reinterpretAnd-o
pentru ci ,,este o func{ie a nevoilor prezentului" $i "o funcfie a
ef-ectelor evenimentelor trecutului. efecte ivite in prez.ent't4. Orice
reinterpretare a istoriei nu inseamnh anularea sau schirnbarea ei, ci
o noui selec{ie Ei o noui evaluare a ceea ce trebuie pf,strat. Unele
parli ale f-aptelor istorice nll vor plltea fi niciodatd neglijate
deoarece. in caz colltl'ar, s-ar r-reglija esenta acestora. Aga se explicd
de ce in cadrul satului romdnesc se pistreazi nu numai semnificalia
unor fapte istorice locale, zonale. ci gi stilul de viafa consonant cu
acestea.
b. Cadrul cultural cuprinde ,.totalitatea valorilor materiale
qi spirituale createin... procesul istoric de afirmare a omului ca om
- proces care evidenliazd progresul ornenirii - in cunoa$terea,
transfbrnrarea gi st.lpdnirea naturii. a societalii qi a cunoagterii
insdgi"''. La acest sens larg al conceptului de culturd se raliazd gi
M. Herscovits atunci cAnd afirmd cd omul este ,, atdt creator", cdt gi
,.creatia set" (autocreator). cd,.apartenenfa culturald presllpune
sintetizarea unor factori istorici naturali gi sociali" sau c6nd susline
" K. Popper, llli:eria istorici:;mului. Editura All , Bucuregti, 1996,p.27.
'' A. Schaff. Lstorie Si aclct,dr, Editura Politica. Bucuregti, 1982,p.312..
't I Bitlan, Introclttcere in istoriu Si ./ilo.so/ia culturii, Editura Didacticd gi
Pedagogica. BLrcuregti, 1993, p. 19.
t59
 I

S oc io log ia r ural ul ui traclilio nul ro ry!n::!

Dumitru STAN I

culturd"l6' rominesc, in general, nu poate fi decdt selectivf,. ca atare, ne vom

ca,,tot ceea ce in mediu este datorat omului reprezintd axa doar asllpra unora dir-rtre cadrele amintite, in timp ce altele vor
I

gi-cea mai
in ur,i,oa instan!f,. cadrul cultural cuprinde, deopotriva,
I

performanla fr analtzale doar la modul parfial sau, chiar, implicit. Logica unui
neinsemnald realizarc a omului, dar 9i cea mai inaltd astfel de demers derivd 9i din faptul cd din multitudinea de structuri
atinsi de el. gi funcfii interne sistemului social, unele sunt vitale, a$a dupd cum
Unele realizdriculturale se bucurd de o 2rpreciere aparte din ufi.-unr in paginile anterioare, iar altele sunt conjuncturale sau
ca atare'
partea ,,producdtorilor" 9i/sau , lipsite de importan{d.
'uc"rt.u'uor defini esenla intreg pilda' in
Evident cd at fi o mare impruden![ sd le neglijam pe
societatea zilelor noastre s-ar ajur
acd nu ar
ctual ar
mai putea fi utilizate miiloacele
prin apelul la elemente tradilionale, intr-o misuri mult
prea
suplini,
u6r"rr1a inaqinilor agricole' Astf'el de exemple
ne conduc la o
-l.a realizdrilor
concluzie greu de evitat 9i imposibil de negat: forla
culturaledintr-ounitate-socialdesteate'statdin,t'uncliede
valoriJicareaelementelorofbritetlecelelaltecadre,denivelulde cultural nlr s-ar afla in leg[turl cu cel geografic, acesta din urmi nu
contragereaacestorqdindezirabilitateasocialdsi,maiales,din ar influenla in vreun fel aspectele demografice, intre intensitatea
miisuri in care ele satisfac Juncliile sistemului 'social'
'cadre
le considerdm a fi parli trairilor pritri.. gi evenimentele istorice nu ar exista o relafie de
Deoarece u..r[ gase cauzalitate E.a.m.d.
social 9i,
obligatorii ale unei paradigme de analtzda oricirui sistem Fiecare dintre componentele acestui hexagon depinde, agadar,
intrucit noi ne-am prop-ut s6 analizlm starea sistemului rural de toate celelalte gi exercitl. la rAndu-le. o presiune asupra tuturor
tradilional romanesc, firesc ar fi sd identificlm confinutul
lor la
mai pe acestora. numai ca indicele de influenlare difera de la un caz la altul'
niveiul comunitalii vizate.Ne vom limita, ins6, sd cercetdm Plecand de la acest punct de vedere, ajungem Ia concluzia
largdoaropartedintreacesteconlinuturigianumeacelearelinute cd analiza gi explicarea unui anumit cadru nu poate fi efectuatd
de izvoarele etnografice tocmai pentru reprezentativitatea lor' ldc6nd abstracfie de celelalte cadre.
Urmirireainegaldmdsuriaacestorcadreestemultmaiutilain Datorita situaliilor de interdependenla existente in interiorul
condiliile cercetdrii unei singure comunit[li sateEti sau
a unei
sistemului rural tradilional rominesc menlionf,m, in continuare, o
singure zone etnografice. serie de repere ale conlinutului fiecdrei parli din hexagon'
oabordarestructural-funclionaldasatuluitradilional ordinea dispunerii acestor cadre nu este intdmplitoare.
Ipoteza de bazd, care a condus Ia aceastd ietarhizare a fost aceea cA
Paris' 1952'p' 64' satul tradilional romdnesc s-a aflat mult mai aproape de ,,starea de
'u M. Herscovits, Le.s bases de l'anthropologie culturelle' Payot'

l6l
160
 Dumitru STAN Sociologia ruralalui tradilional romdnesc

naturd" decdt oragul contemporan lui sau dec6t satul actual; in Iatd care au fost etapele ralionamentului nostru in funclie de
pofida acestui fapt, nu-l putem confunda cu o formd sdlbatica de care ne-am decis asuora acestei succesiuni a cadrelor sistemului
comunitate intrucdt avea un cadru cultural cu personalitate social:
inconfundabild, care realiza un control ,,cibernetic" asupra restului a. FacilitAfile mediului geografic se prelungesc in calitdtile
cadrelor. biologice ale locuitorilor gi, impreuni, acestea se regdsesc in
anumite niveluri demografice. Un exemplu care probeazd aceastd
CADRUL CEOGRAFIC CADRUL BIOLOGIC constatare este clima prielnica ce favorizeazA menlinerea sAndtAlii
. t 0rielele slruc'turalat c Omogenilate stnrclurald Si oamenilor, iar din mediul propice gi din dezvoltarea optimi a
.,Su/i c i e nld contitativd funclionald organismului lor se ajunge la sporuri insemnate de natalitate.
c Sa I is/bce re a Jil nc ti ilor o Calita!i apreciate: forlafizicd,
r nee ifi re err I lr rri i ntn tp rin le {ru ntu.s e, te a,s d nd l o le n
b. Din convergenfa caracteristicilor primelor trei cadre
II. rezultd, intre altele, integritatea psihicd (individuald gi colectivi),
iar din forfa corelate a tuturor acestor antecedente derivd
particularitilile istorice ale unui sistem social. De pild5, relaliile
CADRUL DEMOCRAFIC CADRUL PSIHIC
. Ferlililate pentnt perpetuarea c Densilalea mare a relayiilor interumane au o anumiti intensitate psihica in care pot 'fi
numelui Si neamultLi lnlentmane identificate presiunile naturale reprezentate de mdrimea densitdlii
c Densilole:-cit:tttd . Simfitl ndsurii populatiei pe unitatea de reziden\d., de normalitatea fizicd, a
c Morlalitate infontild ridicatd t
o Motiv de ntobilitate
A4odestia
c Solidarilatea
indivizilor $i de bognlia sau sdrdcia mediului geografic de
( ind iv i dtut I o i grupal ii)
S t Asumarect ierarhiilor
apartenen!f,; pornind de la modul in care se compun aceste
spatialii o Respectul fula de atttoritate coordonate vorbim de obiectivitatea faptelor istorice locale, zonale,
o Conduita de refugirr poporane etc., adic[ in interiorul fieclrei uniteli sociale sistemice.
(resentnarea)
c. Organrzarea $i valorizarea energiilor degajate de primele
CADRUL ISTORIC CADRUL CULTURAL
cinci p[r!i ale hexagonului cadrelor este infrptuita de cadrul
c Evenintente locale c $tiinta acliunii cLrltural. Acesta recepleazd ofertele fieclrui cadru in parte, precum
referen(iale c Ordinea sociald gi ceea ce rezulti din sintetizarea lor, pentru a face propria oferta
c ll4oclele octionale oferite de o Obiceiuri, datini prin care sd optimizeze existenla tuturor cadrelor precedente $i,
.slrd moS i Jus t i/icare prin c Mitologie Si religie
a rgu nte nte I e t re cu tulu i totodatd, pentru a asigura stabilitatea sistemului social. Altfel spus,
c N ormalitale contunilard
un sistem grupal uman ftra cadrul cultural este de neconceput sau,
dacd ar exista, ar fi exclusiv natural, sdlbatic Ai reactiv. La nivelul
Fig.S Diviziunile sistemului social rurol trodiyionol acestui ultim cadru, energia cadrelor precedente se transform[ in
informalii, iar acestea se repercuteazd. in acfiuni de creare a
't62
t63
 Dumitru STAN

rdspunsurilor culturale aferente necesitdlilor, mai mult sau mai

pulin presante, ale sistemului social.
Fiecare dintre cadrele incluse in hexagon a reprezentat, in 3. INTENSIUNEA CADRULUI CULTURAL
forme specifice. cauze profunde, institutoare ale unei scheme DIN RURALUL TRADITIONAL
speciale de viald sociald. Cadrul cultural se detageazd,, insd,, in
raport cu celelalte cadre, reprezintd ,,cat)za cauzans" gi, in
consecintd, introduce particularitafile structurale gi funclionale ale ,,Orice societate are o culturd oricAt de simpld ar fr ea", iar
,,orice fiinld umand este culturald in sensul cd participi la o anumitd
sistemului. Acest cadru nu numai ci este o sintezd a tuturor
culturd gi civilizalie"lT. Dacd utilizdm sensul cel mai larg al
cadrelor care ii preced, dar, prin feed-back, le condilioneaza
conceptului de culturd, atunci includem in conlinutul acesteia gi
existenla acestora in mod decisiv. In mod concret, o culturd impune
aspectele de civilizalie. Ca atare, in cadrul culturii sunt cuprinse
doar anumite evenimente ca fiind definitorii pentru sistemul social,
toate realizdrile umane: alimentafia, adiposturile, imbrdcdmintea,
ii controleazl pe indivizi in aga fel incdt acegtia sd ajungd doar la justilia, educa!ia, filosofia, literatlra, credinlele gi practicile
vn anumit profil spiritual, ii determind pe acegtia si-gi adecveze
religioase, datinile gi obiceiurile etc.l8.
ritmul sporurilor demografi ce g.a.m.d.
F[rd a desconsidera importanla celorlalte cadre, in paginile Cea mai rtare parte a structurilor cadrului cultural
corespund unor funcjii bine delimitate. in capitolul anterior
urmf,toare vom analiza cadrul 'cultural al satului traditional
romdnesc. Orientarea predilectd spre acesta este indusd in primul
aminteam cele patru imperative funcfionale, comune tuturor
sistemelor sociale, propuse de T. Parsons, iar acum intentiondm sd
r6nd de faptul cd din inlelegerea lui deducem starea calitativd a
ardtf,m culn erau distribuite structurile culturale ale satului
celorlalte parli ale hexagonului, iar in al doilea rdnd pentru cf,
tradilional romdnesc in raport cu aceste imperative.
izvoarele care ne pot sprijini in demersul nostru sunt, in cvasi
a. Imperativul funcfional al adaptirii. Locuitorii spaliilor
majoritatea situaliilor, de ordin cultural.
rurale tradilionale depindeau, in mare mdsurd, de elementele
materiale prezente in mediul in care erau amplasate satele. Ca aIare,
cea mai mare parte a acestor unitali teritoriale porneau radial
dinspre munte pdnd la ges. Aga se face cd in spaliul unui sat se
gdseau pdduri - necesare pentru oblinerea unor materiale de

't R. Linton, Fttndamentul cultural al personalitdlii, Editura $tiintificA,

Bucuregti, 1968, p. 71.
l8
Vezi gi O. Drirnba, lstoria cultttii Si civilizaliei, vol. I, Editura $tiintificd 9i
Enciclopedicd, Bucuregti, 1985, pp. 5-6.

164 165
 Dumitru STAN Sociologiu rurolului tradiyionat romdnesc

construc(ii Ei a lemnului pentru foc, dealurl - folosite pentru ca nu aveau momente critice numeroase, persistente in functionarea
creEterea animalelor gi cdmpii utile pentru practicarea lor (cel putin din pllnct de vedere economic). in perioadele in care
agriculturii. Adaptarea la condifiile de mediure se reg[sea in problemele gi disfunctiile sociale deveneau impovdrdtoare, iar
structurile ocupafionale ale s[tenilor, in alimentele pe care le rezolvbrile nu mai puteau fi gdsite in interior gi in timp util, satele
consumau, in tipurile de locuinle pe care le construiau, in uneltele tradilionale aveall reac!ii de adaptare prin deschidere fa{d de
pe care le fbloseau etc. Cu cAt locuitorii se adaptau mai bine unui oferlele culturale externe. De remarcat cd in urma acestor
spaliu geografic, cu atAt ei gdseau bele necesare subzistenlei cu mai deschideri nu-Ei schimbau specificul funcfionar, ci doar se
mare rapiditate, cu atAt se conserva formula geneticd a comunitalii reechilibrau ca existente sistemice.
sategti. cu atAt sporurile demografice deveneau mai mari etc. 9i cu
atAt mai nult aveau gansa de a-qi dezvolta un cadru cultural
eficient.
in astfel de imprejurdri, sistemul social rural devenea mai
stabil, iar datoritf, acestui fapt, relaliile de schimb cu alte zone
erau, oarecum, evitate. Astfel se explicd de ce satele de munte au
ajuns la un standard de viald mai ridicat decdt satele de c6mpie sau
de ce satele de munte gi-au pdstrat mai multd vreme puritatea
structurald in raport cu restul satelor romAnegti. Desigur. s-ar putea I'diferent de starea sociala ori de calitdtile individuale ale
invoca faptul cd releaua de comunicaJii era mai restrdnsd pentru
locuitorii din satele de munte, dar nu credem cd acesta era motivul
adevirat pentru care mediul social rural montan se comporta ca un
sistem relativ inchis. Munlii din spaliul rominesc prezintl inallimi
accesibile. iar localitilile igi aveau ,,vatra" la altitudini joase; in
plus, existau pasuri, trecdtori, cursuri de apd, care favorizau in mod
natural comunicarea dintre zonele rurale aflate de o parte gi de alta
a muntilor.
Aqadar, aga-zisa ,,izoIare" a satelor montane nll provenea
din dificultatea deruldrii comunicirii cu restul satelor, ci din faptul

te
Yezi 9i $t. Milcu (coord.), EtnograJia Vdii Bistrilei Zonu Bicaz, Piatra Neamf,
t913.

t66 t6l
 Dumitru STAN
acestea adaugdm intrajutorarea la nivelul familiei extinse, la
nivelul vecinatifii qi chiar la nivelul intregii comunitali - deducem
in mod firesc faptul cd scopurile sdtenilor nu ieqeau din cadrele
normalitdlii socio-culturale gi, in consecinfi, erau realizabile.
c. Imperativul func{ional al integrlrii comunitare'
Actiunile unui individ sau ale unei familii din satul tradilional
individuale sau familiale, cdt mai ales, in sprijinul comunitar.
,,intreg satul" reacliona compensatoriu, in mod aproape spontan,
atunci cAnd o catastrofE (decese, incendii, inundafii, pierderea
turmelor etc.) marca negativ modul de viala al indivizilor 9i
familiilor. Prin urmare, legea integrdrii sociale (A. Comte) se
gezitori, hore, nunfi, inmbrmintdri, sirbdtori, munci colective etc',
iar toate comunit[1ile sdtegti erau integrate intr-un spaliu etnic,
administrativ, politic mai larg.
Integrarea comunitard era supravegheatd cu ajutorul unor
individuale sau colective. O dati descoperite cdile funclionirii
optime, ele erau utilizate mult timp gi, din acest motiv, comunitdlile
sitegti au fost (gi sunt), in comparalie cu oragele, mult mai
conservatoare gi pdstrdtoare a tradiliilor.
t68
Sociologiu rurul ului trtdilionul romdnesc
d. Imperativul funcfional al menfinerii latente
sistemului. Tendinla satului tradifional de a respinge ceea ce nu-i^
aparfinea se justifica prin faptul cd penetrdrile culturale externe au
provocat. cel pulin in faza iniliala de influenlare, mai multe
disfunclii decdt funclii. Totodat[, schimbdrile pozitive produse cu
ajutorul unor structuri strdine prezentau inconvenientul de a nu
oferi gi criterii de verificare a efectelor secundare antrenate de ele.
In planul vielii materiale, prehtdrile din alte spafii culturale
au fost mai numeroase intrucdt se putea renunla cu relativd ugurinld
la ele - atunci cAnd nu satisfdceau expectanfele.
in privinla vielii spirituale, rcfuzurile erau categorice: erau
admise preludri doar dacd elementele culturale strdine prezentau
afinit51i cu cele locale. Frecventarea tdrgurilor, adoptarea unor
,jocuri orbgenegti", participarea la oaste, trimiterea copiilor la
gcolile din alte spafii, acceptarea unor reJete alimentare specifice
altor comuniteli, preluarea unor obiceiuri practicate de notabilitali
(notar, primar, invd!6tor) etc. au fost cdi prin care tradilia locald a
fost ,,atacard"20. Dincolo de aceste pigmentdri alogene, satul
tradilional romdnesc se prezenta ca uq, spaliu axiotropic
fundamentat pe un registru axiologic propriu''. Intrarile gi iegirile
din registrul axiologic erau supuse unor confruntf,ri cu principiile
morale, estetice gi religioase locale. Acestea erau capitaluri
culturale incorporate de la inaintagi gi prezentau doud avantaje:
fuseserd verificate in multe alte situafii aseminitoare gi garantau
menlinerea latentd a sistemului sdtesc in pofida ,,agresiunii" din
to N. Radu, C. Furlund. G. Jelea-Vancea, C. B6lan, Prelbceri socio-umane in
Romania secolului XX. De la comunitatea trodilionald la societatea postcomunistd,
Editura Fundaliei,,Romdnia de Mdine", Bucuregti, 1 996, pp. 1 30-l 3 l.
2t
Vezi gi I. Ionescu, D. Stan, Elemente de sociologie, vol.ll, Editura Universitilii
,,A1. I. Cuza" lagi, 1999.
169
 Dumitru STAN S o c io I o g ia r ural ul ui trnd itrio nal ru mfr nes c

partea elementelor culturale aparlindnd altor spalii axiotropice.

unei familii extinse, in care indivizii erau unili prin rudenie, fie
Dincorelarea ceror patru imperative funclionare cu sub forma unui grup de .fitmilii care se raportau la acelagi orizont
structurile aferente acestora rezult6, in opinia noastrd, urmdtorul spafial gi cultural. Existenfa oricdrui grup familial depindea in
model al cadrului cultural din ruralul tradilional: primul rdnd de viata economicd pe care o practica. intrucdt in
desfdgurarea activitelilor productive interveneau, adesea, momente
Locuintd _ -> Diviziune naturald de egec Ai contingenld, comunitarii au impus. treptat gi in mod
VIATA
FAMILIE S- 9i sociald a muncii
R(]ONOMICA preponderent empiric. serii de componente pozitiviste ale actiunii
Vatrd Productivitate (fixarea unor rndsuri, tratarea unor boli, descifrarea semnelor
il. specificd naturii etc.). in consecinfd, pentru ei gansele creEterii confortului
AI
tl existenlial sporeau, numai cd acesta nu trebuia oblinut cu orice
IV 4l
IV pre!, ci numai in urma respectdrii normelor ordinii socisle: nu se
-Morald
-Religie
-Ciclul muncii vdna oricAnd, nu se frceau defiigdri din fbndul silvic comun
9i al vielii peste limita necesarului, erau respectate cu strictefe maximd
-Educalie
-Meteorologie
-Asistare IV. III. populard sdrbdtorile religioase, se luau decizii in comun privind demararea
social6 -Medicind unor lucrf,ri de s'ezon etc. Prin aceste mininie precizdri privitoare la
gi
farmacopee grupul familial, viata economicI, componentele pozitiviste ale
Justilie
- -->
\- Obiceiuri populard ac{iunii gi ordinea social[ comunitard, nu am frcut altceva dec6t sd
Onorne socrnlA CorupoNerure desemndm reperele fundamentale ale funcliondrii cadrului cultural
POZITIVISTE din satul romdnesc tradilional. Despre unele dintre aceste repere
ALE ACTIUNII vom prezenta descrieri gi explicalii in capitolul urmdtor.
b. Orice familie traditionald normald trebuia sd aibd o
Fig.6 Reperele fundomentole ale catlrului cultural Iocuinld amplasati in vatra satului sau, oricum, ,,in locuri curate",
din rurilul tradilional ,.aducdtoare de noroc"23. Membrii familiei exercitau roluri in
funclie de apartenenta sexuale (barbafii impreuni cu fiii lor se
scheme din perspectiva teoriei ocupau cu ,,pdstoritul", iar femeile gi fiicele acestora desfbgurau
echilib al structurilor gi iunciiilor sistemului muncile de la vatra satului) sau in raport cu categoria de v6rstd pe
social, rele constatdri: care o reprezentau: copiii $i batranii realizau activitdti care nu
a. comunitatea rurald premodernd se prezenta fie sub forma

" Yezi gi A. de Peretti, Organiser cle.sformationr, Hachette, Paris,

E. Bernea, Cadre ale gdndirii populare romdneSti, Editura Cartea
1991, p. 13. Romdneasc6, Bucuregti, 1985, p. 22 Si urm.

170 t7l
 Dumitru STAN Sociologio rurolului trartilionnt romiinesc

presupuneau un efort prea. mare, iar persoanele ,,irr putere', Dacd productivitatea rdnranea in continuare scdzutd,
infbptuiaLr ..muncile diflcile"2a. sdtenii
erau nevoiti sa-gi regleze dimensiunile consumului
In acelagi timp. la nivelul comunitdtii sdtegti exista gi o in aga fel incat
rezervele sa le fle suficiente de la un ciclu cle produc,'ie
diviziune sociqlci a muncii intrucat unele persoane erall specializate la altul.
Atunci cdnd sporu'.ire demog'afice au fost mai insem'ate,
pe fierarit. mordrit, oldrit, prelucrarea lemnului etc. deqi nu incetau ldranul
tradi{ional a incercat sd-gi proiecteze o productivitate inaltd
total sd practice gi restul activitdtilor specitice ruralului25. a
muncii gi sd compenseze astfel deficitul de consllm. in acest sens
De remarcat este gi faptul c[ intre calitalile spafiului gi-a amplificat ,,'yriinla ac!iunii" prin md.sururea rimpurui,
amplasarii locuinlei gi diviziunea muncii exista o relafie de prin
stabilirea Llnor sernne de delimitare a momentelor zllei
condifior-rare reciprocS: de reguld, caracteristicile spaliului rezidenfial anotimpurilor26, prin fixarea unor repere anticipative
ii a fazelor
ii for{a pe indivizi sd aibd doar anumite profiluri ocupa}ionale, iar in raport cu
/enomenele mereororogice, prin optimizarea capacitalii de muncd in
in func{ie de profunzimea participarii lor la diviziunea muncii urma apelului la diferite eremente cre mediccrtie
.farmacopre2T
aduceau ntodiflcari spafiuJr-ri gi mediulLri de locuit. ori' pur pi simplu, prin delimitarea unor seturi des,is;emne
c. Viala economicd a sitenilor premoderni se prelungea nefuste. Astfel, in mentalita,toea populard, unele Jit.rte si
intr-o productivitete a nntncii relativ sc6znt6. cel pulin in cazul obiecte sau fiinfe
era' .-semne prevestitoare"'o gi exercita' o prternicd ..violenla
celor care se ocupau cu agricultura, productivitatea era mult simbolicd": albina, fluturele, Lrrslrr, cerbul, florile, ranurile,
infbrioara celei oblinutd de ruralii actuali. Sd nu infelegem ca livezire
etc. - prezente, intr-un f.er sar.r altur, in campur acfional
indicii cd actiunea inceputd se va finariza .ri ,.,"".r. in -
erau
laranii satului tradilional nu erau preocupafi de problema cregterii
cantitative a rez\lrarelor activitdfii lor. cea mai mare parte a schimb,
bnfnita. mistrelul, fulgerul, tunetul, cerul innoural.
obiceiurilor de munca, atdt in satele de pastori cdt gi in cele de apatulbure etc.
erau dovezi ale iminenfei egecurui. Despre toate
aceste ,,mdsurdtori,,
agricultori, vizau, intre altele. productivitate ,,ca niciodatd" gi gi corelalii simbolice pe care le-au reahzat actorii rurarului
sdndtate pentru actanti. Acegtia din urmd, chiar daca erau in tradifional spunem cd formau cadrur pozitivisr al
deplindtatea fbrlelor fizice, nu ajungeau la nivelul de produclie
viefii ror, intrucat
avealr la bazd, nu numai elemente specurative, ci ji
ravnit fhra sd beneficieze gi de incuviinlarea divinitafi. Excesele reguraritali
derivate din observalii indelungate.
de orice fel erau respinse de divinitate, iar acest precept ii d. componentere pozitiviste are acfiunii sdteniror erau
determina pe sdteni sd se multumeascd gi cu indici inferiori de puternic modulate de credintele lor magice, mitice
productivitate. gi rerigioase.
"'Yezi gi L Ghinoiu, l/ar.stele timpului,E
rr VButurA, C'ultura spirituulci rontoneu;;cd, Editura Minerva, Bucureqti, I 992, -' Yezi gi C. Dan Niculae, Lertc.uri ren
p. 375 qi urrn. Si thos
& Axis Mundi. Bucuregri. 1994.
=' lden, Srrdt,echi miirturii cte civiliza!ie romoneascri, Editura '^ V. Vasilescu, Simholuri patrimoniale.
$tiintifica $i
EnciclopedicS, Bucuregti, 1989, pp. 315, 328, j38, 363. tura
EuropaNova. Bucuregti, 1997, pp 102_103.

172
t73
 Dumitru STAN Sociologio ruralului rraclilionol romiinesc

Regularitilile validate de convingerile religioase se transmiteau de cleprot,enienyci De la o vArsta fi

la un individ la altul, de la o generafie la alta, pAnd cAnd deveneau pirinfi, br-rnici, vecini, rude ir
reprezentdri Si conceplii colec'tive; in planul acfiurtii concrete atagamentului necondilionat fa1
acestea deveneau dcprinderi colective sau obiceiuri. manifestarilor deviante: lene. fi
Toate obiceiurile practicate de o comunitate sdteasci verbala etc.
fbrrnau, aldturi de lbndul pozitivist de observa[ie, conlinulul S'tiinlei Dacd vatra casei reprezenta un spafir-r
ucliunii. Obiceiurile controlau modul de derulare a viefii locuitorilor intimitate" a inciividurui era ibarte scazLrta2e,
in care ,,zona de
la niverur vetrei sategti
de la ir-rceputr-rl gi pAna la sfArgitul anului, de la demararea unui zona de intimitate iqi sporea dimensiunire.
Artfer ,pur, J'rt.-ur a.
cicltr de muncd gi pAna la finalizarea lui, de la nagterea Lrnui individ coduri relalionare apricate in famirie
nu mai era utir, in totaritate, in
gi pana la rnoartea acestuia. albra cadrLrlLri acesteia, iar rerafiile
interindividuare se fbrmarizau
Scopurile prezenlei obiceiurilor in orice comunitate rurald sau se artificializau treptat.
au fost, in prir-rcipal, doud: e.ficienlizarecr ucliunii prin ctlragarea Elementere de'dif-erenliere a naturii
rerafiiror ra niver de
lbrlei ,vttct'ului de pcrrlect ucl(tnlilor $i ordonareu modului de comunitate sdteascd, fald de ceea
ce se practica in comunitatea
derulure u vielii sociule. Pentru un plus de ordine comunitarf,, in lamiliald, puteau fi sursa .,no, uni-ozitaii
int.e indiul;i gi restur
funclionarea sistemului social rural tradilional au fost utilizate, sdtenilor sau intre familii gi comunitatea
sdteascd. pentru a evita
dupd cum am ardtat deja in capitolul anterior, nu numai obiceiuri d".grlrll:a funcfi,onala, saiur u i-pr. s,tructuri
juridice, ci gi pravile domnegti. Agadar, prima mare ,,breqd" ins,titutionarizate:
p'incipii de moraid, forme d.
Uirirf .",'"',,';;;: satului,,
produsi in modul de viafa tradilional din lara noastra a fost (opinia pubrica) etc. Dintre acestea, "ctu.ur",
biserica a avut rorur hotdrdtor
pozilit:urea iustilie i in sensul trecerii ei dupa principiile deoarece avea auloritate, statut
cli
rnodernitilii. Actul de jr-rsti1ie, chiar gi dupd rnodernizarea lui. a era indispensabild existentei oric
pdstrat conota!ii tradifionale. Spre exemplu, indivizii practica golurile strurcturale atunci cdnd r I

dreptatea nu nurnai in cadrul institr-rfional al salilor de judecata ale dacd un individ nu beneficia de
i

tribunalelor. ci, rnai mult, au tendinta de a rdspAndi dreptatea chiar putea sd rdmdnd in sfera normalit
de la vArsta copilariei, cAnd nu sunt rf,spunzdton fala de lege. Aqa oferi biser-ica: sfat, ajutor material,
tntegrare comunitard etc.
se face c5, in esenfa justitiei moderne se afli aspecte care fin de l,n exemplu la fer trc evident in'privinta
obiceiuri, cutume, iar aceastd influenfi, credem noi. nu poate . .
cel privitor la achrcurect
rorurLri bisericii este
/brmurci u ctpiiror.$coara a fost o institutie
disparea vreodatS. rar i'tdl'ita i' satr-rr rom6'esc tradili,onar.
Rorur invalatorurui;';;r;
e. Bazele ordinii ,sociule (in sens de stabilitate structurald gi jucat, cel mai adesea, de preot.
Absenfa mijloacelor necesare
tunclionald) se irnplineau in satul tradilional, intr-o prima etapd,
prin elemenlele culturctle pe care le incorporau indivizii infamiliile t"
Vezi Al. pease, Lintbctjul lrupului,
Editura Pof irnark, Bucuregti, 1993, p.46.
n4
175
 Dumitru STAN

desfEguririi procesului gcolar, cu r, a fEcut

ca popula(ia din ruralul tradilio totalitate,
4. IZOMORFTSMUL COMUNITAITIOn
analfabetd. in mod surprinzdtor. de carte"
qcoala TRADITIONALE ROMANE$TI
(sau, poate, tocmai de aceea) satenii preluiau 9i avantajele
care dicurgeau din frecventarea ei. Ca atare, ei aveau convingeri de
genul: .,gcoala face omul om gi altoiul pomul Poffi", ,,unde gcoall
Dispuse in zone geografice diferite gi avind manifestdri
Je ivegte,'pamdntul se-mbogafeqte", ,,omul cu carte vede departe"'u
etnografice specifice, satele tradilionale romdnegti ar pdrea, in urma
etc. Din aceste proverbe deducem nu numai respectul sdtenilor fa!6 unei analize superficiale, cd au structuri gi funclii care le deosebesc
de gcoala gi fala de educalia oferitd de aceasta, ci 9i faptul cd ea radical. In realitate, unitalile sociale rurale tradilionale sunt
rin impunerea de statute inferioare 9i statute caractertzate printr-un izomorfism care, aga cum vom demonstra in
educalia gcolard era nesemnificativd ca pondere paginile urmitoare, se sprijind pe argumente foarte numeroase. Mai
atunci elementele educaJiei informale acfionau mult, izomorfismul comunitdlilor rurale poate fi constatat nu numai
compensatoriu astf-el incAt imperativul funclional al ordinii sociale la nivelul spafiului etnografic romdnesc, ci qi la nivelul fntregii
era satisfdcut. Iumi sdteSti.
Pe ansamblu. echilibrul sistemului social din satul tradilional Se poate vorbi, agadar, de un izomorfism global sau de un
era rezultatul convergenlei unui numdr de factori dintre care Se ,,ideal-tip" de sat care ar avea patru caracteristici principale32:
detagau locuinfa, activitatea economic[, gtiinla acliunii 9i ordinea a. reprezintd un spaliu relativ restrdns, tn mare parte
sociald. La urma urmei, acestea nu erau altceva decdt structurile autonom in raport cu societatea din care face parte intrucAt are
cele mai importante din cadrul satului gi se bucurau de o pozilie structuri proprii de conducere, organizare, producfie, educalie;
superioard pentru cd inlesneau producerea celor mai importante
b. are specificitate economicd - prin faptul cd predomind
activitelile agricole gi, implicit, o specificitate a consumului de bunwi;
functii ale sistemulti: subzistenfa, educarea, normalitatea socio- c. gradul de intercunoa;rere la nivelul grupului comunitar
culturald.
este ridicat gi, in consecinfd, relaliile sociale locale sunt previzibile;
d. stabilitatea grupului gi a relaliilor intracomunitare se
sprijina pe un fond de tradilii locale pe care toli locuitorii sunt
nevoili sd il respecte pentru a evita atragerea unor forme specifice
de sancliuni.
Aceste trisituri se intdlnesc, deci, atAt la satele rominegti
to Cf. S. Stoian, P. Alexandru , Pedagogie si Jblclor, Editura Didactic6
Pedagogictr, Bucuregti, 1978, p. 182.
" M. Giacobbi, J. P. Roux, Imilation d lo sociologie. Les grands thimes, la
t' F. Mahler, Tinerelea in timp Si spaliu, Editura Albatros' 1986, pp' I o7- o8.
I mdthode, les grands sociologues, Hatier, Paris, 1990, pp.90-91.

176 177
 Dumitru STAN Soc io logia r ural ul ui trndigio nal ro mdnesc

cat $i la cele ale eschimogilor, tasmanienilor, siberienilor g.a.m.d.
Omologia spaliilor rurale rezultd din funcliile vitale pe care
rezidenlii trebuie sd le implineascd, iar acestea, la rAndul lor, derivd
drn energia instinctelor care unificd naturo umand. De pild5, dupd
N.C. Paulescu, instinctul de proprietate dezvolt[ omului rural un
triplu impuls: a) de a-gi clddi o locuinld; b) de a-gi apropria un
pdmdnt care sd-i producd substanlele organice - vegetale gi animale
- necesare propriei nutrilii gi aceleia a familiei sale; c) de a se
aproviziona, adicd de a pune in rezervd substanfe alimentare sau
valori echivalente pentru a putea satisface trebuinlele viitoare33.
Agadar, ordinea din viala umand este generatd nu numai de factori
socio-culturali, ci gi de cei introdugi de caracteristicile speciei
biologice, de predispunerea pentru formarea de grupuri familiale,
de acceptare instinctivd a. ierarhiei, de delimitare natural5 a
proprietatii etc.".
Un argument in plus in favoarea sus{inerii izomorfismului
rural global ar fi cel privitor la modul in care se formeazd. sdteanul
inorale la care ajunge in mod proporfional cu evolufia vArstei. In
jurul vArstei de 10 ani individul este capabil sd realizeze selecfii
intre elementele culturale care ii sunt propuse pentru utilizare gi
poate sd distingd intre ceea ce este personal gi ceea ce este
convenlional", Dupd cdt de receptiv gi de selectiv este, orice
membru al comunitalii rurale se formeazd ca individualitate gi ca
personalitate sociald. Acest proces poate fi sugerat in mod sintetizat
de figura urm[toare:
Sursele formlrii individului ca
personalitate in mediul rural
Comunitatea familiald Comunitatea sdteascd
TIPURI
de ot'erte

ca individualitate, dar gi ca personolitate sociald. Practic, orice

locuitor al satului beneficiazd de raportarea la doud comunitdli: rdsptrns ulect iv max int
comunitatea familiald gi comunitatea sdteasc[. Normalitatea se cur itat e n econd i1 io n atd s iguran ld co nd iS ionat d
individului depinde de influenlele primite din partea ambelor obiSnuinle fuadilii
instanle comunitare numai cd, in timp ce familia ti oferd mai multd educayie printard educalie permanentd
libertate Si moi pulind coerciyie, comunitatea sdteascd inverseazd individualizare socializare
raportul: mai multd constrdngere ,ri mai pulind libertote.
Receptivitatea individului fa![ de ofertele familiei gi ale comunitefli
sdtegti poate fi judecati in funclie de stadiile dezvoltdrii cognitive gi P a I i tate indiv i dual d
erson
Personalitate sociald
33
N.C. Paulescu, lnstincte, patimi Si Eonflicte, vol.l, Editura Anastasia,
Fig.7 Ofertele comunitare in formarea personalildyii rursle
Pucuregti, 1993, p.3l .
'" C. Portelli, Meta/izica istoriei, Casa de Editurd ,,Eolia", Bucuregti, 1994, pp.
85-86. i5 vezi J. Bideaud,
9i O. Houdd, J.L. Pedinielli, L'homme en developpement,
P.U.F.. Paris. 1993.

178 t79
 Dumitru STAN
Cu puline exceplii, iar acestea sunt legate de
particularitalile ofertelor familiilor anomice fald de copiil6, in toate
spaliile rurale acest model de formare a personalitaii sateanului se
verificd. Nivelul aspiraliei, pozilia fala de educalie, religiozitatea,
solidaritatea g.a.m.d. sunt calitdli pe care, in cazul in care le
mdsurdm intensitatea, le identificdm la valori asemdndtoare in cea
mai mare parte a ruralului global. Dacd din punctul de vedere al
imperativelor funclionale putem vorbi de similitudini rurale
gf obale, in privinJa structurilor realizatoare de funcfii existd mari
deosebiri de la o civilizafie la alta, de la un spatiu etnic la altul.
Aspectele globale ale izomorfismului rural sunt, evident,
valabile gi in cazul in care compardm diferite tipuri de sate
rom6negti. Degi vorbim de regiuni, zone gi subzone etnografice, in
spbliul etnic romanesc tradilional nu existau doar funclii izomorfe,
ci Si structuri izomorfe. Este greu de acceptat cd un sat de cdmpie
avea aceleagi structuri ca unul de munte sau de deal. Totugi, la o
analizd, mai profundd, gisim mult mai multe asemdniri decdt
deosebiri atunci cand compardm satele tradilionale romdneEti. Iatd,
in continuare, cdteva exemple care justificd afirmatia noastrd.
a. Mitologia romflnI este de o bog[fie tematicd uimitoare,
dar, pe ansamblu, satisface aceeagi funclie: aproprierea sacrului gi
transformarea acestuia din ceva existent ,,in sine" in ceva manifest
pentru oameni. Miturile romAnegti au apdrut qi s-au dezvoltat in
primul rdnd datoritd locuitorilor satului tradilional. varietatea
miturilor, conotaliile regionale gi locale ale acestora nu au
impiedicat constituirea unor simboluri ale personajelor, faptelor,
temelor mitice cu semnificalii aproape identice in toate zonele
t6
Vezi cap. ,,Cultura 9i personalitatea", in P.B. Horron & Ch. Hunt, Sociolog4
Mc. Graw Hill Book Company, Michigan, t980.
t80
Sociologia ruralului traditional romfrnesc
etnografice romAnegti. De pild[, impdrlirea bestiarului mitologic3T
in animale ,,curate" gi ,,spurcate", ,,prietene" gi ,,dugmane", ,,care
fac bine" gi ,,care fac rdu" etc. erau taxonomii practicate in moduri
similare in toate satele noastre tradilionale. De asemenea, nu
trebuie sd uitdm cd miturile fundamentale - ,,Traian gi Dochia",
,,Miori1a", ,,Megterul Manole" gi ,,Sburdto*1::38 - sunt rdspdndite in
toate spatiile romdnegti gi oferd aceeagi identitate (etnicd gi/sau
naJionala) tuturor locuitorilor acestei 1dri.
b. Cultura materiall pare a reprezenta aspectul structural
ce a instituit cele mai mari diferenle intre satele tradilionale
romdnegti. in realitate, deosebirea esenfiald a satelor era introdusd
nu de structurile materiale, ci de performanfele ingdduite de acestea
ori modul de folosire a lor. Existau, spre exemplu, sate care utilizau
numai plugul cu brdzdar din lemn gi sate caie aveau gi pluguri cu
brdzdar din fier. Structura, in aceste caztxi, era identicd, iar
diferenlele se datorau unui aspect secundar: materialul din care se
conJecliona unealta. Un alt aspect de culturd materiald sprijina
izomorfismul satelor tradilionale romdnegti: alimentafia. Hrana se
oblinea din aceleagi structuri materiale (materii prime) numai cd se
oblineau feluri de bucate diferite in funclie de zonA3e. Accesul la
consumul de alimente era gi el reglat de practici magice sau de
apartenenla cregtini fapt care confirmd o datd in plus
izomorfismul sdtesc.
c. Particularitlfile lingvistice oricdt ar fi fost de numeroase
tt M. Coman, Bestiarul milologic romdnesc, Editura Fundaliei Culturale
RomAne, Bucuregti, 1996, pp.5-8.
tt G. Calinescu. Miturile
fundamentale romdneSti, in vol. Frumosul romanesc in
concepyia Si viziunea poporului, Editura Eminescu, Bucuregti, 1977, pp. 183- M4.
''' O. Vdduva. Pa;i spre .sacru. Din etnologia alimentaliei romdneSti, Editura
Encicfopedictr, Bucuregti, 1996,p.33 9i urm.
t8r
 Dumitru STAN Sociologiu rurol ului trndilionul romfrnesc

la nivelul regiunilor ori zonelor etnografice nu au constituit sistemicd a satelor trcrdilionale din spaJiul nostru etnic:
niciodath piedici in realizarea comunicdrii intre romdni. intot- a. fu'cfiile gi structurile acestui tip de comunitate erau
relativ identice in toate zonele etnografice;
b. izomorfismul structural-funcJional a asigr.rrat natura
sistemicd a ruralului tradilional din perimetrul locuit de romani.
Aceste concluzii, ca gi restul dezvoltdrilor teoretice rcalizate
nord dar gi de cei din sud, de locuitorii zonelor montane ca gi de cei
din spa[iul de deal sau de cdr-npie etc. Dacd ,,lirnba este strdns
legatr de istoria populatiei care o vorbegte"4r, iar istoria romanilor
se caracterizeazd. printr-o unitate incontestabild. atunci diferen-
lierile lingvistice locale nu pot fi decdt mult prea pufine pi, in orice
caz, neproducdtoare de bariere radicale in relaliile interpersonale
sau intercomunitare. Prin urmare, romdnii au beneficiat de unitate
lingvistic[, fapt care a ugurat, a stimurat comunicarea dintre mem-
brii satelor tradilionale gi, in acelagi timp, a favorizat angajarea
unor relatii de transfer cultural. Pe aceastd cale nu numai ca s-au
evitat tendinfele separatiste qi exagerat de autarhice, ci, dimpotrivd,
izomorfismul ruralului tradilional s-a consolidat mai mult.
Ei

Din a.gune'tele pe care le-am prezentaLpana aici desprindem

doui concluzii care ne confirmd paradigma construitd pentru analiza

Yezi I. Popescu-Sireteanu,
:Bucovina, Cuvinte romdnesti .fitndantentare, Editura
Iapi,1995. " C.E. Marica, lnc'crcare cle deJinitie a salului, in Revi:sta p:rihologie, Cluj
'' Al' Graur, Etimoltgii romtinesti, Editura Acadernica, Bucuregti, 1963,p.7. Sibiu, 1942, pp.39-40.
de -
182
t83
 sATUL TRADtnoNAL RomAruesc.
srRucrunA gi rurucTtoNALtrATE

l. ORTGINEA $I TIPOLOGIA SATELOR

TRADTTToNALE novrANngrr

Din cele prezentate in capitolele anterioare se detaSeazd

concluzia potrivit cdreia satul romanesc este o realitate socio-
istorici gi etnograficd, agezatd intr-un cadru natural-geografic cu rol
determinant in privinla orientdrii locuitorilor in prohl ocupalional gi
cultural-spiritual. Prin structura lui complexd, prin sistemul de
organrzare - funclionare, de gdndire gi de acfiune, el a fost
agezdmdntul fundamental al vielii statului timp de secole gi chiar de
milenii'.
in accepliunea celor care il locuiau inainte de pdtrunderea
factorilor modernitdlii, dar gi a celor care il populeazd actualmente,
cuvAntul ,,sat" avea/are mai multe inlelesuri. intrucAt interesul
nostru este de a descrie gi explica satul tradifional romdnesc, ne
vom opri asupra cdtorva dintre sensurile care se potrivesc acestuia2:
a. populafie bare locuia o ,rvatril,', adica un spaliu in care
era dispus un grup compact de case la care se addugau teritoriile
situate in imediata apropiere azonei de reziden(d;

' P.P. Ursachi, Prolegomene la o esteticd a folclorului, Editura Caftea

Romdneascd, Bucuregti, 1980, p. 28.
'Yezi qi H.H. Stahl, P.H. Stahl, Civilizalia vechilor sate romtineSti, Editura
$tiintifici, Bucuregti, 1968, pp. I l-12.
I

l8s
 Dumitru STAN
b. ,,moqie", in sensul de bunuri moqtenite. care provin de la
nrogi gi de la strdmogi;
c. ,rhotar", respectiv o suprafald clar delimitat[ asupra
cdreia numai cei care o locuiau gi aveau sentimentul de apartenenld
la ea puteau avea dreptul de proprietate sau de folosinfd gi, in
general, doar acegtia erau indreptalili sd beneficieze de structurile
9i funcliile ei;
d. agezare omeneasci pufin populatl in care locuitorii igi
puteau produce alimentele de care aveau nevoie pentru consum gi
care putea continua sd existe inclusiv atunci c6nd nu comunica gi
nu schinrba produse cu alte agezdrii:
e. unitate administrativ-teritoriali care formeaz1 o obqte
func(ionaf d in baza Llnor norme impuse de inaintagi gi care
respingea qb inilio intervenliile regulative externe, considerdnd cd
deciziile cele mai bune privitoare la derularea vielii ei specifice nu
puteau aparline Llnor persoane din afara ei;
f. ,,gura satului" sau opinie publicd imposibil
manipulat, care realtza judec.ali informale asupra faptelor deviante
gi care stigmatiza fdrd iertare*;
g. ,rtovir[gie", cu semnificalia de asociafie realizata prin
elemente puse in colnun, coparticipare la un mod de viafd asumat,
cointeresare in privinfa evoluliei comunitdlii, speran!6 de altruism
reciproc etc.
h. comunitate inferioarl mediului urban, atdt ca posibilita{i,
cdt gi ca realizdri, intrucdt cuprindea o populalie necivilizatd,
neinstruiti, lipsita de confort, cu un nivel de aspira{ie foarte scdzut
(multd vreme s-a crezut cd doar oragul produce bunurile cele mai de
' Vezi A. Toynbee, Orasele in miscore, Editura Politicd, Bucuregti, 1979
- i
Vezi gi A. Sauvy, L'opinion publique, P.U.F., Paris, 1967, p. 6.
r86
Sociologitr rurol ului tradiyionul romdnesc
pre! create de omenire de-a lungul istoriei); din pdcate, aceastd
prejudecata se menline, in mare parte, gi astdzi) etc.
i. loc pitoresc, nepoluat, locuit de oameni sindtogi care
lucrau in agricultur[, care se bucurau de timp liber gi de un
program nedirijat de instituliile formale ale statului etc.
Semantica termenului ,,sat" are accepliuni mai vechi gi mai
noi, favorabile gi defavorabile, peiorative sau restrictive, mai
apropiate de realitate ori idilice etc. Cert este, ins6, ci acest cuvAnt
igi are istoria lui dupa cum gi realitatea pe care o desemneazd igi are
lstona el.
Originea termenului este din limba latinl in care fossatum
inseamnd,,o ingridituri cu ganfi un cuprins de lume, o lume... ,,n,
ir-r ultimA instanfb o totalitate ,,pdtrunsA de identitate" prin simplul
fapt ch este mdrginita de hotar. Ingriditura qi ganful, ca repere de
delimitare a spaliului satului tradifional fie au existat in realitate
sub forma unor cursuri de apa ori a unor ,,copaci de hotar" fie, mai
de curAnd, erall reprezentate de un drept special al locuilorilor de a
stdpAni un teritoriu fala de care strdinii erau ,,ingrddi1i" gi nu-l
puteau leza.
Dupa istoricul G. Childe, satul este o comunitate sedentard
apirutd in neolitic gi care, in perioada de inceput a existenlei lui,
cuprindea de la 6 pdna la 40 de familii'. In spafiul carpato-
dundrean, aceasti unitate sociald este identificatd de izvoare incd
din preajma anului 1000 i.H. sub forma unor grupuri de familii
fixate intr-un teritoriu care le permitea s[ se ocupe cu practicarea
' G. Erdeli, l. tanog, Mari concentrdri urbttne ale lumii, Editura $tiintifica $i
Enciclopedicd, Bucurepti. I 983, p.8.
u
C. Noica, Rostirea.filozoficd romdneascd, Editura $tiintificA, Bucuregti, 1970,
o. 258.
G. Child., De la preistorie la istorie,Editura $tiintificd, Bucuregti, 1967, p. 18.
t87
 Dumitru STAN
asriculturiis.
- in evolulia comunitdlilor sdtegti de pe teritoriul larii noastre
a existat o fazd arhaica in care, dup6 cum afirmd sociologul I.
B5descu, s-a impus tipul ,,s5lbatic"e caracterizat prin:
a. volum demografic restrAns;
b. relafii reduse cu celelalte comunitaf gi limitate fie la troc
(schimb de produse gi de daruri cu ocazia unor intAlniri), fie la rdzboi;
c. relafii intracomunitare reglementate in mod mecanic prin
apartenenla la genealogie, vdrstf, gi sex;
d. importanfd foarte mare acordatd ritualului in desfbqurarea
relaliilor intracomunitare gi in realizarea controlului social;
e. spirit comunitar puternic, indus de faptul cd nivelul
consumului de produse gi cel al siguranlei individuale depindeau
aproape in totalitate de forla colectivitdlii.
Dupd aceastd fazd. a urmat etapa tradi{ionald sau feudali
a evolufiei ruralului romAnesc, intinsd de la momentul formdrii
poporului rom6n gi a limbii romdne gi pdna la sfdrqitul secolului al
XVIII-lea. Satul aferent acestei perioade constituie obiectul anahzei
noastre, il numim ,,tradi1ional", ) iar in conceplia sociologului
amintit mai sus s-ar deosebi de restul tipurilor de sate prin
lo:
urmdtoarele trlsdturi
a. dependenld mare a locuitorilor fala de calit5lile mediului
natural;
b. tendinla ldranului de a-gi fixa locuinla pe suprafaJa pe
care o avea in proprietate gi care era, in cea mai mare parte a ei, in
afara vetrei satului (reducind distanla care il separa de pdmdntul
o
Vezi gi V. Pdrvan, Dacia, Editura $tiintificd, Bucuregti, 1972.
n locuire gi intrajutoririi. Daci la toate acestea adiugdm gi pericolul stigmatizdrii
l. BadescLr, Satul conlemporon si evolu[ia lui istoricd, Editura $tiin(ifica
Enciclopedic6, Bucuregti, 198 1, p.27 gi urm.
t0
Ibidem, p. 18.
r88
Sociologin ruralului tradilional romdnesc
sdu se indepdrta de vecinii sdi, iar prin strdngerea leglturilor cu
cdmpul siu le sldbea pe cele care il legau de ceilalli oameni.);
c. decuparea suprafelelor satelor pe loturi (gospodarii) qi a
gospoddriilor pe cicluri de muncd;
d. autarhie la nivelul existenfei comunitdlii sdtegti gi
autosubzistenld la nivelul comunitdlii familiale;
e. gradul de stdpdnire gi de folosire profitabila a
proprietililor funciare depindea de numirul atelajelor, al animalelor
de tracliune qi de numdrul braJelor de muncd;
f. distribuirea gi redistribuirea proprietdlilor funciare (gi nu
numai) era o problemd a dreptului local, obignuielnic.
'Ne surprinde acest punct de vedere (preluat de I. Bidescu din conceptia lui H.
Mendras) intrucdt, dacd rdmdnem in sfera lui de influen{d, nu mai gdsim
argumente suficient de puternice favorabile justific[rii spiritului comunitar.
Acest spirit era emblematic pentru satul tradilional, iar producerea lui nu s-ar fi
putut realiza fhrd existen[a unei intense relele de relafii interindividuale,
intracomunitare, Dacd distan(ele fizice dintre indivizi gi dintre familii ar fi
crescut, cu sigurantd congtiinta comuniunii sdtegti s-ar fi erodat gi, implicit, ar fi
scdzut intensitatea spiritului comunitar. Cel pulin in cazul satului tradilional
romdnesc, acest efect nu s-a manifestat din mai multe motive: a) pentru o mare
perioadd a existenfei acestui tip de sat, proprietatea asupra terenurilor a fost in
forma devdlmdgiei, iar indivizii erau concentrali la ,,vatra satului" tocmai pentru
a intdri pozilia de egalitate fald de toate suprafetele; b) chiar gi dupd momentul
individualizdrii proprietIlii sau al distribuirii terenurilor pe grupuri familiale au
rarlas spa{ii de folosin{d comund sau obgteasc6 spre care comunitarii aveau doar
anumite cdi de acces pentru a nu incdlca proprietdlile private; c) suprafa{a satului
era pulin intinsd, astfel cd nu distanlele fizice dintre familii determinau reducerea
densitAtii relaliilor; d) pericolele care amenin{au satele erau, in cea mai mare
parte a lor, din afara spaliului delinut de acestea, iar pentru a le putea depdgi mai
ugor sdtenii au recurs la reac{ii de ap[rare de genul concentririi vetrelor de
$i
celor care se indepdrtau de comunitate, credem ci proprietatea tradilionald la noi
nu a cauzat scdderea spiritului comunitar.
r89
 Dumitru STAN Sociobgio rurulul ui tradilional romfrnesc

ldsafi sd decadd complet spre folosul unor aventurieri strdini gi unor

Asupra modului de formare a satelor tradilionale romdneqti
l: exploatatori bagtinagi, proprietatea munfilor locuili din vechime,,l2.
s-au conturat doud ipoteze.folcloricet ,,intemeierea din pustie" 9i
Rolurile genealogice jucate de fondatorul satului ,,din
,,originea donativd".
pustie" erau foarte numeroase, insd doud dintre ele se detagau ca
a. Intemeierea satului ,,din pustie" este varianta care
importanld: .stabilireo numelui comunitdlii
susline cd a fost posibila ocuparea liber[, nereglementat[ a unor si impunerea unui set de
reguli de functionore a acesteia.
teritorii ldrd st[pAn, de citre un om sau de citre un grup de oameni
care gi-au stabilit ,,vetre de locuire" gi care sunt considerafi de Referitor la primul dintre aceste roluri, iati ce spune
$t.
Meteq - unul dintre participanfii la cercetarea monograficd asupra
urmagii lor ,,strdmogi descdlecdtori". Strdmoqul satului, potrivit
legendelor, venit nu se gtie de unde, ,,bate parul", ,,se aEazd",
satului Drdgug: ,,intemeietorul satului a fost, desigJr, in timpuri
strdvechi, un ldran inimos cu numele Drag sau Drdgug, care s-a
,,cuprinde" un spaliu frrd stdpAn Ei ,,face sat". Dup[ Nicolae Iorga,
a$ezar in mijlocr-rl cdrnpului, intre munte gi rdul cel mare din
astfel de sate sunt,,genealogice" intrucdt au crescut dintr-un autor, lara
iar spila de neam este baza juridic[ asupra proprietdlii: ,,to!i oltului. Cu familia lui, din ce in ce mai numeroasd gi ramificatd, a
inceput sd scormoneascd pdmdntul, sd ldzuiascd pddurile, sd intindd
locuitorii satului aveau drept la pamdnt, ceea ce era firesc, pentru
pdgunile pentru turmele tot mai bogate ale obgtei ce s-a injghebat in
cd pamAntul fr,rsese. pentru a spune astfel, creat de strdmoqul
jurul mogiei strdmoqului Dragug de ra inceputul de mulie sute de
comull, care se a$ezase in mijlocul p[durii sau intr-o regiune
ani al satului"ll.
rnliqtinoasa ca s6-l transforme in pamdnt arabil. De fapt, el,
strdmoqul, era proprietar. Crea{iunea sa agratd devenea astfel o in privinla celui de al doilea rol este suficient sd spunem cd
satul devenea ..Lrrnbidtor pe batrdni". La un moment dat. neprecizat
forrnafie politici, autonomf, sub multe raporturi, ddinuind efectiv
cristalizatd in fa(a altor formafii analoage, datorate altor strdmoqi.
cu siguranla de istorici gi etnologi, ,,pdmantul arabil al satului,
precum gi celelalte zone, au fost impirfite in pdrfi perfect egale,
Pdrea ca fie viu gi imparfea pamAntul comun intre descendenfii sai,
intre frafii descendenfi ai gintei intemeietoare; pa4ile egali se
dupd necesitdlile fiecarui qef, cap de familie qi alor sai, fiecare
nlrmesc baftani. Familiile coboratoare din fiecare dintre acegti frali
dintre copiii Ei nepolii sii neavdnd decAt dreptul care Ie revenea
subimparJira, cll trecerea generafiilor, (betranii> lor in pa4i
dupd gradul lor de descendenli. Aveau, deci, drept sd cultive ceea
inegale, dupd numdrul copiiror mogtenitori, dar pdstrard fiecare
ce le revenea pe baza arborelui genealogic; qi acest sistem s-a
tradilia bdtranului din care se trdgea. Astfel, cutare iat umbla pe l4
pdstrat inca in comunitdlile de mogtenitori, cici acesta este sensul
bdtrdni, altul pe 45 de bdtrani, ce reprezintd parlile egale de la
cuvAntului rom6nesc <mogneni> (coproprietarii moqiei, ai mogte-
nirii bdtrAnegti) gi care aveau, pAnd in ultima vreme cAnd au fost Ddveloppement de la que.stion rurale en Roumanie,lagi, 1917, apud
l. I Prgl
H.H. Stahf. op. cir.,p.60.
'_$t. Mete;, Drdgus - un sat din fara oltului.
" H.H. Stahl, Contribulii la studiul satelor devdlmase romdneSti, vol. I, Editura
l.S.R., I943, p.143.
Trecutul fiirii oltutui, Editura
Academiei Rorn6ne, Bucureqti, p. 55 ;i urm.

190 t9l
 Dumitru STAN Sociologia rurnlului trsditional romfrnesc

prima impa(ire a pimdntului"la.

calitalile morale gi religioase etc. constituiau repere dupi care
domnitorul putea improprietdri prin donalie un individ sau un grup
Finalmente, o astfel de impdrfire instituia drepturi urmagilor
de indivizi.
,,bdtrinilor" asupra tuturor zonelor economice ale satului - de la
Suprafafa astfel dobdndit[ se structura sub forma unei ,,mogii"
munte pAn[ la ges. Aga se Ei explici de ce loturile lirdnegti din
aparfir-r6nd unei farnilii nucleare sau, aturci cAnd donalia viza un
zonele care nu au fost comasate prin procesul ,,cooperativizdrii
socialiste" se prezinti sub forma unor fdqii lungi 9i inguste; in ,,neam" sau un grup de familii, sub forma unei comunitdli sdtegti.
Inilial aceasta avea dimensiuni demografice reduse, dar dupl cdteva
esenfi ele demonstreazd modurile de realizare a subimpdrlirilor
generafii ea atingea cu adevf,rat dimensiunile unui satl5.
generalionale a fiecdrui ,,betran" din structura economicd.
in mod surprinz[tor, ,,umblarea pe bdtrdni" a funclionat in Unitatile rurale infiinlate in acest mod se bucurau de dreptul
satul devalmag chiar in condiliile in care proprietatea era colectivd.
la proprietate in devilmdgie, iar membrii componenli aveau
libertate individuald. Istoricii consideri c6 in spaliul romdnesc, mai
Mai mult, acest tip de distribuire a proprietAlii sf,teqti a favotizat
I

ales in feudalismul timpuriu gi cel mijlociu. multe sate s-au fbrmat

creareade inegalitali gi ierarhii intracomunitare deoarece la fiecare
pe aceastd cale. Prin actele de donafie, domnitorii rezolvau situafii I

,,betran" se raportau cuantumuri diferite de urmaEi. Era posibil ca

ireconciliabile apirute intre r-rnii boieri gi taranii de pe proprietatile I

de Ia un ,,batran" sf, se revendice descendenli de ordinul zecilor, iar

la altul - de ordinul sutelor. Atunci cdnd obgtea sdteascd oblinea un
lor sau din preajma acestora gi, totodatd, igi creau spalii in care I

populafia le era total atagatd ca reacfie de recunogtin{a fatd de

avantaj (spre exemplu, bani, produse, servicii din instrainarea prin
gcnerozitatea lor.
arendi a unei suprafele din zona de islaz), acesta se impdrlea in
mod egal ,,pe bdtrdni" gi nu pe numf,rul membrilor intregii comu-
Potrivit culturii populare, ipotezele privitoare la formarea
satelor romdnegti sunt, insd, mult mai numeroase. Iatd, in continuare,
nitati sate$ti.
cAteva variante care delimiteazd comunitdflle sdteqti pomind de la
b. Originea donativl a satului. In perioada medievalf,,
rnodurile in care acestea realizau alegerea locului de amplasare:
domnitorii aveau drept absolut asupra teritoriului statului. Ca atate,
ei aveau libertatea de a decide asupra proprietafii in sensul ci a. Sate constituite pe locul unde au avut loc vinltori
puteau improprietiri sau, dimpotrivd, sd suprime dreptul de ritualice. Dupd diferite legende, animalele sdlbatice precum zimbrul.
cerbul. ursul, lupul etc., degi erau urmlrite pentru a fi vdnate, jucau
proprietate in funcfie de diferite criterii. De pild6, etezia, nepiata
dirilor c[tre domnie, nesupunerea, trddarea etc. reprezentau motive rolul de cdlduze. Acolo unde ele deveneau victime ale vdndtorilor
se punea temelia unei vetre de sat gi se considera cd era un loc
de confiscare a proprieta;ii. ln schimb, fidelitatea fala de
binecuvdntat intrucdt divinitatea a favorizat succesul actiunii.
problemele domniei, participarea la luptele de apf,rare a statului,

'' Yezi gi N. Dunire, Civilizapie tradipionald romdneascd in Curbura Carpaticd

'o P.P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii romdneSti, Editura $tiintifica, Nordicd, Editura gtiintificA qi Enciclopedici, Bucuregti, 1984.
Bucuregti, 1969, p. 162.

t92 193
 Dumitru STAN
Animalul vdnat nu rdmdnea o victimd oarecare, ci devenea un
animql or{tcol, un simbol al intemeierii comunitelii prin
incuviintarea forlelor sacre. in plus, se considera cd trisdturile
ftzice gi simbolice ale acestor vieluitoare se transferau in calitatile
locuitorilor respectivului sat.
b. Agezarea satelor pe locuri indicate de animale.
Varianta anterioard de intemeiere a comunitalii rurale era legatd de
activitatea de vdndtoare. Aceastd noud variantd este urmarea
valorizdrii unei alte ocupalii fundamentale din spaliul romAnesc:
pdstoritul. in urma observirii comportamentului animal, pdstorii au
ajuns la concluzia cd acestea au un accentuat instinct de conservare
probat de faptul ca igi aleg locurile cele mai bune qi mai eficiente
pentru adapostire. In consecinld, s-a apreciat cd acolo unde turmele
pdstorilor gi-au stabilit culcuqul in mod neconstrdns se putea stabili
..vatrd de locuire sdteasc6". Aga ne putem explica de ce, in cele mai
multe informalii etnografice, intemeietorii satelor sunt ciobani,
crescdtori de animale, pdstoril6.
c. intemeierea prin decizie spontanl ca urmare a oboselii,
a constatdrii imposibilita$i de continuare a deplasdrii, datoritd
influenlelor persuasive gi obsesive ale unor vise, revelagii etc.l7. in
cdutarea unui loc propice formirii r.rnei agezdri sdteqti, o familie sau
un grup de familii des{dgura peregriniri pe spa}ii mari. Deceplia
negasirii unui loc aferent expectanlelor lor i-a determinat pe
cdutdtori sd renunte la criteriile de alegere gi sd decidi ,,baterea
stdlpului" sau a,,ldrugului" ca dovadd de implantare teritoriald.
Tradilia intemeierii prin ,,baterea stdlpului" era foarte rdspdnditd
l6 V. Trebici, t. Ghinoiu, Demografie Si etnografie, Editura gtiintifica
Enciclopedicd,Bucuregti, 1986, p. 3o4 9i urm.
" Yezi gi Gh. l. Britianu, Tradilia istoricd despre intemeierea statelor
romdneSti, Editura Eminescu, Bucuregti, I 980.
194
Sociologia rural ului tradiyional romfinesc
gi dovedit[ de obiceiul de a invoca in sens negativ pe intemeietor
pornind de la motivul cd acesta nu a ales un loc prielnic pentru
a$ezare: ,,CAnd se intemeia un sat, cel dintAi om bdtea un par in
pdmdnt, pe care il considera ca fundament sau temelie. in jurul
parului se construiau casele gi gospodiriile gi aga lua fiinfi un nou
sat. Dacd satul are pozilie bund tofi il binecuvdnteazd., dacd. arc
pozilie rea toli il blestemd"l8 - susline etnologul I. Ghinoiu.
Valentele sirnbolice ale st6lpului sunt nume.oasele, iar
dintre acestea amintim: .s'entn de proprielale, loc de mijloc sau
centru al spaliului sdtesc, locul undi .forlele sacre devin conver-
genle Si menlin srabilitatea comunitdlii, locul unde trebuie
amplasat altarul bisericii, spaliu de iradiere a fertilitdlii etc.
lnteresant este qi faptul cd despre cel care amplasa acest reper se
spunea cd ,,nu mai trAie$te mult". in plus, el insugi anticipa gi igi
gestul sdu apdrea ca o autosacrificare
^efect, iar
asuma acest
inle nte ieloure2o .
Toate aceste ipoteze privitoare la formarea satelor traditionale
romAnegti se regdsesc, mai mult sau mai pufin, in tipologia acestora.
Etnografii, sociologii. geografii, istoricii S.a. au rcalizat demersuri
speciale de clasificare a comunitafllor sategti de pe teritoriul tdrii
noastre, apeldnd la numeroase criterii intre care au prevalat cele
privitoare la structura, morfologia qi viala lor economicd. in cele ce
urmeazi evidenliem o parte dintre criteriile de clasificare qi tipurile de
s a te romdnerrll concordante exigenlelor criteriale.
l8
V. Trebici, l. Ghinoiu, op.cit., p. 305.
l' Vezi R. Vulcdnescu, Coloana cerului, Editura Academiei Rom6ne, Bucuregti,
1972.
t"
Vezi M. EIiade, Mesterul Manole, Editurp Junimea, Iaqi, 1992.
195
 Dumilru STAN
a. Dupa criteriul istoric gi al vflrstelor culturale2l,
comunitdlile rurale din spaliul nostru (la fel ca satele din toatd
lumea) se impart in;
o arhuice sa:u primitive (datate pe toatd durata mileniului I
i.H. gi primele secole ale erei noastre) caraclerizate prin economie
naturald sau inchis6, aplicarea principiului forfei in relatiile
interindividuale gi intergrupale, abundenld a actelor magice in toate
ipostazele existenfiale etc.
o tradiyionale (de la formarea poporului romdn gi pAnd la
sfArgitul secolului al XVIII-lea) in care principiul forlei a fost
inlocuit de morala religioasd, iar ordinea sociali era stabilita de
dutini (structuri gi funclii impuse de destin gi divinitate) si obiceiuri
(structuri gi funclii derivate din acliunile umane curente, dar
subordonate voinJei divine);
. o moderne sau actuale (incepdnd cu secolul al XIX-lea) -
caracterizate prin pozitivarea modelelor aclionale, sporirea
influenfei din partea mediului urban gi chiar dependenfa masivi de
culttrra gi civilizatia acestuia, acceptarea rezewatd a unor avantaje
rezultate din industrializarea urband gi periurband, diminuarea
progresivd (dar nll anularea) a apelului la schema de viata
premodernd etc.
b. Dupa criteriul mlrimii teritoriale gi demografice,
localitalile rurale traditionale romdnegti se deosebeau in :
o c'rdnguri" - formate din 2-3 familii gi gospoddriile lor,
dispuse in zona platourilor montane: dacd pentru astfel de situatii in
Muntii Apuseni se folosegte denumirea de ,,crdng", in alte zone
t' L
Bddescu, Tintp Si cultura. Trei leme cle antropologie islorica, Editura
$tiintifica 9i Enciclopedicd, Bucureqti, t988, p. 59.
" L. Apolzan, ,Sate - cranguri in Munlii Apuseni. Ob.servalii asupro asezdrii lor
rurulc, Craiova, 1944, pp.8-9.
196
Sociologio rurslului lraditionol romiinesc
etnografice sunt utilizate denumirile ,,odaie" (Moldova gi Muntenia),
,,poiatd" (fara O^agului), ,,sdlaq" (Banat);
o cdtune" - reprezentdnd comunitali rurare cu mai pulin de
100 de familii gi gospodarii, foarte rdspdndite
in feudalismul
romdnesc cdnd rnai erau desemnate gi prin cuvdntul
,,cotund',;
' sqte propriu-zise - formate din peste r 00 de familii gi
gospoddrii.
c- Dupd criteriul genezei , (in completarea gi argumentarea
celor doud genealogii: ,,intemeierea din pustie;, pi ,,originea
donativd" - descrise in paginile anterioare) satele tradilionale
romanegti pot fi clasificate in trei categorii: sate matcd, sate roi
si
sate de colonizare.
o satele matcd sunt pomenite in documentele vechi emise
o
datd cu aparilia statelor feudale romaneqti. o agezare
,,matcd,, nu
era altceva decdt un nucleu centralizat de populafie, avand in
fi'unte un ,jude" sau ,.cneaz", o vatrd de locuire inconjuratd de
,,crdnguri" gi ,,cdtllne". conducdtorul comunitdlii igi exercita
autoritatea, in special cea jLrridica, nu numai asupra satuiui propriu,
ci gi asupra unitelilor teritoriale mai mici din preajma. batoritd
unor calamiteli naturale sau sociale (secete, invazii etc.), satele
matci igi schimbau vatra agezdrii, iar locul pdrdsit a cdpdtat, in
timp, semnificalii magice, fiind numit de popoi,,loc r6u"24.
o satele roi25 au fost acele .o-unitali rurale intemeiate
..din
pustie". ,,Roirea" reprezenta acfiunea de separare a unei familii (sau
a tmui grup de familii) de satul ,,matcd", urmdnd ca ea s6 ocupe
un
" l. f . Rusu, Elemente aulohlone in limba romand. Subs tr atu I rom dno-al ban ez,
E gucuregti, 1970.
cit., p.308.
.r5 sdtenii Si stdpanii in Moldova, Editura Socec,
B
t97
 Dumitru STAN Sociologia ruralul ui tradilional romfrnesc

teritoriu virgin, ,,un loc pustiu". ,,Roirea" s-a petrecut, probabil,

atunci cdnd in cadrul unui sat matci s-a creat un surplus
demografic sau atunci cdnd o stare conflictuald din interiorul
acestuia nu s-a putut rezolva decdt prin separarea totalf, a pdrlilor.
Plrdsind un spaliu cultural, ,,roiul" a creat o nou[ vatrd sdteascd,
dar a utllizat pentru aceasta capitalul cultural al zonei de
provenienld. Pe aceastf, cale, modelul socio-cultural al unui sat se
extindea pe o suprafall mult mai mare.
In multe cazuri, ,,roirea" s-a produs doar pdnd la limita
exterioard teritoriului satului matcd ori intr-o zond. izolatd ce
aparfinea tot satului matcA. in consecinfd, in asemenea situafii, pdnd
la momentul stabilirii hotarelor, satul roi gi satul matcf, rdmdneau
legate prin utilizarea in comun a unor structuri ale vechiului sat
devf,lmag: padure, islaz. iazuri etc. Ca urmare a cregterii
demografice gi a exploatf,rii extensive a pamdntului, satul roi s-a
transfbrmat, la rdndu-i in sat matc6, Din noua ipostazd, satul forla
producerea unor noi roiri in amonte gi aval. Pe ansamblu, roirea
satelor a condus la formarea de ,,sate noi" (atAt de intdlnite ca
denumire in zilele noastre), la concentrarea popullrii in anumite
zone geografice Ei, mai ales, la similitudini in derularea modului de
viala rurald la nivelul unor supraf-efe insemnate.
o Sate de colonizare26. in perioada existen{ei satului
tradilional romAnesc, locuitorii acestuia aveau fie statutul de ,,!drani
liberi", fie cel de ,,!Irani dependenfi". Din secolul al XV-lea gi pdnl
la jumdtatea secolului trecut, celor care erau dependenfi de boieri,
de domnie, de mlnistiri - li s-a oferit prilejul de a-gi dob6ndi Prin combinarea ultimelor douf, criterii de tipologizare
libertatea. in cazul in care satul, in intregimea lui, curma starea de 2'
Vezi 9 u , Geogra/ia satului ronrdnesc, in vol.
dependen![, acesta urma sd se dezvolte pe acelagi teritoriu; era ntilitans, Sociologia
ficd, Bucuregti,1974.
" Apud, opulaliei si isezdrilor umane,Editura Didacticd gi
tu
V. Tufescu , Ronania, Editura $tiintifica, Bucuregti, 1978, p. 304 Pedagogi .201.

198 199
 Dumitru STAN Sociologia rural ului traditional romfinesc

(particularitafile cadrului geografic de amplasare gi specificitatea fbrme neregulate;

locald a vietii economice) agezdrile sitegti au fost impdrlite in mod
dihotomic2e:
o sate de vale in cadrul cdrora locuitorii
preponderent cultivatori intrucdt beneficiau de avantajul de a fi
situali pe soluri f-ertile, propice pentru diferite categorii de culturi;
t sate de platou dispuse in zonele montane
submontane, locuite in cea mai mare parte de crescdtori de animale
care, din cavza climei gi reliefului, erau prea pufin preocupafi de
cultivarea pdmAntului.
f. Dupa criteriul morfologiei agezdrilor rurale tradifionale,
aplicat la noi de geografi (V, Mihailescu) gi etnografi (R. Vuia), a
rezultat o tipologie relativ extinsd. Iatd clasificarea la care ajunge
R. Vuia, referindu-se in special la regiunea etnografici
Transih, anieiso:
. izolate: se intdlneau in zonele montane unde
,\'ate cu case
populafia se ocupa mai ales cu crepterea animalelor gi unde nu se
putea face distincfia clard intre ,,vaIrd" gi ,,mogie";
. sate rds/irate - in care locuinlele erau dispuse pe terasele
zonelor deluroase gi care s-au format din concentrdri de locuire in
prea.ima unor case tzolate;
. sale de vale - cu locuinle agezate in raport cu un curs de
api care strdbate spaliul depresionar de rezidenfI;
. sate ingrdmddite - se caracterizau prin dispunerea unui
numir mare de locuin(e pe un spafiu mic, accesul la acestea
fdcdndu-se din drumuri inguste qi numeroase care se intretdiau in
o s'ate de-a lungul drumului
- in care exista o singurd uli1i, iar
locuin{ele erau dispuse perpendicular pe aceasta, de o part+i de alta,
erau . sqte dreptunghiulqre cu forme geometrice regulate,
-
parcelat qi cu drumuri drepte;
. ,\'ate compact adunare
- cu o densitate a constructiilor atdt
gi de mare incdt ldsau impresia existenlei unui tdrguqor:
o s'atul circular
- in care locuinlele erau ingirate in formd
de cerc pe rnai multe centuri concentrice, iar in mijlocul spafiului
comunitar rezidential se afla, de reguld, biserica;
. s'ate radiale sau polip cu locuinfe dispuse pe ulile care
pornesc radial din centrul aSezdrii.
Desigur, criteriile de clasificare a satelor romanegti pot fi gi
a mai numeroase cu toate cd diferentele structural-functionale dintre
patru forme sunt valabile mai ales pentru clasificarea satelor
moderne gi conten-rporane.
Locuitorul simplu din mediul rural actual, ca gi cel din
spatiul urban. nu stdpinegte date insemnate
gi criterii de clasificare

to M D. Matei. E. Enrandi. Hubitatul ntetlieval rural din Vulea Moldover t'/ Modul taxonomic in care gAndegte rezidentul ruralului din
bqzinul SoneSului Mare (Sec. XH'VII), Bucuregti, 1988, p. 69. zllele noastre era accesibil gi locuitorului din satul traditional.
to
R. Vuia, Satul romdnesc din Transilvania Si Banal,Cluj, 1945,pp.9-94. Acesta, nu numai cd igi compara propriul sat cu celelalte pe care le
200
20

a
 Dumitru STAN
cuno$tea - gi, deci, opera clasificdri _ dar, mai mult, rcaliza
delimitari pornind de la diferenlele existente numai in comunitatea
lui; de aceea, ,,in mod tradilional, in Romdnia, satele sunt divizate
Sociologia rural ul ui tradilional romilnesc
Degi constatau existenfa diferenfelor dintre zonele rurale,
locuitorii satului tradilional ajungeau la doud concluzii care atenuau
tendinfele de ierarhizare valoricd a spafiilor culturale:
a. fiecare sat prezintd nu numai dezavantaje. ci gi avantaje
in raport cu alte sate (prin elementele care il particulariz eazd);
b. oricdte diferenfe ar fi intre sate, p6nd la urmd ele trebuie sd
rezolve nevoi (func1ii) similare; omologia nevoilor determind
o mare
asemrnare a structurilor: locuinld, ocupalii, familii, imbracdmihte
etc.

doua variantd era, de fapt, mult mai importantd decdt prima

deoarece introducea tipologii, valida pozilia locuitorilor fala de o
axd axiotropicd uzuald in epocd gi, mai ales, definea locul unui sat
in raport cu cele din vecindtatea lui. Aga ne explicdm de ce, in
suficient de multe cazuri, modalitatea informald de denumire s-a
oficializat gi s-a pastrat ca formd identitard unicd.

'' G. Kligman, Nunta mortului. Ritual, poeticd Si culturd populard in

Trans.ilvania, Editura Polirom, laSi, 199g, p. 27.

202

2. LOCUINTA TRADITIONALA ROMANEASCA
2.1. TtPURI DE LoculNTE. Surprinzatoare prin varietatea
lor, locuinfele din satele tradilionale romdnegti au constituit
unul dintre domeniile in care conceplia filosofico-religioasd,
ingeniozitatea tehnicd, dorinla de o viala mai bun6, valorificarea
mogtenirii culturale gi talentul artistic s-au imbinat Ei completat de
o manierf, atAt de evidentd incdt pu{ine alte situalii existenliale
. suporta comparafia. Aceastd afirrnalie este valabild nu numai atunci
cdnd ne referim la locuinlele de^suprctfulri, ci $i in cazul celor mai
pu!in pretenfioase: bordeiele". Atenfia acordatd de istorici gi
etnologici acestui ultirn tip de locuinld se datoreazd, in special
vechimii lui gi abia in al doilea rAnd gradului de extindere sau
modului rudimentar de realizare a construc{iei.
Bordeiele sunt considerate cele mai vechi locuinle ale
romdnilor. Erau construite mai ales in zonele de cAmpie, sub
nivelul solului. (deci, nu trebuie sd le.rconfundAm cu locuinfele
. ll, I
semiingropate"), prin cdptuqirea perelilor cu lemn de stejar (in
r
Oltenia) sau neutilii6nd deioc lemnul (in zona limitrofb Dunarii)ra.
Faptul practicarii locuirii intr-un spaliu atAt de diferit de cel
aflat astdzi la indemdnd ar putea sd pard, pentru mul1i, o dovada de
'" Yezi pi Gr. lonescu, Arhitectura pe leritoriul Romaniei tle-a lungul veacttilor,
Pucureqti, 1982.
'''' V. Neanrtu, Borclei ;i semibordei Mctd cle locuire in vremeo fbuclalisntului
tintpuritr, in Civilizalie meclievalci ;i noclernd romaneascd, EditLrra Dacia, Cluj-
Napoca, 1985,p.68.
" H.H. Stahl, P.H. Stahl, Crvilsayia vechilor sate romdnestr, Editura $tiin!ifica,
Bucureqti, 1968, p. 50 pi urm.
Sociologiu rurnl ul ui tradilionul ntmfrnesc
netdgaduit asupra primitivismului locuitorilor. prin urmare,
bordeiele nu ar fi altceva decat o formd evoluatd a grotelor, utilizate
ca locuinfe imediat dupd procesul de antropogen ezd,. in realitate,
insd. intre aceste doud tipuri de locuin!6 existau diferente foarte
mari. De pilda, planul construcliei unui bordei era destul de
complicat gi, in orice caz, comparativ cu grota, mult mai pulin
dependent de caracteristicile locului geografic: la intrare avea o
prima incdpere, dispusd in pantd, numitd gdrlici, de unde se cobora
pe nigte trepte la nivelul celorlalte incdperi. Prima dintre aceste
incaperi era numitd ,,cu soba" intrucAt partea cea mai importanta
din acest spatiu era reprezentatd de vatrd. Pentru evacuarea
fumului, aceasta era prevdzutd cu un co$ piramidal care se
prelungea pdnd in afara acoperigului.
Din inciperea care cuprindea vatra se deschideau spatii
laterale utilizate pentru locuit, pentru depozitarea proviziilor gi
chiar pentru adbpostirea animalelor. De menfionat este faptul cd
,,odaia de locuit" se incllzea printr-o ,,sobd oarbA" in sensul cd gura
de alimentare cu combustibil se afla tot in incdperea cu vatrd. Unur
dintre perelii acestei camere era chiar o parte a corpului sobei gi,
din acest motiv, intregul spafiul era identificat prin expresia ,,la
sobd". Paturile erau agezate pe l6nga perelii acestei incdperi, purtau
numele de ,,laviti", iar, in funclie de numdrul membrilor familiei,
ele rnai puteau fi dispuse gi in spaliul unde se afla vatra sau chiar in
alte camere cu rol de dormitor. Aspectele planimetrice ale bordeielor
erau variabile: existau bordeie mici, mijlocii gi mari, cu o singurd
incapere sau mai multe. dar toate aveau formd de dreptunghi, cu
colluri rotunjite gi acoperig suslinut de pari.
Pe ansamblu, existenfa acestui tip de locuinld s-a datorat nu
205
 Dumitru STAN
atat saraciei', lipsei materialelor de construclie ori comoditdlii qi
negtiinlei sitenilor, ci unor imprejurdri istorice defavorabile: satele
erau atacate des de navdlitorii de la sud de Dundre, iar in cazul in
care addposturile le erau distruse (ceea ce de altfel, se qi intdrnpla),
relacerea lor dura pulin $i collsta aproape numai in ridicarea unui
nou acoperig (din paie gi pamdnt).
Locuin{ele de suprafafi se inscriu intr-o tipologie ceva
mai largd: case cu foigor, case cu cerdac, case mansardate, case cu
pivnile etc. Pentru perioada tradilional[ a satului rominesc cele mai
multe dintre locuintele de suprafald erau formate din tindd".
camera de locuil (utilizat6, eventual, numai in perioada de iarna) 9i
cdmara (pentru depozitarea rezervelor alimentare care nu puteau fi
ldsate in tinda).
in anotimpul cdlduros mulli membri ai familiei erau nevoili
sd locuiascn in spajii din afara casei (,,sllage") in funclie de seg-
mentul diviziunii muncii la care participau. Prin urmare, densitatea
fiind mai mici, locuirea se fbcea aproape numai in tindi. Dup[
' incdperile, au adecvat mdrimea gi utilizarea spaliului de locuit la
Actualmente, locuirea in bordeie este foarte rari gi constituie un indiciu
reprezentativ al sdraciei. Mai mult, sunt numite bordeie inclusiv unele locuin{e
de suprafafd care sunt mici gi ofer6 un confort mult prea redus. in perioada
tradilionalfl, bordeiele, mai ales in cazul celor cdptugite cu lemn de stejar, erau
chiar mai costisitoare decdt locuinfele de suprafald.
" Un spatiu de marirnea unei canrere de locuit sau de dimensiuni mai mici din
care se realiza trecerea spre restul incdperilor. in unele zone etnografice, tinda
era o camerd rece, intrucdt nu avea o instala{ie de incdlzit, 9i un loc de depozitare
a alimentelor gi/sau uneltelor. in alte zone, tinda cuprindea cuptorul sau, mai
mult, vatra de la care porneau gurile sobelor oarbe pentru incdperile invecinate.
Acolo unde tinda includea vatra, spatiul ei se transforma in incdpere locuitl
permanent; era mai pufin confortabi16 decdt celelalte incdperi, insd, era utili din
nurneroase puncte de vedere: favoriza ptrstrarea curdleniei in restul incdperilor,
aprofunda spiritul comunitar, stimula comunicarea intre membrii farniliei etc.
206
Socplogia rurul ului trodiyional romfrnesc.
ldsarea frigului se reintregea grupul familial, in odaia de locuit
incepea sa fie utilizatd din ce in ce mai des sau chiar constant.
Spre sfargitul perioadei tradilionale, locuinta tirdneascd a
,,oddi" rezultd gi din faptul cd nu era folositd in mod curent, ci
numai cu ocazia unor evenimente familiale (botezuri, nunfi,
priveghiuri etc.) sau pentru primirea oaspefilor.
acfionat gi in acest domeniu: satenii qi-au imbogdfit interiorul cu
noi tipuri de piese ge mobilier, au recurs ra deplasarea sobei in
raport cu anotimpul- (cald sau rece) sau au construit sobe in toate
numdrul membrilor familiei etc.
Principalele_ elemente componente ale od[ilor vechilor case
romAnegti au lbst'-': vatra, patul, lavilele, masa, scaunele, lada de
zestre, culmea sau ruda, blidarul, dulapul scund, scoartele,
ldicerele, piesele ornamentale (cerarnici, sculpturi, cusdturi etc.),
icoanele. Toate acestea erau dispuse in aga fei incdt locuinta avea
o structurd unitard gi, implicit, o functionalitate sistemicd.
-
in anotimpul cald era utilizatd soba din tinda, iar in anotimpul rece era folositd
soba din odaia de dormit.
r5
| vladuliu, Etnogra.fia romaneascd, Editura $tiintifica, Bucuregti, r973, p.
179 9i urm.
207
 Dumitru STAN
Sociologiu rurul ul ui traditionul romiinesc

De pildd. in Moldova, existau cuptoarere cu vatrii care

ocupau caln o patrime din suprafafa ,,oddii de locuit". Ne-am putea
intreba: la ce bun o asemenea construcfie? daca funclia ar fi putut fi
rezolvatd intr-o manierd mult mai facild. in realitate, in acest caz
avantajele prevaleazd, in raport cu dezavantajul pierderii de spatiu. De
fapt, nici acest dezavantaj nu era in intregime intrucdt se crea un
sector al camerei numit,,pe cuptor',, ,,dup6 cuptor" sau,,dupd sobd',.
Acest spatiu, situat oarecum izolat de restul camerei. era
locr-rl unde dormeau copiii. Printr-o astfel de distribuire a spaliului
se evita starea de promiscuitate: era ca qi cum ar fi existat camere

ternperaturd suficient de ridicata pentru a-i feri pe copii de pericolul

dobAndirii unor boli specifice sezonului.
Locuinfa fdranilor din ruralul tradilional trebuia sd satisfacd
o serie de func{ii de bazil: sd reuneasca zilnic ori periodic pe toli
mernbrii familiei. sd garanteze acestora o stare minimi de confort
existenfial, sf, produci atagamentul, asocierea spontand a tuturor

includi nigte repere axiologice minimel8 pentru a obtine

I crl I TighiliLr, Sctcietate si menroritore in aceasta sd
!'ara Romaneascd s,i, Mordova.
e,X.\X L' il. Editura pa ide i a, B u c u reg ri, 1 99 8, pp. 7 3,
lre lo ll 7 4.
r. EVooKlrl0v, Rugdciunea in Biserica de Riis'drit, Editura porirorn tt
ragi, lgg6, Vezi Gr. Ceorgiu, Naliune, culturd,
p.28. iclenrirate, Editura Diogene, BucureEti,
1997, p.340.

Dumitru STAN
calificativul social: ,,ca lumea". Spre acest obiectiv, locuitorul
satului tradilional se indrepta inca din momentul desfrgurdrii unor
practici ritualice privitoare la construirea casei.
2.2. ostciluRr pRIVtToARE LA coNSTRUIREA cASEt.
oricc Iocuin{i premodernd trebLria sd fie construitd intr-un
perimetru care sd satisfacd o serie de exigente de naturd pragmatica
gi, in acelagi timp, sd corespundd unor coordonate magico-reli-
gioase. Pentru locuitorii satului traditional romdnesc, .urlu
n,
".u
doar un simplu addpost, ci constituia gi locul unde se elaborau
construirea unei case incepea din momentul aleeerii locului
gi se incheia abia atunci c6nd se rcariza,,intrarea in cas=a noud".
in
vetre de casd, s-au restrdns treptat. pe aceastd cale s-au
afiul satului, de-a lungul mai multor generafii, gruptri
ii sau c'ase pe neamuri.
'n M. Budig, Microcosntourl go.spoclat.esc practici ntagiL'e,ti religioa.sc
crpdrare, Editura Paideia, BLrcuregti, 199g, p.25.
210
#
Sociologia rurdului trndilional romfrnesc
Alegerea locului gi a materialului necesar pentru construirea
unei case noi. dotarea corespunzdtoare qi organizarea unei noi
gospoddrii erau probleme care antrenau dificultali atdt de ordin
economic, cat gi de ordin spiritual. La acestea trebuiau sd gdseascd
solugii nu numai beneficiarii locuinfei, ci gi rudele acestora: ,,tinerii
se cdsdtoreau, dar sarcir-rile pentru construirea casei le reveneau, de
obicei. pdrinlilor gi bunicilor, prin care s-au transmis din moqi-
strar-'ogi randuielile pentru durarea .i'r40 - spune etnograful v.
Butur6.
Potrivit tradiliilor poporului romdn nu era deroc intamplator
unde, cand gi din ce se construia o casd noud, cum era orientatd
casa pentru a o feri de spiritele malefice din preajma ei, cine avea
dreptul sa ridice o construcfie pentru a fi durabild, cum trebuia
procedat pentru a atrage sporul, norocul. sindtatea in spa(iul de
locuit etc. Prin urmare, obiectivul construirii unei locuinte trebuia
sa fini cont de numeroase exigenfe structurale gi functionale care
pot fi grupate gi corelate in raport cu suita operatiilor de realizare a
cladirii. Acestea, repetate in timp, au intrat in componenfa unor
obiceiuri. Aga dupa cum rezultd gi din rdndurile urmdtoare.
a. Materialul pentru construcfii era ales in strAnsd
deper-rclenfd de ceea ce oferea mediul geografic in care era a]ezar
satul. Pentru cea mai mare parte a locuintelor traditionale se
trtlliza, ca principal material de constrLrctie, remnul aflat din
abundenfd in aproape toate parfile ruralului romdnesc: brad in
-
zonele montane. stejar, gorlrn, fag - in zonele de deal gi de cdmpie.
Era evitati fblosirea lemnului de carpen, intrucat se considera ci in
acesta ar avea ascunzig ,,necuratul", dupd cum nu trebuia sd existe
lc
a0
v. Butule, Cttlturd spirihtald rontanectscd, Editura Minerva, Bucuregti, 1992,
p. 267 9i urrn.
2tl
 Dumilru STAN

locuinld fbra a avea in componenla ei lemn de tei (protector contra

vrajilor. fulgerului, grindinii)ar. d cd, in unele zone, in locul ales pentru
obiceiul mai cerea ca tdierea lemnelor pentru casi sd se a aSezat, la ldsarea serii, un vas cu apd
facd numai in zilele considerate faste gi in anumite faze ale lunii, de dimineafa, daca se cbnstata cre$terea
pentru cd numai in urma respectdrii acestor condilii se puteau implini a interpretat ca ,,semn bun,, sau ca dovadd
dorinlele celor care Llrmau sd locuiascd in ea. pe ansamblu. era .,llL:"H'
recomandat ca o astfel de acliune sd fie demaratd lunea intrucat
de e fe cre etei, 0.. ".#l:"o
r e s ec
.""::f:f tli lt'"li;
..tot dimpotrivd, niverur apei din uu, .ru mai
Iucrul inceput lunea merge bine, cu spor gi tine mult, e trainic,,42. scdzut, atunci exista
indiciul ca locur nu este propice pentru construirea
b. Alegerea locului. pe tot cuprinsul saturui erau ,,locuri nesocotirea acestui avertisment ar aduce
rocuinlei qi cd
bune" gi ,,locuri rele". Era un mare pericol construirea casei in familiei mai multe
suferinle qi prejudicii decdt avantaje. Din
locuri ,,blestemate", p€ ,,haturi,', pe locuri unde existau vetre toate aceste condiliondri
gi direc{iondri in alegerea adecvata a locurui
parasite-, pe sLrprafefe oblinute prin abuz ori prin jurdmdnt fals.
De
de casd sesizdm
asemenea, nu trebuiau ridicate construcfii in locuri unde au fost
epidemii care alr provocat decese nllneroase, in locuri pangarite
prin crime gi sinucideri, ,,spurcate" prin aruncarea gi depozitarea
unor reziduuri sau in spafii in care au fost atrase
,,for{ele reului', de
cdtre persoane care au desfdgurat acte de vrajitoriea3.
Stabilirea amplasamentului casei nu se realiza numai prin
afla langa drllm"45 prin
acest element
evitarea ,,locurilor rele" recunoscute, ci se solicita pdmdntului de legdturd se
oblinear"r integrarea gi.deoarece
participarla comunitard.
insugi sa indice in ce mdsurd alegerea a fost bine efectuaia. in acest
c'
construirea temeriei. inainte de toate trebuie
sd
menliondrn cd munca de construire a unei case nu
era incredinlatd
rtYezi S. Fl. o'icdrei persoane: erau alegi megteri cunoscdtori
Marian, Legende tre.spre.frctri, insecte, pdsdri,Editura Trans pres, gi aparatori ai
Sibiu, 1996. statutului marital, renumifi prin iscusinfd,
harnicie, d;. $i;.in *O[
altruiste, moraritate_gi piogenie. Despre acegtia
se credea nu numai
c5 gtiu sd ,,inalte" o rocuinfd, dar gr cd
sunt inzestrafi cu harur de a
construi in aga fer incat rezultatur sd fie
deosebit de durabil. i; pr;;
''A..Gorovei Credinli
, orului romdn, Editura Grai gi Suflet
_
Cultura Nalionald, Bu
" Al. Popescu, Tradilii pli, Editura gtiintificd gi Encictopedici,
Bucuregti, 1986, p. 206.
212
?r?
 Dumitru STAN romdnesc

proprietarii locuin{elor rcalizate de astfel de megteri erau convingi cea .,insuflefirea rui printr-o jertli" incorporatd
in zid gi, mai ares,
cd odatd cu finalizarea cl5dirii li se transfera o parte din conlinutul in temelie. Degi locuintere tardnegti nu erau monumentale,
gesturire
priceperii gi harului constructorilor. sacrificiale erau sdvdrgite, in mod normar, de
to{i cei care
ridicau o
Pentru durabilitatea casei, temelia era consideratd partea constr'clie. in urtimd instanfd, rocuinfere se asemdnau
foarte murt,
cea mai insemnatd. De modul cum era reahzatd aceasta gi de suma in special la nivel local gi zonal.
instituirilor simbolice invocate cu acest prilej, depindea, in mod Este de cd exista gi o anumitd constanld in
direct proporlior-ral, starea farniliei care urma si foloseascd locuinfa.
Din acest motiv, in momentul purcederii temeliei erau desfbgurate fl:]l]i,:9ltil,
tnrel'tlldtvtdualc-
meieroare. Bineinfeles cd diferenfele
materiale, de grad de congtientizare
ac{iuni legate de cultul cregtin (slujba religioasl speciald, stropirea a necesitdlii s naturi a scopurilor vizate prin
cu apd sfinlita) ca acte de purificare, dar gi de oblinere a acceptului construcfie etc. puteau sd fie cauze care sd
determine o diversificare
divinitalii pentru ridicarea construcliei intr-un anumit loc. La mult rnai accentuatd.a tipuriror de jertfe. or.
din simpra inventariere
acestea se addugau gi alte forme de invocare a sacrului - de a acestora ajungem la concruzia cd rituarur
sacrificiar era nu numai
provenienld precregtinf,: sacrificarea unor animale (de reguli. un necesar. ci gi rerativ accesibir tuturor rocuitoriror
ruralurui
cocog) gi stropirea locului cu sAngele acestora, punerea la temelie a tradifional romdnesc. Acest fapt dovedeqte pe
a. o furt. egalitatea
unor obiecte de mare importanfa simbolica - pdine, sare, grdu, statutard a indiviziror in raporturire cu
divinitatea,'iu, pe de altd
metale, flori etc. - in speranla c[ acestea igi vor extinde atributele parte existen{a unei strategii de obtinere
a generozitalii divinitatiii
asupra p[rinlilor gi copiilor din acea casaa6. prin jertfa neimpovdrdtoare gi neinspdimdntdtoare.
In comentariile realizate asupra mitului ,,Megterul Manole", Dacd in satur romdnesc premodern ar fi existat
convingerea
Mircea Eliade a dezvoltat ,,tema sacrificiului" ca demers magic de cd mdrimea jertfei determina direct proporlionar
mdrimea frotecliei
asigurare a durabilitIlii construcfiei. Astfel, in mentalitatea tradi- sacrale, atunci cu sigurantd s-ar fi practicat
curent sacrificiire umane
fionala, un corp arhitectonic devenea trainic numai dacd se produ- intemeitoa.e. or, religia cregtina a interzis practicarea
sacrificiilor
umane gi animale in desfhg
" O enrrnrerare a obiectelor.,interneietoare" face etnologLrl Al. Popescu (op. cit., ie. Totugi,
prelungiri simbolice ale
p. 2ll): ,,apd sfin1it6, bani, semin{e, pdine, untdelemn sfin1it, vin, [uic6, zahdr, continuat
inclusiv dupa pitrunderea
sare. flori, ou, tdnt6ie, potcoavd /o bucati de fier, piatrd, cap de cocog, gdind, pui, vorba de
cap de berbec,miel, pene de gdind (pdsiri), pdr de animale, oase de animale,
substituirea jertfirii trupu
alente ce
pdsdri, pui (r.rneori vii), cdine, pisicd, un inscris cu numele proprietarului, anul puteau fi incorporate in temelia locuintei
ldra a deranja divinitatea:
construcIiei". Aceste obiceiuri erau rdsp6ndite pe intreg teritoriul !6rii, iar simularea zidirii umbrei unui om. pllnerea intre
materiarere de ra
obiectele pe care locuitorii le mobilizau in desfbgurarea lor aveau o atdt de rnare baza construcliei a ,,mdsurii" ori a ibtografiei
forld simbolicd incAt acopereau in Inare parte registrul aspiraliilor gi unuia dintre batranii
familiei extinse etc. au devenit nu doar substitute,
expectantelor lor. ci sacrificii
tt'
l. Talog, loc.cit., p. 24o. ,,reale" prin efectele lor.

214 215
 Dumitru STAN Sociologia rumlului traditriond romfrnesc

O datd parcurse aceste momente de pregatire gi de agezare a

temeliei, adic[ de anuntare a intr[rii familiei in circuitul social
printr-un spaliu identitar (casa), activitatea megterilor trebuia sf, se
desfrgoare fhrd intreruperi mari gi cu largul sprijin al comunitarilor
(de reguld, rude) atagali intereselor beneficiarilor. intdrzierea
finalizdrii construcliei gi, cu deosebire, nelocuirea casei erau gregeli
de care sdtenii se fereau. in caz contrar, spiritele nefaste ocupau
locuinfa noud ,,inainte de mutarea proprietarilor"4T.
d. Intrarea in casa noui reprezenta un prilej de mare
bucurie pentru familie gi, in acelagi timp, un serios motiv de teamd.
Acesta provenea din suspiciunea potrivit cireia casa, in pofida
actelor sacrificiale prealabile, igi va lua suflet de la prima persoand
care va pqi peste prag. Pentru a preintdmpina un astfel de
deznoddmdnt, proprietarii casei aveau grijd, ca aceasta s[ fie sfintitd"
printr-un ritual religios special: ,,preotul impreuni cu dascdlul, urmat
de intreaga familie, inconjurau casa de trei ori, dupd care ridicau
masa de trei ori, exact ca la pomenirea mortilor"48.
Se credea cd numai in urma acestor acte ritualice, locuinta Bunastarea gi veselia exprimate in aceastd sdrbdtoare
deveneau. prin extensie, caracteristici ale tuturor celor care Llrmall
'' M. Budig, op.cir. p.6t.
' ,,Sfin1irea casei" se ficea in mai multe etape in func{ie de fazele ridicirii
construcfiei. Astfel, ritualul era manifest in momentele de alegere a locului
pentru casd, de incepere arealizdrii temeliei, de finalizare aziddriei, de execulie
a v6ruitului gi, bineinleles, in momentul mutdrii familiei in casa nou6. Suntem
surpringi de frecvenfa prezen{ei preotului din satul tradilional pentru efectuarea
ritualului cregtin la intemeierea casei, iar surprinderea noastr[ este cu atdt mai
Privite din perspectiva temporalitalii, casele membrilor
mare cu cdt, actualmente, acesta nu mai este solicitat deloc sau, eventual, doar la satului tradilional concentrau trei orizonturi cle locuire:
ultimul din rnomentele enumerate. Pentru perioada premodernd, ins6, ne spune a) miilociu - reprezentat de cei care foloseau locuinla Ia un
M. Budig, slujbele de sfinlire a casei reprezentau ,,o regulf, de la care nu se moment datfdrd, ca ei ingigi sd o fi construit;
abdtea absolut nimeni in mediul rural, indiferent de statut socio-economig sau
intelectual" (op. c it., p.60).
ot *"
lbidem, pp. 60-61. V Butrrra. op cit ,p.277
216 217

Dumitru STAN
b)
superior - constituit din generaliile care succed grupului
familial mijlociu;
c) inferior - alcatuit din generaliile care au precedat
existenla grupului familial mijlociu.
Pornind de la aceste etape de locuire, putem compara,
simbolic, locuinla tradilionala cu un arbore uriag a carui tulpind
(familia orizontului temporal mijlociu) f-ace legdtura intre raddcini
gi ramtrri reprezentAnd, in primul caz, generaJiile care au fost gi in
al doilea caz, generatiile care se vor nagte in spaliul eis0.
Agadar, ca element structural al sistemului social rural,
locuinfa s-a p[strat in aceeagi forrni timp de multe generafii. Daca
structurile rurale privitoare Ia locuire au fost atat de conservatoare,
atunci, indubitabil, func{iile lor au avut, la r6ndu-le, aceeagi
caracteristicd numai ci de o profunzime mai mare. in capitolele
anterioare afirmam cd structurile, intr-un sistem care se reproduce,
sunt mult mai ugor de schimbat decAt funcfiile; in mod normal,
pentru o funclie a sistemului rural tradi{ional erau mobil izate mai
multe structuri. De pild6, pentru funclia de subzistenld au fosl
create structuri ocupalionale relativ variate (pdstoritul, agricultura,
viticultura, vdndtoarea etc.; pentru .funclia educativd erau active
structuri precum biserica, gcoala (mai rar), opinia publicd, cetele,
qezatorile etc. Inclusiv .funclia atdt de importantd de optimizare a
Sans'elor de viatd prin apelul la sacru antrena ac{iunea mai multor
structuri: magia, mitul, biserica, troifa g.a.m.d.
Destul de puline au fost situatiile in care o structuri a
ruralului tradifional a satisfbcut mai multe func{ii, intre aceste
cazuri se afla locuinla gi, chiar mai mult, un element al structurii
acesteia: valra. Dacd insistdm asupra funcliilor purtate de aceastd
r0
V. Trebici, L Ghinoiu, op.cit., p. 300.
218
a
Sociologia ruralului trudilional romfrnesc
parte, nu facem altceva decAt sd evidenliem o serie dintre funcfiile
structurii care o subordoneazd (casa). Iatd cdteva dintre rolurile
jucate de ,,vatra casei" in satul premodern romAn - in concepfia
etnologului R. Vulclnescu: ,,loclrl unde se gategte, se incdlzegte, se
descdnta, se vrdjea, unde se colindi in sdrbatorile solstiliului de
iarn6...". ,,spafiul sacru din cas6, in care se linea focul mereu
aprins (micar cu tdciuni ascungi sub cenugd), unde se gdteau
pomenile de sAmbetele morlilor..."; ,,altarul pe care femeile oficiau
intdi riturile domestice legate de ciclul viefii (nagtere, nuntd,
moarte) gi de ceremoniile festive corespunzatoare. Pe vatra casei
ndgteau ugor ferneile care nu puteau nagte pe pam6nt. Pe vatrd se
jurau sau se blestemau gospodarii intre ei. Pe vatrd de Anul Nou se
invocau mogii qi strimogii pentru apdrarea mogiei, gospoddriei,
casei, de niprazne. potop, cutremure, trisnete. Pe vatri se imbaiau
in copii cu ierburi tdmdduitoare sau intiritoare copiii sldbdnogi...
Tot la vatrd doftoroaiele gi vracii, igi preparau, elixirurile, licorile
gi leacurile"5r. Nu am fi insistat atAt de mult asupra enumer[rii
acestor roluri dacd nu am fi constatat, la actorul ruralului
tradilional. o adevdratd obsesie a vetrei in exprimarea puterii gi
aLrtoritdfii lui. Astfel, in ir-rteriorul comunitSlii sdtegti, forfa acestuia
se legitima, in mare parte, prin valra casei proprll, unde se simfea
stdpAn sprijinit de drepturi civile qi divine. Atunci cAnd ieqea din
perimetrul localitalii, sursa identitarb generatoare de siguranla
devenea vatra sotului de provenienld, iar atunci cdnd igi explica
apartenenla etnicd, insugi spaliul ,,la-yii " sau al statului, delimitat de
granile, devenea o vatri ocrotitoare". Chiar dacd acest ultim tip de
" R. VLrlcanescu, Mitologie rontctnd, Editura Acaderniei R.S.R., Bucuregti, 1985,
o.1 8.
32
Yezi pi V T. Cretu, Existenta ca intenteiere. Perspecliva etnologicd, Editura
Facla, Timigoara, I 988.
219
 Dumitru STAN

vatrd avea dimensiuni imense, el genera locuitorilor sentimentul

ci
se af'la,,acasd" la fbl de mult ca ipostazele precedente.

, Practic, prin aceste accepfiuni ale vetrei se rearizau

delimitari ale spafir,rlui, se fixau interese gi drepturi, se ordonau
legaturile dintre unitalile teritoriale, dintre instituliile centrale gi
cele locale etc. findndu-se cont de principiur suborrJonarii
si
incluziunii sistemice a unitdliror .sociaie. conform acestuia, vatra
statului. avand extensiunea cea mai mare, dirija din anumite centre
ale ei, activitatea vetrelor comunitalilor sategti; acestea, la
rdndul
lor' includeau vetrele caselor familiare gi stabileau exigenjele l,

sosiale ale tuncfiondrii grupale gi personale. profunzimea triirilor I'

locuitorilor in raport cu tipurile de vatrd era, insd, in orcline inversd I

relatiei de incluziune'. nu respingeau gi nu neglijau comuniunea ll

statala, dar starea lor cotidiand era afectatd direct de ceea j

ce se
intdmpla la nivelul satului gi, mai ales, in spajiul locuinfei familiale. I

Aga se gi explica multitudinea funcliilor casei gi rigoarea cu

care se
I

cduta implinirea acestora. I

,.Cladirea umbroasd cu feregti mici, pridvor pe stAlpi gi cu

I

bogatd grddina imprejur"-tl adica locuinla sateanului roman

-
perioada tradilionali era nu numai un spaliu de locuit,
din
- ci gi un
adevdrat centru din care sdteanul se indrepta spre lume.
I

" N. forga, lstoria ronttinilor in chipuri si icoane, Editura Rarnuri, craiova,

I 921 . o.5l .

220
221
 Dumitru STAN Soc'iologiu rurolului trulilionol romfrnesc.
3.1. pERSpECTTVA ETNo-socrolocrcA DE ANALIzA A
FAMtLIEI. Asupra complementaritalii etnologiei gi sociologiei ne
i
a rdmas peste timp aproxi_
putem pronunta, ldri sa gregim, pornind chiar de la modul in care xercitarea df cdtre pdrinli a
a copiilor. in schimb, laiura
ele fac dir-r farnilie o parte a obiectului lor de studiu. Astfel, in timp
:ntatd de morald, educafie, econo_
ce sociologii au insistat in teoriile gi cercetirile lor asupra remarcat prin flexibilitate, adapta_
problemelor ,,manifeste" ale familiei - condiliile materiale de
existen!5. rela!iile spirituale gi biologice derivate din cdsdtorie. b. pe misurd .. o-.ni.?;T':T::#,1'll u...urr mdsurd
stabilitatea legaturilor de sdnge, raporturile acestui grup cu restul famitial
a progresar de ra p..ao-inunju'i;.r;;ilI-
.grpul. naturar-
grupurilor sociale etc. - etnologii au vizat aproximativ aceleagi biologici la pozilii cvasiprioritara'a factorilor
socio-culturari. Din
aspecte, numai ci aserliunile lor sunt valabile pentru comunitalile acest motiv, interpretdrile actuale (R.
Mc. Iver, W. A. garre, p.W.
familiale arhaice gi traditionale. Mousegravg. care suprariciteazFt.rorul
l.a.)
cadrul familiei sunr din ce in ce mai
reraliei biorogice in
Perspectiva etno-sociologicd asupra fenomenelor sociale, in izorate gi
general, gi asupra familiei, in special, se dovedegte a fi deosebit de -ui irii"
*."pru,..
a$a cum este infeles astdzi,
utili din cel ptrfin doud puncte de vedere . in primul rdnd, pentru cd :i qi funcfii, altele decdt cele ale
,,omul primitiv este, intr-un anumit sens, contemporanul nostru gi rem. astfel, confirmarea evolutiei
pentru cd existd incd oameni pe care ii putem socoti mult mai em provocarea pentru a reahza
apropiali de primitivi decAt de noi."s4 ta atare. necunoscAnd . In acelagi timp, insd, suntem
trecutul matrimonial al omenirii nu putem infelege corect milial,, deoarece nu ne_am putea
particularitalile manifestirilor prezente ale acestui fapt social gi, i etnologii au ajuns la definiri
mai mult, nll-putem evita ori rezolva unele situalii de dificultate Spre exemplu, pentru etnologul
funclionala. In al doileo rand. o asemenea perspectivd asupra milie reprezintd orice grupu..-d.
familiei este avantajoasd pentru cd ne ajutd sd infelegem ponderea :le condiliit6.
factorilor de ordin biologic gi a celor de ordin socio-cultural in a. igi are originea in cdsdtorie:
constituirea gi functionarea ei. De altfel, aceste dou6 categorii de b. este compusd din sof, sofie, copii rezultali
.
matrimoniala gi, . din relatia
factori s-au inpus ca structuri paradigmatice in demersurile etno- in anumite situalii, p".roun. ., ,"^"fi g.lT
sociologice de studiere a farniliei gi au condus la formularea unor de rudenie;
constante- -. c. este unitd prin drepturigi obligalii morale, juridice,
.
economlce, sexuale, religioase gi sociale.
Pentru sociologii E. Burgess gr n.
'u S. Freud, Totem si tabu,Edttura $tiintificd, Bucuregti, 199 l, p. l3
rocte familia este o unitate de
55
V. Trebici, L Ghinoiu , Demografie Si etnografie, Ediiura $tiintificd $i
Enciclopedicd, Bucuregti, 1986, p. 127. i6
cf' N' Darnian, sr-tc'iorctgia/amiriei, rJniversitatea
Bucur esti, 1972, p. 57.
222
223
 Dumitru STAN Sociologia rurul ului tradilional romiinesc
1f
anterioare gi anume cea dintre arhaic, tradilional gi modern sau
actual - ca repere temporale nodale ale evoluliei umanitSlii.
Acceptarea acestei distinc{ii ne ingdduie sb obfinem informa{ii
legate de originea f'amiliei, stadiile istorice ale acesteia, regulile de
realizarc a chsdtoriei. sistemele relafiilor de rudenie q.a.m.d. inair-rte
de a ne indrepta analiza spre o parte dintre aceste probleme,'trebuie
mare de caracteristici ale acestuia:
sd facem cdteva pre cizciri.
a. existenla unui numdr de persoane inrudite; a. Familia ca institufie socio-culturald s-a impus de timpuriu,
b. reunirea lor este urmarea actului de cisatorie;
exist6 un ansamblu
familial ext:
Intre membrii grupului f-amtltal
de dar ca rnodel pozitiv de via{a umand s-a definitivat gi stabilizat
c. iintre
treptat. Aproape in unanimitate, teoreticienii apreciazd, cf, familia a
drepturi qi obligalii garantate juridic;
d. relatiile interpersonale sunt de ordin biologic, psihologic
ap[rut pe scheletul primei forme de comunitate umand (ceata sau
gi morall
hoarda), intr-un moment greu de ptecizat gi pe care ne-am obignuit
ansamblu de norme 9i reguli privind conduita membrilor
sa-l definim ca ,,arhaic", ,,indepirtat", ,,vechi", ,,strdvechi" etc.
care il alcdtuiesc;
Tipul arhaic sau primitiv de familie s-a intins pe un interval
imens de timp, care a cuprins perioadele paleoliticului, mezoli-
f. organrzare structurald cu o anumitd distribulie a
ticului, neoliticului gi cea mai mare patle a epocii metalelor. A inceput
rolurilor gi sarcinilor familiale;
prin a se asemdna foarte mult cu comportamentul qi organizarea
gregard a antropoidelor, a continllat cu etape fluctuante de organizare
l'regemonicd in fui-rc{ie de sex (matriarhat, patriarhat), pentru a se
sintetiza intr-o formd stabila de familie (in partea finald a epocii
r-rretalelor) bazalh pe legea subordondrii vArstelor (gerontocra{ia) Ei a
sexelor (rolul privilegiat revenindu-i bdrbatului).
b. Cregterea numericd a membrilor comunitifilor arhaice a
condus la delimitarea qi reglementarea sferelor grupale pentru care
indivizii aveau libertatea desfEgurbrii relatiilor sexuale. Prin
Llrmare, s-au constituit, progresiv, forme speciale de condilionare 9i
organrzare a acestor relafii in urma stabilirii situaliilor de incest.
Regula interdicfiei incestului a atras dupa sine modalitdli de
control social. care erau exercitate in primul rdnd Ia nivel
tt N. Mitrofarr, I. Mitrofan. FantiliQ cte lo A la Z, Editura $tiintifica' Bucureqtt'
microsocial (farnilia nucleard sau simpld). Coercilia provocatd de
1991, p. 144.
1.' A 225
 Dumitru STAN
aceastd regulh afecrat, ulterior, nu numai microsocialul, ci 9i
a potrivit cdreia ,,noul sd nu se indeparleze prea mult de vechi, ca
macrosocialul arhaic: ginta sau clanul (familia extinsd), fratria
(constituitd dintr-un numdr de 2-5 gin!i), tribul (format din doud
fratrii), satul, oragul - stat etc.
c. Tipul arhaic de familie, atdt de bulversat 9i de
inconsecvent, s-a reordonat q;i stabilizat in urma presiunilor unor
instan{e conexe: religie, molald, educalie etc. A rezultat astfel, un
nou model familial care a rezistat ca structurd qi functionalitate
pAnd la inceputul epocii moderne. Denumit de etnologi 9i sociologi
ca ,,model de mijloc" sau model tratliyionul de familie, el este
caracteristic in primul rAnd pentru perioada medievald, dar mai
poate fi intdlnit chiar gi ir-r zilele noastre in zonele rurale ,,pure".
Fomilia tradilionald, prin importanla pe care o acorda
consaguinitaili $i rudeniei de orice fel, prin a;ezarea raporturilor
intragrupal e pe baze afective gi pe altruism reciproc necondilionat,
prin climatul de solidaritate pe care il cultiva nu numai in interiorul
ei, ci gi la nivelul comunitalii sateqti (prin armonia gi echilibrul pe
care le degaja), asigura normalitatea funcfion_drii socialului 9i, din
acest motiv. este amintitd adesea cu nostalgie.to
Invocarea familiei tradilionale este stimulata qi de faptul ci
familia oclttald, prin noLrtdlile pe care le aduce: cregterea bugetului
de tirnp petrecut de individ in mediul extrafamilial, diminuarea
accentului patriarhal in raporturile dintre sexe, cre$terea indepen-
denlei economice a f'emeilor, sporirea spectaculoasi a ratei divorfurilor
gi a recisitoriilor. agravarea dependenlei familiei de structurile
economice extrafamiliale gi extracomunitare, inversarea unor roluri
ale membrilor cuplului familial, modificarea substanliald a raportu-
rilor dintre pdrinti gi copii g.a.m.d. - pare sd neglijeze condilia
58
F. Trinnies. Cottttnunauld et sctcidtd, Retz, Paris, 1977.
226
Sociologitr rurulului tradilional rominesc
viitorul sd se lege bine de trecut"". Suprimarea unor atribute ale
familiei traditionale s-a repercutat, de regull, in amplificarea
disfunclionalitalilor sociale gi chiar in confundarea nolrnalului cu
patologicul. Drept consecin{6. acesta din urma, patologicul. a ajuns sd
se impund ca ul1 nou model sau valoare (!) sociald.
,.Cei care incearci suprimarea tradiliei, aceia ori creeazd
altele, ori desfiinleazdvra\agi raporturile sociale animalizAnd pe om",
spune E. Speranfia60. Aceasti afirmafie este confirmatd de multitu-
dinea formelor actuale de deviantd intrafamiliald: anomizarea stdrii
genera!iei .,sandwich"*. anularea gerontocra!iei, desconsiderarea
bdtrAnilor pe rnotiv cd nu mai fac fala ritmului schimbarilor sociale,
acceptarea ugoari a soluliei divorlului, abandonul familial corelat cu
recisdtoria facila, diminuarea moralitalii Ei a responsabiliteii
grupului tamilial etc.
Precizdrile efectuate pdn[ in acest moment ne permit sd
conchidem urmitoarele :
a. Familia, ca microcomunitate, are o istorie in care
aspectele de ordin socio-cultural s-au impus treptat in fala celor de
ordin biologic. Tendinla procesuald, obiectivd, a acestor aspecte a
fbst/este, in ultima instanfd, de fixare a grupului familial intr-un
model de mare regularitate qi stabilitate funcfionala.
t" G. Ern. Marica, Fenontenul lradiliei, Tipografia ,,Cartea Rom6neascd", Cluj'
1946, p.40.
"u E. Speranlia,Tradiliu Si rolul ei social, Oradea, 1929.
-
Generatia inteflnediard. numitd de sociologi gi generafie,,sandwich", ii
cuprinde pe pdrin{ii care sunt suprasolicitali intrucAt trebuie sd intre{ind pirinlii
proprii care irnbdtrAnesc i copiii proprii care rdtnAn in categoria populaliei
pasive pArid la firralizarea studiilor.
221
 Dumitru STAN
b. Modelul actual de familie are la bazd modelul tradilional,
care la rdndu-i sinrerizeazd trisdturi, elemente. mecanisme familiale
arhaice.
c. Pe mdsurd ce ne indreptam intenliile cognitive asupra
familiei delafaza actuald cdtre faza traditionala ori cea arhaic[ din
istoria acestni grup, in aceeagi mdsurd gi in aceeagi ordine,
regresivd, cunogtintele noastre sunt mai nesigure, iar sursele de
documentare sunt insuficiente. Asupra tipului contemporan de
familie, demersurile de cunoagtere sunt foafte numeroase, iar
privitor la familia tradi1ionala aborddrile sunt relativ multe; in
schimb, studiile asupra familiei arhaice sunt cele mai pufine gi mai
controversate.
,,Moartea primitivului", desconsiderarea gi respingerea
tradiliilor, modernizarea coloniilor, disparilia treptatd a satului au
condus la o diminuare continud a sferei obiectului de studiu al
etnologuluit" $i, in acelagi timp, l-au determinat pe acesta sd-gi
indrepte demersurile fie spre .,etnologia oragului", fie spre
consemnarea acelor aspecte ale societdlii care sunt pe cale s6
dispara, au dispimt deja sau reprezintd exotisme gi curiozitati. or,
in aceastd ultimd ipostazd, activitatea investigativd a etnologului se
aseamdnd mult cu aceea a sociologului. Multe dintre metodele
sociologiei sunt valabile gi pentru etnologie, iar o mare parte dintre
conceptele gi teoriile acestor doud qtiinte fie sunt comune, fie se
suslin reciproc. A$a se explici gi apelurile consistente ale
sociologului la ofertele etnologiei - incepdnd cu raportarea la
formele istorice de familie, la regulile de constituire a relaliilor
matrimoniale, la principiile gi sistemele rudeniei etc. gi incheind cu
"' I. Mihdilescu (coord.),,,Teme gi problerne de etnologie urban6", in Cercetiiri
soc'iale nr. I I 1994. p. 7 l.
228
Sociologio rurulul ui trodiyionnl romdnesc
analizele asupra criteriilor (mai vechi sau mai noi) de alegere a
partenerului/partenerei pentru cdsdtorie, asupra importanlei pe care
o acordd grupul familial fondului cultural tradi{ional etc. Acest
lbnd problematic, pe care il identificam cu relativd r,rgurinld atdt in
sociologie, cdt gi in etnologie. ne intdregte convingerea cd perspectiva
etno-sociologicd este rnai profitabila decdt recuzarea adevdrului
inLerpenetrari i acestor $l.iinte.
3.2. FoRME rsroRtcE ALE EvoLUTtEt FAMtLtEt. in
randurile anterioare aminteam o serie de probleme cercetate de
etno-sociologia familiei. De asemenea, mai spuneam cd, analizele
asupra tipului contemporan de familie au o pondere mult mai mare
clecdt referirile la celelalte tipuri considerate istorice. Scopul
lucrarii noastre este de a descrie gi explica modul de viala din
ruralul tradilional, inclusiv in privinfa grupului familial. Or, mai
ales in delimitarea problemelor referitoare la acest grup avem
tendinla de a ne orienta exclusiv din perspectiva culturii gi
civiliza{iei contemporane cdrora aparlinem.
Pentru a evita aceastd gregeald. am considerat cd este utild o
trecere in revistd a principalelor etape ale evolufiei familiei, in
general. Finalmente, cunoscand caracteristicile tipurilor istorice de
lamilie, vom putea spune cum a fost familia tradilionala romdneascd.
ln plus, spunem noi, cuantumul erorilor se reduce simtitor dacd
raportim trdsdturile familiei tradilionale la grupul din care ea a
apdrut (familia arhaicd) gi nu la tipul contemporan de familie in
care ea s-a erodat gi metamorfozal.
ln anul 1877, etnologul L. Morgan publica lucrarea La
.\ocidtd urhui'que62, in care propunea o periodizare a evoluliei
" Yezi L. Morgan, La Sociltd archai'c1ue, Anthropos, Paris, 197 l.
229
 Dumitru STAN Sociologitr rurd ului trrutilionol romilnesc

societdfii in trei epoci: sf,lbdticia, barbaria 9i civilizafia. pentru c. O analizd.

fiecare dintre aceste epoci, autorul a realizat detalieri pe trepte de familial nlr ar plltea fi_etno_sociologica extinsd asupra grupului
rearizat1t cu seriozitate dacd, iufa.u.n u-
profunzime: de jos, de mijloc si de sus, pornind de la mai multe arnintit deja, nu se direcfioneazd, cdtre aspectele definitorii
criterii: tipurile de unelte, tipurile de activitdli dominante, mo.durile ale
acestuia: tipurile de cdsdtorie gi ceremonialul
de alcdtuire gi organizare a grllpurilor q.a.m.d. Un criteriu esenlial aferent, sistemele
relafiilor de rudenie, regurile care stau ra baza funclionrrii
de interpretare a evoluliei societalii era. pentru L. Morgan, tipul de casdtoriei gi familiei, r'aporturile dintre membrii
familiei, raporturile
familie manifest in aceste perioade, plecand de la tipurile de tamiliei cu comunitatea sdteascd, mitologia legata 'de
cdsitorie realizate. concluzia etnologului era aceea ca au existat famirie
q.a.m.d. Or, toate aceste probleme nu vedem
trei forme principale de cdsdtorie care au condus la tot atdtea tipuri analizate in mod corect fdr1, a purcede de la
*_ u, putea fi
formele istorice ale
de familie. Astfel, ,,sdlbaticiei ii corespunde cdsdtoria pe grupe, cvoluliei familiei.. o asemenea optica ar ingddui
barbariei - cisdtoria pereche, civilizafiei monogamia..ul. evidentierea
- profunzimii setului de aspecte definitorii pentiu
fiecare fazd, d,e
Asemenea clasificari au realizat mulli alli ganditori intre cvolulie a g'upului maritar, efectuarea de ctmparalii
care ii amintim pe J.J. Bachofen, J.F. Mc. Lennan, H. Spencer sau.
intre tipurile
de familii gi conchiderii asupra ritmulr,ri dezvoltarii
mai recent. R. cresswell. G. Balandier. p.p.warnier g.a. Deoarece calitative a
onrenirii prin lamil ie.
scopul acestor clasificdri este surprinderea evoluliei istorice a Deqi analiza noastrd nu este una de tip extensiv,
adoptdm
familiei, apreciem cd rezultatul ar putea fi gi mai relevant in cazul t'ulea i'rrtris'rti pentru_a dovedi faptur cd
in care pornim de la urmdtoarele premise explicative: t'omdneos'crl nu poate fi consideratd una
./ttmitia tradirionara
de tip primitiv sau, mai
a. In orice societate a existat un sistem de ordonare a rrult, cd este mai apropiatd de /amiria zileror noqstre
crecat de
relaliilor matrimoniale, adicd de stimulare a unei forme de cdsdtorie rimare ale evoluliei lui istorice.
gi, implicit, de constituire a unui anumit tip de familie.
icative, etno_sociologia familiei
b. Degi sunt diferente de ra un spaliu cultural la artul onantul inventar de probleme
privitoare la cdsdtorie gi familie, pe ansamblul umanitd{ii constatdm
i la doua intrebari fundamentale:
convergenfa manifestdrilor spre ceea ce am numit ,,etern familial".
Acesta este dovedit de exprimdrile matrimoniale foarte asemdndtoare A r gum ente l e c e l o r c are au r^" r,
{: K';i:;^' :3i: r:'#::W,
:i
- pentru anumite perioade istorice gi pentru spalii insemnate - fapt ce clivergente. Pentru prima- intrebare, "
spre exemplu, sunt infdligate
a provocat pe etnologi sd,realizeze clasificdri gi tipologii. clemente -iustificative de ordin biologic, economic,
rerigios,
Psihologic etc., dar rdspunsul cel mai bun pu.. a fi cer dat de
('laude Ldvi-Strauss:,,unirea maritara
intdreqte interdependentele
lt 9f tr Engels, originea Janti/iei, a proprieta!ii private si a .statttlui, Edirura
Politicd, Bucuregti, 1987, p. 77.

230 z)l
 Dumitru STAN
sociale"64 qi, in acelagi timp, sporegte gansele de existenld prin
.,legarea" celor care nu sunt consanguini.
Cea de a doua intrebare impune un rdspuns mai larg gi o
perspectivd analiticd asupra formelor familiale arhaice. ,,Familia
omului primitiv ... trebuie sd fi avut o formd intermediard intre
familia antropoidelor qi aceea a celor mai inapoiate grupuri de
oameni de azi"o'. spune N. Petrescu. De altfel, considerdm cd
tipurile de familie au fost propuse in totalitate in perioada arhaicd,
iar celelalte perioade istorice nu au fdcut altceva decAt sd
estompeze sau sd aprofundeze dezvoltarea culturald a unuia saur
altuia dintre tipurile arhaice. Prin urmare, in evolufia istorica a
familiei s-au impus trei rnari tipuri pe care incercim sd le schitdm
in cele ce urmeazd.
a. Familia de scurti durati din faza comunismului sexual.
Era caracterizatd, inainte de toate, prin starea de promiscuitate (in
lat. prctmiscars inseamnd comun, accesibil tuturor). In aceastd
situafie, toli barbatii dintr-o comunitate (ceata sau hoardd) aveau
drepturi conjugale asupra tuturor femeilor din acea grllpare umana.
Relalia sexual[ avea loc fbrd respectarea de reguli sau interdiclii gi
netindndr-r-se cont de gradr-rl de rudenie. Copiii rezultali dintr-o
aselnenea formd de funclionare a grupului foloseau apelativul de
,,Iatd" pentru toti barbalii din ceatd, se considerau frali gi surori,
degi nu
^erau
ndscufi de aceeagi mamd.
In mod normal, ar trebui sd considerdm aceastd, fazd, ca
reprezentAnd preistoria familiei pentru cd, ne spune Ch.
Letourneau in lucrarea Evolutia cdsiitoriei ,si familieioo. relatiile
"" Cl. Ldvi-Strauss, Antropologia structurald, Editura Politica, Bucuregti, 1978.
ut
N. Petrescu . Primitivii, Editura Casei $coalelor, Bucuregti, 1944, p. 133.
"' Cf. Fr. Engels, op cit., pp.34-36.
232
Sociologia ruralului traclilional romiinesc
sexuale cornplet nereglementate ar fi specifice treptelor animale de
dezvoltare. In plus, sentimentul geloziei este foarte puternic la
vertebratele superioare (implicit la om). incdt, in afara unor
momente sexuale orgiastice cu caracter ritualic (promiscuitali
ocazionale), este greu de crezut cd rnanifesterile de promiscuitate
au funclionat salr cd au fost chiar permanente. Dacd.a existat efectiv
o fazd a comunismului sexual, atunci aceasta s-a impus, probabil,
in momentele de dezechilibru demografic, cdnd specia umand,
cornunitilile erau ameninlate cu disparilia. Chiar gi in aceste situalii
limita credem cd. au existat forme timide de reglementare a
relaliilo^r matrimoniale, valabile pentru intervale scurte de timp.
Intrucdt acceptdm ideea ca in faza comunismului sexual se
formau farnilii, atunci trebuie sd acceptdm gi faptul cd aveau loc
cdsdtorii. Ordonarea relaliilor sexuale se infbptuia prin ,,cdsitoria
extinsS" sall ,,de grup", iar familiile rezultate erau ,,monogamii de
fbarte scurtd duratd" (un ciclu de un an pAnd la nagterea unui copil,
dupa care, partea maritali era schimbatd). Totodata, este de
presupus ca acest tip de familie, in special datoritd unor presiuni gi
disfunclii de ordin biologic, a instituit treptat interdicjii: excluderea
relatiilor sexuale dintre pnrinfi gi copii, dintre frali gi surori -
echivalate ca situalii incestuoase. Se frcea, astfel, tranzilia spre un
nou tip de familie.
Inilial, ceata sau hoarda funcjiona exclusiv pe baza
consanguinitilii intrucAt cuprindea un numdr de ,,p6rinli-fra1i" gi de
..copii-fralf '. cAt gi prin reproducere incestuoasi. Prohibilia
incestuluio' a fost suslinutd, pentru inceput, de instituirea totemului
ca mijloc de stabilire a rudeniei gi de limitare a posibilitalilor de
realizare a cdsdtoriei. Ca atare. se outeau casdtori intre ele numai
'
(,1
^S.Freud.
- Totetn Si tabu, ed. cit., pp. l3-20.
aaa
z))
 Dumitru STAN
Sociologin rurulul ui tradilional romdnesc
persoanele care aveau apartenenfe totemice diferite. Totugi, in
obligat indivizii sd respecte regula exogamiei gi sd rcahzeze
funclie de modul de atribuire a totemului exista posibilitatea ca un
coaguliri grupale pe spajii insemnate. De acum cdsitoria devenea o
copil sa primeascd la nagtere un alt totem decdt cel al parinlilor gi
adeviratd probd la care nu oricine avea acces gi care era dep[gita
lrafilor lui. Din acest motiv. el ajungea sd nu fie considerat rudd cu
prin indepdrrarea exigen{elor riturilor de iniliere, prin dovedirea
consanguinii sai, avea libertatea sd incheie cisitorii cr-r acegtia fEr6
lipsei incestului gi prin parcurgerea unui ceremonial specific.
ca relafia sd fie declaratd incestuoasd. De asemenea, in situafia in
b. Familia poligami sau pluralh rezultatil din cisitoria
care primea totemul pdrinfilor. iar acelagi totem era delinut gi de
multipli. In mod cLlrent se utilizeazd termenul de poligamie pentru
alte persoane din hoardd, consanguinitatea nu oferea motive in plus
a desemna familia rezultati in urma cdsdtoriei unui bdrbat cu mai
de diferenJiere a gradului de rudenie (copilul avea acelagi grad de
rnulte fernei in acelas'i timp. Accepfiunea corectf, a termenului
rudenie cu toli cei care, consanguini sau nu, aveall acelagi totem).
poligamie, spune R. Lowie, desemneazd, insd, deopotrivd, ,,relafia
Stabilirea registrului situaliilor incestuoase gi urmdrirea
rnatrimoniald concomitentd a unui bdrbat cu mai multe pafienere
acerbh a respectdrii interdicliei incestului s-au fEcut, spune Cl.
(poliginie) sau a unei femei cu mai mulfi parteneri (poliandrie)"71.
Ldvi-Strauss, nu din rnotive morale, ci din rajiuni de ,,beneficiu
Analiza etno-sociologicd asupra familiei trebuie sd surprindd
social"68. Pentru a verifica aceastd ipotezd., cercetdtoarea americand
motivele care au condus la cisf,toria poliandricd sau poliginicd,
M. Mead a realizar o cercetare de teren avdnd ca subiecti bdstinasii
qtiut fiind c[. in special ultima, a avut o pondere foarte mare in
din Noua caledonie. in opinia acestora, dezavantajele unei cisatoiii
r eahzar ea rela!iei maritale.
incestuoase sunt evidente: .,sd te cdsdtoregti cu sora ta? Ce oblii?
PoliandriaTt, sp.e exemplu, practicatd intr-o mdsuri mai
Nu vrei sa ai cumnali? Nu intelegi deci cI daca te cdsatoregti cu
rnic[ decdt poliginia, se justifica prin numdrul redus de femei in
sora altui om gi dacd alt bdrbat se cdsdtoregte cu sora ta ai avea cel
raport cu cel al bdrbafilor, prin pozilra privilegiata a femeilor -
pufin doi cunnafi qi daci te cdsdtoreqti cu propria sord. nu ai nici
clerivata din faptul cd ndgteau copiii (,,producdtoare a
tmul? $i cu cine o sd rnergi la vAndtoare? Cu cine o sd faci producatorilor"), prin dreptul acestora la infanticid (din ca:uza
plantdrile? Pe cine o sd vizitezl?"6e .
insurficienlei mijloacelor rnateriale), dar gi prin tendinfa de a
.Prohibilia incestului a fondat societatea, sus{in teoreticieni
prelungi o conduita intdlnita in faza cornunismului sexual:
precum Durkheim, Lowie, Freud, StraussT0, intrucdt, pe de o parte a
respingerea monogamiei gi posedarea femeilor de un numar mai
redus posibilitalile de realizare a cdsdtoriei, iar, pe de alt6 parte, a
mare de bdrbati. In cazul poliandriei, aceasti ultima situalie era,
t'* totugi. reglementatd; nu se inscria in totalitate in caracteristicile
Cf .Ldvi-Strauss, le,r slntL,tures lldmentrrires cle la paren/1, Mouton, paris,
1967. o.550.
t'' N.constantinescu, Relaliile de ruclenie in .socieralile trctdiyionale, Editura t' R Lowie, Traitd de sociologie prinrilive, Payot, Paris, 1969, p. 47.
Acaderniei Rorndne, Bucuregti, lr981 , p, 63. 'rR Delidge, Anthropologie de la parentd,, A.Colin, Paris, 1996, p. I I I gi unn.
t"
Cl. Ldvi-Strauss, o/r. cil., p. 550.

234
235
 Dumilru STAN Sociologiu rurolului trncliyiond romiinesc
comunismului sexuirl intrucdt partenerii de relatie matrimoniald nu
aveau acelaqi nume. Aceste interdictii aveau particularitdli
erau frafii femeii gi, deci, am putea spune cd se respe cta,laun nivel locale,
care, in general. lineau cont de o ,.ri. de dificurtali in practicarea
minim de profunzime, regula interdictiei incestului. exogamiei: distanlele spafiale mari dintre comunitali, ingreuierea
Poliginia, celdlalt tip de cdsdtorie multipld, este intdlnitd gi comunicdrii din cauza diferenlelor ringvistice, 'diferenle
in prezent pe spatii foarte mari, insd pufi'e elemente mai sunt apartenenli religioasd - care, dacd erau menlinute dup6
de
pdstrate ca in etapa arhaicd. in momentul apariliei, poliginia cdsdtorie,
ar fi atras represalii divine asupra grupurui familial prejudecdli
consemna suprema{ia barbatului din epoca metalelor, dezechilibrul
privitoare la striini etc.
-
numeric dintre barbali gi femei (primii fiind decimali mai ales de
rlzboaie), sustinerea prestigiului social gi politic al bdrbatului prin
b. Regula endogamiei. obriga individul sd-gi caute parlenera
pentru cdsdtorie in i'teriorul comunitatii, dar fErd
delinerea unui numdr cat mai mare de solii. poliginia actuald, la fel sd incalce regula
interdicliei incestului. Scopurile urmdrite prin aplicarea acestei
ca in cazul celei arhaice, presupune din partea bdrbatului
posibilitnli economice de a-gi intrefine, material, erau numeroase: pdstrarea averilor in interiorul comunitdlii
fartenerele cu care 'egr-rli
sdtegti, evitarea alterarii puritalii sdngelui, conservarea
este cdsdtorit. Totodata, ea justificd statutul social inferior al femeii, apartenen{ei
dependenla prea mare a acesteia de so!, precLlm gi orgoliul religioase, evitarea deficienlelor de integrare intr-un mediu
strdin
patriarhal, spiritul dominator al barbatului. ctc. Aplicarea cll maximd strictele a acestei reguli ar fi
condus, in
Un tip aparte de familie plurali a fost poliginandria _ rnulte situatii, la blocaje matrimoniale gi, treptat, la disparitia
rezultatd din cisatoria de grup a mai multor barbali cu mai multe comunitatii. Din acest motiv, chiar cele mai rigide grupari
umane
femei. in astfel de situatii (foarte rare), fiecare barbat era solul tuturor all recurs la forme de relaxare endogamicd, adicd la mdrirea
sferei
femeilor din familie, iar fiecare femeie era solia tuturor bdrbafilor spa{iului de
selecfie maritald. A$a au apdrut ,,zonele de
parlicipanti la relafia matrimoniala. Aceastd fonnd de familie a fost, endogamie", iar, in acest sens, M. pop, referindu_se la
spafiul
probabil, cea mai apropiata de starea de prorniscuitate caracteristica satului tradilional romAnesc men1iona73.. zona endogamicd
a unui
etapei comunismului sexual, o incercare de limitare a sferei relaliilor sat, zona e'dogamici a unui sat gi a sateror vecine
Iui, zona
sexuale {dra, insd, a renunta total la liberratea acestora. cndogamicd a linutului sau a regiunii. prin urmare,
cdsdtoria se
Familia plurald, indiferent de tip, a insemnat un mare ;rutea realiza intr-un mediu suficient de extins, dar, care, in acelagi
progres fala de faza anrerioard prin faptul cd a reugit, de teama timp, permitea verificarea tuturor variantelor de incdlcare
a regulii
incestului, sd impund reguli fundamentale de realizare a cdsdtoriei. interdictiei incestului.
a. Re gul a exogamie i. Interzicea incheierea relafiei matrimoniale Corelative problemelor endogamiei sunt gi regulile privi-
intre membrii consanguinii ai familiei nucleare, intre membrii toare la relaliile matrimoniale intre rude: leviratul (atunci
aceluiagi clan sau ai aceluiagi trib, intre cei care aveau acelasi totem cdnd
etc. ajungdnd p6nd Ia a face imposibild cdsdtoria intre cei care
' ' M.Pop, obiceiuri tracli\ionare
romiinesti, Editura Meridiane, Bucuregti, r976.
z)o
237

Dumilru STAN
vdduva era mogtenita $i luata in cf,sdtorie de fratele sofului decedat)
qi sororatul (in situalia in care bdrbatul vdduv primea pentru
cdsdtorie pe sora soJiei decedate). Existenfa acestor variante de
reahzare a c6sf,toriei in perioadele cele mai indepdrtate ale istoriei
omenirii demonstreaza in primul rdnd faptul c[ incest insemna doar
relafia sexuald dintre parinli gi copiii lor gi dintre copiii aceloragi
parinfi. La acestea se mai addugau puline interdicfii de ordin socio-
cultural. in rest, rela{ia de acest tip era ingdduitd, degi nu
intotdeauna ea func{iona de facto: leviratul, de pildd, era doar
fbrrna prin care se asigura protecfia vdduvei qi a nepofilor orfani, o
modalitate de a prelungi statutul marital al vdduvei - fArE ca
aceasta sd coabiteze. neapdrat, cu fratele fostului ei sof.
c. Familia monogami reprezintd rezultatul relafiei matri-
moniale dintre un singur bdrbat gi o singura femeie. Intre familia
plurala gi familia monogamd, dupd L. Morgan, s-ar fi interpus
,,familia pereche" care permitea existenla unei solii principale, in
cazul poliginiei. gi a unui sof principal, in cazul poliandriei. Din
acest moment a inceput redefinirea situafiilor de incest, fiind
stabilite. treptat, restriclii in exercitarea relaliei sexuale pdnd la al
treilea sau al patrulea grad de rudenie.
Monogamia este apreciatd de etnologi ca ultima formd de
evolutie a institufiei familiei, degi incd din epoca metalelor a
cunoscut o puternicd extindere. Ea a coexistat, de altfel, cu celelalte
forme de evolulie a familie, iar faptul de a fi devenit predominantd,
spune R. Lowie. nu ar f-r dovada incontestabili a progresului moral
sau a dezvoltarii sociale, ci rnai mult o dovadd a incapacitdlii
bdrbatului de a se impune mai multor femei sau a neputinlei
economice a acestuia.
238
I
Sociologio ruralului trotligionol romfrnesc
Eventualele neajunsuri ale familiei monogame sunt
eclipsate cu ugurinld de marile avantaje pe care aceasta le impune gi
pe care le-a evidenfiat F. T6nnies: familia permite exprimarea
..celor mai naturale" gi a ..celor mai umane" raporturi posibile,
realizeazd, unitatea socio-afectivd a membrilor ei (prin consanguinitate
qi prin existenfa proprietalilor, problemelor, obiectelor comune)
chiar ir.r conjunctura aqezdrii lor in spalii fizice diferiteTa.
Raportate la aceste forme istorice ale evoluliei maritale,
familia traditionald romaneascd esre de esen{d cres,tind pentru cd
s-a impus concomitent cu extinderea religiei cregtine in spaliul
nostru. Aceasta inseamnd cd. ea s-a constituit pe baza cdtorva
principii noi de structurare gi funclionare.
a. ,,Nu este bine sI fie omul singur" (Facerea, 2,lg).
implinirea oricirei fiinle umane se face prin alteritate gi,
implicit, prin complementaritate cu sexur opus. or, beneficierea de
calitalile celeilalte parfi este fireascd doar in cadrul familiei
realizate prin cdsdtorie. De aceea, intotdeauna
,,va ldsa omul pe
tatdl sau gi pe mama sa gi se va uni cu femeia sa gi vor fi amdndoi
rrn trup" (Facerea, 2,22-24).
Agadar, ,,unirea trupeascd" in afara farniliei, chiar daci
poate procura individului o satisfaclie oarecare, nu oferd acestuia gi
csenta existenlei lui terestre: uniunea nesimulatd gi intrarea netrun-
chiatd in sensul pentru care divinitatea l-a creat.
b. ,,Ceea ce a impreunat Dumnezeu, omul si nu
despartS" (Matei, 19, 6).
Legdtura matrimoniala incuviintatd de divinitate nu este una
I
F Tcinrries, Contnnrnrnrtd et socidte, Retz
- C.E.p.L., Paris, 1977, pp.56, 61, 67.
239
 Dumilru STAN
oarecare in viafa omului; este, probabil, a doua ca importanfa dupd
relafia cu divinitatea (prin intermediul bisericii). ,,Desfacerea"
casatoriei in imprqurari mdrunte echivaleazi cu discreditarea acordului
divin sau cu o impietate. Totugi, in situaliile in care familia nu mai
poate funcfiona datorita adulterului qi, in general, ,,pentru a se evita
fdradelegi mai mari"75, anularea cdsdtoriei este posibild-.
c. ,,Cregtefi gi vI inmulfifi, umplefi plmdntul $i-l
stlpinifi" (Facerea, l, 28).
Cregterea dimensiunilor demografice ale speciei umane,
conform primelor doud principii, este posibill doar in cadrul
organizat al familiei. Cu cit copiii rezultali dintr-o relalie maritald
sunt mai mul1i, cu atAt familia este mai puternici (fizic ai spiritual),
cu atAt ea este mai pldcutd divinitalii intrucAt cuplul barbat-femeie a
aclionat in sensul poruncii dumnezeiegti. Aqa se explicd dorinfa
familiilor cregtine premoderne de a avea un numir mare de membri.
,,O datd cu aducerea pe lume a copiilor, familia devine o bisericit
micd, aSa cum a numit-o Sfdntul ioan Guri de Aur, pentru cd aga
curn Biserica mare se dezvoltd continuu Ei se intaregte prin aducerea
la sdnul ei a noi qi noi oameni care, prin Botez devin fiii ei, tot aga
copiii intdresc viala de familie gi amplifica iubirea dintre so1i"76.
d. Obligativitatea sofilor de a rimine monogami.
tt Pr. M. Vizitiu, Familia in invdldtura Mdntuitorului si a Sfinlilor Apostoli, in
vol. Familia creStind a;i, Editura Trinitas, lagi, 1995, pp. 29-30.
' Se gtie cd nu toate variantele cregtinismului acceptd desfacerea cdsdtoriei degi,
pdnd la marea schismd, faptul era realizabil. Asupra acestei probleme nu este
cazul sd insistdm aici, rnai ales cd locuitorii satelor tradilionale romdnegti au fost
in cea mai mare parte a lor ortodocgi, iar ortodoxia a fost de acord cu aceast6
mdsurd extrema.
76
Ibidem, p.32.
Sociologiu rurul ul ui trsclitional romfinesc
Poliginia gi poliandria sunt dovezi de nesocotire a ceea ce
este hotdrat in ,,ordinea creatiei" ca birbatul gi femeia si formeze o
singurd unitate trupeascd. cas[toriile plurale. adulterul. sau coabi-
tarea in fbrma .,comunismului sexual" nu ar fi altceva decAt
aglutiniri for{ate_care, in ultimd instanfd, nu numai cd nu inseamnd
unitate comunitard, ci, dimpotrivd, reprezintd surse de discordie qi
de vulnerabilitate individuald gi / sau colectivf,.
e. Distributia rolurilor in sensul complementaritl{ii gi
unitifii grupale.
Dogma cregtind susfine cd ,,dacd cineva nu poartd de grija de
ai sai gi, mai ales, de casnicii s[i, s-a lepadat de credinld gi este mai
ldtr decAt un necredincios" (Timolei, 5,8). Prin urrnare, reprezintd
mare pdcat a nu ajuta pe cel neputincios, mai ales dacd este un
membru al familiei simple sau ldrgite, dupd cum tot picat este ca
individul si nu actioneze, in raporl cu fo(ele de care dispune, in
sensul imbunatatirii modului sdu de viafa Ei al familiei lui.
Familia tradi{ionall. in general, gi-a mobilizat membrii spre
activitdti aferente nevoiloi grupale presante, capacitdlii de muncd
clclinute de acegtia. etapei de varstb in care se aflau gi, in special, in
lirnclie de apartenenta sexuala. Urrndrind distribufia pe sexe a
activitdlilor economice, G. P. Murdock arealizat o cercetare asupra
r 244 de societafi a stabilit urmdtoarele diferenle intre barbali gi
1'cmei in practicarea diviziunii tradilionale a munciiTT:
" G.P.Mudock, ,,Cornparative on the Division of Labory by Sex", in Social
l:rtrces, nr. 15, 1935, pp. 55 l-553. Vezi 9i C. Sch ifirne1, Sociologie, Editura
l:conornicd, Bucuregti, 1999, pp. 150-151.
24'l
 Dumitru STAN Sociologia rurulului trudilionnl romAnesc

Modelul tradifional romanesc de familie, cu mici exceptii

Numirul societllilor gi apartenenfa sexuall a (vezi tipurile de activitafi cu numerele 7,8, 10), se inscrie in
Iipul de activitate
persoanelor care a realizat activitatea tendinla de functionare economicd evidentiata de G.P. Murdock.
Exclusiv De regulS Indiferent De regu16 Exclusiv Predispunerile existenfei grupului familial tradifional erau, de fapt,
bnrbati bdrbati de sex femei femei mult mai numeroase gi pot fi considerate instituiri din etapele
l.Vdndtoare 166 IJ 0 0 0
anterioare ale evoluliei acestui grup. De pildA, evitarea incestului,
2. Prinderea
t28 IJ A
I z aplicarea Lmei reguli (endogamia sau exogamia, dupd caz) in
animalelor mici
3. Pistoritul 38 8 4 0 leaiizarea cisitoriei. pozilta p[rinfilor fala de copii, tipurile de
.1. Pescuitul 98 i4 9 J 4 relatii dintre soti, natura relaliilor dintre sexe etc. sunt aspecte care
5. Ingrij irea
13 22 ll s-au ordonat, inilial, in cadrul familiei arhaice gi pe care familia
terenului agricol 5 t3
cregtind tradilionald romdneascf, le-a aplicat. Nu a fost o sirnpld
6. Prelucrarea
laptelui
t'7 A
3 't3 preluare a modelului arhaic de familie, ci o adaptare a lui la
7. Pregdtirea gi specificul unei societdli creEtine care trebuia sA respecte principiile
insdrnAntarea solului
3l ZJ JJ 20 )t amintite anterior. Astf-el, sfera relatiilor etichetate ca incestuoase se
8. Ridicarea 9i cxtindea. ritul de trecere numit cisdtorie trebuia validat de cea mai
denrontarea 4 2 5 o 22 irnportantd institutie a comunitdlii (Biserica), copiii gi femeile nu
addpostulu i
rnai aveau statutul de sclavi ai tafilor, respectiv solilor - chiar dacd
9. Strdngerea
l0 15 35 )V 44 rdmAneau ,,in ascultare" fald de acegtia $.a.m.d.
reco ltei
I 0. Transportarea Toate aceste schimbdri dovedesc faptul cd familia tradilionala
2 6 35 20 57
sreutati lor rom6neascd nu a fost una ,,sdlbaticd" sau ,,primitivd", cd a dezvoltat
I l. Prelucrarea
78 0
Lm model socio-cultr,rral micro-grupal cre$tin gi cd o pLltem
0 0 0
metalelor considera ca fiind rnai aproape de structurile gi funcfiile actuale ale
12. Construirea de
9l q^ A
0 I lzrmiliei romAnegti decAt de cele ale familiei arhaice.
bdrci
I 3. Prelucrarea
Desigur, o anahzd etno-sociologica extinsd asupra familiei,
pretrel 68 J ) 0 2 pentru a fi satisfrcAtoare, trebuie sd surprinda qi alte probleme,
14. Construirea de precum: diferenJele structural-funclionale dintre familia simpla gi
cosurl
25 J l0 6 82
larnilia extinsA, deosebirea dintre cdsdtoria prin rdpire gi cdsdtoria
15. Tesatorie 9 2 z 6 67 prin cumpirare, diferenlele dir-rtre matriarhat gi patriarhat.
16, Confectionare gi
reDararea hainelor
t2 J 8 9 95 nratrilocal gi patrilocal, principiile gi sistemele relafiilor de rudenie,
tlrnamica rolurilor sexelor in funclionarea familiei etc. Indiferent,
141 ''rA1
 rtl

tl

Dumitru STAN Sociologiu ruralului trndiyionol romfrnesc tl

insi. de cat de multe aspecte ne-am propllne sd eviden{iem, credem rezolvare trebuia sd aibd drept consecinfa fundarnentald pregdtirea
tl

ca infelegerea evolufiei istorice a familiei, in general, este o de indivizi apli pentru cdsdtorie. il
condilie prealabild qi esenliald a inlelegerii modului de structurare
gi funclion are a acesteia in perioada tradifionard. prin urmare, il
plusul de informare asllpra istoriei familiei nu este redundant. ci. ti
dimpotriva, instrumental pentru analiza etno-sociologicd a familiei il
tradilior-rale rorndneEti. li

3.3. soclnLtzAREA pREMARtTnlA. VArsta pubertdlii a

ll
fost intotdeauna o perioadd relativ dificild din viafa unui individ. Ea
ll
coincide cu o serie de transformdri spectaculoase, mai ales de ordin i

biologic, iar acestea se repercuteazd, intre altele, in deficien{e de

ordin relalional. De reguld, individul aflat la vdrsta premaritala ii
l
constatd deosebirile dintre modelul cultural propriu (valori,
aspirafii, acfiuni etc.) gi cel pus la dispozilia rui de cdtre mecliul li

socio-cultural in care se afld. Atitudinea individului in cauzd devine I

erce siv de critica gi. in consecintd. apare pericolul perturbarii

L

ordinii sociale prin respingerea ofertei venite din partea celor care
au vArsta maturitAlii ori senectulii.
In satul tradilional romAnesc, atenuarea incomfatibititdlii
rela!ionale ale indivizilor de varsta puberd era posibird, prin
atragerea lor la activitatea anumitor grupuri gi prin intensificarea
participdrii lor la tipuri speciale de relalii sociale. Daca pdna la I

accastd vdrstr sf'era rela!ionala gi stilul de derulare a relatiilor erau

impuse de cei de vArste superioare, dupd aceastd datd, cdmpul gi
modelul relalional nu mai erau exterioare grupului de vdrstd, ci
proveneau aproape exclusiv de la cei care il alcdtuiau. Existau,
agadar, o,.vdrstd a feciorilor" gi o,,vdrsta a fetelor,,, care coincideau
cu perioada premaritald. Pe ansamblu, aceasti perioada definepte o
varstd vulnerabild confruntatd cu situalii problematice. a cdror
244
245
 Dumitru STAN
mare parte a lor, astfel de momente se asociau in plan simbolic cu
frumusefea qi vigoarea tinerelii. V. Bdncila considerd ca sdrbdtorile
reprezinll. momente de traire spirituald maximd cu virtufi curative
impotriva angoaselor existenfiale gi in rezolvarea agresiunilor
timpului asupra persoanei: ,,ceea ce arealizat poporul prin sdrbdtori
e incomensurabil. Nu e uqor sd corectezi timpul care duce la
r-rimicnicie toate dorinlele noastre sall sa-1i faci despre ele alte
concep{ii. Dar tocmai acest lucru l-a realizal poporul .,. Jiranul a
acceptat trecerea timpului, insf, o trdiegte vital gi armonios, fiindca
a fdcut din viatd o punte de sarbitori. Prin crearea qi trairea
puternicd a sdrbdtorii, poporul a invins gi glorificat timpul"78. Nu
numai la sdtenii din ruralul tradilional romAnesc sd,rbdtoarea
slrrvenea cll lnomente de ceremonial. cu dansuri, mr,rzic6, mese,
chefuli gi alte tipuri de extravaganle, ci, intotdeauna gi in toata
lumea, in clipele de sdrbatoare ,,via!a obignuita este suspen datd"Te
Din ciclul sdrbatorilor gi din densitatea lor in anumite perioade din an
deducem cu ugurinfd faptul cd omul se punea de acord cu natura, mai
exact cu ciclul anual vegetal gi animal de regenerare a viefii.
O relalie matrimoniald incepe printr-o sdrbdtoare gi se
inscrie intr-un ciclu natural de perpetuare a vielii. Ca atare, tinerii
din satul tradilional rom6nesc trebuiau sa se pregateascd din vreme
pentru a accede la o asemenea cinstire, respectiv Ia trecerea de la
statutul de copil, adolescent la acela de ,.cdsdtorit", intrat in flr-rxul
de reproducere a comunitSlii sategti qi a neamului (in sens de
extensie a rudeniei intr-un arbore genealogic puternic ramificat).
Intrarea in ceatd pornea de la factorul vdrstd qi anur-ne de Ia
distinctia dintre copii, fldcai (,,feciori", ,juni"), fete de m[ritat,
78
V. BAncila, Duhul siirbdtorii; Editura Anastasia, Bucr-rregti, 1996, p. 56.
tn
J. Huizinga, Hottto luclens, Editura Univers, Bucuregti, 1971, p. 6l .
insurdlei (cei de curand casatori!i). ln toate localitalile era permisd
intrarea in ceatd numai la o anumita vdrstd (de reguld, cel pulin 15
ani) gi se pdstra apartenenla la aceasta pdna la cdsdtorie, dar nu mai
tdrziu de 25 de ani (cAnd se depagea intervalr_rl premarital
soci al rnente atestat).
Etnograful I. Chelcea apreciazd cd ,,tinerii insur[tei nu o
rupeau brusc cu covdrstnicii. Acest fapt dovedegte ideea cI
tovarbgiile sau cetele erau in principal grllpe de vdrstd in care
dimensiunea demograficd se impletea organic cu cea sociald,'8O.
Totuqi, in cea mai mare parte a cazurilor, in ceati nu intrau decAt
cei aflali in postura de dir-raintea relaliei matrimoniale. ,,buni de
insurat" sau, in cazul fbtelor. ..bune de mdritat".
in esen15. o ceatd insemna cleta$ureu de Jamitie gi intrarea
membrilor ei in alte ritmuri funclionale pentru a putea deveni, la
. rAndul lor, intemeietori de .lamilie. Dupd M. Pop, ,,la momentul
stabilit de tradilie, copilul era scos din mediul social in care a trdit
in mediul familiei, din rAndul copiilor ... gi introdus intr-un mediu
nou, care nu era numai de vArstd, ci, uneori, gi de profesie. prin
aceasta el dobandea o serie de drepturi, de prerogarive (subl.ns.):
putea merge la tArg. putea lua fetele la joc, putea sd-qi lase barba.
In cadrul ceremonialului de trecere ... tdndrul trebuia sd treacd o
serie de probe de putere gi de barbalie, pentru a dovedi cd este
capabil sd facd fald indatoririlor care il agteaptd in noua stare. cei
care au trecut in noua stare purtau uneori semne distinctive, la noi,
mai cu seamd la fete. Ele veneau la hor6 cu capul descoperit, cu
parul impletit in cunund sau chiar cu cunund de flori pe cap,'81.
t"
s clhelcea, Persr,tnalirate.fi s'ocieta!e in tranzilie, Editura Societatea Stiinta &
'fehnicd, BLrcuregti, 1996, p.
153.
"' M. Pop, Obiceiuri tradilionale romcineSti,l.C.E.D., Bucuregti, 1976,p. 139.
247
 Dumitru STAN
Se cuvine in acest moment al argumentaliei noastre sd facem o
precizare: ceata premaritala cuprindea numai pretendenlii la cdsdtorie
gi nu tofi indivizii care fbceau parte dintr-un grup extrafamilial
premarital. Spre exemplu, toate categoriile de copii se aflau in
perioada premaritald, dar numai unele dintre acestea indeplineau
condilia varstei minime (15 ani) de intrare in ceatd. in mod concret,
este vorba despre grupurile rezultate prin practicarea obiceiului
..insurdtitului" sau ..infartatitului". Acesta antrelra copiii cu varsta
cuprinsd intre 7 gi 15 ani gi avea ca scopuri principale integrarea gi
socializarea acestora (nicidecum anticiparea relaliei maritale).
Fonnarea individualitalii umane in satul romdnesc tradilional
presupunea delimitarea clari a caracteristicilor membrilor sii in
funclie de apartenenta sexuald. Educa{ia femir-rizanti a baiefilor ori
comportamentul ,,bdie!esc" al fetelor erau respinse de comunitate
gi. in perspectivd. se reduceau Eansele de relatie maritald a celor in
cauzd,. Mai mult, exista riscul de a primi un stigrnat social la o
varstd lipsita de maturitate care se regdsea inclusiv in faptul de a nu
li prirnit in ceata premaritali. Dar iata in ce consta apartenenJa la
grupurile socializatoare ale copiilor din zona Sibiului82:
a. copiii cu vdrste de pAna la 15 ani se adunau la o ,,gazdd,'
unde urmau ,,sd se prindd veri gi vdrute";
b. rolul de gazdd il aveau plrinfii unuia dintre copiii
participanfi la ceremonial, iar pentru aceastd calitate ei aveau gi
responsabilitatea de a supraveghea derularea obiceiului;
c. prinderea de veri gi varufe se realiza in urma aplicarii
cdtorva criterii: v6rstd, sex, vecindtate, prietenie (intr-un singur sat
puteau si existe pdnitla 4-5 grupuri de cAte 10-20 membri fiecare);
d. ceremonialul era marcat prin consumarea unor bucate
tt Cf. V. Trebici,
I. ChinoiLr, op.cit , pp.253-254
248
Sociologia rurnlului truditrional romiinesc
special pregdtite pentru aceastd zi, prin imbrdcdmintea de
sdrbdtoare pe care o purtau participanlii, prin hora jucatd in jurul
unui pom etc. gi se finaliza intr-un spirit profund ludic, respectiv un
carnaval al copiilor din intreg spafiul sdtesc.
e. esenta obiceiului era, in ultima instan{d, jurdmAntul
rostit in fala ,,pomurlui" qi in fata celorlalli participanti la .,hodditat,,
gi care presupunea ca toli cei care sunt veri gi vdrule sd-gi acorde
reciproc ajutor, sd manifeste sinceritate relalionald totala, sd nu
pf,riseascd grupul, sa parlicipe la aceleagi gezf,tori (dacd erau
acceptafi) etc.
Aceste grupuri atingeau o stare de solidaritate mare inc6t se
pistrau gi dupa atingerea vdrstei de intrare in ceata de biieli sau
ccata de fete.
Ceata masculinl reprezintd un fenomen general, rdspdndit
atdt la popoarele primitive, cdt gi la popoarele europene civilizate,
gi se constituie, in toate cazurile, in organizalii care ascund
relicvele unor vechi rituri de ini1iere83. in spatiul satului tradilional
romdnesc, potrivit cercetdrilor realizale de T. Herseni8a. aceste
grupari premaritale constau in:
a. adunarea f-eciorilor in numdr de 4-20 de persoane cu I
vdrste cuprinse intre 15-16 ani pi pAna la2l ani (pentru cei care
intarziau sd se cdsitoreasc[, limita maximd de includere in ceatd
cra de 25 de ani);
b.momentul constituirii cetei era, de reguld, data de 6
decembrie, adic[ de s[rbdtoarea SfAntului Nicolae, gi, deci, in
preajrna rnarilor sdrbdtori din intervalul cosmogonic 24 decembrie
*r
Vezi gi A. Van Geneep, Riturile cle trecere, Editura polirom, Iapi, 1996.
n'
T. Herseni , Forme ,strdvechi cle culturd poporand romdneascd, Editura Dacia,
Cluj-Napoca,I9ll, p. 125 giurrn.
249
 Dumitru STAN
(sdrbatoarea Ajunului crdciunului) 7 ianuarie (sdrb6toarea
Sfdntului Ioan Botezatorul);
c. dintre persoanele care intrau in ceatd se alegeau
conducdtorii (vataful mare, vdtaful mic, stegarul, cordcerul,
crdgmarul, casierul, jucatorul mdqtii g.a.);
d. stabilirea unui loc de intrunire care, in mod normal,
trebuia sd fie la locuinla unLri bdrbat v6duv, cu multd experien{a in
privinfa stilului de desldgurare a activitatilor economice locale. cat
gi in cunoagterea ceremonialului aferent fiecarei sdrbatori in parte;
e. parlicipanlii la ceatd foloseau intre ei apelativul ,,frate',,
iar fatd de gazda lor pe cel de ,,taId",
f. in intervalul 6 - 24 decembrie, ,,cetagii" invalau colinde,
angajau lautari, confeclionau mdgti, procurau lemne pentru foc, igi
pregdteau vestimentalia pentru sdrbdtori, frecventau gezatorile;
g. in intervalul 25 decembrie - 7 ianuarie, participanfii la
ceatd locuiau efectiv la gazda lor, in regim absolut comunitar. in
acest interval ei sarbatoreall Sfinlii $tefan (27 decembrie), vasile (l
ianuarie). Ioan (7 ianuarie), desligr-rrau colindatul gi uratul (folosind
texte adecvate farniliilor pe care le vizitau), hotdrau momentul de
incepere gi de incheiere a horelor, stabileau ,,bd,garea fetelor tinere
la joc" (invitarea lor si participe pentru prima oari la hord),
primeau de la gazdd infornalii privind modul de desfbgurare a
unor munci etc.
Pomind de la aceste elemente descriptive referitoare la ,.ceata
feciorilor" din satul tradifional romanesc, deducem o serie de concluii
de mare insemndtate in justificarea existenJei acestui grup.
a, Membrii componenli formau o colectivitate cu aparenle
esoterice intrucdt ldsau impresia ci se indepdrteazd de restul
comunitdlii sau cd functioneazd in cerc inchis. in realitate. ei nu
ftceau altceva decdt sa se instruiascd pentru a se deschide spre
250
Sociologitt ruralului traclilional romfrnesc
lume in moduri cAt mai potrivite pentru aceasta qi, implicit, pentru
ci ingiqi.
b. Relaliile dintre ,,cetaqi" erau organizate in aga fel inc6t
sa echivaleze unor simuldri sau experienle pilot: se stabileau
ierarhii intragrupale, erau judecate faptele individuale, atunci cdnd
se impunea erau fixate pedepse, insd acestea aveau doar un caracter
simbolic etc. Pe ansamblu, ceata exersa responsabilitatea la scarf,
redusd urmdnd ca membrii ei sd fie pregdtifi pentru asumarea
integrald a responsabilitatii abia dupa cdsitorie.
c. Fluxul intreg de acte la card tinerii participau ar putea fi
definit ca serii de silualii problemd care angajau individul intr-un
;rronunfat exerciliu ludic. De aceea, intrarea in ceati nu era
infricoqatoare, ci. dimpotriva. agteptati cu nerdbdare. Cel care se
clovedea a nu fi suficient de receptiv sau de adaptabil la presiunile
lbrmative ale cetei era sprijinit de restul co-participanlilor aidoma
Lrnor persoane de care ar fi fost legat prin rudenie. Mai mult, intreg
grupul beneficia de demonstralia gi sfatul unui personaj matur,
inlelept gi dispus sd transmitd cdile de oblinere a binelui qi de
cvitare a riului.
Datoritd favoriz1trii ludicului in raport cu sobrietatea, marele
interval cosmogonic (6 decembrie - 7 ianuarie) permitea mai mult
rlecdt oricare perioadd a anului exprimarea ironiei prin cofinde gi
rrrdturi, prin derularea jocului m[gtilor la trecerea dintre ani, prin
tlcsligurarea de iocuri ale tinerilor la gezdtori sau prin dansuri cu
cf-ccte comice etc. Prin toate aceste alternative, cuprinse intr-o
strategie de acliune de cdtre ceata de feciori, fiecare component al
rrcesteia sesiza diferenlele dintre ceea ce era inacceptabil pentru
e omunitate gi ceea ce aceasta aprecia sau era dispusa sd accepte. In
rrltimd instanfd, individul inv6!a, inclusiv pe aceastd cale, modul de
r rrscriere in sfera normalitdlii socio-culturale.
251
 Dumitru STAN
S oc i olog ia r urul ul ui troclilionol romfr nesc
Fara sa determine stari extatice. participarea la ceatd
echivala cLl un ceremonial reiterat de cateva ori di-a lungul unei
perioade de c61iva ani. pentru orice individ normal, participant
consecvent la ceatd, implinirea vdrstei de 2l ani. trebuia sa il
gdseascd dincolo de faza premaritald.
ceata femininr, spre deosebire de ceata feciorilor. era mai
pulin activa i' inilierea modului de desfbgurare a sarbdtorilor
specifice perioadei. ,,Fetele de maritat" se adunau la casa unei
femei, renumitd in comunitate pentru faptele sdvdrgite, unde
primeau sfaturi in legdtura cu muncile specifice femeiloi in cadrul
farniliei, cu modul cum trebuie alcf,tuitd zestrea, cum trebuie ales
partenerul de relafie matrimoniald, ce trebuie ftcut in timpul
ceremonialului de nuntd gi dupa acesta, cum trebuie sd se comnorte
la horele din proxima perioadd g.a.m.d.
Intalnirile aveau Lln rol iniJiatic ai, mai ales. unur
socializator intrucat f-recare ,,fatd de miritat" infelegea cd
normalitatea individuald nu putea fi pastrata in afara cadrului
social. ca arare, toate participantele la ceatd aclionau sub presiunea
rezonanlei comunitare a faptelor personale. Ele gtiau ci le sunt
evaluate comportamentele, vestimentafia, vrednicia, istelimea,
religiozitatea etc. or, pentru a primi un atestat favorabil gi pentru a
spera la o cdsitorie reugitd, tinerele fete trebuiau sd Lrtilizeze toate
variantele in care gi-ar fi putut dezvdlui calitalile. Intrarea in ceatd
era Lrna dintre ocaziile in care puteau fi probate atdt calitdlile
minimale specifice generafiei, cdt gi calitdlile speciale, delimitate
prin efectuarea de comparalii intre participante. Mai ales aceastd '' Yezi I. conea, Din etnogra/ia istoricd untand
ultima categorie de calitali introducea diferenfieri de ganse in r.r.trnte cle
si a Carpaliror Nedei, pastori,
ntunli, Editura Socec, Bucuregti, 1973. p. 59.
realizarea relaliei matrimoniale; ele erall cunoscute mai in " Vezi O. Birlea, Eseu clespre donrut popi*tn, rontdne,sc,
profunzime de restul comunitarilor doar in urma parliciparii fetelor l(ornAneascd, Bucuregti, 19g2, p. 10.
Editura Cartea
l'' criinberg, M Miroiu. Gen si socierare, Editura Arternative, Bucuregtr,
()<)7
l , p. 20 .

252
253

Dumitu
speciale fa!1de solie 9i col
obligalii
- Oricite diferenle ar exista
urmari ale unor prejudecali' In
rea
3.4. ontBNTAREA MARITALA'
tradilionale' familia trebuia si se intemeleze prrn
justiliei cutumiare.
premodern' momentul cisdtoriei
cdsitorie. ln satut;;;"tt
validat de comuritate nu prin contracte
prin ctrnunia religioasa
manifestarea bucuriei Prrn Pelr
Creqtinismul, ca urffIare
(gi, implicit, familiei), considerd
c
u...d"i. la un dar nevitzut' Penl
satisfrcute dup6 alte crit
aplicate in satul romdnesc
in rAndurile urm
pregdtire 9i realizare a cdsdtorie
care. dac[ erau respectate' astgut
care aceasta fdcea Parte' De
m L r libera alegere a celor care incheie un contract civil de cdsdtorie.
*t R. Linton, oP. cit',P'83
Sociologia rurolului tradilionil romfrnesc
STAN
multe secole, biserica a eclipsat celelalte institulii civile gi a
constituit in spaliul romdnesc singura instanld de validare a
casdtoriei pAnd in a doua jumdtate a secolului nostru'.
a. Criteriul virstei de realizare a cisltorieise. Normele
tradilionale impuneau niqte repere temporale privitoare la perioada
oplintd de incheiere a cdsdtoriei, la ,,nevArsta" accederii la aceastd
.docratie' Prin urmare' socializarea taind gi la intervalul de indulgenld sa:u de realizare tardiva a unirii
nu tuid""lierii poziliei privilegiate maritale. Astfel, tinerilor li se cultiva ideea cd perioada de virstd
rmorfismului' adecvati pentru cdsdtorie trebuie sd fie: intre l4 gi 18 ani - in cazul
f-etelor gi intre 18 9i 2l (25) de ani - in cazul baie]ilor. Vdrsta
Potr.ivit, religiei propusd de tradiJie coincidea cu maturizarea biologica gi social-
:T$1*:-l
cconomich a aspiranlilor la cdsdtorie. Aceasta insemna ca incepdnd
era
cu lirnitele inf-erioare ale intervalelor temporale menlionate ei aveau
gi acte de stare civill,. ci capacitatea de procreare, dar gi forta f-rzico-materiald de a intreline
Lrn grup familial propriu.
Traditia privitoare la cisdtorie stabilea qi cadrele ieSirii din
z lrcrioctda optimii. Ca atare, in cazul fetelor nu trebuia sd se angajeze
rclatii matrimoniale mai devreme de vArsta de 12 ani, dar nici sd se
tlcpigeascd de 20 de ani (cAnd deja erau considerate ,,fete
^vdrsta
Iriitrdne"). In cazul persoanelor aparlindnd sexului bdrbdtesc,
..nevdrsta" Ia cdsdtorie era atunci cAnd acest act era sivdrgit mai
ununia de cdtre un Preot tlcvrerne de vArsta de l4 ani; intervalul de indulgenld se prelungea
religia creqtind au fost pcntru barbali pAnd spre vdrsta de 30 de ani, dupd care erau
ilional fala de criteriile
r'lichetali ca nepotrivili pentru cdsdtorie.
Acei membri ai comunitalii care nll reu$eau sd se
r iisdtoreasci intr-un timp normal gi. deci, nu se implineau din punct
in mod
'\etualrnente. biserica este institulia care nu mai condilioneazd cdsdtoria
l,rrrrral: ea are doar rol consultativ. iar cununia religioasd este actul care rhmdne
' Vczi V. Trebici, t. Ghinoiu, op cit., p. 233 urrn.
9i
255
254
 Dumitru STAN
de vedere-ut.i*oniul, ajungeau sd fre tolerali pe lAngi familiile de
origine sau ale unor rude, sh reprezinte alternative pentru
eventualele recdsdtorii ale vdduvelor sau ale vaduvilor (dupa caz) gi
sd fie profund desconsiderali din punct de vedere social.
Pentru a nu-gi vedea copiii ajungi in situalia de nerealizare
matrimoniali, pirinlii aveau grijI si grdbeascd actul c[sdtoriei, sf,-i
pregdteascf, pe acegtia pentru ,,a iegi la hor[", sd le pregateascd
zestrea etc. Din momentul in care se producea ieqirea la hord,
pentru intreaga comunitate exista indiciul ci persoanele in cauzd
pot incheia, oricdnd, relalii matrimoniale. Cu alte cuvinte, stadiul
copildriei era depaqit, comportamentele ludice nu mai erau admise
de comrrnitate (in afara momentelor de participare la ceatd),
imbrdcdmintea gi pieptdndtura trebuiau sd marcheze faptul
maturizdrii qi aspirafia la cdsdtorie.
In privinta bdietilor. dupd cum spune S. Fl. Marian. acegtia
trebuiau sd l'ie ori ..prea urA1i". ori .,prea pretcn{iogi"'l/{' ca sd tru
realizeze actul cisdtoriei. Dificultatea mare era in cazul fetelor care
l1u aveau posibilitatea gi libertatea moral[ de a inilia actul
,,pe1itului" qi, deci, erau nevoite sd aqtepte cererea in cds[torie. in
consecinld, ,,teana de a nu rdmAne nemdritate" le determina pe fete
sd accepte cdsdtorii de la vArste timpurii. O ultimd menfiune:
diferen{a de vArst5 intre cei care se cisitoreau, potrivit tradiliei, nu
trebuia sd fie mai rnare de 5-6 ani in favoarea barbatului; totugi,
chiar dacl nu se respecta acest interval, trebuia oricum respectatd
exigenla potrivit c[reia vArsta bbrbatului sa fie mai mare decdt
aceea a femeii.
b. Criteriul validirii intenfiei de cisitorie. Dorinla
pretendentilor la cisdtorie, in satul tradilional romAnesc, nu era
'u S. Fl. Marian, Trilogia vieyii. Nunla la romdni, vol. l, Editura Grai gi Suflet
Cuftura Nafiorrala, Bucureqti, 1995, pp. 21 ,14.
256
Sociologia rurolului trtdilionil romfrnesc
satisfrcutd imediat. Ea trebuia validatd prin supunerea celor in cauzi
la o serie de canoane de verificare iar, in urma acestui fapt,
comunitatea sdteascf, infirma sau confirma intenlia de cdsdtorie. cea
rlai importantd exigenld verificatd de citre sdteni era aceea
privitoare la neinrudirea aspirantilor la cdsdtorie. in aceastd
problemi, rolul preotului gi al batranilor satului devenea hotdrdtor:
primul avea obligalia de a anunfa in bisericd proiectata cdsdtorie
timp de trei duminici la rdnd, iar cei din urmd pronunlau sentinta
llnala -- gi erau indreptafifi sd o facd - intrucdt erau buni cunoscitori
ai arborelui genealogic al familiilor din care proveneau aspirantii.
Dacd rdspunsul era afirmativ, preotul rostea in biserica faptul cd ,,au
iegit strigarile" gi cd se putea merge mai departe cu pregatirile pentru
cununie gi nunta. Neinrudirea trebuia sd se verifice p6na la al
gaptelea grad de rudenie pentru cd.,in caz contrar, familia se intemeia
..in picat" gi egua din punct de vedere funcfional.
O a doua exigenla urrndritd de catre sdteni era respectarea
regulii strdmoSeS'ti de cas'atorie; in cea mai mare pafte a satelor
tradilionale romAnegti se aplica regula endogamiei. ,,A te uita peste
sat" sau ,,a umbla prin gapte sate" nu era altceva decdt o instriinare
regretabil[ gi o pierdere a ider-rtitdlii sociale cdci ,,dragostele
dintr-alt sat nu sunt parcd dragoste adevirate gi bune; p6nd gi hula
clin satul tdu este mai bund decdt lauda din sat strdin"el.
Casdtoria in alt sat era dezaprobatd intrucdt se diminua
volumul demografic al satului, tinerii intdmpinau dificultati de
adaptare la noile obiceiuri din spa{iul adoptiv, iar pdrfi ale averii
satului se instriinau sub formd de ..zestre".
Ca urmare a imperativului evitdrii disfunctiilor matrimoniale
'" Constantin Noica, Rostirea ./iloso/icd romdneascd, Editura $tiin1ifica,
-
llucuregti, 1 97 0, p. 258.
257
 Dumitru STAN
(de genul dezechilibrului numeric dintre membrii sexelor, inrudirii
celor care alcf,tuiau satul, rezolvarii tardive a problemei maritale
etc.) erau acceptate gi cds'dtoriile exogame. Satul care pierdea un
membru prin cisdtoria acestuia (de regula, era o persoand de sex
feminin) inilia un ritual de negociere care se finaliza cu ,,plata
vulpii"e2. in acest sens, tinerilor care continuau sa rdmdna in sat gi
rnai ales coparticipanlilor la ceata premaritald in care s-a format
persoana care pdrdsea spaliul satului le erau daruite o serie de
bunuri sau de echivalente simbolice.
Aga dupd cum am mai ardtat, pentru ca aplicarea exclusivd
a regulii endogamiei sd nu genereze disfunclii pi, totodatd, s[ nu se
renunte la aceastd regula au create, in timp, zone de endogamie la
nivelul unui grup de satee3. intre acestea se produceau curent
schirnburi matrimoniale, iar regretele privind instrdinarea de
comunitatea de origir-re erau foafte mici sau, mai mult, simple simuldri.
O alta sursd importantd pentru infirnarea sau confirmarea
unei cdsdtorii era reprezentatd de oblinerea cons'imldmantultti
pdrinlilor. Tinerii aparlin6nd ambelor sexe trebuiau sd primeasci
ir-rcuviinlarea pirinlilor pentru cd,,in caz contrar, cdsdtoria lor s-ar fi
realizal sub povara unor blesteme. Teama de a nu fi renegali de
parinli gi de comunitate i-a determinat pe tineri sd solicite acordul
gi s[ se supund deciziilor pdrin{ilor asupra partenerului/partenerei
de rela{ie matrimoniald. Flacaii aflali in intervalul optim de
cdsdtorie erau inclinali sd respinga hotarArile parinlilor gi sd
urmdreascd planuli maritale personale; fetele in schimb, se
resemnau, adesea, qi acceptau dirijismul paternal.
-l
crtirgi, inainte de a se cdsdtori, fala avea, prin uzanfa
"nr S. Fl. Marian, op cit.,p.426.
Vezi 9i M. Pop, op. cit.,p.146
258
S oc i o I o g i u r urul ul ui trndili o nal rtt mfi nesc
obiceiului, dreptul formal de a-gi exprima sau nu acordul in privinfa
partenerului. In unele zone, spre exemplu, atunci cdnd avea loc
.,pe[irea". aspiran{ii la cdsdtorie erau agezafi la o mash pe care se
al'la o farfurie. Pe farfurie, fldcaul ageza un inel, iar fata o basma:
..Dacd igi pliceau unul altr.ria, atunci fiecare lua de pe farfurie
trbiectul celLrilalt: it't caz contrar. rdspunsul era. evident. negativ"el.
Cazurile cele mai numeroase rdmdn, insf,, acelea in care
liinrilia fetei, din teama ca aceasta si nu rdmAnd nemdritatd, angaja
tratative rnaritale peste opliunea celei care constituia ,,obiectul"
rregocierilor. Acest neajuns se transforma, de reguli, in supunere
lafd de voinla pdrinlilor. iar alteori se rezolva prin ,,fuga" fetei dupa
pzrrtenerul care corespundea aspirafiilor ei. Iu aceastd ultim[
variantd. consimfdmantul parinlilor era obfinut ulterior 9i reprezenta
o condilie obligatorie pentru ca preotul sd poatd oficia cununia
rnirilor. in mod normal, pnrinlii nll se mai impotriveatr de aceastd
tlata gi cloar atunci cdnd nu era respectald,regtlo orclinei la cd.vdtorie*
a fetelor unei familii, relafia matrimoniald nu se putea realiza.
Desigur, mai erau urmdrite gi alte exigen{e care. insi, aveau
o importanll rnai redusd, iar incdlcarea lor nu atrdgea sancliuni
ireparabile. Intre acestea arnintitn respectarea anului de doliu (in
cazul vdduvelor), conditia aceleiagi apartenenfe etnice, religioase gi
sociale a pretendentilor la cdsdtorie, structura zestrei etc.
p. Criteriul selec{iei maritale. Sub presiunea perspectivei
c;ecului matrimonial, tineretul din satul tradilional romAnesc nu
rcaliza casatorii inbaza unldrii consecvente a unor criterii clare de
sclectie. Nur trebr-rie sb in(elegem. insd, din aceastd afirmalie cd
'" I Vladugiu , o1:t. cit., pp.40lr-402.
' I'etele trebr,riaLr sA se casatoreascd in ordinea nagterii lor. Daca aceastd ordine
r'ra incdlcatd. fhta ,,saritA de rdnd" risca sd ruu se rlai cds6toreascd intrucdt
,lcvenea stigrnatizatd de comunitate.
259
 Dumitru STAN
aspiranlii la cdsdtorie nu aveau criterii orientative. Cu siguranla
acestea existau - gi, inci, destul de multe - dar nu puteau fi
urmirite intocmai. Mai mult, in mentalitatea sdteanului exista
convingerea cd partenerul/partenera de cdsdtorie exprima voinla
ursitelor gi cd, in viala individuald, interveneau mornente (de pilda,
,,sdptdmdna chioard" sau ,,oarbd" - care nu se putea finaliza decAt
cu incheierea cdsdtoriei) cAnd criteriile de seleclie nu mai aveau
nici o utilitate.
Ideal-tipul partenerului/partenerei pentru cdsdtorie trebuia.
in general. sd corespunda urmdtoarelor exigen{e: neprihanirea gi
frumuselea (in special, in cazul fetelor), for[a fizic1t starea sociald
gi hdrnicia (mai ales in cazul bnielilor). Pe ldnga aceste criterii,
oarecum specializate, erau uzuale gi altele care obligau in egald
mdsurd pe cei care se clsdtoreau: mdrimea zestrei, infelepciunea,
prestigiul familiei de provenienfd, faptele sdvdrgite in perioada
premaritald, gradul de sociabilitate etc. Dup[ sociologul P. Ilu1.
seleclia maritala ,,inseamnd gi rnari costuri: costuri de tirnp, costuri
de bani, costuri psihologice, intr-un cuvAnt, costuri informalionale"e5.
In comunitatea tradilionald, cu cAt un individ era mai presat (fie din
interior, fie din exterior, fie din ambele direcfii) sd realjzeze
cdsdtoria, cu atdt costurile la care ajungea eran mai mari gi cu atdt
ftcea un rabat mai mare in aplicarea criteriilor de selectare a pdrfii
conjugale. Chiar gi in aceste condi{ii, multe dintre exigenfele
tradilionale s-au conservat astfel cd ele au ajuns sa fie funclionale
inclusiv in secolele XIX gi XX. Spre exemplu, in deceniul trecut -
alirmd Fr. Singly pornind de Ia rezultatele cercetirii anunturilor
matrimoniale - dimensiunea esteticd era aspectul cel mai invocat
de bnrbafi in alegerea femeilor (62%) pentru a ajunge la incheierea
'" P. Ilu1, SociologiaJarriiiel, Cluj-Napoca, 1994, p. 158.
Sociologio rurul ul ui tradiyionil romfrnesc
cirsdtoriei; in acelagi scop, femeile vizau frumuse{ea bdrbafilor
rrumai in proporlie de 7%o, iar criteriul cel mai important pentru ele
e:ra starea sociald (76%)e6. Cu alte cuvinte, stabilitatea familiei ca
structurd sociald presllpune nu numai dinamica gi adecvarea acestui
slLrp la dificultalile curente, ci gi recursul la criterii func{ionale mai
vcchi, sedimentate genetic gi mai ales mental.
Multe dintre problemele etno-sociologiei familiei prezentate
pand in acest moment ne conduc la doud concluzii care justificd
rrtAt paradigma structural-funclionald de analizd a satului romdnesc,
precum gi ipoteza acestei lucr6ri:
a) Modelul tradilional de realizare maritald cuprindea o
scrie de aspecte care reprezinld exotisme pentru o mare parte a
societdlii zilelor noastre. In acelagi timp, insb, alte aspecte
(irr{elegerea cdsdtoriei ca tain6, modalitalile de evitare a incestului,
rnoralitatea criteriilor de selec{ie etc.) ar putea constitui resurse
ltcnlru evitarea unor disfuncyii in cazul familiilor actuale
(irnoralitatea relaliei dintre pdrin{i gi copii, raporturile deficitare
tlintre so{i, divorlialitatea ridicata etc.).
b) Familia este parte a sistemului social care, prin
stabilitatea gi funclionalitatea ei, face ca un spaliu socio-cultural sd
rr;rard ca echilibrat sau, oricum. ca avAnd surse suficiente de
, rLrtoreglare.
3.5. oercsruRr DESnRE cAsAroRtE $r NUNTA. Nu ne-am
l)11)pus si aborddrn separat problema obiceiurilor tradi!ionale
rornAnegti, degi varietatea gi complexitatea lor ne-ar fi indrept[lit sd
le includem intr-un capitol special al lucrhrii noastre. Am pornit de
lrr premisa cd un obicei nu esle ahceva decdt o structurd inclusd
('f . lbidem, p. 159
261
 Dumitru STAN
trnei qlte s'trttcturi din net,oicr speciulizdrii Si ctplimiziirii funclionale
a acesteia din ttrmd. In plus, credem cd totalitatea obiceiurilor
dintr-un spafiu socio-cultural joaca doud funclii fundamentale
pentru orice comunitate.
Prima dintre ele o numim de conservare gi reproductibilitate
minimali. Aceasta inseamnd cd. datoritd unui singur obicei sau,
prin analogie, datoritd intregului complex de obiceiuri comunitare,
actorii care le practici rell$esc sd-gi phstreze schema de viafd gi sa
oblina efecte la niveluri de profunzime identice sau foarte apropiate
cu cele ob(inute de ir-raintagii lor. Nu excludern posibilitatea ca in
urma respectdrii cu maximd fidelitate a unui obicei s[ se oblind
profituri sau rezullate peste limitele anticipate. O astfel de
consecinld intdregte cotu cJe credibilitate a acelui obicei 9i, ca atare,
invocarea lui urmeazd sd se producd peste densitatea curentd.
Totuqi. apelurile la confinuturile unui obicei se fac nu pentru aceste
cregteri spectaculoase, ci pentru ca actanfii sd aiba garanJia ci vor
atinge un nivel satisfrc[tor de subzistenld pentru fiecare in parte,
precum gi pentru comunitatea in care sunt cupringi.
Nr-r putem omite faptul cd ir-r derularea obiceiului se
realizeazd instituiri teleologice cu tendinfe maximizante: sindtate
,,de fier". copii numerogi, recolte de griu cu bobul ,,cAt vrabia" etc.
Asemenea exagerdri sunt autosugestiondri ale practicantilor sau,
poate, doar exercitii ludice de apropiere a idealului comunitar.
Dacd nu ar fi aga, atunci distanla dintre ceea ce se doregte Ei ceea ce
se obline efectiv ar fi mult prea lnare, iar consecin{a fireascd ar fi
aceea a anuldrii efbrtului de uzitare a obiceiurilor. Or. cel pufin in
comunitatea tradilionald acestea se repetau cu rnultd consecvenli de
Ia o etapd la alta, de parca practicanfii igi propuneau periodic sd-qi
reaminteascd modul ,,cum ar trebui sd fie" existenfa. Chiar daci se
apropiau mult prea pufin fafa de acest model ideal prefigurat de
obicei, sdtenii nu renegau ceea ce oblineau in mod concret; era ca qi
262
cllm ar fi solicitat foarte mult de la ceea ce apdrea ,,ca dat" in cadrul
obiceiului, pentru a primi atat cat le era strici necesar.
cea de a doua funclie a obiceiuriror este de integrare a
p ractican{ilor in sfera no rmalitrfii socio-cultu
rale. Sdteniiactuali,
aidoma celor din satul tradiIional, beneficiazd de prescripliile
practice ale unui numdr de obiceiuri. Multitudinea obiceiurilor
diferd de la o comunitate la alta, de la o etapa Ia alta a evolufiei
aceleiagi comunitdli, de religiozitatea locuitoiilor, de fidelitatea gi
respectul acestora fala de batrani gi/sau strdmogi, de profunzimea
problemelor gi disfunctiilor comunitdtii, de mdrimea intarzierii
aparifiei solutiilor noi gi optime etc. Fald de membrii satului
tradilional. rnulli dintre ruralii de astazi reclug la forla celor mai
rnulte dintre obiceiuri numai atunci cand variantele moderne de
actitrne egueazd. Acest apel. disperat in esenfa lui, probeazdtocmai
lLrnctia descrisd anterior, dar. in aceragi timp, ionstituie gi un
argument indubitabil privitor la nevoia de normalitate.
Daca in satul tradilional normalitatea insemna exclusiv
inscrierea individului in modelul socio-cultural validat gi exersat de
irrtreaga comunitate - pe parcursul unui interval mare de timp (cu
rrult peste durata medie de viafa) - in satul actual aceasta a cdpdtat
confinr"rturi noi gi o noud dinamica. Datoritd deplasdrilor numeroase
ir alte spalii, comunicdrii dense cu zonere apropiate ori indepartate,
yrresiunii mass-media etc. seteanul din zileie noastre igi evalueazd,
rrpartenenla la normalitate in functie de un spaliu mult mai larg
rlccdt acela al comunitalii de aparienentd. Toiodata. el adauga in
continuturile normalitd{ii inclusiv elemente de provenienld urband
1i reiu(ec1, completeaza, de cdteva ori pe parcursul t,ielii lui,
L',rileriile de atestare a normalitdlii.
S-a ajuns pdna acolo incdt, la nivelul reprezentdrii colective,
rrn sitean sa fie etichetat ca normal, iar el insugi sd nu recunoascd
rrceasta intrucat gi-a trasat propria lui sferd de normalitate.
Am
263
 Dumitru STAN
propus acest exemplu nu pentru a diminua ceva din importanfa
atingerii normalitalii sociale. ci pentru a sublinia relalivitqtea
criteriilor de fixare individuald gi/sau colectivd in sfera
normalitalii. Este posibil ca un individ sd fie normal din punct de
vedere politic, economic, educafional etc., dar anormal din punct de
vedere moral sau religios. Consecinlele antrenate in astfel de
cazuri, in mod surprinzdtor, nu sunt unitare: in unele sate, actorii
aflali in asemenea situalii ar putea obline confirmarea normalitalii,
in timp ce. in alte sate, ei ar putea fi declara(i anormali.
. Dincolo de astfel de variante aclionale personale, generatoare
de efecte negative in raport cu sfera normalitalii sociale, se afla
toate categoriile de obiceiuri. I ac{iona conform unui obicei
practiccrt Si recunoscul curenl, tnseamnd a .siivdrSi ./apte care nu
sunl condamnabile. La prima vedere, obiceiul este la fel ca un drept
fala de care indivizii au libeitatea de a acfiona sau nu in sensul
indus de el. Practic, ins6, aceasta libertate este mult mai mare asLdzi
decAt in satul tradifional: spre exemplu, in cazul unei secete
prelungite, sdteanul contemporan este preocupat, individual, mult
mai mult de activarea unor refele de irigalii decdt de invocarea
obiceiurilor acestor imprejurdri (,,Caloianul",,,Paparuda" etc.); in
satul premodern, individul care ar fi refuzat participarea la
desftgurarea unui asemenea obicei risca oprobriul public gi igi
asuma vinovafia de a menline calamitatea respectivd asupra
spaliului intregii comunitali.
Totugi. atAt in ruralul actual, cdt qi in cel traditional, o serie
de obiceiuri sunt/erau de neevitat. De pild[, in paradigma mentald a
oricdrui individ normal din satul actual se face asocierea dintre
existenfa persoanei gi consecinlele derivate din participarea ei
obligatorie la obiceiurile privitoare la nagtere, cds[torie, nuntd,
moarte. Ocolirea implic[rii in calitate de beneficiar principal al
aceslor obiceiuri, in pofida atingerii standardului comunitar din
Sociologia rural ului lrdilionul romdnesc
;runct de vedere politic, economi,c, estetic etc. inseamnd atragerea
rrnui stigmat gi acceptarea apartenenJei la anormalitatea socio-
cr-rlturald.
Daci presiunea acestor obiceiuri este mare gi in prezent. iar
alirmafia este valabila atdt pentru mediul urban, cdt gi pentru cel
rural, atunci ne ddm seama de importanla cruciald pe care acestea o
rveau in satul traditional:
a) erau momente fundamentale ale orichrei existenle
individuale Ei, din acest motiv, erau marcate prin festivitAli,
ceremonii specifice;
b) instituiau starea existenliala (postexistenliala - in cazul
obiceiurilor de inmormdntare) pentru intervale foarte mari de timp:
c) nu puteau lipsi din experienla vietii individuale decit prin
irsr.unarc-a unor urari prinrejdii gi a unor sancfiuni comunitare gi divine.
In suita obiceiurilor privitoare la ciclul viefii, cele care
vizau modul de constituire a familiei par a fi mult mai numeroase
;i cu varialii destul de rnari de la o zond etnograficd la alta.
l)rezentdm, in continuare, doar cdteva obiceiuri tradilionale din
ruceasti categorie pe care le considerdn-r drept cele mai active in
aproape toate spaliile rurale premoderne romdneEti (in forme relativ
schimbate ele se mai intdlnesc, inch, in satele aflate, de reguld. la
clistanfe mari de mediul urban).
a) ,,Atragerea ursilttlzi" consta intr-o serie de acte magice
(descAntece) sau in r.rtilizarea unor plante cu puteri magice in scopul
grabirii momentului cdsdtoriei gi a intAlnirii faste cu cel (cea)
rrrsit(a). Obiceiul era practicat mai ales de tinerele fete aspirante la
cisdtorie cu speranfa de a-gi identifica ,,ursitul" gi, mai ales, de a
convinge ursitoarele ca partenerul ,,hdrdzit" si coincidd cu cel dorit.
Pe ldnga actele concrete de magie (formule verbale,
ir-rcantafii, gesturi etc.), atragerea ursitului era inleleasa ca
realizabild gi printr-o formd mai pulin agresivd: purtarea in
 Dumitru STAN
Sociologiu rurulului trodigionul romhnesc
imbracdrnintea de sdrbdtoare a u.
Demersul starostelui se orienta dupa doud scopuri. in
1n'imul rand. trebuia si obtina.informafii in legaturd cu intenfia
liuliliei de a clsdtori sau a ..instrdina" una dintr. fii.. intrucdt ar fi
rrvLlt.,,vdrsta potrivita" gi ,,zestrea pregatita"; aceste detalii
aibd in brAu busuioc cle dragoste gi erau
de ' ' ' izbuteEte sd puie u'ui flacd, in brau Jrrealabile pronunfdrii numelui celLri care aspira la relatia
sau in pdr o crengufd din rrratrinroniala gi care solicitase intervenfia starosteiui. in
acest busuioc, de bund seand c_are s_o at doit'ea
indrageascd,,. Mai mult. rdnd.- trebr-ria sd provoace o asemenea anrbianfa in
tinerii aflafi inrr-o astfer de situafie ajung diarogul cu
cum trage busuiocul cu dragoste u;te7 . '
,,ta i."ga
""rl
;; ;i*i, ..gazdele" incdt acestea sd fie de acord cu numele pretendentr.rlui
;rtunci cdnd. in sldrpit. acesla era rostrt.
. Actele magice rerative la obiceiur atragerii ursiturui erau
apreciate de sdtenii premoderni d Acest rn.nrert era tensionant pentru arnbele p[rfi: starostele
Forta acestora era evaluatd ca I *ia sd convingi asLlpra consistentei ,,ofertei,' lui, iar parinlii fetei
puteau anula hotarArile ursitoarelr rr;teptau ur solicitant.cAt rnai reugit. Daca pbrfil. impdcau,,,
,.r^.
cdsatoriile,.nepotrivite" dintre fli irclicd erau satisfEcute in raport cr-r agteptdrile'lor,
se putea trece, in
scurt timp. la actul ..pefirii" degi era vehiculatd ideea ca
gi fete bdtrdne, dintre bdrbali gi fet - e bine ,,sd
b) Obiceiul-,,stdros.tiei" Si at. ,,pelirii,,. ,,St6rostia,, gi nu primegti pelitorii Ia tocrneald nici intaia nici a doua oard,
ci
,'pefirea" erau doui momente ale aceruiagi' obicei"de locmai a treia. cdci, atr,'rci logodna e mai cu trdi'icie gi viala
ainaintea r'rrsnici rrrai lunga"l
nuntii gi presupuneau cererea ir-r cds'torie, rnai
intdi in absenla Dincolo de particr-rraritetile locale, pe{irea constituia un
aspirantulr-ri gi, in a doua fazd,. it't prezenta
acestuia.
voi'd a se cdsdtori, igi cearcd norocur ba la o a,a, ..Fecjorr,rl... rroment 1u'cfio'al condilionat de un accept prealabil. Astfel,
uu-r"
vadd daca va voi si se. mdrite dupa dansui"t{-*ir.,i.i alta, sd 'cf
atia dintre parfi nu numai cd decurge a fdrd, ri,r"op., dar era gi
un
umilinla produsd in cazur unui refuz direct, p..,.no.niui a evita bLrn prilej de petrecere in care tinerii puteau
discuta i.rp." viitorul
apera ra lamiliei lor' iar parin(ii acestora ruau decizii asupra zestrei gi
serviciile unui ,,staroste". Acesta juca un ror
insemnat in mi jrocirea rr;r-rtorului pe care il puteall oferi celor care ,.n u,
relaliei motrimonictre gi, ca ata'L, trebuia sd aiba sd se
murte caritdti: e rsdtoreascd. PA'a la cununia
capacitate oratoricd, put:r: de convingere, religioas[. tinerii cor-rti
cliscre!i., ;;;;;;'#i;
!^!! qrqvqrrr |, rc t i asc a a c asa p"i Llll]' !ill ffiHT t"
()r era cunoscr-rti gi apreciata de intreaga ::':'ft ';::11#':ji",:;
de proiectul pretendentului etc, I
iar relatia
krr sdteascd.
'1,,r^^-^^..^^ t^.-^:,--:.rl0l'
'lntoarcerea
e7 logodnei"r"r trebuia evitatd pentru"omurritate
cd era deldimdtoare
T. Parnfile. Dragoslect in clotinct tineretltlui romtin,
Editura Saeculum I.O.. pcntru ambele pdr{i.
Bucuregti, 1998. p. lj.
" lhir/e,,r, p. 200 gi urrn.
"' S. Ff . Marian, Nunta lo romani. S I tt cl i u i s t o r i c o- e t n qir ct/i c c o m p ""'A, Gorovei, Creclinti si .supers'riyii nre poporului rctntcin,Editura Grai gi Suflet
ct r u t iv, Ed itura
Grai gi Suflet - Cultura Nationald. Brrcureqti, Cultula Nationala. Bucuregti, 1995, p. 192.
lr995, p. 32.
" ll',iJent.p. I2j.
266
:ol
 Dumitru STAN
Sociologia rural ului trodilionnl romfrnesc

Pentru a nu.rdmdne cu impresia c5 aceste

efecte sunt doar
simple presupuneri/interpretdri etno-sociorogice
acestea nu s-au produs vreodatd $i ; i; mod real
elemente descriptive ale unor ,

.,bdrbierul mirelui', s-a impus

tradilionale tocmai pentru u ui.n
nct de vedere fizic ai intelectual (gi
.meze gi
sa_gi ocroteascd propriul
poziliilor mirilor era demonstratd
:a miresei,',,,pregdtirea steagului,,
ii erau ridica{i in rol cu mulipeste
eajmd de parcd ar fi fost realmente
Lrm sunt men{iona{i in unele oratii
nuntii,, c6nd trebuia probara H#:'#,lJi;ii*i,T'l;"lftr,lil
conditie a unirii maritare gi ci ultimd piedica
petrecerii nuntagiror. Dacd mireasa nu era
in dezlanluirea
fecioard, se sista
desfdgurarea nuntii gi, in plus.
apropiafi cbrora le ardta cd si_a
aduceau pentru ea cea mai stricatd
in locul cailor pe pdrinfii ei gi_i si
acasd. Nimanui nu-i era inedduit r

;;i daca cineva ar fi culezat-sd slo

pedepsit nu numai cu bataia. ci si
Clriar gi din aceste cdteva
nuntii ne ddm seama nu numai de
cxercitatd de ele asupra comunitar
t)aca unul sau altul dintre obi
apdreau suspiciuni asllpra tinerii familii,
'espectat, ajungand chiar
pdnd la stigmatizarea acesteia. prin urmare, scenariul
't" I. Evseev, Dictionctr cle mctgie, dentonologie si ntitologie rontrinea.scii,Editura nuntii trebuia
Amacord, Tinrigoara, 1997, p.3lg. ."" Cf. S. Fl.
Marian, op. ctt
268
269
 Dumitru STAN Sociologia rural ului trucliionol romfrnesc

urmat intocmai dupa geometria tradifionall. iar cele mai multe

dintre obiceiuri erau slructuri vitale in interiorul acestuia.
b) Obiceiuri de dupa nuntd. Obiceiurile uzuale in aceastd
fazd, erau incomparabil n-rai puline decat in primele doua etape. in
esen!d ele rdspundeau unei singure functii: responsabilizarea
linerilor cds'cilorili in raport cu noile sarcini de rol. in acest sens,
amintim faptul cd, timp de o saptdmAnd dupd nuntd, tdndra sofie nu
avea voie sd pdriseasca dorniciliul gi si intdlneascd alte persoane in
afard de soful ei. Nu era vorba de o interdicfie instituita de acesta,
ci de o exigentd impusd de un obicei vechi. de al cdrui continut ea
era aviz-atd de.ja.

sdptamAnd Llrma ,,scosul la bisericd" pentru purificare, dar gi pentru

a pitrunde in grupul persoanelor cu acelagi statut marital. Abia in
urma acestui obicei era praticat cel numit ,,cale primard', gi care se
desliqura fie sub forma unei prime vizite la pirintii tinerei femei.
fie prin intdlnirea nagilor gi cuscrilor la casa tinerilor casdtorifi.
Pe ansamblu, densitatea relaliilor cuplului abia constituit cu
parin{ii familiilor de provenienfd devenea mai micd, se incerca o

degrabh". tinerii trebuiau sa ducd nunilor ..doud perechi de colaci l"t *.O.Obburn, C. Tibbits, The Fantil.l, ctncl her Func.tion.s,Mc Craw_Hil, New
York. p. 37.
ca semn de recunogtinta gi multumitd ca i-au cununat',104. N. coodm
"'n an, Introcluc'et'e in.sr.tci.l.gie, Editura Lider, Bucuregti,
r99g, p. 250.
t0a "t^T' Rorariu, p' IrLrt (coord.), soiiuiugir, Eaitura Mesagerur, Cruj-Napoca,
lbidem. p. 536 1996, pp, 217-218.

270 )-7 |
 4. ASISTAREA SoCIAI,A iN CoMUNITATII,n
TRADTTToNALB noruANn gu

O data cu extinderea civllizatiei industriale, cu exodul

populafiei de la sat la orag, cu aparilia marilor concentrdri urbane
g.a.m.d. - problemele care fineau de resortul asisten{ei sociale s-au
inmullit considerabil. Pericolul pierderii norrnalitilii socio-culturale
de cdtre unele categorii de populalie era mult prea mare, iar starea
de subnormalitate. prin eforturile speciale presupuse de acfiunea de
contracarare, tindea sa devind o grea povard (mai ales in cadrul
comunithlilor sdrace).
Pentru cel care incearcd sa-gi explice evolufia formelor gi
fenomenelor asistenlei sociale, apare fireasc[ intrebarea: cum se
realiza asistarea situaliilor deviante, a cazurilor defavorizate in
socie tdtile traditionale ? a. salbdticie - barbarie - civilizafie sau ,,drumul civilizdrii',
propus de L. Morgan- (1g77);
Rdspunsul adecvat la o asemenea intrebare este directionat
de cdteva aspecte evidente. b. perioade. ale devenirii gi perfecfionarii tehnologice:
cotehnica, paleotehnica, neotehnica.' (R. Berger, A. Leroi-Gourhan,
a. Degi nu beneficiau de servicii specializate, societdlile J.
Fourastie, A. Sauvy, I. Bddescu g.a.);
tradilionale infdptuiau un tip de asistenfd sociald deosebit de
eficient; abaterile de la normalitate erau mai puline, iar demersurile c. epgci istorice: veche, medievald, modernd $l
de prevenire, compensare gi recuperare-restituire erau sprijinite de contemporana***;
resorturile profunde ale datinilor, obiceiurilor, tradiliilor, religiei.
b. Multe probleme ale asistenlei sociale din societdtile ln etapa,,salbaticiei" asistarea sociald a avut forma unor reacgii naturale
de
tradifionale s-au transferat in societdlile moderne. Dupd mbmentele illutorare pentru ca, o datd cu trecerea la,,civilizalie',, aceasta
s6 devind ra{ionald
5i socialmente recunoscut6.
de transfer s-au produs cregteri spectaculoase ale amplitudinii " Modernizarea tehnicd.s-a concretizat in cregteri ale productivitatii
manifestarilor deviante gi, implicit, ingreuierea procedurii de irnplicit, in disponibilititi materiale necesare asist6rii categoriilor
muncii $i,
defavorizate.
intervenlie. diminuarea ganselor de recuperare. l recerea de ra o epoc5 la alta a insemnat schimbarea nivelului
de viati
cconomicS. rnodificarea principiilor de realizare a conducerii politice,
inlocuirea
273
 Dumitru STAN
d. delimitari cronologice gi culturale operate de sociologie,
antropologie gi etnologie intre perioadele arhaice, tradi{ionale gi
moderne sau actuale ale evoluliei societalii.
Considerim ca in special distincliile realtzate de sociologi,
antropologi gi etnologi ne permit surprinderea diferentelor dintre
asistarea sociald tradilionald gi asistenla sociald actual6. intrucat
intenliondm sd evidenliem aspectele legate de asistarea swiald
tradilionalS, trebuie sd ne precizdm cadrele de referinld: timpul sau
momentul producerii ei (cind?), spafiul in care a actionat (unde?),
realizatorul (cine?), destinatarul (cui? sau pentru cine?) gi
motivalia (de ce?).
4.I.DIN PUNcTUL DE VEDERE AL MoMENTULUI in caTe
s-a manifestat asistarea social5 tradilionald (pastrand dimensiunile
temporale menlionate in primul capitol al prezentei lucrdri), nu
putem sd spllnem decdt cd ea a acoperit perioada istoricd
medievala gi s-a prelungit in prima parle din epoca modernd.
Cealalta parte a epocii moderne gi in
intregime epoca
contenrporand ar figura preponderent sub semnul asistenfei
sociale organizate gi controlate de stat. Consideram c6 este vorba
doar de .,preponderentd" deoarece forme ale asistenfei sociale
tradilionale sunt utilizate gi in prezent cu efecte pozitive in
numeroase cazuri. Totodatd, trebuie sd acceptdm ideea cd
recurgerea la tradilie (ca ordine instituita) este asiguratoare de
registrelor axiologice g.a.rn.d., dar gi reagezarea formelor de asistare sociald.
Contemporaneitatea a irnpus, cel pu(in ca principiu, cel mai avansat sistem de
asistentd sociald. Eficienla acestuia este, insd, redus6 intrucdt mijloacele de
asistare nu se coreleazd satisfdcdtor cu multitudinea problemelor de rezolvat gi cu
rndrimea populafiei de asistat.
274
Sociologia ruralului tradilional romdnesc
libertate atdt timp c6t aceaita,,nu este antiprogresisti"l08.
,,Umanitatea este formatd nu numai din vii, ci gi din mor!i".
splrnea A. Comte gi, gAndind in sensul indus de aceastd afirmafie.
infelegem de ce C. Rddulescu-Motru aprecia cd ,,invenfia fdr6.
tradilie este un simplu jo."'on. Prin urmare, aspecte ale asistirii
sociale tradilionale au ajuns in mod necesar s[ fie cuprinse in
sistemele moderne gi contemporane de asistenfd.
Dacd pornim gi de la ideea cA iladilii pier gi se nasc mereu,
rrjr:ngem la un alt sens al termenului ,,tradilional", respectiv acela
tlc fapt ,.fixat", atestat ca reguli gi valoare printr-o indelungata
rcpetare. Urmarind aceastd linie explicativd, putem vorbi de
lirrme tradilionale ale asistenfei socialq gtiinlifice, chiar daca
rrspectele pe care le desemndm in acestb cazuri aparfin, strict.
e ontemporaneitAfii-.
Dacd privim momentul survenirii asistirii sociale in mediul
"' G Enr Marica, Fenontenul trutliliei, Tipografia Cartea RornAneasca, Cluj,
1946. o.40.
""' C. RAdtrlescu-Motru, Rontdnismul, Bucuregti, 1936, p.8l.
' l'oate faptele sociale pot sA se tradilionalizeze dacd sunt conservate $i repetate
pc parcursul vietii rnai rnultor genera(ii. Cu alte cuvinte, ele se transform6,
lrcptat, in obignuinle, obiceiuri gi devin corxponente flxe ale schernei de viat6 sar.r
tladilii. Astf'el de rnetallorfoze s-au petrecut in toate etapele existentei
rrrnauitdtii, ceea ce denota atdt irnprecizia conIinutului conceptului de traditie, cdt
'''i extensia fbarte nrale a fenourenului social nurnit traditie. Pentru a depdqi aceste
,rrnbigLritali f'acenr rnentiunea cd noi utilizim termenul de,,tradilie" pentru a
tlcsemna toate faptele socio-culturale pdstrate de-a lungul evului rnediu gi cele
( rre alr rhrnas nealterate pdrrd in zilele noastre. Prin urmare, tradilionalizirile
,uporlate de faptele socio-culturale ale perioadelor moderne gi contemporane, in
rrlrinia noastrd, nu devin traditii veritabile, ci tradipionalrsrze. Diferentele dintre
tladitii gi tradilionalisrne sunt numeroase, dar cea mai importantd dintre ele pare
,r fl aceea cd prinrele sunt vitale pentru existenta nonnald a actanfilor, pe cAnd
sccLrndele sunt conjuncturale, predorrrinant ra{ionale. Yezi gi Ed. Shils, Tradition,
I lre University Chicago Press. Chicago, l98l .
275
 Dumitru STAN
romfrnesc
tradilional romanesc din perspectiva orientdrii acesteia pe
profiruri.
scopuri, atunci putem spune cd intervenliile erau poriuii.
pe tot
parcursul anului calendaristic in cazul intereselo,
,rntrotu p,
comttnirure (eventual societate). in cazur inreres,eror
centrure pe
indivizi. intervenliile erau rnai probabire pentru persoanere
de
vdrstd micd Si inaintatd.
Totugi, cu ocazia unor evenimente din existenla individurui
gi a familiei acestuia, cum ar fi nuntd, inmormantare,
construirea de
case, inldturarea efectelor unor calamitdli etc., nu
se mai linea cont
de vdrsta in acordarea ajutorului.
Pe ansamblu, constatdm cd ./brmere de asistare soc.iurd,
precum gi registrul cazuistic din societalile tradilio
nale au rdmas
timp de multe secole aproximativ acerectsi. De aceea,
ere nici nu au
mai fost percepute ca aspecte de asistare sociald, ci mai
curdnd, ca
hubitus-uri colective ale modului de viatd.

4.2. iN pRtvtNTA spATtuLUt soctAl- ACopERrr DE

ASlSTAREA,sociald tradition
special vizal era cel comuni
asemenea, evidenliam gi faptul
in raport cu individul, acesia d
grupului pentrll a putea beneficia c
Tr,- . Inn literatura sociologicd s_a impus, incepdnd cu F.
r onnres' "' . analtza societdlii in opozilie cu
comunit atea. La aceasta
delimitare.conceptuald au subs..i, nu-. de mare rezonanld
din
istoria sociologiei, (Max weber, G. Gurvitch, T. parsons gi
allii)
incdt p'tem spune cd F. Tcinnies a introdus o adevdrata
in analiza fbrmaliunilor grupale. faraaigma
Pentru cei mai murli sociologi, societatea este definita
ca un
rl0
F. Tdnnies. Commttnautd et socidtd, Retz, paris.
1977.

276
277
 Dumitru STAN Sociologin runil ul ui trodigionul romfrnesc

Activitriti econctmice tlomestice gi

mai umane raporturi posibile"). in consecinld, cel pufin pentru obgtegti; proprietatea thmiliala se
Ec'onontie nutLtald ,\au inchisa gi
complementara la nivelul gospoddriilor
comunitatea familial[ traditionald romdneasc5. atunci cdnd un exercita asupra bunurilor rnogtenite familiale; terenuri de folosin(d familiald,
sau obtinute prin muncd. dar gi comunitard.
I omuntcqre clireclai .;i parlicipure Comunicare directd, dar ,si prin
a/ectiv-rez itlualii la problernele vietii intermecliari; participarea afectivd la
de larnilie: dificultaiea unui rnenrbiu viata obgtii, nu era anulatl. dar era
al familiei reprezenta o preocupare estompata gi rnodelatd de responsabilitate
pentru toti ceilalli mernbri. 9i rationalitate.
vornta grupulut familial devenea Vointa cornunitdlii obgtegti devenea
'eguld 1i normd de actiune pentru lege morala gi principiu juridic
nu
lecare membru al ei. numai pentru familiile prezente, ci gi
pentru cele viitoare.
structura grupald nevoitd sd Generator al cadrelor norrnalitdlii
cunoascd, sd aplice gi sh deterrnine socio-culturale (prin aplicarea unor
rnodificarea principiilor norrnalitAtii criterii economice, juridice, morale,
:ocio-cultulale pentru a evila religioase etc. tuturor rnernbrilor sdi).
din spaliul comunitar. pnmlrea urror sanctiuni din partea iar in continutul norrtralitd{ii era fixatd.
Sintetizlm. in continuare, cdteva caracteristici ale structurilor contLrn itati i satesti. in rrod obligatoriu, conduita altruista.
comunitare tradilionale pentru a putea conchide asllpra modurilor (de aceea asistarea sociald se producea
in care acestea realizau asistarea sociald: ca un flux natural).
Asistare intragrLrpald spontand, Asistarea sociald era determinatd de
rreconditionath, inpusd fiziologic gi con{inutul traditiilor pe care Ie
Familia traditionali Satul traditional
rr{'ectiv; disponibilitdti atdt in sensul respectau indivizii, de religia de
Mediu optirn de inlbPtuire a Mediu de validare a .sociqlitdlii ti de
de a acorda ajutor (la nivelLrl familiei apartenenta. de natura relaliilor pe care
de obtinere a socialitdlii
r.rrnanizdrii, stimulare a gradului de sociabilitate.
;i al satLrlui de apartenenfd), cat gi de grupul le avea cu cei care trebuiau
gi, deci, de leglare a instinctelor (la ,, accepta ajutor de la restul asrstatl etc.
vdrsta copilariei). ccomunitarilor.
ReuniLtne de indivizr ,.in ,iurul vetrei Reuniune de familii in.iurul unor '/t1tl0le ;soctatcl .\emiQulonomii
interese, valori, bunuri, institulii $i, Unitate socialii relutiv autarhd, crl
;i al nresei" (F. Tonnies). rneori, chiar inchisa, riscului
expLrsd deschideri prudente 9i de micd duratd
cornune.
l)rierderii norrnalitdtii socio-culturale fala de alte comunitali, av6nd
Pondere dernograficide cel mult Pondere denrograficd de ordinul sutelor
I,i a forrnelor de asistare sociala in
?n
interior suficiente pdrghii de echilibrare
cAteva zeci de indivizi (in cazul de indivizi (cel pulin). L onditiile in care nu se realiza o gi reechilibrare.
familiei extinse). (llcnsitate rela{ionala rninimd in cadrul
Cadru de ohtinet'e a rdsPunsulu i Cadrrr de garontere a securitdlii (l 0munitdtiisdtesti.
afectiv. de oferire a securitdlii irnediate gi pe termen lung pentru toli
imediate gi pe tertrren lung. indivizii recunoscufi ca aparfin6nd, de
drept. comunitdtii.

278 279
 Dumitru STAN
: t. i.:
Bineinfeles cA numerul caracteristicilor celor doud structuri
comunitare este mult mai mare, iar abordarea comparativd:ar fi rnai
reu$itA daci fiecare dintre cele doui forme ar fi raportate gi la alte
tipuri de grupdri umane: grup de muncA, orag, etnie, natiune etc.
Am recurs la aceastd modalitate de sintetizare tocmai pentru
a evidenlia faptul cd diferen{ele dintre familie Si sat erau
neglijabile in mediul rurul tradilional. Satul. de altfel, reprezenta o
cuprindere de familii sau chiar o ./amilie mai mare, intrucAt
indivizii care il fbnnau f-re se inrudeau prin raportarea la acelaqi
strdmoS eponim, fie respectau un sistem extins de rudenie prin
recunoagterea acesteia p6na la al gaptelea sau al noudlea grad.
Relativa rzolare in care se afla satul qi neacceptarea cdilor
masive de imprumut cultural l-au pdstrat neatins de unele vicii ori
deficienfe ,,de import", pe de o parte, iar, pe de alti parte, i-au
impus adoptarea unor fortne profunde de solidaritate umand qi de
asistare sociali. Orice individ ,,era solidar cu spafiul in care trlia,
cum era cu sine insuEi, cu sdngele slu gi cu morfii sei"lll.
Ca atare, toate problemele gi disfunciiile sociale active in
spafiul farnilial sau in cel s[tesc provocau obligalii $i atitudini de
respingere a acestora nu numai rudelor celor afectali, ci qi
comunitalii sdtegti in ansamblul ei. De fapt, ins[9i esenla
comunitblii (unitate sociald bazatd pe ceva comun tuturor
membrilor ei) consta in asumarea colectivd a avantajelor, dar 9i a
dezavantilelor de citre toli cei integrali spatiului comunitar.
Chiar dacd termenul de comunitate comportd numeroase
sensuritt2 grupdri determinate de pozilia asemdndtoare in
produclia sociala (clase, categorii, stari sociale), grupari formate
L. Blaga, Spaliul mioritic, Editura Oficiul de Librdrii Bucureqti, 1936,p.21
"'
"2 T. Bugrrariu, ,,Comunit51i istorice umane", in Revista de.filosofie nr.711966,p.940
280
Sociologia ruralului traditional rominesc
prin adeziuni individuale (partide, asociatii profesionale. religioase
ctc.). grupdri formate prin adeziune colectivd (comunitatea tdrilor),
grupari formate prin insugi faptul nagterii (familia, ginta, tribul)
;.a.m.d. - in cercetarea asistenlei sociale tradifionale trebuie sd-i
rcclrnoagtern un s'enJ' specictl. Acesta credem cd a fost conturat de J.
ili
Maritain"': grupare care funcfioneazd aidoma unui subsistem
nutural , avdnd componente (familia gi satul) care reac{ioneazd,in
prirnul rAnd, sub presiunea instinctului, ereditdlii Ei, ulterior,
rlatoritl moralei pi ratiunii.
4.3. in pRtvtNTA REALtzAToRtLoR ASrsrARu soctALE,
putern spune ci orice individ din cornunitdtile tradilionale era in aga
lcl fbrmat incAt, pentrll a nu fi etichetat de semeni ca,,rf,u",
..zgArcit". ..egoist". ,.anormal" p.a.m.d., adopta forme altruiste de
e omportare. Teama de a nu fi supugi
,,strigf,rii peste sat", de a nu fi
ludecali de,.gura satului" sau de preot, ii modela chiar gi pe cei mai
lcfiactari indivizi in sensul ca ii forta sd congtientizeze avantajele
rntegrdrii sociale qi ale orientarii dupd deziderabilitatea sociala.
..I)rima grija a sufletului omenesc este fixarea lumii externe"ll4 -
spLlnea C. Rddulescu-Motru. Judecat din aceastd perspectivd,
t'onchidem cd individul din satul tradilional ajungea de timpuriu sd
yrrefuiascd mediul social gi, mai ales, sa-gi dea seama de
',rrperioritatea acestuia in raport cu propriile forfe.
Admiralia gi nevoia fafa de ceea ce se intdmpla in afara lui
"'J Maritain. L'Hontnre et l'Etat, P.U.F., Paris, 1965, p. 2 9i urrn.
l'e ansamblu, definim comunitatea tradi{ionald ca un sistem al sisternului social,
, u o structura echilibrata gi o lunclionalitate relativ inchisd, suficienta siegi, in
r ilre s€ realizau deschideri funcgionale extracomunitare doar in cazuri extreme
r rlzboaie, secetd prelungita etc.).
.
' ' ' C. RAdulescu-Motru, Puterea st(leteoscd, Editura Moldova, Iagi, 1995, p.2 19.
281
 Dumitru STAN
Sociologia ruralului traclilionot romfrnesc
gi in afara famil
dintre scopurile Intr-un mediu cu o sril
deafipeplacul rnaximizeazi potenfiald imJdir
supunere, solicitudine, moralitr ciiderii din normalitate.. Indivi:
izol.are. violenld. fariseism, indiferenld
fa{a de problemere spaliurui
socio-natural. Un cordon ombilical nevdzut
dependenfa, il obriga sd fie obedient,
il pdstra in stare de
sd aiba atitudini, .o-portuln.nt.
solidare cu restur comunitarilor intrucdt,
finalmente, 'adevaratur
beneficiar al acestora devenea el insugi; pri-.u 'ain Ar fi absurd sd negdm faptur cd egoismur existd
ca instinct
comunitllii prestigiu,.respect gi ajutor prompt, partea i'orice fiinfd umand,.insd,_la fel de gregit ar fi dacd
adica o pozilie am respinge
itleea cd nu sunt mai profitabile atiiudinile
sociald prin care se legitima. gi
Numerogi teoreticieni au pornit in in
opuse egoismului. Aceastd afirm ";p;;iu-entele
.la ipoteza de rnai ales dacd o judecdm din pers
,,reo" asupra umanului definind I o;
seleclia naturald ca legi obiective ale vielii ;i conflictelor din/dintre societAti
omul are, mai cur6nd, o naturd altruistd J; rru putem sd nu ne intrebdm: sup
decdt una egoisti, numai sau nu, cauzd a dezintegrdrii grup
cd, pe mdsurd ce acesta trece din
cadrul ,o*rnitifi ,piu ,rt ot concrelizeazd,. mai devreme iuu
societdrii, are loc o schimbare a raportului:
devin pr$onderente
mai tdrziu, intr_un impas
Iunctional? ce se intdmpla cu indivizii
comportomente're egoiste fn defavoarea
ceror artruiite.'Se inlelege ale ca.or .o-portu-.nt"
astfel, de ce societdlire tradilionare, la nivelul cgoiste egueazd? Chiar dacd acesre interogafi
,.gn,.n,Jor comu- rrfbrente lor ar putea fi speculate gi prinse ;i ;;unsurile
nitare, nu aveau nevoie de un serviciu intr--un .*...r1ii sofistic
speciarlzat de asistenla rrult mai larg, am ajunge ra aceeagi constatare
sociald. Membrii comunitdlii se asistau finald: egoismur este
reciproc, exercitand o o componentd naturala a firii umane care,
energie qltruistd anc-estrard, intrelinutd gi
ed^ucata p"ntru u .. de u....i.u, in mod
manifesta optim doar la acest nivel. natural (gi, mai ales, rafional), provoac[ produce
rea artruismurui.
Orice- individ (grup), cel pulin ca tendin!6, cautd sd Acesta din urmd garunteazd miximizarea potentialului
de
supraviefuire un timp inderungat
t i t i r a f ii' i''ho,i,i't",, i
deoarece indlvidui gtie cd,
rrcordand asistenfa ceror care au nevoie,
Am
Am fifi
1a-+^+i
tentafi ^: ^,-r -
sd credem ca maximizurea Lr-fr;;;;i';;;J;:r;i
.
intrd intr-un flux de acliuni
egoist. Aceeaqi finalitate, insd, poate fi ;i .relafii cu alli indivizi care, ra rdndur ror, dacd va fr cazur, ir
vor
::ff:i"T,:rtului
o:. altruiste, dob6ndindu_r. in
oblinutd rrsista sub forma reciprocitrlii. Este posibil
ca el sf, nu u;unga in
::::::::".1:: afestatul
1:r'.'it apartenenlei ,i_p,
consideralie, la nor*otitrrti"..r"ii
rl)rritotr,
solidqritate comunitord in cazur unor situalii lntr-un rnediu sociar burv_ersat este posibi16
defavorizare etc). o rdsturnare radicar6 a varoriror,
irrc6t egoisrnul ajunge sd defineascd
noirnaritatea, iar artruismur _ anormaritatea.
282
283
 Dumitru STAN
dificultate niciodatd, dar conduita altruistd trebuie, oricum,
exercitatd - atat ca pret pentru consideralia primitd, pentru atestarea
incadririi lui in exigenlele normalitalii socio-culturale, cAt gi ca
formf, reziduald de conservare a speciei umane.
Pornind de la exernplul unor specii animale care pdsfieazd,
exemplarele mai pulin reugite din punct de vedere fizic (in pofida
Iuptei pentru existen!6) sall care fac dovada atagamentului
emo{ional fala de semenill5, geneticianul american W.D. Hamilton
a formulat,,tpoteza potenfialului inclusiv"ll6. Potrivit acesteia,
altruismul are bazd geneticd: se produce in primul rdnd asupra
urmagilor direcli gi asupra rudelor intrucdt existd gene in comun.
Tot din punct de vedere genetic, populalia unei specii este obligatd
sd aclioneze in mod altruist gi cooperator nu numai la nivelul
consanguinilor. ci gi in afara legiturilor de sdnge. Aceste
comportamente se produc, spune Hamilton, pentru cd seleclia
naturald favorizeazd in primul rAnd acele exemplare care se ajutd
intre ele gi coopereaza dobdndind, astfel, un plus de gansd de viala.
In privinfa speciei umane, condi!ionarea genetica a
exprimdrii altruiste este amplificatd sau diminuatd de diferite
ipostaze socio-spirituale la care se raporteazd indivizii: clasd
sociald. religie, nrediu de rezidenld, conceplie despre lume qi viala
etc. Aceasta din urml, spre exemplu, poate sd fie intr-atAt de
radicald la unii indivizi, incdt acegtia triiesc doar pentru a-i putea
ajuta pe ceilalli.
La fel de puternicd este aceastd determinare, dar, de aceastd
dat6, in sens negativ, in cazurile in care indivizii vad in ceilalli
'15 P. Char.rch ard, Soc'idti animule, socittd humctine, Paris, 1956.
I l6
apud l.
Ungureanu , Parutligme ale cunoa,sterii societdtii, Editura Humanitas,
Bucurepti. I 990, pp. 25,67.
284
Sociologit rurul ului troditional romfrnesc
rloar mijloace pentru infdptuirea, in exclusivitate, a propriilor
scopuri. Aceste considerente de ordin teoretic ne conduc la
r rnndtoarele concluzii :
a. altruismul qi egoismul reprezintd, intre anumite limite,
l'cnomene (naturale gi socio-culturale) normale;
b.comportamentul altruist este diferenliat ca intensitate
lLrand o traiectorie regresivi la nivelul urmdtoarelor structuri
grLrpale: familie, rudenie (mai mult decdt primul grad), sat, zond,
societate nalionala. intreaga omenire - iar. in aceeagi ordine,
rrivelul egoismului are tendinld progresiva (evident, nu excludem
cxcepliile pentru ambele situalii);
c. dincolo de dimensiunile comunitdtii, asisten{a sociald
traclilionala a avut ponderi gi eficien{e reduse, cu o evolutie in doud
ctape:
. etqpa lucrdtorilor voluntqrillT l,,Settlement" ceea ce ar
-
irrsemna ,,a te ddrui din bundtate excesivd"), c6nd tineri curfi
rrrcdici. actrife. profesori g.a. - desligurau demersuri pentru a
-
( unoolle ,yi u aiutct categoriile defavorizate
ale marilor ora;e.
l'cntru aceasta ei aclionau in multiple situalii concrete-. strangeau
rlonatii. ingrijeau bolnavii la domiciliu, curdfau mizeriadin cartiere,
rrlfirbetizau, distribuiau gratuit lapte pentru copii etc. Numdrul
r oluntarilor cu intenlii atat de nobile era mic, iar efectele provocate
sc rdsfrangeaLl asupra unui procent nesemnificativ din populafia
( ure avea nevoie de asemenea intervenfii;
. etupa ,s:pecialistilor in asistenlci (,,Social Work,') sau etapa
rrctuald cand munca de asistare este planificatd, orientatd gtiinfific,
,lcslzguratd de oameni pregatifi in acest scop gi controlatd de stat.
Incercdnd o nominalizare a instan{elor cqre acordau
"'V. Bdrbat, Dinamism cultttal, Editura Librbriei Lepage, Cluj, 192g.
28s
 Dumitru STAN
asisten;d sociqld in mediul rural tradilional romdnesc, in afara
faptului cd orice persoand normali era obligatd moral 9i religios s[
acorde ajutor celor aflali in dificultate, mai putem menfiona:
4.3.1. coruuNITATEA PRIN REPREZENTANTTI El. Administralia
gi personalitaflle locale reprezentate de, primar, ,,sfatul bdtr6nilor",
dar gi de preot. dascdl, invdldtor, boier (nobil) q.a. stabileau o sumd
de probleme prioritare Si de interes pentru toli membrii: partici-
parea la unele munci comune (amenajarea unor drumuri, indiguiri,
impdduriri etc.), distribuirea de loturi din terenurile de folosinld
comuni unor familii nou constituite, stabilirea obligatiilor fafd de
administralia centrald gi egalonarea lor pe familii (in funclie de
posibilitalile acestora), acordarea de ajutor celor care au suferit
diferite prejudicii, organizarea unor forme de judecare gi pedepsire
pentru cei care se abdteau de la normalitate ;.a'm.d'
La acest nivel (elitar) exista o perceplie globala asupra
comunitdlii, cdt Si asupra situaliilor particulare favorabile ori
defavorabile existente in cadrul acesteia. Status-ul gi rolul acestor
autoritdli erau mult apreciate de comunitari intrucdt erau surse de
decizie cu efecte individuale gi colective gi, rnai ales, pentru gradul
de sigurunla pe care il garantaLl. Manifestarea 9i chiar simpla
prezen\d a personalitdtilor satului reprezentau modele de acfiune
pentru restul comunitarilor, instanf e de .supervizare Si delimitare a
cqdrelor normalitdpii socio-culturale locale qi, mai presus de toate,
asigurarea stabilita{ii, continuitdlii comunitdlii.
Din enumerarea acestor atribuite deducem cu uqurinfd
firescul atitudinii de supunere a membrilor obignuili ai comunitAlii
fala de membrii marcanfi ai acesteia. Totodati, ne explicdm 9i de ce
individului obignuit i se ierta cu relativd ugurinla abaterea de la
norma grupului (in funcfie de gravitatea faptei), in timp ce fapta
286
Sociologia rurul ul ui tracli1ional romdnesc
reprobabild a unei autoritdli - chiar atunci cand avea o amplitudine
rnai rnica decdt fapta de acelagi tip sdvdrgita de o persoand din afara
corpului elitar cdpdta sancliuni morale radicale. sporirea
cuantumului sancliunii se producea pentru cd, in astfel de cazuri,
e lita punea in pericol
,,norma, regula jocului,'ll8 gi determina
schimbarea conlinutului reprezentdrii colective asupra normalit[1ii.
Altfel spus, ea destabiliza comunitatea gi o indrepta spre o noud
identitate, neagreati gi cu efecte imprevizibile.
4.3,2. RUDELE - respectiv persoanele cu care individul sau
grupul aflat in dificultate avea legdturi de consangvinitate sau
,lianle spirituale echivalate rudeniei. Relafia de rudenie era
irpreciati ca ,,sfantd" pentru cd era expresia unor intdmpldri
rrnterioare voinlei indivizilor considera{i rude gi pentru cd oferea o
calitate care nu mai putea fi revocatd. Un individ putea fi ostracizat,
rnutilat. deposedat de bunuri gi de titluri etc., dar nu i se putea lua
gradul de rudenie.
in
Rudenia s-a impus onale
co
prin probabilitatea mare a e apd
nlr se face"!). Osmoza gi ruditi
rrcfiona dincolo de resentimente sau animozitali, datoritd raportdrii
la aceiagi stramogi gi datorita utilizdrii unor norme morale gi
trridice mult mai flexibile decdt cele vehiculate cu restul
e onrunit6lii rurale.
"'J. Huizinga, Homo ludens,Ed. Univers, Bucuregti, 19g5.
287
 Dumitru STAN
suficiente millouce solvabile cazurilor de asistat.
c. cu cdt gradul de rudenie fala de cazur care revendica
asistarea era mai mare, cLr atdr asteptarea socialii a producerii
ajutorului era mai mare gi cu at6t forma de sancfionare morale
urma a fi mai mare in situatia neproducerii lui.
o asemenea percepfie asupra misiunii individului normal
a. sporeau gansele de abstragere a rudelor din intervalul de
subnormalitate gi trecerea lor in spaliul normalitdfii socio-culturale;
b. se evita cregterea intervalului de subnormalitate prin
preintdmpinarea pdtrunderii in cadrul acestuia a acelor indivizi
care
ileR
Lowie, Tt'uite tle sociologie primitive, paris, payot, 1969.
'ro s. Freud, Totem Si tabu, in Opere vol. l, Ed. gtiintificd, Bucuregti, t99 | .
288
Sociologia rurolului trodilional rominesc
r)u-$i exercitau rolurile Ei obligaliile specifice rudelor: acordarea de
rrjutor, ocrotirea gi asistarea consanguinilor.
operafi.'ea de asistare realizatd, in funcfie de legdtura de
nrdenie avea. agadar, valenfe diferite:
o pe de o parte, cel aflat in dificultate veclea in ruda
lpropiatd sursa principala de ajutor gi, in plus, se simfea indreptafit
sh agtepte ajutorul ori sd il solicite;
o pe de altf, parte, ruda solicitatd nu numai cd nu era
surprinsd de apel, dar considera o datorie gi o obligalie sd acorde
;rjul"orLrl - chiar peste lirnitcle proprii de solvabilitate.
In mediul societal, spre deosebire de cel comunitar, relalia
cle rudenie rdmdne o parghie importantd de asistare, dar cu efecte
r'ult mai reduse, inclusiv la nivelul primului grad de rudeniel2l.
P6'6 gi forma de desemnare a gradului de rudenie (existenta
sau absenfa terminologiei aferente) sau posibiliteflle de urmdrire a
..arborelui inrudirii" constituie dovezi ale respectului acordat
rucestei probleme in difblite laze istorice gi in diferite zone de pe
glob. Spre exemplu. in satul romd.nesc tradilional erau cunoscute
rudele pAna la al ,gaptelea sau al noudlea grad; pentru aceeagi
perioadd, la chinezit2t .ruu cunoscute rudele de graaul o suti-(!).
In marea majoritate a spaliilor socio-culturale tradilionale,
primele grade de rudenie rdmaneau hotdrdtoare in sivdrsirea actelor
cle asistare.
E. Du'kheint, Despre sinuciclere, Editura lnstitutului European, Ia9i, 1993.
N. Constantinescu, Relagiile de rudenie in societdpile tradiyionale, Editura
Acadelniei, Bucuregti, | 987.
Trebuie, insd, sd acceptdrn faptul cd interesul pentru cunoagterea exactd a
gradului de rudenie, Ia noi ca gi in alte plrti ale lumii, se justificr in primul rdnd
prin nevoia evitarii situatiilor rnaritale incestuoase gi abia in al doilea rdnd prin
dorinta identificdrii surselor poten(iale de asistare.
289
 I

Dumitru STAN
!o, ig! oS n r ural ul ui trattilio nal ro mfrnes c
4.3.3. pnnorul. Marcat de cotidian, perisabilitate,
insuficiente .rr hctipale ale sfinlilor).
ftzjce. intelectuale, aclionale etc,, omur u
Qs.u, din proiecii" ;-"-r"p;;
existenlei, modelul ,,ireductibilurui rear"l23. in acest moder er a
construit forma de optimizare a condiliei proprii prin:
a. apelul la cdi de invocare q sacrului: totemismul,
aninti smul, feti Eisrnul. miturile, religia;
b. demersuri de prorejare institutionard ,ri organizare
regularri a procedurii de invocare a sacrurui. De
aceea, ii funclie
de religie, au apdrut templele, moscheele, sinagogile,
bisericile, dar
qi actorul principal al acestora
-preotul.
In simbolistica traditionald. biserica era rcprezentatd in
accepliuni foarte diferite 24: I

a. corabie pregdtitd. pentru pdstrarea vie{ii sau navd

ce oferd
securitate intr-o lungd gi dificild traversarel
b.^r,ila de vie care fixeazd locul, evitd alunecarea
terenului r rcclinciogi, iar membrii satului tradilional nu puteau si nu
(Simnell25 considera biseiica drept punct de rotalie aibd
in funclie de ,rt'castd calitate, a nesocoti aceste condifionari echivaleazd, cu o
care se producea ordinea spaliald gi relalionald in
comunitate, iar L. rt volti inr.rtila fafa de divinitate sau chiar cu
Blaga ajtrngea sd I in funclie de locul sfant o negare a naturii
reprezentat de biser I ntane.
co un clopot ce are in centru
bi.sericct,5'i turla iar cele doua parfi ale relatiei aparlin unor naturi diferite:
le asezate pe jocul strdmoSilor);
t/(tlrrr(r credincios'ului este de a fi sllpLls gi increzdtor
c. rurn cioplit dintr-un singur bloc de piatrd in ceea ce-i
lnearierat de l)ropune biserica, iar natura bisericii este de a reprezenta divinitatea
conrponente alogene) prevdzut cu respirdri prinferestre
cdtre toate rr plan terestru, de a oferi oamenilor protectie, ajutor gi siguranla,
punctele cardinale, inconjurat cu flacdri de aur (puritatea
simlirii .r,licd de a-i asista pe cei ce au aderat la ea.
credinciogilor) gi impodobit cu pietre prelioase
lraptete exemplare, In credinfa cregtini, misiunea bisericii de a realiza asistarea
'',,ciald este originatd in faptele exemplare sdvdrEite
'tt M. Ef iade, I.stnria *1d!n11r-or si ideiror rerigioase,vor.t, Editura gtiinlific6 de Iisus
Enciclopedici. Bucuregti. I9g l. 9i ll'istos: iertarea celor mai aborni'abile gdnduri gi infhptuiri,
'-' J' chevalier gi corab.. Dicrionar de .simboruri, Editura
Arlemis, Bucuregti,
1994, pp.196,364.
'" Yezi c, Sinrmel, Les probrimes de ra phirosophie cre r'histoire, pUF, paris, l) Popescu, orlorloxie ;i contentporaneitate, Editura Diogene, Bucuregti,
| 984. | ')96, p. 163.

290
291
 Dumitru STAN

vindecarea cazurilor lipsite de orice speranfd, ajutorarea, recupe- conduita altruistd a credinciogilor era direclionatd nu numai
rarea gi redarea in sfera normalitalii a indivizilor degenerali, rlt' mesajele dogmelor religioase. ci qi de dovezile .concrete de
sfrtuire gi indrumare pentru gasirea ,,cdii drepte,' g.a.m.d. r'('ncrozitate, bundtate gi de interven!iile salvatoare ale bisericii
Exemplare gi, deci, demne de urmat, au fost, de asemenea,
crc'lele oontenilor obismrili /hlci tte lisus Hri.s'tos', pentru care au
primit recunogtinfa gi binecuvdntarea lui Dumnezeu: ..am fldmdnzit
gi mi-a1i dat de mdncat; am insetar gi mi-afi dat de baut; strdin am
fost gi nr-ati primit; gol gi m-a[i imbrdcat; bolnav am fost Ei m-a!i

Chiar gi din aceastd perspectivd mercantild, ca sd nu mai

vorbim de presiunea concep!iilor gi sentimentelor religioase,
credinciosul era indemnat si asiste pe cei neputinciogi, sd nu
rdmdna indiferent fafa de dificultalile acestora, inclusiv atunci c6nd
nu avea posibilitali de intervenJie eficienta.
In mediul tradilional se credea cd oricine pune la baza

Avdnd convingerea cd dincolo de puterile lumegti se afla

puterea divina. care traseazd omului cadrele normalitalii socio-culturale,
cd este /iicut dupd chipul si asemdnarea Domnurui, cd biserica este
locul sfrnt turde se comturica cu divinitatea prin intermediul preotului,
cd numai faptele pozitive sunt pldcute lui Dumezeu g.a.m.d., indivizii
din comuritafile tradifionale erau determinali, in functie de tipul de
apartenenta religioasd, sit ridice iubirea la rang de virrute, sd
infdptu i n.; c ci b ine I e de z in I er e s ct t S i ne c o ndi t i o na t.
lii.,;erica.7i problentele sociale, Tipografia ca(ilor bisericegti,
1933, p. 235.
292
293
 Dumitru STAN Sociologin ruralului tradiyionol romfrnesc

a) tn copildrie - prin organizarca dobdndirii ,,gtiinfei de

carte" (gcoala era intr-o anexd a bisericii, iar preotul era, in
majoritatea cazurilor, cel care desftgura procesul instructiv-
educativ. Pentru locurile mai izolate ..diecii m[ndstirilor veneau in
vremea iernii s[-i invefe carte pe copii fiind finuli de siteni pe
cheltuiala lor"r28; qi prin inilierea (morald. religioasd, estetica eti.)
tinerei genera!ii in vederea inscrierii ei in cadrele normalitdlii
socio-culturale;
b) in perioada de dupd copildrie Si pdnd la sfarSitul vielii
preotul gi, implicit, biserica erau prezenfele cele mai de seami la
momentele importante din familie (nagteri, cdsdtorii, decese), din
an (Sf. Pagti, Crdciun, Boboteazd etc), ajungAnd pdni la
condiyionctrea acordcirii euhoristiei de absenfa litigiilor cu ceilalgi
membri ai parohiei.
Aceste exemplificari sunt, in opinia noastrd, deosebit de
semnificative pentru a putea trage concluzia cd, preotul comunitdlii
rurale tradifionale romdnegti ocupa Si pozilia de asistent social.
Degi gtim ci aceastd pozilie nu figura intr-un nomenilator oficial al
prof-esiilor, facem aceastd afirmatie intrucit preotul era
cuuoscatorul ..istoriei sociale" a familiilor, indivizilor gi, mai ales,
era definatorul celei mai curative pdrghii de asistare: modelarea
spirituall. De altfel, preceptul de bazd, al preotului era acela cd
,,biserica trebuie sd impiedice. trupul de a trai fbrd suflet gi sufletul
de a tdri trupul in pierzare"tz''. Ca sd transpund in practicf, aceastd
misiune a instituliei pe care o reprezinta, preotul a trebuit,
intotdeaur-ra, sf, se simtd implicat in toate problemele comunitdlii gi,
chiar mai mult, responsabil de modul cum aceasta evolueaz6.

lr8
Cronicaruf Cremene, Cum trdiau,strdmoSii noStri, Editura Casei $coalelor,
vof . l, Bucuresti, 1927, p. 64.
t2e
Biserica si problemele sociale. Tipografia cdrlilor bisericegti, 1933, p.246.

294 295
 Dumitru STAN
4.3.4. vEcINll. Dacd celelalte instanle de asistare sociali
(mai pulin rudenia) pornesc de la o cunoaqtere aproximativd a
cazurilor de asistat, vecindtatea, prin densitatea relaliilor pe care le
presupune. asigura o centrare a intervenliei in.func{ie de urgenld Si
importanld Aceastd situalie este rezultatul faptului c[ intre vecini
se produc interacliuni intenlionate gi neintenfionate intr-un timp
indelungat, deoarece ir-rdivizii, familiile nu-9i schimba spaliile
locuite decdt rareori gi cu mare greutate.
Spaliul social al individului din mediul rural (,'umplut de
relalii" - G. Simmel) este definit treptat de ceea ce rezultd din
relafiile cu pdrinlii, cu fralii, cu vecinii, cu celelalte rude,'cu ceilalli
sdteni. Din toate aceste alternative, relalia de vecindtate ocupa un
loc special deoarece, in mentalitatea tradifionala, se considera cd
..vecinii trebuie sa se aiba ca fia1ii". Se subinlelege din aceastd
accepfiune faptul cd gospoddriile erau agezate, cel mai adesea, dupd
s truc turct .famil ie i extinse gi prin respectarea r e gulii patr i localizdrii'
in acest mod, vecinii ar fi fost in primul rind fraJi, avdnd raporturi
centrate preponderent de impulsuri, instincte 9i afectivitate.
Treptat, Iocul.fratelui vecin a fost luat, din diverse motive
(strategia obgtei de populare a teritoriului, impdrlirea pirndntului de
cf,tre pdrinli la fiii mogtenitori gi risipirea lor pe ,,loturi de moqie",
insuficienfa pamAntului in raport cu volumul demografic familial,
aqezareaca venetic etc.), de vecinul care linea loc defrate.
De multe ori relafiile de vecin[tate se dovedeau a fi chiar
mai profunde gi mai intense decit relaliile de rudenie (mai ales
atunci cfind, acestea din urmd, erar'r diminuate 9i de un spaliu fizic
insemnat: rudele locuiau in alte sate sau intr-o zond oarecum
indepdrtati a aceluiaqi sat). Daci judecam relalia de vecindtate din
cadrul satului tradilional romdnesc prin prisma unei scale de
296
Sociologia rural ul ui troditional romiinesc
rrrodulare a normalitiliil33, respectiv clasificarea comluritarilor in
trei intervale de apartenenli socio-culturald: supranormalitate,
ttorntalitufe qi suhnormalitote, atunci ajurngem sa evidenfiem
r rnndtoarele situa[ii :
a. Intre vecinii care apar,tineau intervalului de subnormalitate
sc produceau asocieri gi solidarizdri care le crea iluzia normalitdtrii
(chiar gi atunci cdnd asocierea era fdcutd pentru sdvArgirea unor
;rcte socialmente reprobabile);
b. Intre vecinii care aparfineau intervalului de normalitate.
rclafiile erau de reciprocitate, echilibrate, eficiente gi cu scopul de a
lliln orice irnprejurare care ar fi condus la pierdereu normalitdyii.
Aceastd motivafie relational5 a fost cea mai intdlnita in ruralul
trirdifional - unde solidarizarea intre egali avea o pondere deosebit
tlc mare. dar se apela la ea numai in cazuri de urgenfa. in acest mod
sc evita uzarea relafiei gi se pdstra siguranfa reciprocitllii asupra
I
rloxim italii aj utorului.
De altfel, intre vecinii de aceeagi stare socio-culturald,
solicitarea gi, respectiv, acordarea ajutorului erau condilionate de
tlou5. criterii: irnprtrtanla ujutoruh.ri (nu trebuiau solicitate elemente
r'rlre ar fi creat mari dezechilibre celui care le acorda) Si gravitatea
sitttu{iei de dificultate (cu cdt dificultatea avea un grad mai mare,
( u atat intervenfia era mai consistenti
- chiar cu riscul nerespectf,rii
1r'inrului criteriu).
c. Intre vecinii care apa(ineau intervah-rlui de supranormalitate
t'xistau, mai degrabd, relalii tJe rit,alitate decat de tnlraiutorare.in
,rcceptiunea tradi{ionald, in sat figurau cu statut special boierul sau
"'Vezi D. Stan, Scala de modulare a nnrmalitdyil, in vol. V. Miftode (coord.),
| )irnensiuni ale asistenlei sociale, Eidos, Botogani, 1995, pp.76-91 .
297
 Dumitru STAN
Sociologia ruralului tradifionnt romfrnesc
nobilul, unii dregdtori ai domniei sau ai curfilor
boieregti gi, parfial,
indivizii ,,cu patru o*i',^_ preotul gi invdfdtorul,
supranumili astfel
pentru superioritatea lor in
,,gtiinta de carte,,.
Rela{ia de vecindtqte era tn cea mqi mare
parre circumscrisd
, condilionata de acesta.
" Ei erau evitate, pe cdt
intrucAt in aceste situatii
se produceau aspecte de supraordonare, subordonar.,
prestigiului, umilire etc. ;i;;;
Evident cd intervalul de normalitate fiind
cer mai extins,
relafiile de la acest nivel dddeau gi ,epr.ren;;;;;.;;i,
urupru
f,trescului relaliei de.vecindtate. Agadar,
era normal ca vecinii sd
ljute yu sd fie ajutafi.la unere capitore pe care nu re puteau rezorva
dacd functionau total separati: r
pentru a finaliza unele acfiuni in 1

produse sau bani, acordarea de s

ajutor in cregterea copiilor, i
morlilor, apdrarea reciprocd a intereselor etc.
Dacd asociem aceste forme de intervenlie
faptul cd sfera reraliilor de implicare reciprocd
a veciniror cu
avea o extensie
dispusa. intr-un spectru foarte rarg (construcfii,
inmormdntdri,
botezuri, nunfi etc.). ne ddnr ,.u.nu" de ce
u..indtut"u urigu.u o
in_tercunoagtere detaliatd gi de ce
se regdsea in forme cu adevdrat
eficiente de asistare.
Relafiile intense gi atdt de diverse fbceau
ca
referitoare la individuahzare, formalizare, separare ori cereaspectele
secrete
sd rdmdn[ rerativ puline. Asemenea situ;tii
runclionare erau
posibile in satul tradilional romdnesc gi
pentru cd intre vecini se
manifesta qr4_arJLrr
aga-zisul ,,urspr la lnqlscrette..,
,,drept ra indiscrelie,,, adtcd
adici fiecare
fi gtia despre
celdlalt mai mult decdt acesta ii permiiea V Miftode. Teorie Si metocld in ctsistenla sociald, Editura
sd afle. Fundafiei Axis,
r,r1r. 1995. p.92.
298
299
 Dumitru STAN
Sociologin ruralului trndilional romiinesc
exemple.
tr.dilional romdnesc un comprex de roruri
a. femeile sterile erau repudiate, iar pe care r-am putea
Iczutna in urntdtoarele aspecte:
se bucurau de multa consideralie in familie
a. ror de s/tinintr ,/ incrrumdtor dovedit
b. nou ndsculii care aveau defect
care le didea viitoarei mame in - de indicaliile pe
e (spartani), fie ldsafi sd moard (eschimogi),
fie flrrouou in care u".u.,u punu
s,rcina. in legatu'a cu structura regimurui
ale pedepsei divine (romAni). fie judecaii ar;meniar; iipurite de
ca rrctivitdli care ii era.u perniise pentri
divinitatea verifica altruismul oamenilor (la a nu dduna fdturui, cum sd
.cac{ioneze in cazur diferiteror
simptome, reordonarea reraliiror
scxuale etc.;
c. na$terea ugoard, starea fttului gi a mamei, evolulia
acestora pe perioade mari de timp erau b' rol de oh'tetrician deoarece ddcrea ajutor
apreciate care ndgtea, nou-ndscuturui in primere
efectiv femeii
proprietdlile magice ale locului und. ,. disfbsura - zile de iupa nugirre, cat gi
pdmAnt, fAn etc.), de vigilen(a bdrbatilor rnamei - in perioada de lduzie;
caie tr c. rol de ,,moaSd de buric,,, prin faptul
paza acelr"ri spafiu pent^r a nu ldsa sd cd tdia gi lega
se apropie spiritele malefice, c'rdonur ombiricar oferind, astfer, ganse
de persoanele care asistau Ia nagtere g.a.m.d. reare dezvortdrii unei noi
liinfe umane;
Di' acest urtim p'nct de vecrere, in rurarur tradi{ional
romdnesc. cea -li avizatd persoand era d. rol de nasci intrucdt asigura, impreund cu solul
moaga, iar tradilia sttpranumrt ,,flo$" sau
revendica..q ,,continuitate in aregerea moa$ei
pentru mai multe ,,mogoi,', nd$io ie botez jr ,ro de-cununie.
genera1ii"r35. Se ajungea, astfel: i; lr{elegem astfel rorul esenliar jucat
o anumitd specializare in eclui pe care l-a ,,mogit". in timp,
de moagd in intreaga evorulie a
s.upravegherea gi ajutarea desftgurdrii moa$a a cedat misiu-nea de nagd,
nagterilor' gi---rhiu, tu tlur a pdstrat cererarte roruri pa'a
desemnarea (recunoagterea) unei
,,moage de neam,,. De reguld, r rcdicale or ganizate.
r
i' momentur extinderii asistenfei
aceasta trebuia sa fre cea mai batrdnd
femeie dintre rudele de sdnge
ale tatdlui genitor sau, in ripsa ei, nora acesteia e' ror de [uman in momentur organizdrii
unor acfiuni care sd
bdtrAneascd". - ,,stdp6nd in casa lrurifice mediur in care rocuiau nou-nd"scutur gi rehuza
rrtragd asupra ror forfa unor sau care sd
Treptat, obrigativitatea inmdirii dinrre moaqd spirite benefice: curalirea camerei,
_
se nastea m copil a dispdrut, caritafile unor
gi familia in care ir'bdierea rituald, agezarea mesLi p.n,ru
deosebit de apreciate, qtfel cd acestea igi
moage locare au fost rrrrbunare a trrsitoarelorlST etc. "..]a.r.*,'i"J.lrrur a.
exercitau rolul at6t in familiile
rudelor. cdt pi i'cazur farniliiror cu .u..i..', f. rol de conJident Si educator in perioada postnatalitalii,
avea. legdturi de nrdenie.
Pe ansamblu. putem spune cd moaga a exercitat "' V. Trebici. I.
in satul Chinoiu,
lemogra/ie Si etnografie. Editura gtiinlifici 9i
I nciclopedic6. BLrcuregri, 19g6, p. 26a.
ti5,, ^
l\. Lonstantf nescu, op.cit., p.90. Mitoktgie rimdnd, Editura Acaderniei,
,,_,l.ur,.tnescu, Bucuregti, 19g5, p.
300
301
 Duminru STAN
Sociologio ruralului trndilionol romilnesc
deoarece urmlrea relafia mamei cu copilul, cu soful, frcea
c. executa o rerativd asistare medicard,
recomanddri mamei privitoare la momentul reludrii rela{iei in speciar pentru varsta
sexuale, crpildriei, veghind astfer ra sdndtatea
la alimentafia acesteia gi a copilului etc. tinerei g.n.ruiii u ,uiurui.
Pentru cate atribulii de asistare avea
chiar dacd intervenliile moasei se intindeau atdt pe gi pentru c6te efecte
J,zitive provoca, mo!$l - personaj centrar in-saiul tradilionar
perioada prenatalitdyii, c6tt si in 'perioada postnatalitdlii, partea lirst, din pdcate, insuficient anahzita -a
cea mai consistentd in care se solicita imperativ prezen[a ei de etnorogi, sociorogi sau de
era tcoria asistenlei sociale.
momentul efectiv al. naqterii. prus o perioadd de cdteva zile
dupd
aceasta. Timp de trei-cinci zile, moaga devenea autoritatea
cea mai 4.3.6- NAgrf. Starea de vurnerabilitate
insemnatd gi intdlnita aproape permanent la casa unde avusese poate sd survind in
loc viata individului sau grupului in
nagterea unui copil. Decidea asupra multor probleme ale orice moment din cauza unor
familiei, cvenimente neprevdzute siu datoritd
pentru a nu cauza prejudicii lehuzei gi nou-ndscutului: nerespectdrii ori neindeprinirii
trimitea condiliilor de normalitate.
copiii mai mici la rude sau vecini, distribuia copiilor mai mari gi
sofului o parte din rolurile rnamei, diagnostica starea de sdndtate
a
. Dlca grupul se afld in dificurtate, acea'sta ar fi urmarea
Lrnor insuficienfe corective
ldtului gi urgenta, dupd caz. momentul botezului, veghea la sau individuare (care afectiazi
trn numdr considerabil de indivi epidemic
respectarea condifiilor de vizitare, stabilea diferite categorii zi), de sorginte g.upurui sau
interdiclii g.a.m.d.
de rnternd acestuia. "",.ra
in comunitdlile..tradilionale, presiunile
Multe dintre aceste aspecte lehuza gi familia ei le cunogteau irdividului erau deosebit de mari deoarece grupului asupra
fie din auzite, fie dintr-o experienfa proprie anterioard. Totugi, rrbaterii de la normaritate a acestuia
se intuia pericorur
rolurile moagei erau respectate gi parcurse de fiecare datd ca un din urm6, iar prin aceasta,
crodarea treptatd a normalitdlii
adevdrat ritual, existdnd convingerea cd, in acele prime zile, intregii colectivitdli. De aceea, orice
se individ trebuia asistatin.cel pufin ioua
hotira destinul noului ndscut. momente speciale sau de
t,ecere, considerate a fi gi cere
intrucdt prin acfiunile ei moaga se implica destul de mult in mai critice: na$tereo cdsdtoria.
Ambere momente, esenliare in viala si
problemele esenfiale ale unei famirii, s-a ajuns la recunoagterea lie puse sub protecfia unor persoane
inairiJiui,*tiuuiuu ,a
ei
ca persoand de ,supraordonore ce a.sigura asistarea cu mare influenla gi probitate
tuturor fomitiilor s,cio-culturard, care purtau numere
gi acorda aceleagi ganse tuturor nou-ndscufilor. prin prerogativele tradilionala se aprecia cd nasii constituie
de nagi. In mentaritatea
complexe pe care Ie indeplinea, moaga, dincolo de mogirea ruturali numai cd, spre deosebire de parinfii o trubrare a pdrinliror
fhtului,
contribuia la funclionalitatea comunitlfii rurale deoarece:
rlcteminau caracteristicire fizice are gr;ii;i, care
a. introducea ordine, organizue in familiile pe care le tinerei ;#dii,'"i erau
asista; rnodelatorii principari ai trdsaturilor
b. provoca manifestdri de solidarizare inire cei asistali de spirituare are acesteia.
ea la nagtere; -
Altfel spus, nagii deveneau ,,pdrinfii spirituali,,
individului. ai
iar acest efeciera posibil aou, i'urma
impricdrii lor in
302
303
 Dumitru STAN
desftgurare a ritualurilor de botez Si de cununie. in functie de
aceste dou[ situalii se frcea (gi se mai face inca) distinctia statutar-
institulionala intre ndsia de botez gi nd.;ia de cununie gi se
delimitau cu claritate obligafiile celor pentru care se desfrgurau
rittralurile. Aceqtia din urma se nllmeall Jini, rdmdneau dependenli
toatd viafa atdt fald. de parinlii genitori. cdt gi fa{a de ,,parinlii
spirituali", iar multe dintre succesele ori insuccesele lor erau
explicate ca derivalii sau consecinfe ale naturii relafiilor cu ambele
clase de pdrin[i.
Pentru membrii satului tradifional, neparcurgerea acestor
doud momente (botezul Ei cununia) era de neconceput; individul
aflat intr-o aselnenea situalie era, de fapt, in ipostaza de a purta in
fata celorlalli r.rn stigmat mai puternic dec6t lipsa integritatii fizice
sau inapoierea mintald. Mai mult, cazurile de acest gen erau
echivalate unor irnpietdfi gi considerate ca pericole nu numai
pentru existenfa individuala, ci gi pentru cea a comunitAtii care le
accepta. Pentru a evita asemenea momente neplf,cute, comunitatea
ii supunea supliciilor marginalizitrii pe cei nebotezafi, necununafi,
nu le oferea asistenfd, in ultimd instan!6 ii forfa gi pe aceastd cale sI
intre in spafiul sferei normalitetii socio-culturale locale. Chiar dacI
ritualurile de botez Ei de cununie ne sunt cunoscute, intrucAt le-am
tr[it noi ingine gi /sau le-am vdzutla allii, prezentdm. in continuare,
cAteva aspecte ale relaliei de nigie ca gesturi gi simboluri implicate
in asistarea sociald comunitard. Facem aceasta pentru ci suntem
convingi de veridicitatea afirmaliei lui Hegel: ,,nu tot ceea ce ne
este familiar, este totodatd gi cunoscut".
Botezul reprezintd Lln moment intdlnit in aproape toate
religiile lumii. El sugereazd purificare, lepddare de demon,
exorcizare prin mdrturisirea pdcatelor gi stropire (atunci cAnd are
loc la o vdrsti inaintatd) sau imersiune, cufundare de trei ori in apd
304
slinlita pentru a i se ierta nou-ndscutului pacatele strdmoge$ti'38.
[-a cregtir-ri. boteztrl se desligoari. de regula. la cdteva zile
rlr-rpd nagtere gi echivaleazd cLl obfinerea dreptului divin de
existenti ..in aceastd lume" salr cLl un demers de marcare a
rlcspdrfirii litului de faza anterioard, intrauterind . Introducerea in
Irtme. crestinurea sau,.lumirea" esteJdcutd de nasi
si consemnatd
Prin acordarea unui nume, pe de o parte, iar, pe de altd parte, prin
irts'lituirea unor legdturi de rudenie care oblig[ la respectarea unui
sistem de obligafii de cdtre nagi gi fini: ,,nagii aveau obligafia de a-i
cLulllna pe finii pe care i-au botezat; parlicipau la inmormantare
tlacd ace$tia decedau inaintea lor. La rdndul lor, finii aveau
,bligalia de a face vizite protocolare nagilor in anumite zile ale
rrnului, ducdndu-le daruri speciale; ii ajutau la anumite munci,
participaur la ceremoniile familiei nagilor. c6nd nagul murea, finul
ii finea lumdnarea, a$a cum acesta i-a dat h-rmind la botez. c6nd
linul murea inaintea implinirii varstei de un an nagul ii pl[tea toate
eheltuielile de inmormantaLe"lie. in cazul in care finul ramanea
,rf-an, nagul era cel care se oclrpa de cregterea qi educalia lui, ca gi
e urn i-ar fl fbst fiu natural.
Pe lAnga faptul de a-l asista pe fin gi a-l indruma din punct
tle vedere spiritual. urrndrindu-i manifestdrile gi intervenind
c:orectiv ori de cate ori era nevoie, nagul punea in funcliune, spune
IL Stalrl, doud forme speciale de inrLrdiret*0: rudenia spiriruald prin
ttti.fie (o Iegdtura de rudenie care, in comunitdlile tradilionale
era consideratd mai puternicd decdt cea bazatd, pe
'crrnAnegti.
consanguinitate) gi rudenia spiritualci derivatd din niisie (inrudire
l.: I M Stoian, Diclionnr religios,EdituraCararnond, Bucuregti, 1994,p. 42.
't'' N. Constantinescu. op.cit., pp. 87-88.
" H. Stahl, Contributii lq studiul .tatelor deviilmase romanesti, Editura
Acaderniei, Bucuregti. 1959, vol. I-lll.
305
 Dumitru STAN
cu tofi afinii celeilalte pdrli).
Incheierea r"rnor relafii matrimoniale prin nesocotirea acestor
rnorald pentru laptele reprobabile comise, de recomanddrile
privind participarea adecvatd vdrstei I categorii
de cete - ale bdiegilor, ale fetelor, riti - de
sugestiile privind alegerea partenerul viitoare
relalie matrimoniald, de consimlirea de a adduga la calitatea de
nagi de botez gi pe aceea de nagi de cununie etc. in cazul in care
finul de botez, prin actele pe care le sdvArgea, nu respecta
indicaliile nagilor sau cauza defbimarea prestigiului acesrora, se
anula obligaJia nagilor de a acorda asistenfa finului in timpul
cisdtoriei gi dupa aceasta.
Exigenlele privitoare la alegere puteau fi formulate nu
numai de citre nagii de botez, ci gi din partea finiror atunci cdnd igi
exprimau preferinla pentru anumili nagi de cununie. ca atare.
acegtia trebuiau s[ fie ,,oameni de frunte, de vazd,in sat... gi cu dare
de mdna ca sd poatd ajuta in orice imprejurare tAndra pereche,'141.
rn faza de evolulie a vdrstei in care individul era apt sd se
cunune qi, deci, sd, realizeze relalia matrimoniald, starea lui de
vulnerabilitate era mai scdzutd in comparalie cu cea din momentul
desftgur[rii botezului. chiar in aceste conditii, nevoia de asistare
era un imperativ manifest la ambii membri ai cuplului proaspdt
Hr geulean, Poezia populard de nuntd, Editura Minerva, Bucuregti,
r9g5, p.
-1.
208.
306
S oc iolog ia r ural ul ui tradilio nal romfrnesc
()nstituit - in special in momentele cununiei religioase, in perioada
'
rrrrcdiat urmdtoare cdsdtoriei pi in validarea sociald a statutului
rrrrrr-ital. in acest sens, amintim o serie de dificultali prezente in
rrrr.alul romAnesc tradilional care, pentru a fi depdgite, revendicau
lrrczenla gi intervenlia nagilor: insuficienta cunoagtere prealabild
a
t.ur respectatd vdrsta optimd pentru cdsdtorie), nostalgia dupd rolul
rr statutul antemarital, limitarea exageratd a numdrului contactelor
t)c care tdndra proaspdt casatoritd le mai putea avea cu familia
de
1rrovenienfd q.a.m.d.
Toate aceste situafii 9i multe altele puteau fi aplanate, in
lrrimul rdnd, prin faptul cd tdndrul so! adopta in mod spontan
r trnrportamentul aferent capului familiei, iar tAnara solie trecea de
Itt .subordonarea f'a;a de tatd gi de la supunerea oarbd fa![ de
Jrroblemele grupului familial de origine. /a
de
rol Ei idolatrizarea acestuia. Pentru tinerii d i!i,
sc schimbau doar personajele 9i o parte din iul
socio-cultural igi pdstra caracteristicile 9i dup[ casdtorie, fapt care
l'avorrza, in marea majoritate a cazurilor, tealtzarea unei adapt[ri
rcciproce rapide.
in al doilea rdnd, nepotrivirile, stirile de crrzd puteau fi
tlcpagite de noul cuplu prin respectarea recomanddrilor primite de
la nagi in momentele de consiliere sau de .iudecata reparatorie
Irsupra unor litigii intrafamiliale (neradicale). Aqadar, stabilitatea,
Irrmonia, succesele tinerei familii din satul tradifional depindeau, in
rrrare parte, de oportunitatea Si gradul de implicare a nasilor sau de
cxemplul pe care acegtia il ofereau. Legat de aceastd idee, I'
307
 Dumitru STAN
Sociologia rurulalui tradilional romilnesc

rrrrSi"t9i f-in: dacd in primul caz justificarea pornea tot de la nevoia

'le asistare gi pregatire a tineriror casatori{i pentru o r.tu1i. sexuard
,rrrr.r.nroasd. cea de-a doua sitr"ralle
era condamnata gi echivalatd ca
rrrccstuoasd- fiind rnentionatd in fbrcrorul
nostru mai murt in scop
l)te \'clttlv.
o varietate murt mai mare de aspecte are rerafiei dintre fini
,i nagi ar putea fi evicrenfiate craca am porni de ra modaritatire
lr rgilIs, zonale saLl regionare
are rlanifestarii acestei reratii.
'\scrnenea demersuri au fost realizate in speciar o.
t'lrrologi; di'colo de inventarierea variitelor "tnog.ui,';i
inldfigari ale
It'giiturilor di'tre nagi gi fini, in privinla prezenlei
urir,a.ii sociale
nrtlc aceste pirtiputem conchide astt-el;
a. relafia de nagie constituia, pe ansamblu, o relalie
de
'tr I. geulean , op cit., p. 20g. 'rsrstare bazatd pe principitrr reciprocircirii potenyiare: nagii
asistau,
rrrrinte de toate, din altruism. considerente
morale, religioase, dar gi
trcntru a fi, la nevoie, ajuta{i de fini;
b' scopur fundamentar ar asistdrii in ambere momente
(l,tcz. cLrnunie) era dat de nevoia intrarii i'
.or-marit a;te (,,cr ./i ca
Itrrrtau "). Normalitatea. fii'd rezultatul
unur proces, era ,,marcatd.,
'rr. declangata de cele doud momente ,,de trecere" dar, in a.etagi
trrrp. solicita un travaliu indelungat; de aceea
faptele de asistare a
l'ilor de cdtre nagi se intindeau, in mod obignuit, pe toatd durata
vrctrr acestora din urmd.
c. fbrd institurlia ndgiei, p
lrecifice normalitalii socio_cultuir
rr li tbst. probabil, mai restrdnsd.
, rc$terea segmentului de subnorm

' rIlicatia exacta a acestuia. ceea ce putem afirma fbrd teama de

a gregi este ci
jl,::':1"._:":'::l,i,irl^"_nrd".r.
I t orrsecin[d, nu
rotal nesenrnificativd i" ,prtirr ioilan"r" ei,
'rr trebuie considerat ca fiindu_ne specific.
308
309
 Dumitru STAN
Sociologitr rurolului trocliyiond romfrnesc
continud a func{ionalitalii sociale.
vir labile pentru perioadele
antice
ti1 nu este inleleasd ca o etapd
4-3.7. sArnA.Nrr. Dacd judecdm vdrstele gi rorul ror de
social elogii qi i se fac apologi:
dupa criteriile funcfionale din etapa actuald a d,ezvoltdrii ':,19u:
pilda, intr-un text in limbi latinr
socio_
L'nane, ceea ce vom afirrna despre vdrsta a treia din
ruralul rrrcntionate. gapte etape de,v6rstd:
tradifional. va apdrea cer pu{in ca un aspect pitoresc a pd.n't la 7
,,copildria, adicd v6rst
chiar imposibil sa fi existaicu adevdrat. - daci nu ;rrri, puerilia, care dureazd pdnd la'14
ani; uaot"rl.niu, care se
irrtinde pdnd la 2r,28 sau 35 de
ani; tir.;.,;;;G;;lfilou,ru
merge pdna la 45 de ani (,,aceasta "r,.
Ltru forla pe care o are de a se aiuta
ristotel',); maturitatea, care .rta lu
(,,in care persoana capdtd greutate
,,c6nd omul nu mai este tAnar. dar
l. care dweazd, pdna la 70 de ani;
ectutea,',',. Ultima gi mai ales
etape au fost in perioadele
.supraevaluate
i' " e i c h i ar - I'i [1T'", ;,T l,11".i::,,
ci
i*
Jl Hl,:iii! ?f I
r e Iep unii
i
Istoricii, etnologii" gi antroporo gii apreciaza
.a g"-niocralia a
funcfioneze cu muri tirip inaintea etffi-truoilionut.
l'""p,J..rt-
lprobabil, incepand cu perioada paleoliticului mrjrocil-am-
,rnenirii), s-a impus in mod naturar in evorulia
aproape toate spaliile, iar ca
rrrgumente indubitabile in acest sens sunt dovezile ,.ru.iio-.
rtrdmosilor, cultul bdtrdnilor, iconografia, a cultul r

tlaspre zei ca oameni cu pdrul atO,

rrprrrriiirri sociate
4et'ep1i ti Ui[rriii;i'e;';.
Nici in satul tradilional .o-inlr., "Uarranrpo' n, era
tt's'ociatd cu neputinla; dimpotrivd,,
ea avea o ascendentd clard in

logie, Editura gtiintificd gi enciclopedicd,

du social. .formarion et crise des

lt.riticlues cle vieipe,sse,pUF, paris, ,nru"n
310
311
 Dumitru STAN
raport cu celelalte varste. cumuldnd calitali gi atribulii atAt de
insemnatc incdt asigura asistarea funcfionhrii intregii cornunitdli.
Mai mult. grupul oumenilor buni ;i hiiffAni eclipsa, prin experienfi
gi prestigiu. inclusiv atribufiile adunarii obptegti gi lua hotarAri
decisive privitoare la: .,patrimoniul obgtii. organizarea muncilor
agricole (pastorale). relaliile de larnilie, organizarea gi intrefinerea
cultului. incheierea Llnor angajamente, rezolvarea conflictelor
etc."l46. Datorita acestor roluri. batrAnii erau venerali ca adevdrafi
s/in1i ai sutului, iar dacf, se iveau dificultEli in functionarea
comunitdlii rurale se considera cd acestea ar fr urmiri ale faptului
cd nu existau in interiorul ei biitrani verilobili (de unde, probabil, gi
zicala:,,cine nu are bdtrdr-ri, sa qi-i cr-ulpere"!/.
Gerontocralia era reprezentatd, aEadar. de o ceald a
bilrAnilor alcatuita clin oameni in vdrstd cle aproximativ 60-70 ani,
din membri recunosct-tfi ca fiind in{elepli, imparfiali, cei mai buni
cunoscdtori ai istoriei gi problemelor satului, definltori ai
controlului asllpra activitatii celorlalte cete (,.ceata profesionald"
sau a,,oafirenilor zdraveni" gi ,,ceata fl6c6ilor"la7) g.a.m.d.
Pluralitatea atribufiilor (morale. juridice, organizatorice,
religioase etc.) cetei de b[trdni justificd asocierea gerontocraliei cu
pirghiile cele mai insemnate de asistare sociala intracomunitari
(inclusiv prin bitrAnii care nu erau cupringi in ceata conducltoare,
dar care. in familiile lor extinse. aveau rol consultativ gi/sau
decizional).
'to M. Dvoracek, l,storiu clreptului rontdnesc, Editura Funda{iei Chemarea, lagi,
1992. o.96.
't7 Romulus Vulcdnescu, Etnologie iuricticd, 1970.
3t2
Sociologia rurul ul rti trnditionil romiinesc
Satul tradilional rorndnesc ..firncfiona ca un stat foane mic.
liind or-eanizat dr,rph necrnt Si tmblqre pe bcifriini"las. Pontind de la
rrceste apafienenle se stabileau obligatiile sau avantajele indivizilor in
nporturile lor cu institLrliile centrale. cu intreaga comLrnitate sdteasca
\llr cLl alte persoane pafiictrlar.. it't fixarea nivelului obligafiilor gi
,rrantajclor se linea cont nu numai cie,,cuvenitele neamului", ci gi de
posibilitalile personale ori far-niliale, de obiectivele de interes general,
tlc impre.jurarile speciale (foarnete. rizboaie. epidernii) pe care le traia
conrlmitatc'a etc. Se prociucea. astf-el. un sistem cornplex de asistare in
trrrc bitrdnii satLrlui congtientizaLr. primii. tipurile de vulnerabilitati
(individuale sau comuritare) gi recomandau fonnele cele mai adecvate
,lc clcpitgirc a dilLctrltitilor.
Mdsurile de asistale propllse de aceqtia erall acceptate fdrd
czitare intrLrcAt satenii apreciau cd:
a. batrAnii sr,u'rt pr-rrtitorii calitalilor strdmogegti gi
crrnoscdtori ai solr-rliilol optirne, c'onfirntcrte in timp prin repetilie;
b. batrdnii sunt mai aproape de origini. de incepr-rturi sau de
e eea ce s-a petrecllt exenrplar ,.in illo tempore"ller
c. birtriurii slutt ntai apl'oape de Dumnezeu prin fazele de
purificare pe care le-au depagit pAna la vArsta venerabild Ia care au
rrjLrr-rs qi, ca atare. sunl mui putin predispusi greS'elilor. Probele.
incercdrile dificite pe care le-ar fl parcurs gi calitatea rdspunsurilor
l)e care le-au gdsit ii indreptafeau pe acegtia sa delind conducerea
cornunitdlii. Calitalile deosebite ale bdtrdnilor erau confirmate qi
sustinute, in r"rltintd instantd. de istoria pe care ei o trdisera gi de
"'Il. Stahl, P. H. Stahl, Civili:utria vec,hilor.s'ute romuneSli, Editura $tiinrifica,
llrrcureqti. 1968, pp.34-40.
'" M Eliade. lllc.yterul MctnLtle, Editura Junirnea. Iasi. 1992.
iri
 Dumitru STAN
Sociologin rurolului trutlilionul romfrnesc
renumele pe care f-iecare in parte gi-l
capitaser50.
Pornind de la astfel de considerente fald
de bdtrdni, in satur
tradilional romAnesc erau acceptate urmdtoarele
forme de inter_
venfie socialS din parlea membrilor acestei
categorii de vdrstd:
Rezolvarea priciniror de hotar prin faptui
^' ai semneror vechi sau
cunoscdtori
ca erau
aveau gtiinfa aesp.e documenre,
infelegeri, convenfii legate de stdpdnirea
individuald sau colectivd. in asemenea si
prin ei inS'iSi dovezi, ntdrturii consistent
ordonare a vielii pentru contunitatea din
pentru comunitdtile invecinate.
b. Supravegherea (alaturi de bisericd) modului
Am trecut in revisti cateva insta'te realizatoare ale
de respectare procesului de asistare sociala in satul romdnesc tradilional:
a regulii interdic{iei incestului (confirmau
sau infirmau posibilitatea pcrsonalitalile locale. rudele. preotlll, vecinii, moaga, nagii gi
incheierii unei relafii nratrimoniale).
batranii. Fiecare dintre aceste instan{e ar merita o abordare etno-
c. consilierea parlilor aflate in conflict ra
niverul familiei sociologicd extinsd pentru a infelege foarte bine faza natural-
sau al comunitdlii sategti.
liluntropicti din istoria manif-estarii ocrotirii sociale. Ne-am reztJmat,
d. oferirea de sfaturi gi indrumdri aceror indivizi
care erau ins[. doar la descrieri, explicafii sumare gi enumerdri, iar lista
n! 9at9 de a infEptui un act de mare imporranfd 1rpr. .""_ptu, rcalizatorilor actelor de asistare ar putea fi in continuare completatd.
cdsdtoria in alt sat, plecarea la oaste etc.).
Ar putea fi amintite. in acelagi sens, alte figuri importante ale
e. Umrarirea respectdrii curtului rerigios gi
a puritalii morare a .Lrralului tradifional - dascdlul. invdf[torul, qamanul, vraciul
rnernbrilor conunitdlii, ludnd deciz ii de lapictar.e $.a. - $i
sau exclucrere din chiar aspectele istoriei gi culturii locale care aveau efecte curative
comunilate aturci c6nd derictere erau grave;
cdnd o deficienta era pe cvidente: legende, proverbe, pilde, norrne functionale in cazuri
cale de a se agrava, ut.lionuu prrruiti, pr,,
pr"r"rrrri,'ludecdrii extreme etc.
morale, upeluncl la procedet,rl ,,.rtiigcirii pe.\,te
sat,, . Pentru a evita unele confuzii, se cuvin a fi fdcute doud
f'stabilirea- de prioritafi in acordarea de
ajutoare cdtre
indrvizii afla1i in dificultate gi urmdreau modul lrrecizdri care si aiba gi rolul de concluzii in problema realizatorului
in care comunitatea t is le n te i s'oc i cr Ie I rudili ona le :
igi indeplinea obligaliile revenite in acest sens etc. r,s'

Exemplele privitoare la rorur bdtrdniror gi

a. S-ar putea crede din cele enunfate anterior cd ne_am
ar gerontocrafiei orientat demersul spre evidenfierea unor faze istorice ale asistentei
rnedicale, asistenfei religioase. asistenfeijuridice etc. gi ci nu ar fi
'to N. Petresc u, printitivii. Editura Casei
$coalelor, Bucuregti, 1944, p. 155
'orba de forme tradilionale de asistare sociali. in realitate,
ar A
)t4
3t5
 Dumitru STAN
aspectele rnedicale. religioase. juliclice etc. erau subordonate. in
ruralnl tradilior-ral, unui scop esenlial pentru procesul de asistare:
a s i g,ur ctr e u nor m ul i t ci 1i i S i ur m o n i e i s o c i q I e.
Un asemenea scop este, evident, intAlnit Ei astazi, numai c6,
spre deosebire de mediul tradilional, unde intervenfia de asistare
era o dctlorie cu sens de dulinti. in societatea actuald asistarea este
rezultatul unei conduite pozitive. premeditate. Spre exemplu. in
comunitatea tradilionala, individul marcat de infrrmitate fizicd sau
intelectuald reprezenta o incercare originatd in voinla divinitalii, o
petleupsd coleclit,d pentru familia extinsd (neam) sau chiar pentru
intregul sat. in astfel de situalii, intervenlia grupului comunitar se
caracteriza prin asistare rnultidirecfionatd (medicald, religioasd,
educalionala, juridicd etc.), obligativitate. r'alionalitate limitatd 9i
printr-o derulare de comportamente care sd fie acceptate qi pldcute
nu atAt de cei celor asistafi, cAt, mai ales, de divinitate'
in societatea actual6. stdrile de dificultate reprezinld' cqzuri
f-atA de care se ttrhzeazd fbrme gtiinlifice de intervenlie, conduse de
organizalii speciale. originate mai pulin in grija fala de individ 9i
nrult mai mult in intere,sul de a nu oveu ceea ce numim ,,probleme
s'ociule ".
b. Efortul de asistare sociald in comunitalile tradilionale
trebuia desftgurat, dupd cum am ardtat deja, de toli membrii valizi
ai acestora. in tirnp, rolurile irnpoftante ale unor indivizi (nagi,
rnoagd, bitrdni, vecinietc.) s-au fixat in modele stabile din punct de
vedere funcfional - adicd s-au institttfionalizat. De aceea, in
asistarea sociala tradi{ionala erau implicate in mod special
institutiile: biserica, geronlocruliu, moSitttl Si ndSia, vecincitatea,
rttde n ict,,y c' o al a, pr imdr i u b t c.
Fiecare dintre aceste institulii dezvolta relalii specifice' iar
ir-r funclie de tipurile gi gradele de dificultate manifeste in cadrul
36
r unil ul tti t rod ili o nul romAnesc
comunitalii. indivizii resintleau .fbrmele de inleryentie ale unui
nttmdr mai ntic suu mui mare dintre inslilt't[iile uminlile.
4.4: DESTINATIA ACTIUNILOR DE ASISTARE SOCIALA' in
cca mai llare parte a ei. aceastd probler-nd din analiza fenomenului
asistarii tradilionale este cunoscutd; f-acenl aceastd afirmalie
cleoarece Starile actuale de vulnerabilitate sunt atdt achizilii stricte
ale contemporaneitalii. cdt gi prelungiri sau ad6ugiri la diferite
stadii de dificultate ale comuniutii traditionale. Prin urmare. dacd
identificarn destinatarii actuali ai asisten(ei sociale, atunci ne dim
seama. cel pulin in parte, pe cine viza asistarea sociald tradilionald.
CLr alte cuvinte, este relativ ugor sd SIin cine lrebuiu as'islal,
clar, in acelagi timp, ne ddm seama cd avem mai puline informalii
despre modul in care erau delimitate, atestate categoriile defavorizate
san despre atitudinea fald de acestea in ruralul tradilional. Pentru
ldmurirea acestor aspecte neclare, dar definitorii, trebuie sd pornim,
in primul rand, de la legea morqld nuturald prezentd in orice fiinfa
umand gi. in al doilea rAnd, de la recomanjdrile derivale din
(tpctrlenenlu reIigioosd a comunilurilor.
Prirna dintre aceste doud orientari principiale ale asistdrii
sociale ne conduce la ideea cd acordarea ajutorului se justificd din
ptrnct tle t,edere biologic: speciile, inclusiv cea uman6, au tendinla
de a-gi conserva rnembrii. Ca atare, reacfia de ajutorare in mediile
socio-umane se poate indrepta asupra oricdrei persoane indiferent
cle caracteristicile fizice, etnice, sociale etc. ale acesteia.
Naturalelea asistdrii se verificd nu numai prin promptitudinea
interventiilor comunitarilor, ci gi prin formele prin care aceqtia
intervin. Din acest punct de vedere, se poate vorbi de manifestdri
alc asistdrii fbarte asemdndtoare sau chiar identice in spafii
cLrlturale cu caracteristici foarte diferite. Concluzia la care ajungem
317
 Dumitru STAN
urmirind aceste premise este cd tofi oarnenii. prin natura lor
biologica gi prin rnoralitatea instinctivd pe care o posedf,, sunt
predispugi. pe de o parte sa-gi asiste semenii, iar pe de altd parte s6
a$tepte asistarea din partea acestora.
Cea de a doua orientare principiald a asistarii sociale
emerge din sf-era socio-culturalitefii gi, mai ales, pentru locuitorii
satelor tradilionale rom6negti, din particLrlaritalile religiei la care
acegtia subscriau. Spafiul romAnesc a fost (gi este) unul al
ortodoxiei, iar acolo unde a cuprins gi alte apartenente religioase,
acestea au fost variante ale cregtinismului. Doctrina religioas6
cregtind, in esenfa ei. este un indemn perm4nent la generozitate gi
la acordare necondilionatd de ajutor: ,, sd nu lagi pe cel sdrac lipsit
de hrand..., sufletul fldmdnd sd nu-l intristezi gi sd nu urgisegti pe
om cdnd are lipsd. Inima necdjitb nu o tulbura pi nu intdrzia a da
celui lipsit. Rugdciunea celui necajit nu o lepdda gi nu-ti intoarce
fa\ata de la cel sarac... Pleaca sdracului urechea ta gi cr-r blAndete
rdspunde-i cele de pace. Scoate pe cel nap6stuit din mAnia celui ce-l
ndpistuiegte qi sa nu fii slab de inger cand judeci. Fii celor orfani ca
un tatd.
Totugi, individul, ca gi grupul comunitar, avea posibilitali
lirnitate de acordare a ajutorului gi, din aceastd ca:uud., credem cd au
fbst stabilite, in timp, criterii dupd care se frcea selecfia celor care
ber-reficiau de asistare sociald. In consecintd, ajutorul era directionat
cdtre persoanele def-avorizate. in rnod diferentiat, in funclie de tipul
de handicap, categoria de vdrsti, sexul persoanei, gradul de
receptivitate la demersr-rrile de recllperare. starea sociald g.a.m.d. pe de
alth parte. se finea cont gi de sursele inductoare de vulnerabilitate:
voinla divin[, grupul de apartenenfi, relaliile extracomunitare,
''' Ct. Episcop Vasile Tirgovigteanul, ,,Opera caritativd a Bisericii in primele
veacuri cregtine", in rev. Orlodoxia, nr.2ll99l, p. 144.
38
nil ul tt i t rncl itio nnl
ru ro mfi nesc
individul insugi prin comportamente autostigmat jzante etc.
Por'ind de la aceste cadre de clasificare a tipurilor de
dificultali, instanfele de asistare sociald giseau formele cele mai
potrivite sall, mdcar, cele mai utile de intervenlie. in comunitatea
tradi{ionald romaneascd s-au impus, treptat, cdteva tendinle de
acordare a a.jr.rtortrlr-ri dupd cum urmeazd.
a. Erau asistate intr-o mdsurd mai mica persoanele care
a)/:au un hundicap din nastere decdt cele care aveau un handicap
dobandit. Despre primele se credea cd ispdgeau o pedeapsd
etichetata de la inceput ca avand origine divind, iai zidirite
dumnezeies'ti nu mai puteau /i revocqte; secundele erau apreciate ca
liind semne ale greselilor ,seru sldbiciunilor lumesti gi ca, prin
acfiuni adecvate, s-ar putea reveni la starea normald, initiald.
b. Erau as'istate mai curand ins'uficienlele cctre afbctctu un
,qrup mure de persoane dec:dt cele care priveuu un .singur indivirJ;
interesele gi neajunsurile acestuia din unnd treceau in pian secund,
in raport cu interesele gi neajunsurile grupului, deoirece satenii
aveau mai mult obligalia qi dorinla de a asista decat posibilitali
reale de asistare. chiar atunci cdnd se efectua interventia de asistare
asupra unui individ, se considera, de fapt, c6 era asistatd
comunitatea din care acesta fhcea parte (familie, breasld, etnie etc.).
c. Erau asistate i. mod prevalent caregoriile preclispuse
vulnerabilitarii - copiii, batrariii. f-erneile, vdduvile, orfiniils2'- gi
rnai puJin persoanele marcate de vulnerabilitate, care aveau
posibilitali proprii de evitare ori de iegire din aceastd stare (spre
exemplu: vagabonzii, alcoolicii, prostituatele, shracii lenegi etc.).
d. Primeau asisten[i toate categoriile defavorizate, dar
uiutorul se diferenlia treptat o data cu constatareq efbctelor
tlamcr,s'trilor da raL'uperure. Inclivizii care rdmdneau in sfera
'5r vezi gi M. Marshall, A.si.srettto ,vociald penrru bdrrdni, Editura Alternative,
llucuregti, 1993.
3t9
 Dumitru STAN
r urul ul ui traditional romiinesc
subnormalitalii socio_culturale.
<
empirice recuperatorii ale comu oricat ar fi fost de dure, mdsurile amintite aveau un caracter
sau de pernralreutizarea asistd
acfiunile recuperatorii erau 1je iz
$l slstatl, parfial sau total, de la ft

i'ccuperabili. fie recuperabili. intr-o oarecare mdsurd, dar numai

prin reorientarea for{ati a comportamentului lor.

exlstall sall nu rude care sd se pre,

f'. in cazLrl in care incliviz
pLlneau in pericol insagi existe
rt'latiile intracomunitare ar fi avut o pondere mult mai insemnatd,
;rsrstarea sociala ar f-r avut efecte mult mai reduse, coeziunea
comunitard ar fi fost conjuncturala gi insuficientd g.a.m.d. Aceste
t'l.ecte nu s-all produs. in special datoritd Bisericii. ca institulie
Iundamentald a satului romanesc traditional, aceasta a intervenit

ln legislatia fiancezb nredievald se prevedeau

rnasuri radicare impotriva ceror
;:
sd
:;i:l il"llT:i:'if :)::i': "
fle *ll;f
..
..
:*:; "i:]'::lt
rrrsd care nu; vrea sau
"
#'
pentru ca acolo... sd fie pedepsitd
upar e,
nu va voi sar:lucreze,
Amintim numai cateva forme in care biserica asista familia:
sti,qmotizorea infidelitdlij coniugale (in limrca
culll
,t-,
s dupd It rncilor). neadntilereu decat in rare caz sau ct
E.
tirii. Editura pacifica, Bucuregti, 1994,
rt't'ii,sdloriei, criticareu situaliilor fn care iid de
300_3 pp.
"' Bi'erica si problemele sociole, Tipografia c6rlilor bisericegti, 1933,p.239.
320
aa,
JZ I
 Dumitru STAN
Sociologia rurdul ui trudilionul roniinesc
mentlx'ii ci clee'eelu!i, sultr.crt,cgltcreu nornutlircilii rclcrriei
dinrre tlalic'ienlci c'ure nu or./i ltutut.fi contrucorald de hi.seric:ir.
b:i,,,,,nni ,yi rincri. trrmurircu ri:;pcc'titt.ii ohrigurivitiilii
p,e'ritntlei 4e Aga ne explicinr de ce fbrmele de asistare. chiar atunci cAnd
(/(r/i1l S.il.nt.r'1.
b. G'iiu ftttii da nLr eralr realizatc'de biserica, ci de indivizi separafi gi intr-un alt
corstituia al cloilea obiectiv ese'tial
al bisericii - primul 'druc.i
fiincl acela al p.opoual'i;lt ;l ;;;;;;; s;ra(iu decat cel al bisericii. trimiteau in subsidiar tot la sacrr-r Ei la
credinfei. ..De Ia i'cepu_t_o'icc. a cle!i'ut biserica a patronaj Lrl bisericesc.
tbst considerat
proprietate a saracilor"'r" astfbl ca, actele de
patronate
Daci anl idcr-rt aceste precizdr.i privitoare la extensia
de aceasta institufie erau lbarte lrLlmeroase: in'iilostenie
flecare cir-rnrinica. o rolurilor sociale ale bisericii gi la credibilitatea de care se bucurd
oata de cdtc ori era nevoie. Biserica organiza rrceastd institr-rtie''. considerdm ca exenrplificarile noastre pot fi
ospdt lectuarea de colecte in favoarea lor gi se prezentate nrai departe cu mai pufine plecaLrfii gi. totodatb. pot fi
angaj acestor probreme prin contribu{ii materiare infelese mai bine.
ProPr enarea credinciogilor ei. c. .lsi.sturau coltiil,r' ,t.funi - se ficea in virtutea legaturii
AcfiLrnea de a.jutorare di silcrc. nristerioasc care ar fl existat intre pdrinlii decedati ai acestora
acestela consta. in Llltinta instantZ
5i satenii crr car-e fiecventaserd aceeagi biserica. Preotul hotara. in
in doua mari categoriil5(': ./u1tta t cazul in care rllr existau rucle - sau dacf, existau ele nu aveau
fldmdnzi. a adapa pe cei inseiati, a
suficiente lbrte de asistare, care persoane sd se ocllpe de
cer gor-. a.cerccta pe cei bornavi. a cerceta pe cei
care se afrd in intre{inerea gi educagia copiilor orfani. Aceasti decizie de mare
necaztrri pi nevoi. a.i'gropa'rortii sdraci gr iara
ruaej-Ei-/itpte are re sponsabilitate revenea preoturlLri in virtutea faptului ca era
milei 's4letcs'ti (a indrepta pe cer pdcdtos. ainvala p.
."t negtiutor gi eonsiclcrat ..pdlintclc" conrunitalii. dar gi enoriagilor sii care se
nepriccput. a da slat cerui carc'are trebLrinla de
er. a ierta f...i .ur. e onsicleraLr ..lra{i". oricum. r'eprezenta un mare pacat
ne-alr gregrt' a pe cer intristat, a nll ne rizbuna pe - pentru rude.
aproapelc' nostfLr'ra'gdia
pentru rdur care ni r-a fbcut, u n. ,.rrgu pentrLl vecini qi pentrr-r credincio;ii comunitdtii'sategti - lipsirea orf-anilor
aproapele nostru). dc cele necesarc uuei existente norrlalel5T.
Din enllnrerarea acestor se'rii de lapte coordonate :;i
recomandatc cle biserica. intreziirim cu u;u'nfa
stertutLrl ei cle Iu prezent. indicele de incredere in instituliile societdtii rornAnegti este in
veritabila institulie de asistare socialr pentru comunitatea sci<lere accetltuati. Doar'-biselica gi arnrata nrai pdstreaza caracteristicile
traclilionala.
Mai ea a reugit sa convir-rgd inti-o asemenea mdstrd. traditiorrale ale aLrtoritatii. irr sorrdajele de dupd 1990, gradul de incledere in
'r-rlt. rnembrilor incat. in Iliserica nLr a scazut rriciodata sLrb 809,o gi. din acest rnotiv. ea rdrn6ne in
mentalitatea satlllLli tradifional, nrt (ff fi exis.tut .srore cle
l'cprezentarea colectivi tru nunrai,.inrLrna" la tluctLraliile vietiipolitice din
1ard, ci
;i principala spelanth de t'eaSezare firnctiorrald sau de revenire la norntalitatea
1," 9n1."0 Vasile Tirsovigteanul, loc.c,ir..p. l4g. strcio-culttrraln. Vczi alte detalii in acest sens in vol. Fetele:;chinhcirii. Rotncinii
-., ,'.rl ,Zus'.u''r.
AI.rtru c're'srind, hrditura rrstituturui Bibric, Bucuregti, 1974,
1i prot,octirile !run=itiei, Editura Nenrira. Bucuregti. 1999. pp. 166-175.
' ' Vezi gi Gh. Soare. Bi:;et'it,tt.yi usistentu sociuld, Bucuresti. 1948.
322
 Dumitru STAN

d. A'sistarea vdduvelor se producea, in mod normal. atunci

cand acestea avealr o vhrstd venerabild gi nu locuiau impreund cu
unul dintre frii lor. Ajutorul era of-erit in diverse forme: stutirea de
dari (acestea fiind redistriburite celorlalli sdteni), clacd (in raport cu
muncile de sezon), ingrijire (in momente de neputin{d fizicd),
proteclie in fata unor eventllale abuzuri etc.
Vaduvia era etichetatd ca o stare de tulnerabilitute prin
singurdtcrre, iar aceastd deficienld era depagitd gi prin intervenlia
bisericii care revendica prezenla permanenti a vdduvelor la cea mai mare grija a bisericii era, insd, in cazurile extreme
litrrrghie (pentrLr depagirea izoldrii. cat gi ca o formd de exprimare a
fidelitalii fala de soful decedat) 9i implicarea lor in actele de
asistare a altor persoane. ca atare, vdduvele erau mobilizare in
aducerea orfanilor pentru a beneficia de ajutorul bisericii, in
gdzduirea strainilor. in ajutorarea celor din inchisori, in acordarea
de sfaturi pentru ca tinerele mame sa-gi poata educa in mod corect
copiii etc.l58 Era. spunem noi. o formd deosebit de eficientd de
asistare, intrucdt vdduvelor li se forrna convingerea cd nu au
neapdratd nevoie de ajutor extern, ci. mai mult, ele insele aveau
capacitatea de a-i asista pe al1ii.
e. Asistcrrea ruturor per.toanelor, grupurilor care sufbriserd
cazn' am prezenta, nu trebuie sd uitam .spiritttl omeniei qi al
din cauzct unor cqlamitci!i: incendii, inundalii, epidemii, iazboaie rnorulei c're,ytine care stdteau la baza flnctionarii ruralului
etc' in asemenea imprejurdri difrcire, solidaritatea umand se lradilional romdnesc.
subordona idealurilor largi ale bisericii gi religiei: crcordare de
ujutor utunci cdnd eru c'eu mui mcu.e nevoie de el si ofbrirea
aiutorului in mod .rponron ca urmare a naturii altruiste a omului gi
nu ca rezultat al unor calcule preliminare.
Actele de caritate erau, in astfer de situatii, mult mai

r5'v. Tirgovi$teanr,,,opera
caritativd a Bisericii in primele veacuri cregtine,,, in
rev. Ortodoxia, XLltl, 199 I, pp. 143-153.
'''' N. Margineanu, Slrb sennul omeniei. Editura pentru literatr.rrd,
Bucuregti,
324
325
 Dumitru STAN &tciologiu runil ul ui truditional ntmhnesc
sau ..ur1 cre$tin". Facem aceastd adaugire deoarece, credem cd
irr faza tradiIionald a evolufiei spiritualititii ronranepti. cdnd
religiozitatea a cLlnoscut protirnzimea cea mai nlare. ideea c6
..Dumnezeu a creat din iubire gi pe.tru iubire" sau altfel spus cd ,.el
lulr a creat altceva decat ir-rbirea gi clile.i"l60 era lllr numai i

in(eleasi. ci ;i aplicatd cle oricare creptin nornral. prin urmare.

iubirea nu rinranea doar un principiu al religiei. ci se concrerizain
acte creptine cle omenie. Se ajunsese pand acolo inc6t a a-iuta sau a
asista intr'-un f'el saLr altLrI pe ceilalli. constituier 1brna cle.justificare
a individului fata de clivinitate. Omenia reprezenta ceva curent in
exprimarea ornului Ei abia in monrenturl erodarii religiozitdtii ea a
cf,patat statutul de valoare ideala.
Biserica a devenit gi. rnai ales, s-a pdstrat drept instituf ia cu
cea mai mare credibilitate tocmai pentru ci a cr.rltivat aceasti
valoare. a aparat-o atunci carid ea a regresat qi a introdLrs criter.ii cle
cvaluare a intensitalii ei. Aga se gi cxplich de ce. cele mai apreciate
fapte cle cdtre biserica cregtir-rd au fost gi sunt iubireu uproultclui
;,i
rrfttlureu (,, onrenireu " ) t'elor cflcrli in .rtlbrintii

4.5. MortvATlA ACTrvtrATn DE AstsrARE soctALA.

Producerea asistarii sociale in mediul tradilional avea justificari
nurlrefoase qi. din aceastd cauzd. ele sLrnl greu de sistematizat.
Dificultatea principala ar deriva din faptLrl cd ltrnnele tr,adilionale <ie
intenventie devin explicite. din perspectiva rrnalitatii, doar- dacd le
rapoftanr Ia o serie dc aspecte precum: indivizii carc Ie realizau,
irnprc'iurdrile carc le impuneaLr. prezeuta sau absenfa interesLrlui in
asistare, justificarile locale corelate cu scopurile unor. r-riveluri ale

196e, p. 138.
't"'S. weil. Ailente tle Dteu .Fayard, Paris. 1966. p. 106

Jio
J: I
 Dumitru STAN
fornrele de asistare tradilionald era net:oia indivirJului cle cr se
util si de a denonstra cd are o pozilie active, insemnatd .fttce
in
o.lapta bunii dedicatii strdmoSilor ori
cll Lur r aflati in dificultate, dar care avea, in
subsid
Irr ultirni insta.!d. putem spune cd religict a pus, in miscare
un adevdrat s'i,s'rem de asi,s'tore sociald:.erp"Ctul fafa de stramo$i
determina declangarea procedurii de asistare a celor care aveau
nevoie de ajutor gi, in acelagi timp, se oblineau garanfii pentru cei
328
Sociologiu rural ul ui trodilionnl romiinesc
('are acordau ajutorul. in sensul cd erau la rAndul lor, asistafi de
,lir initate gi stranrogi.
e. Mai exista o nrotivalie care. raportata la individ gi la
din care el licea parte, constituia un mobil extrem de
lar-r-rilia
eonsistent: i.sltti,f ireu pdt:ulelor proprii Si ule .s'lrcimoS'ilor /hmiliei
In sourunitatca traclilionalir sc prodr"rcea o reprezentare tbarte exactd
irslrpra zr ceea ce era pemlls q;l asLlpra a ceea ce era interzis. in
rucceptiunea obignuitd, incdlcarea unor interdicfii, chiar dacd nu era
sanclionatd de semeni, nu putea sh scape de sancliunea divind. De
irceea, se incerca incluplecurcu clivinildlii prir-r fbrme radicale de
..cain!a": retragerea in singurdtate. expLrnerea benevol[ 1a diferite
sLrplicii. abandonarea obiectivelor personale qi dedicarea totald
scopurilor colectivitdlii g.a.n.d.
Pentru delicte rninore. ispagirea lua gi forma instrdindrii
rrnor bunnri cdtre cei nevoiaEi in scop cle uulosonclictncrre. in
aceastd sitr-ratie. bunurile reprezentau ajutoare doar pentru cei care
bcneficiau de ele. in timp ce pentru cel care le oferea, ele aveau
fbrma trnui cost care se reperctrta in benefic'ii multiple: iertarea
picatelor. dobdndirea nornralitalii comunitare, sdndtate Ei spor in
liunrlie. inclLtplecarea generozititii divine etc. De aceastd datd,
acorclarea ajutorLrlLri era rczultatul interesulLri. intr-o mdrsurd mult
rnai nrare decdt in restul situatiilor infhtigate.
Indif'erent. insa. de rnotivalia susfindtoare, putem conchide
ca interven{iile asllpra categoriilor defavorizate ale satului
tradifional romdnesc erall nLlmeroase, deosebit de eficiente gi multe
clintre disfturc!iile satului actual ar dispirea salr s-ar diminua dacd
ir-rtervenfiile intracomunitare specifice ar mai avea intensitatea de
odinioara.
3?9
 ir.t loc DE coNcLuztl

I. PROBLEMO SOCIALE ALE

ACULTURATIE I II.URAL -URBANE

..Rr.rralurl poate fr obiect de studiu pentlu toate gtiin[ele

sociale"' aflrmd FL Mendras. insd ttn demers aparte realizeazd
r'tnologizt gi sociologia lulali. CAnd aborcleazd problelttelc siltului
,rcLual. sociologul prolncgtc. aga tiupa cLlnr cnr ntai precizat. dc la
lrlcrnisir cd crplit'uliu trttui fil1tl .sociul .sc gti.sc.;te inloldeuunu in
Lutta('a(lanlclc ltri. Astl'el. sociologia trebr,rie sa apelcze la etr-rologie
irrtrucAt bazele satului actual se regdsesc in stalile satului tradi-
tional. Mai mult. satul contemporan beneficiazd de un paralelism
structtrral-f unctional mult nrai eficient decdt cel din mediul urban:
eincl rdspunsurile culturale pe care le utilizeaza in mod cut'ent nu
nrai proclr.rc satislactie. intcrvin compensatoriLr. solLrfiile culturale
traclitionale - atlate in slerrc latentd: cdncl rittnul urodernizdlii este
l)r'ca accelcrat. lbnclul traclilional .joaca rol ordonator. inliiba
schimbarea ;i creazd in-rpre-ir-rrdrile necesare gestafiei qi consolidlrii
lirndLrlui cultural existent.
f:xcrnple care sd dovedeascd velidicitatea afimafiilor dc mai
srrs sLrut extrenr cje nutleroase: tehnologiile avansate din agriculturd
sunt dr-rblate de obiceiuri de rnuncd vechi cle sr.rte de ani. rnedicilra qi
lirlnracopeeer nroderna a.lun-u. in unele sitLralii. sa Ile depagite ca

' ll Mendras. |i'uite le sttiolt1qie. (coord. G. Gurvitch), vol. l, Paris, PUF, p.31,5

JJ
 Dumitru STAN
Soc'iologirt rurol ului trudilionul romiinesc
perfbrmanld de Lrnele procedee tradi{ionale qi chiar
arhaice; sarbatorile obiceiLrrile. tradif iile, riturile cLl participare colectivd s-au
laice sr-rnt imbogalite pri' raportarea lor la un
,,patron creqtin,, sau nretamorfbzat sau au scdzut in intensitate, la nivelul familiei din
cl-riar la elernente ale ruror sarbdtori pagAne g.a.n-r.d.
satul contemporan aceste acte sunt, incd, de referinfd. De aceea, in
Actualmcnte, rumea rurala este percepr-rtd de cei di. afara
ei mediLrl familial ..tdranul are o viziune aparte despre viafd pentru
ca ,.locul unde se perpetueazd valorire arl-raice gi retrograde',, cd
degi tanje;te la atingerea ordinii traditionale ca ler o ordine naturala.
procesele co'tc'nrpora.e precLlm: indr-rstrializarea. iecanizarea,
Legiitr.u'a lbarte pr:lernica cu Dunrnezeu face clin opera
lurbanizare.. cultura de nrarsd, centralismul cle stat, birocratia fdranulr.ri
etc. o romAn o realizare in sensul lucrdrilor divine"2.
afecteazi gi o transformd profu'cr. in for'rd autenticd, satur
caracteristicile satului tradilional s-au pierdLrt. mai ales in
traditional romanesc nu mai existd, ci putem vorbi doar de
spafii in privir-rla cr-rlturii materiale qi se mai pdstreazd, in satul modern
care se pdstreazd. rnai mr-rlt salr mai pulin, fondul cultural in
tradilional in clauna fbndLrlui cultural modern.
Et.ologLrl. clc la ca.e se agteaptd explicarea
..antecedentelor,,
satrrlLri actual. se orienteazit. in prirnul rar-rcl, cdtre
locurile gi
lucrurile retardate; satul mocrern ori oragul ir preocupd mai pufin
deoarece fbndul cultural traditional in aceste nredii este
folosit mai
rar qi, mai ales, mai dih-rat. in co'diliile in care satul este pe
cale de
disparilie fhcancl tot mai nrr.rrt roc oragLrrui. u'ii sociologi (M.
Yor-rr-rg. P. willnrott. cr. pettonnet g.a.) apreciazEr
cd trebuie sd
cercetdrn ..satul in ora;;" (lu t,illuga dun.s. lu t,ille). or.
in aceastd
sit'atie a.iLurgem sa def-ininr o realitate sociald atdt de particulard
precllm satLrl cluph criterii nespecifice gi, mai ales, neesen'tiale.
Spre
exemplu, criterii precLlm g'adul de confort, varietatea institulionald,
prestigir-rl pe'forman{elor etc. sunt aplicabile mai
curdnd la o In rnod paradoxal. fiecare dintre cele doua parli considerd cd,,cealaltd
a'alizi asLrpra urban decat i'
definirea pafte" este cauza fenontenelor disruptive din societate.
Porni'd'edi'lui
de la reperere f,ndarnentale are^rralului.
deh'irii rurarr-rrui
tradifio'al ronrdnesc (obiceiLrri. dati'i. locuinta, familie, asistare b. Probleme sociale legate de specificitatea structurii
grupale qi profunzimea relafiilor sociale fundamentale. in
socialI etc.). ne plltem cla seanra de multe dif-erenfe prin care
el se cadrul oragului. cea mai mare parte a rerafiilor manifeste se bazeazd
separd de satul actual. Totugi, distanfa culturald dintre
aceste doud pe interese qi conc'ren{d inc6t, in pofida densitatii numerice
tipuri de sate este numai i. aparenfd atdt de radicald. Daca ra
nivelul cornunitdlii rurale actuare unele manifestdri precum
datinile. t E. Bernea,
L' i:rtlie romoneascd
it,i l .sdt eascit, Bucuregti, 1944, p. 25.
))l
333
 DuniTru STAN
Sociologiu rurulul ui trudititttttrl romiinesc
ridicate. ..indivizii rimdn organic separafi" alcdtLrind o .,mul1ime
suficient siegi.
insingurata". Raporturile dintre indivizi in comunitatea siteascd
degi lelativ diverse qi. uneori. deficitare sunt influenfate esenlial
-
-
de consanguinitate. vecinatate, moraritate. religie. af-ectivitate etc..
aclica de instarrtc iutelnc care constrang Ia unitate gi Ia evitarea
situaliilor ladicale. Problemele sociale in cadrul satuir.ri igi gasesc
rezolvari rapicle :;i ,,natLu'ale" prin interventia ruclelor, bisericii.
naqilor g.a.. in timp ce. in nrediul urban solu[ionarea lor revendici.
ceI r-nai adcsea- lbrnre oficializate q;i institLrlior-ralizate (cantipa
o Distanfa spafiar[. oraqere au reprezentat. inca din
sdracilor. oficii ale fbrtelor de muncd. case de copii etc.). Asttel de
dif'ercnte l-au deternrinat pc.1. Maritainl sir afirnie ca..satul este un
-qrLrp
cafe s-a constitr-rit 5i funclioneazd. pe baza instinctulLri, pe cand
oragul este o opera a ratiunii". De aceea satul apare ca o grllpafe
relativ staticd. ial oragul ca una dinamicd. de aceea nrediul rural
pare a avea mai pLrfine probleme sociale (in indelungata lui istorie
a
plobat ;;i fixat solLrfiile optime). iar mediLrl urban ur.r numdr urai
mare (clatorita marinrii grLrpulLri. eterogenitatii acestuia gi o Distanta culturard. oragere, ca Ei satere, sllnt cacrre de
depenclentei sporite de elemente exteme).
manit-estare a unor sisteme dc valori culturale. crealii proprii
c. Probleme socialc regate de acurturatie. contactul, imprumutate. valorile culturale ale acestora sunt destinate
sau
dialogul. transf-erul cr-rltural dintre sat gi oraq au condus, in diverse
nrobilitatii - lle pe orizor.rtald. fre pe verticaldl. in ambele cazuri.
conjuncturi istorice. fre la ..urbanizarea ruralului", fie la
tra'sf'er'l cste dc -eradLrl cle cor'rpatibilitate gi afi'itate al
..ruralizarea urbanr-ilui". IJibridarea cultur.ald reciproci a acestor
culturilor aflate'roclulat
in contact. cu cat sistemele culturale situate in
doLra meclii sociale reprezinti. in ultinrd instanld. o necesitate. nrai
dialog. ca totalitati salr ca elemente separate. sunt mai apropiate ca
ales in pcrioadele de trar-rzilie cand cuantr.rnrul problemelor sociale
preocupdri pi pelfbrnranta. cu atdt valorile mediului r-,ibun devin
cstc nrai ridicat. Deoarcce intre sat gi orag existd dilerenfe de
conrp.lementare celor din mediul rural
cantitate anomicd csLe de prcsupus cd. in demersul de echilibrare. - gi i'vers. De reguli,
oraEele. incepd.d cu epoca nrodernd gi nrai ares in epoca
oragul a apelat rnasiv la resursele of'erite de sat, in timp ce acesta
ccrntenrporand. gi-aur organizat fiurclionarea prin raportarea la
din urnrd. chiar in condilii disfunclionale. lasd impresia cd igi este zona

'J. Maritain. [,'llomne pUF. l965.o.2. 'l). So|okin. (ornntenr lu t:ilili.stttiotl ,\e trunsfbmrr,, Librairie M. Riviere, paris
et I'Etut. paris,
t96.1.
334
33-5
 Dumitru STAN
rLlrala arondatd. De aceca. in spa{iul romAnesc. distanta culturald
dintle rr-rral gi urbau nu a fbsl r-ricioclata prea mare: oragul a apdrut
in urma ..creEterii urr-rui sat"; satul transfbrrnat treptat in oraq, oricat
de dinamic s-ar fl exprimat. a perpetuat p[rfi din modelul cultural
originar (spre exemplu. atitLrdinea citadinilor fatd de biserica gi
sdrbdtori. rcspectarea de citre accqtia a Luror datini qi obiceiuri.
adoptarea raporturi lor intral-am iI ial e tradi ti onale etc. ).
o Raportul dintre mlrimea costurilor gi mirimea
beneficiilor. Prezervarea echilibrulLri qi a autonomiei interne
constituie obiectul prioritar atAt la nivelul satului, cdt gi al ora;ulr-ri.
in nrasura in care,.ri, upo. dislirnctii. cele dor-rh tipuri cie comunitate
nLr f-ac altceva decAt sd reproducd formele capitah-rrilor culturale pe
care le de1in. .,Noutatea experien{ei" gi ,.securitatea pe termen lung"
reprezintl dor-rd trebr-rinfe care, pentru a fi satislicute, reclanrd
cu necesitate denrersuri de preluare a Luror valori culturale externe.
in acest scop oragul se onentc-azi spre alte orage gi/sau satele
ir-rvccinate. In anrbele sitLralii sunt ef-ectuate .,cheltuieli" pentru
cle;rlasare. pcntru stabilire de contacte. investitii etc.. scorrtandu-se
pe oblinerea Luror ,,beneficii". Cu cAt ,,beneflciile" sLrnt mai mari in
raport cu cheltuielile ef-ectuate, cu atdl relafia de aculturafie se
cxtinde; cAnd nu se oblin beneficii sau cle sunt prea mici, atunci
relatia de aculturafie este fie intrerupti. fie rnenfinutd pdna la
gdsirea unui nou partener.
In cazul raportului dintre sat gi oraE costurile se pot solda.
cleopotrivi. cu beneficii rnari (de pilda. cre$terea duratei de
gcolarizare. construirea de locr,rinfe cu confort sporit etc. - in cazul
sdtenilor sau. in privin{a ordgenilor - abr-urden{a de produse pe piafa
citadina. adoptarea unor tehnologii domestice rurale traditionale
etc.). cAt pi cu ..eIecte pen,erse" (spre exemplu. industrializarea
zonelor suburbane a realizat, nu numai bunuri de consum. ci si
336
Sociologiu rurul ul ui truililittrtul romfrnesc
poluare. atituclirri cle suprimare a traditiilor etc.).
e Raportul dintre mlrimea cererii gi mlrimea ofertei.
f)eoalecc ale o strLlcturd nrai amplir gi mai eterogeni decAt satul.
oragul va produce intotclcaLrna nrai mult gi nrai variat. ca atare gi
olL'r'ta licLrtfi de accster ra ll nrai rnarc. Nunrirrul populatiei E;i al
problcnrelor socialc clin nrecliLrl urban flind. de asemenea. nrai
nrzu'c. r'czLr ltir cir ploxirlitatczl lcz.olvzrrii angajcaza t'r ..cclerc tnale".
lnvcrsAnd direclia de cercetalc a raportlllui. realitatea a dovedit cd
sntul r-uanil'csta o cerere rnica fata dc of-erta ficLrti de orar; qi o
ot'e rta relativ urare (daca o raportdut la nunrdrul celor care
r ealiz,eaz.ir e I enr en tc c o f-eltci ).
I
i r;i ..se cer" procluse. lapte. ac{iLrni
..Se ol-era" ciisponibilitaf
pcntnr acoperirca unor cle llcitc. In arccst sens. atdt satul. c6t gi
oragul ili construiesc clenrentelc pentru clcctuarea rclatiei de
schinrb. aclica ir;i multiplica anumite categorii de valori.
Olice rnodcl sau elcnrcnt cultural multiplicat dc un uunrir
male de ori pi clifuzat catre receptorii irrtercsafi. a,junge sd se
cxtindir atdt de mult incdt sa fle adoptat cu rapiditatc cle cdtre o
culluri prinritoare. Ceea ce se preia. insa. din cultura partenerului
ntt constittric o sinrpld transnrutatie. ci estc supus unui proces dc
asinrilarc treptatd. Dtrci sunt ..irnportatc" valoli culturale ce rellza
aclaptzrrca gi irrtcgrareer la caracteristicilc specifice ..inrportatorulr.ri".
Irlrrrrci clc rtrl li trcptirt l'ccuzntc si.lu vor rcu;;i sii sc inrpunir priu
violentalca fbnclLrlr-ri cultulal local. S-a constatat cd elemetrtele
cr-rltr-rrii r-nateliale sunt asiniilate cLl ntai mare uqr-rrintd atAt de sat cdt
;i clc oraq. irr tirrp ce clertrerrtele cr"rltr-rrii spirituale sr-rnt indelung
conlparaLc sau pliurite cu sr-rspicir-rnet.
o Formele dc penctrarc intcrculturald. Semnelc culturale
'Vez-i A lVloles. Sot'irtlinumit'tr culturii, Editula $tiintitica. tlucLrlegti. I974
5i
337
 Duntitru STAN
Sociologitt rurulul ui tnulitittrrtrl ronilinesc
urbane stlllt mrllt nrai mobile
fali.de cele ale nrecliului nrral {jind afbctate atdt elementelc frzice. nrateriale (locr,rinfi. ,.imagini
na. ete sunl ersociate confbrtului.
materiale" ale oragr.rh.ri gi satului implicand Ei o funclie simbolica,
De aceea. se vorbegte mai ntult
aparate casnice. mobila etc.). cdt Ei elenreute spirituale de
rai pu!iry'deloc despre ruralizarea
suprastructurf, (opinii. atitLrdini. comportamente. rnentalitali,
lre salr de participare a citaclinilor
rnoduri de r,'ia{a gi nraniere de a gindi gi de a sirnti). Cele dor_rd
ratie le vom judeca dupd. c,riteriul
niveluri alc aculturatie',i pot li f1'eTcntate clescriptiv in rrrnrdtoarele
lunz i nt i i e/b t. t e / or astfel :
do1111 5L'[jj dc clerrrcntct:
Iunci c6nc.l valorile cuiturale ale
rlaseazii (orizontal saLl vertical)
e. ietr efbrturile de asirnilar. ,urri
a. SemneJizice ole b. S e mne c ult u rol-s p ir ituol e

rare este. in acest caz. lbarte

ruralului Si urbonului nle ruralului Si urbanului
mare - tipul de locuirrti; - bibl ioteca persorrala:
iind'. devine atdt cie fantiliara inc6t
nu se ntar conqtienlizeazd locul - tipul c'le rnoLrila; - tipul de abonaltrent (ziare. reviste);
cle
exenrpli - telev izor: - tiprrl de spcctacolc viziorrate:
sutlt pre - afa-qaz: - rratura discutiilor la care participa:
- fiigicler': - concediiarruale irr alte zone:
sdteanul
- rtragilta de spAlat: - rveekend. excursii:
I
- autornobil. - discuri. belrzi. casete. filnre ctc.
sc deplaseazi cle Ia un nrediu
cu
:1-ll"..u ..lnghi1irea"
:op1:irarea cie asinrilare definura de mediul care Ie Seria indicatorilor celor cloua sociale este mai lungd
p'nregte. srrucrurara gi ftrnclionara d; pentrlr ci trebr.rie sa inclLrda gi inclicatorii 'rediide la nivelr_rl
teritoriilor .rrarc in'ecinate. scrrirnb.rire ;;;;. ora$ a habitatului
conrerciare (canerlizare, $osea asfaltata. servicii specifice etc.), alli inclicatori
nrigraJiile. ;;i re'iigrafiire, unere intense, de
.unur.-rurs-nrecria6 sunt cdteva
din
la ri'elul loctrintei (instalaIii sanitare irrterioare. i.cdlzire centrald
nrasi'd a valorilor cultLrrale J. ru*rut ctc.) f i. in thal. dc la rrivclul individului (imbracaminte, petrecerea
:T$:Xt[,1,:,::"oere ,p..
timpul r.r r li ber. relaliil e inter.i nclir,,icluale etc.).
. Aculturafia rural_urband este,
matllnzare'. preponclerent ecologic.i
in lirnclie de nivelul ei cle
Intre sen,rele materiale gi cele curturare existd relalii de
sau preponderent cr-rlturald. intcrciepcudenfei. uneori llindu-ne apl.oape inrposibil sa diagnosticdm
" o aborda.c- erli'sa a lun anumit elenrc'nt clrept nrate|ial sau spiritual, sd-l trecem in mod
acc.stor.pr.brerrc poale fi
in v. Miftode , Aligrutiire definitiv i'tr-o anurnitd categorie - datorita coexistentei r-urei naturi
si dc:rolturetr trrbund,lagi. Editura .lrni,.rr"u,'iSZg, ^gasita
' ct D Sandu. .'A'ii culturale gi proble,rre p. 194_2 10. pur fizicc cr-r o firncfie pul spirituala (T'V. discoteca. fiLroteca.
.,;ot'iulc. nr-.2, I99-5, p. 15.
ro.iate,,, ir.r Ret,is.ttt dc c.e,c:e!clri
' v. Mitiode, ,lligt'trtiu ,1i tlc:rolrurcu urhunti- Editura Junirrrea, lapi. 197g.
338
339
 Dumitru STAN Sttcioltryiu runilului trudilionol rominesc
bibliotcca. unele luc'r.rri personale etc. a cdror trasdlurd
simbolica rdmdn. in continuare. puternice. In anii '70-'80. datorita industria-
poate pre'\ala ir cr cea rirncticlnala). privite clin mecliul
'aport lizdrii ercesive clin tarer noerstrd. s-au produs nrigrafii extinse ale
urbeur. celc clouir tip'ri c.lc selnre apar ca prezente nornare: absenla
populatici de la sat la oraq. Or. citaclinizarea este un proces
lor rcprczintir cauzc pr-rtr.u clircrse tipuri d.l dislirnctionalitati. indelungat ;i. ca atare. incepAr-rc'l abia cu a patra generalie de
P.i'ite- i'sa. cii. pc'rspecti'. nrecriLrlui rural. acc,srea s'nt rez,iclen{ir urbanir constantd se poate atinge, probabil, stadiul de
gcneratoare aie' unor,.viole'fe sinrbolice" decla'gd'd
deopotrivd, rrrbirnizare contpletd. In ultintul clcceniu. din caLtza egecurilor
firnctii gi c'lisfunctii.
industriei - $i a meditrlui urban. in general - distanfa dintre aceste
Dacd por'inr de Ia caraclcristicile specirice indiviziror
czlre clor,ra nreclii reziclentiale nll pare si se mai nricgoreze: aculturalia nu
lbrmeazd ora;;ul gi satul ra acegtia
'onr -ursidif'eren!e valori. atitudi'i si rrai conclucc. clcocantrlati. la urbanizare.
col-llporlamentc care denronstreaza nrari de participare la StLrclicrea nteclitrlui rurral sau a mecliultri ru'btrn pare a fi. in
procesul cle aculturafic: unii clintre cei c'liclrc.tagi ca
oraqeni sa 1le. in aceste inrprc'jurari. o sirripla chestiune de constatare qi descriere a
fhpt. sriteni. iar unii dintre locuitorii rr-rrali sa clefi'a ,Llnreroase
..liniilol cle convergen[a" manif'este in plan local, intrucdt cauzele
caracteristici speciflce nrediului urban. Cu cat structurile
antrenate rnultortr clirilre f.enomenele gi procesele sociale locale se alla in
in procesttl de acttltttralie satislac firnctiile unui ntecliu reziclential.
teritoriile inconjuratoare - adicir Ia nivelul ,,ansamblulni zoual".
:-r' atdt iiccst proces arc tendinta cre a-$i prerungi acliu'ea. ('omplexul taritoriul zonul. prin eclectisntLrl lui (cuprinde
Deocamdatd. i' acultruaf ia rLrrar-urbana asistinr ia peneirari
rnasive localitali ruralc. localitnti urbane. cliferenfe in manifestarea
alc stnrctu.ilor.rirqencq;ti in nrediul sdtcsc qi la simuldri dc- problenrelor sociale, dif-erenle de potenfial geografic, economic.
resplll-t]eft'stttt cic irrclif'erc'ntit ale citadinilor fhti cle
olcrta rLrrald. i' clenrogralrc. spiritLral etc.). nu este doar cadrr"rl unde se desfbgoara
realitate. nLr cstc r,'orbu cic altcera clccat cle aroganta
oriigeanului acLrlturatia. ci. nriri nrult. este chiar cauza producerii ei. Ef'ectele
cAre nl'nr,.azi nutonOnria in rap.rt cu ruralul qi cle
catrtari ale gcncrate dc o astl'cl cle cauza sunt nunteroase, ciar cele mai
siteanului clc a-qi rea$eza str.ucturile tirnctionale . insenrnetlc sllt-lt. potrivit teoriilor aculturaliei rural-urbane,
l' spzr{iLrl occiclerrt,l. irrt^rcat satele ;i oragcle be'eficiaza ,'lct'gct'cLt tr'trptuld u difarcntclor dintre unittitile terittyiule
de aproxinrati' aceleagi st.rctr-rri gi inflptuierc a.el.agi
f-enonrc.ne i tt t t'tt :t t t ttt I t, Si tt r hu 17 i -11 1'r' r1.
scrcio-culturale. clil'crenticrca intre rLrral gi urbau se ct'ectLrcaz.d,
ntai hrtrucdt cca nrai mare parte a populaliei urbane din
nrult clin ratiuni adnrinistrati'e. i,-, schir-nb. satelc gi orayele
Ronrarria constitLrie r.rn t'apt realizal in Lrltimele doud generafii.
ronrdncati actuale sc dcosebesc, incd. clin nrultc puncte
cje veclere: putem conchir.'lc. lira a gregi. ca modelul culturerl nrral este prezent
tip.urilc' de rcsursc proprii. r-rora'Lrri. obign'intc. strLrctur.i.
r.'aIoli clonrinante. Ienttrlene anontice c,tc.
f'ncIii. llc in fornri rnanif'estir, fle in lbnni latenth - in desfEsllrarea
curcnti a vietii urbane.
Dc;;i procesul cle urbanizare s-a accenluat gi rasi i'presia
cd I)cocltrnclatit. ulbanizareer reald (gi nu declarativa) a rura-
lcprezintir un lapt obiectir'. inflrrentcle ruralitatii asLrpra
oiiqenilor lului clin tara noastrd nu poate fi apreciatd ca radicald. cici nu s-a
3.10 j.l I
 Dumiqru STAN
Itnalizar complet procesul cle citadinizare a ruralilor pdtrungi deja in
spafiul urban. De aceea af-rrmam in primul capitol ca este mai plin
de invi{drlinle sa ddm socoteala de fircn'ul rzvor (satul) decdt de
htil i I e c'e I c mur i (oraEele).
1 nostalgie tafa de ceea ce, la vremea respectivd. mediul tradilional a
2. ARGUMENT POST FACTAM
A.r abordat cdteva elemente socio-culturale ale satulLli
romanesc tradif ional, incercdnd sd f'acem abstractie de starea
acestora in ruralul contemporan. Nu a fbst Ll$or Lul astfbl de demers
in conditiile in care caracteristicile mediuh-ri sdtesc premodern nu
nrai rcplczinta o realitate extinsd. ci nrai pot fi identificate doar sub
lbnna unor prelungiri retardate. surprinzitoare gi, chiar. enigmatice.
l)eta$area ori dezinteresul fali de aspectele structural
firncfionale ale conrunitatilor rurale actuale, ori c6t de mult am
- Problenrele ;;i disfuncliile sociale pe care sdtenii din zilele
incerca. nur pot fl realizate ir-r totalitate. De fapt. intenfia noastrd
inainte de a incepe redactarea acestei lucrdri a tbst aceea de a stabili
tipurilc de prol:lcma .yi tli.s:liutc,lii .s'oc,iulc din .s'atul conternporctn ;i
cle a gasi unele lenreclii la acestea. Constatdncl ca. in zilele noastre.
cele mai nrulte clintre fbmrele deticituh-ri din rnediul rural sunt de
origine gi influenfa urband. ne-arr pr-rs, in n'rod logic, intrebarea:
cum funcfiona satul romflnesc in perioada cflnd, relatia pe care
el o avea cu ora;ul era fie evitati, fie nesemnificativr in privinfa
efectelor?
Pe masura ce ni se contul'aLl variantele de rdspr,rns la aceastd
interogafic. in aceear;i m[sura ne-am dat sezrma ca ilescrierile qi
explicatiile asLrpra satului tradifional sunt profitabile pentrLr actorii
satului contcmporan. Altt'el spus, prezentul ar putea imprumuta.
342
Sttciologiu rurul ului trodi1ionul ntmiinesc
inva(a sr"rlicient de rnulte gi cu consecinle benefice. dir-r experienla
trecutului. Mai nrr-rlt. am constat cd la nivelul mentalr,rlui rural
luctual. in cea nrai male parte a lui, este prezervatf, o stare de
of-erit cu generozitate'. orcline localci, echilibru contporlumenlul,
tut'nuiilttlc .soc'io-c'ultttrttld, continuilutc t'omunilurd, ontenie,
tr trl ottttnt ie lir nc'! i o ru | d ctc.
Desigur. aceste rezultate trebr.rie infelese ca avAnd valori
;rrcvarlentc. derivale cle ansarmblul ale vietii sategti traditionale gi nu
ca rcalizhri absc'rlr-rte la nivelul f-iecirui comunitar. Ruralii actuali
compara in mod curent calitalile realitalii pe care o trdiesc cu cele
llxate in reprezentarea colectivd despre satul nealterat de
r.noclernitate qi cu imaginea idilica (de foarte multe ori) conturata in
r,echile legende. povestiri ori in anrintirile selective gi reziduale ale
batrinilor.
noastre lc cunosc in nrod direct sau despre care afld din diverse
surse de infbrmare. li se par achizilii strict conten'lporane gi, deci,
imposibil ca ele sa fi existat in contextul sittrafional tradilional.
'['otodati.
ei av lcnelinlu dc u usot'iu indcptirlureo de ntodelul soc'irt-
t'trlttrrul trudilionul c'u clintinuorcu polcnliulului lor exislen!ictl:
panrAntul - ca principal mi.iloc de prodLrc!ie - a devenit insuf-rcient
irr raport cu numhrul populaliei; religia nu ntai are influenta gi fbrfa
ordonatoare de altadata; n-rediLrl natural este deosebit de poluat gi
cauzeaz.ra degradarea starii de sdnf,tate a locuitorilor; moravttrile
l-rizeazd degdnlarea intrucAt nu mai existd teama de stigrnatizare;
clepender-rta satului lala de ora$ este prea mare: hibridarea continui
a sdteanului plin receptivitate excesivd a acestuia fald de
l'enomenele nrondene: desconsiderarea qi cl-riar laicizarea
sdrb6torilor relisioase s.a.m.d.
i43
 Dumilru STAN
Sociolttgin rurulul ui trodilionul romftnesc
co'tinr-rtur u'ei astfer cre enumerdr-i este. cu siguranfi,
mai larg qi ne conduce la o concruzie. care. oriidt 'ar mult de infruntat uu-r paianjen monstruos. .. "'.
surprinzdtoare. este verificabila: ce(t mat mrt.e
fi de Sindromul micSordrii progresive este general-uman gi
parre ct ,s,ituatiilrtr provoacd o reacfie fireasci. de conservare a stdrii detinute la un
inclezirubile din .s'ttfttl c'()nrcr?tpor(tn esre urn.t(tre(r
ubundontit.ii, voire nronrent dat pentru a nu ajunge intr-o ipostazd gi mai degradata. in
.s'utt nettoire, u motlelului tr.uditi,rul
cle ttictlci. De pilde. ruralii care cazul sdtenilor actuali, micgorarea ganselor existenfiale ,,pe zi ce
reu$esc sd se inrpuni i. i'rpre.iurdrire aricre
ale prezenturui trece" trebuie inleleasi din doul perspective: fie ca pierdere de
c..sicle'ir cir ar li pLrtr-rt a.iu.ge la succese nrult mai insemnate
ar 1i bencfrciat .lc elenrentele tradilionale ale sistem,lui
dacd obilitati - in sensul cd nu mai stdpAnesc structr.rrile culturrii
social, iar tradilionale (tehnologia economic[, medicafia. metebrologia etc.).
cei care e;;ueazd in cremersurire ror. apr.eciaza cd nu
ar fi ajuns fie ca dintinucu'e o capacitiitii de e rdspunde e/icient la
niciodati in asernenea stdri defh',,orabile daci societatea
ror ar mai tnultiturlinea de prohleme Si dis.funclii noi; in prima variantd, satenii
fi pastrat din pdrghiile existentiale prenroderne.
sunt din ce in ce mai vulnerabili. intrucAt nu izbutesc sd depdEeasc[
Desprc .''arii de astazi pLrtcnr spune cd reproduc.
atitr'rcli'al q;i rre'tal. un paradox: pe dc o partc
i' pran dificultiti care in perioada premodernd comportau solulii accesibile
au nostargia fafr de tr-rturor comunitarilor, iar in cea de a doua se simt neputinciopi
schema tradifionari cre gi regreti arterarea acesteia, iar pe de
deoarece numdrul rezolvdrilor pe care trebuie sa le gdseascd este
altd parte nu resping 'iatr inovatiile gi nu revin, decit in parte, la mr-rlt prea mare gi, mai ales, nu existd ,,caztJti precedente",
componentele curturii tradifionare pe care re
apreciaz d atitde murt. suficiente pentru a institui o reguld de rezolvare.
Acest paradox. clevine mai ugor cre i'1eres dacd
aperarn ra Starea et-ectiva de inf-erioritate Ei iminenta inf-eriorizarii
ceea ce spLlne. in nrocl p. Bruck'er: ..pe acopeiigr-rl
cabine de vapor- u' bdrbat 'retafbric. Lrnei l-au fdcut pe sdtean sI adopte un comportament filistin Ei, deci, sd
st6 la soare. Deodata un var de spuma il
pdstreze ceea ce este (stra)vechi ir-r cultrua de apartenenfi, atdt timp
lo'egte. il acopera cLr picdt'ri de apa. ii rasr in piere
placLrta de fur'icaturi. El se
o senzatie cAt acesta ii garanteazd, vn nivel minim de reugitd existenliala. in
$terge. fira sa clea n.,are ;;il; acelagi timp, comunitarul rural nu reftrzd, innoirea, cocheteazf, cu ea
intd'rplarii. Pufin mai t6r'zir,r, uaga ae seami cd a scdzut
cativa dacd intuiegte prin aceasta o cregtere a ganselor lui de viala. Totugi,
centimet'i. Medicur consultant ii face un exarnerr
compret, nu orice inovatie presupule riscuri. perturbari de diferite genuri.
descopcra o anomarie. mdrtu'segte ci i,rt.l.g. onrul
contrnud s6'ici
profunzimi qi pentru a atenua gocurile provocate de acestea, elementele
se micqoreze pe zi ce trece. Fiirrfere 'u din.ir.r"rur rui se cr-rltr,rrii tradilionale sunt pdstrate ca sfrttctut'i potenlial-ulile, chiar gi in
mdresc... El se micgoreazd lira'rila, ajunge cAt
o plpr-r;a. cdt un cazul celor mai pufin conservatoare comr-uritali gi societlti.
soldat. de plunrb- p6na se trezegtc in tata p.oi.i.i
pisoi d'agala; preschirnbat .ca'cr firi.i. un Pdna la glsirea variantelor superlative de acfiune qi
in tigru cu ochi inrenqi,.or. i,rtinde spr. pdr-rd la implenrentarea lor in confinutul curent al faptelor gi
el o laba cu gheare ascutite. Mai t6rziu. ascLurs
in piv'iga casei. are
' P. Bruckner, Tentalia inocenlei, Editura Nernira, 1998, p. I| .

J+1
 Dumitru STAN
Soc'ittkryiu rurul ul ui trudigionul roniinesc
comportamentelor sociale, fondur tradilional
al oricdrei curturi Lucrarea noastri se adreseaz[ in special acestor categorii
indeplinepte o funcfie salvatoare pentru cd reproduce
reactiv seria socio-profesionale gi. in general. nesdtenilor actuali, care evalueazi
cadrelor normaritdlii socio-curturare. Aga se intAmprd
gi in cazur lLrrnea satr,rlr-ri cu superficialitate: fac reguli defavorabile privitoare
'scrtultri. uc'rtrul: proble'rere gi disfunctiile sociale din interiorul
acestrria tind sa fle rezolvate dupa ntoclelul la viala rurald pomind de Ia experienfe personale nereugite, ii
rrutlilionul (asistare cticheteazi pe sdteni ca needucafi pentru simplurl fapt cd acegtia au
socialh spontand. respectarea or
rea$ezarea ierarhica a acestei insr parcurs mai pu{ine trepte de qcolaritate. fac din relativLrl confort
locale. apelul disperat urban Lrn argument pentru a-qi atribui o superficialitate vanitoasa gi
la ve(
netd fati de starea materiald din rnedir.rl rural. asociazd pr.r[initatea
orientarea activitetjlor. specifi ce i
anotimpurilor. de presiunea unor datini institutiilor sategti cu prinritivismul etc.
Ei obiceiuri etc.). ln acclagi tinrp. nu neg.fun {apturl cd ne-am proiectat lucrarea
PAna cd'd satur actuar va iegi crin starea de crizd in care
alla (la l-cl ca intregLrl sistcr.r social ronr6nesc) gi pdna
se gAndindr-r-ne gi la cdt de bine ar fi ca descrierile, explicafiile noastre
ca'd
sdte'ii sd fie apropriate cognitiv de ingiEi locditorii rurali. In acest sens,
vo' dobd'di din abilitatea naturald cle a imbina inovafia gi
'ou la fondul cultural
confbrnrismul. recursul ne-am raportat la trei categorii de sateni care, in prezent, sunt
al satului tradilional lelativ r,rgor de ider-rtificat.
trebuie apreciat ca o reac{ie obiectiva. pentru ca
acest recurs sd a. Slteni filourbani sau urbano-centriqti. Acegtia sunt
genereze o reechilibrare reard, de durat5. gi
nu doar una admiratori ai oragelor, iar motivele nemigrarii lor in mediul urban
conjuncturald, se imprme ca actorii rurari din
zirere noastre si sunt. ir-r primul rdnd. de ordin material: irnposibilitatea procurarii
cunoascd in detalir cum a fost satul tradifio'al,
iar i' urma unei runei locr-rinfe. insuficienla veniturilor, nesigr"rran!a locurilor de
cunoa;teri col'ecle sa decida asLlpra a ccea ce nreritd
a fi valorizat. muncd etc. Dacd nu relr$esc sd pdrdseasc[ spaliul rural. atunci ei
repus in func{iLrne clin mogtenirea culturald.
De aseurenea, toli cei care pot inlltrenfa sau ajr-rta in incearcd sd imprumute sau sd irnite modelul rezidenfial urban.
fel..modul de viata ciin mediul r,rar (ne gdndim
vreun Aceastd orientare rdzbate din rnodul in care iSi construiesc
politicieni. sociologi, biroc'a(i g.a.), credenr cd ar
ri guvernanti, loctrinfele, din fbrrnulele lingvistice pe care le utrlizeazd. din
trebui sd se atitr"rdinile pe care le aLr fafi de dif-erite sitr-ratii. din imbracdrnintea
informeze i' legaturd cu antecedentere tradilionale
ale acestuia; in pe care o poarta. din tehnologiile Ia care recLu'g pentrLl a-gi lucra
caz contrar. politicienii riscd sd fie co'siderali demagogi,
guvernanlir lasa impresia ca nu cunosc deloc pirndntr"rl. din pref-erinfa pentru ocLrpafii neagricole g.a.m.d. Se
realitatea sau cd strhdr,riesc sa ob{ina micar pentru copiii lor flxarea rezidenliald in
acfioneazd fE'a sd lind cont de voirfa ceror guver'ali,
iar sociologii oraqe gi. in acest scop. sprijind continuarea gcolarizarii acestora in
se afu'dd in teorii axate, de reguld. asupra nrodului
,,cur1 al-trebui institufiile urbane de invd{arndnt qi le cultivd aspira{ia spre mediul
sd fie" socirtatea qi nu asupra cailor prin care
aceasta ar iegi dintr_ citadin. pornind de la premisa cd numai in acesta pot deveni
ttn impas fr"rnclional.
personalitdfi sau. oricum. pot evita egecurile funclionale.
346
347
 Dumitru STAN
Sociologit rurul ului trotlitionul romfrnesc
Pe ansamblu, cu cdt satenii ajung la
o bazdcomunitarS mai :upravieluire gi, implicit. un motiv pentru o ,,erernd retnloarcere".
redusd (dirninuarea cantitativd
reducerea numdrului rudelor in s Formand marea masd a hrmii sategti gi exersdnd cu folos jocul
superficiald a relafiei de rudenie alternativelor, ei conduc la echilibrarea gi reechilibrarea sistemului
social rulal intr-un ritm mult mai lent decat cel constatat in lumea
oragului.
ah-rlui gi cu at6t mai mult fac din
c. Srteni traditionaligti. Reprezintd, probabil, cea mai micd
ctivd ale existenfei lor. parte a locuitorilor satelor actuale romdnegti. Trdiesc intr-o
pi/sau ambivalenti. Despre ruralii lldelitate totald fafa de bisericd, respectd toate sdrbdtorile, evitd
isd anterior se mai poat; spune cd ciependenla fagd de ceea ce este modern gi, mai mult, sunt
au o pondere numeric^d micd, dar gi cd sunt
deosebit de hotarafi.
motiva{i. perseverenli h alegerea urmarirea
Ei scopurui ror. cei mai
mulli dintre sdtenii actuali se afld.
o parte ar accepta oferta cult
reproducerea modelr"rlui cultural nri
altd parte trdiesc cu teama cA nu por
gi' mai mult. cd ar plltea pierde .."u .. Lrnarea unor realitdli greu de contracarat precum situarea satului
,,de bine, de rdu,, tradilia le
garanteazd la r,rn niver. minimal. Dispunerea
majoritalii sateniror in
aserrenea situalii ambivalente este, finalme'L,
rodnica. Facem
aceastd afirmafie gd'dindu-ne la faptur
ca indecizia ror in adoptarea
inovafiilor nu este altceva decdt prudenld fireasca
variante noi de acfiune; cle asemenea, credem
in fulu uno. conrruritalilor. dificLrltatea satenilor de a realiza comunicarea cu alte
cd atunci cand ei au comunitdli gi de a prelua din cultura acestora etc.
suficiente arqllmente favorabire cooptarii
de elemente curturare noi. Pentru primele doud categorii de actori rurali contemporani,
teze ceea ce este deja cunoagterea modelului tradilional de existen{a este avantajoasd
nzdlor. satenii de acest pentru cd reprezintd o alternativa viabila in orice imprejurare . Filo-
ali. sunt deschigi spre trrbunii. de pilda. la fel ca locuitorii propriu-zigi ai oragului, atunci
ceea ce Ie propune rnediur
acesta etc.
urbar ;:liltttJJ::;:lf ::
in esenla. acegtia rimdn, totugi, atagafi modurui de viafd
tradif ional intrr-rcdt fac din tratritie cel pr.rtin o sursd
tre mai repede decdt urbano-centriqtii intrucat nu sunt marcati de
348
349
 Dumitru STAN
Socitilogiu runil ului trotlilionul romilnesc
pre-iudecafi in a apela la confinuturire acestnia. Mai mult, ei adu'd,
Apadzrr. ..meriti sd incerc'm" sd cnnoa$tem gi sd apricarn
in timp- o experie'fd destul de bogatd i' privi'fa reraliei'deficitare
lirrnrele traclilio.ale de curturd gi civirizatie.
cu factorii gi de fieca* dati reuEesc aplanarea egecurui moderate inderung de
'rodernitdtii generatii de actori rurari pentru cd .,nu avem
prin reveniri la paradig'ra tradilionald a stabilitdfii socio-culturale. 'ultc chiar dacd ceea
pierdut".
nimic de
Lucrarea noastri ar putea fi utira acestoi doLra ce oblinem din astfel de clemersuri nu
categorii de concordd cu instituirire expectan{eror noastre,
sateni. in sensur cd ar constitui u'indemn i'prus ne afrdnr, totupi, in
ca ei sd recurga. caqtig - cel putin in planul cunoagterii.
fEra renrugcdri. la ceea ce re-au risat i.aintagii
ca mogte.ire. cu arte Acelora care, actualmente, rcfuzd. cLl indArjire sd
cur,'inte. ales in nromentele critice actuale pe care re se
'rai traver.seazd rapofieze la mediul rr-rral gi la tradiliile acestuia
satul ronrduesc- orice incercare de genur cerei rearizate le spunem doar
de noi, i-ar atat: nu alr cllm sd iasa de sub actiunea ceror
i'drepta pe site'i spre o concruzie di'amizatoare: trei p.in.ipii gi, deci.
problemele gi disfuncfiire sociare nu trebuie
rezorvrrile ra nu pot si nu devind beneficiarii unor structuri qi functii
agteptate din afara descinse din satul tradifional romf,nesc.
comunitrtii rurale, iar prima cale de contracarare rezonabilr
a
acestor dificultiti ar fi valorizarea fondului
cultural traditional.
cdt privegte cea de a treia categode de rwali, rratriti.naristii,
rd'dLrrile noastre sunt. uneori. adnrirative fala
de acegtia
sd le si'terizitt't in urniatoarea sLrgestle: nu trebuie fi
on, ur.u
sr se simtr
stigmatizafi qi nici st'njeni{i p.nt.u opfiunea ror,
iar fafi de
ceilalti actori ai spatiurui nafionar nu trebuie si
sentimentur inferioritrfii deoar.ece tofi acegtia
aibi
sunt, saLl devin,
intr-o oal'ccare mhsurd, traditionaligti.
Pentru cei care neagd predispunerea reziduald
a omului cdtre
t.adifionalizarea'ietii rLri. re arnintirn principiile
.,termodinamicii
spiritr-rl'i" proplrse de constanti' Noicar') gi re sugera,;
in mod congtient:
;;i. aprice

a) nu putem decdt cdEtiga;

b) nu avem nimic de pierclut:
c) merit[ sd incercirn.

"' c Noica, ll'rtclerur curtut'ur err.ope(tn, Editura Humanitas,

I993, p. r6g.

350
351