Fizica construcţiilor
Determinarea iluminatului natural în încăperile de locuit
(calculele luminotehnice)
Îndrumar metodic
Chişinău
U.T.M.
2007
Îndrumarul metodic conţine metode de elaborare a
calculelor luminotehnice. Are un caracter practic şi conţine
materialul necesar proiectării iluminării naturale în clădirile de
locuit.
Întreaga lucrare, inclusiv exemplele date, ţine seama de
ultimele prevederi cuprinse în actele normative în vigoare.
De asemenea, sunt indicate materialele care urmează a fi
consultate în vederea unor probleme speciale cum ar fi: legi,
standarde, normative, proiecte etc.
Îndrumarul metodic este destinat proiectanţilor, arhitecţilor,
studenţilor specialităţii 2401 Arhitectura cu forma de învăţământ la
zi şi cu frecvenţă redusă.
______________________________________________________
Bun de tipar 16.01.07 Formatul hârtiei 60×84
Hârtie ofset. Tirpar RISO Tirajul 100 ex.
Coli de tipar 2,0 Comanda nr. 12
U.T.M., 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168
Secţia Redactare şi Editare a U.T.M.
2068, Chişinău, str. Studenţilor 9/9
© U.T.M.,2007
2
PREFAŢĂ
Executarea numeroaselor lucrări de sistematizare a
localităţilor urbane trebuie să asigure condiţii superioare de igienă,
de viaţă şi de odihnă precum şi exigente condiţii vizuale de muncă,
concomitent cu un consum raţional de energie şi costuri optime de
investiţie şi exploatare.
Iluminarea localităţilor şi a construcţiilor pun în faţa
proiectanţilor numeroase probleme majore, ca de exemplu alegerea
judicioasă a terenurilor pentru localităţi, stabilirea unor rapoarte
optime între distanţa şi înălţimea volumelor pentru ansamblurile de
construcţii, un regim favorabil de lumină naturală sau artificială în
încăperi, cu bune condiţii de igienă şi sănătate, aplicarea riguroasă
a regulilor de exploatare şi întreţinere a clădirilor şi a instalaţiilor
de iluminat, o distribuire cantitativ uniformă a luminii naturale şi
artificiale, conform nevoilor cerute de viaţă şi muncă, o calitate
corespunzătoare a acestora etc.
Prezentul curs pune la dispoziţia tuturor celor interesaţi
strictul necesar de cunoştinţe asupra metodelor de calcul,
instrucţiunilor şi dispoziţiilor în vigoare, pentru rezolvarea
problemelor de iluminat natural şi artificial, eliminând pe cît posibil
formulările teoretice complicate.
Se expun în mod succint numai metodele curente de calcul,
utilizate în ţara noastră, pentru construcţiile civile şi de producţie.
De asemenea, se dau grafice şi tabele pentru diferite soluţii de
iluminare naturală realizate prin goluri, în pereţii şi acoperişurile
halelor industriale, parter şi etajate, corespunzător diferitelor
sisteme constructive tipizate, precum şi pentru iluminatul artificial.
Aceste tabele, întocmite pe baza metodelor utilizate în ţara
noastră, uşurează determinarea valorilor totale de iluminare
naturală şi artificială, fără a mai fi nevoie de desene, calcule
laborioase sau căutări în diverse normative, manuale etc.
Autorii
3
CUPRINS:
PREFAŢĂ ___________________________________________ 3
1. NOŢIUNI GENERALE ______________________________ 5
1.1. Sursa luminii naturale_________________________________ 5
1.2. Lumina solară directă _________________________________ 5
1.3. Lumina difuză _______________________________________ 6
1.4. Reflexia luminii ______________________________________ 6
1.5. Climat luminos_______________________________________ 7
2. COEFICIENTUL ILUMINĂRII NATURALE ___________ 8
2.1. Componentele iluminării naturale _______________________ 8
2.2. Iluminarea interioară pe planul de lucru ________________ 10
2.3. Normarea iluminării naturale _________________________ 11
3. CALCULUL COEFICIENTULUI DE ILUMINARE
NATURALĂ (C.I.N.) _________________________________ 11
3.1. Calculului prealabil a suprafeţelor golurilor de lumină ____ 11
3.2. Calculul coeficientului de iluminare naturală ____________ 12
3.3. Metoda de determinare C.I.N. prin calcul _______________ 15
3.4. Determinarea numărului de raze cu ajutorul diagramei
Daniliuc _______________________________________________ 16
4. EXEMPLE DE CALCUL A ILUMINĂRII NATURALE _ 18
4.1. Calculul prealabil a suprafeţei golului de fereastră ________ 18
4.2. Calculul C.I.N. real în încăperea de locuit _______________ 22
4.3.Determinăm C.I.N. în cazul construcţiei unei clădiri _______ 24
BIBLIOGRAFIE _____________________________________ 28
ANEXA 1 ___________________________________________ 29
ANEXA 2 ___________________________________________ 29
4
1. NOŢIUNI GENERALE
Eint
en = 100% , (2.1)
Eext
unde: Eint - valoarea iluminării naturale în punct examinat ;
Eext - iluminarea naturală exterioară.
8
Fig.2.1. Schema reflectărilor de la suprafeţe
Iluminarea directă, ca rezultat al pătrunderii radiaţiei
vizibile prin golurile de lumină, depinde de transparenţa vitrajelor,
şi de unghiul de vizibilitate al cerului din fiecare punct al încăperii.
Transparenţa vitrajelor este determinată de calitatea
materialelor şi de condiţiile de exploatare, depunerile de praf,
condensarea vaporilor etc., diminuând considerabil cantitatea de
lumină, ce ajunge în încăpere.
Unghiul de vizibilitate a cerului depinde la rândul său de
mai mulţi factori, cum ar fi: prezenţa unor obstacole, forma şi
poziţia golului, grosimea peretelui etc.
Astfel, ferestrele înalte dau o mai bună penetrare luminii
faţă de cele joase, fragmentate, oferă o distribuire a luminii directe
mai puţin uniformă faţă de cele continui, iar ferestrele plasate pe
pereţii adiacenţi dau o penetrare bună şi reduc strălucirea.
Iluminarea produsă de reflexia luminii pe suprafeţele
interioare este determinată de natura şi culoarea finisajelor
interioare, respectiv de coeficienţii de reflexie ai pereţilor,
tavanului, pardoselii, care au valori cu atât mai mari, cu cât se
folosesc culori mai deschise.
Iluminarea produsă de reflexia luminii pe suprafaţa
clădirilor învecinate depinde de distanţa între clădiri şi de
9
caracteristicile de reflexie a luminii materialelor, cu care sunt
finisate faţadele.
Iluminarea produsă de lumina reflectată pe terenul
înconjurător depinde de capacitatea de reflexie a acestuia, care se
regăseşte în valoarea „albedoului”.
Albedoul este mai mare pentru suprafeţe deschise la culoare
(beton, pavaje din piatră...) şi mai redus în cazul suprafeţelor de
culoare închisă (teren agricol, vegetaţie...). În valoarea totală a
iluminării naturale, ponderea ultimilor două componente, având ca
sursă lumina reflectată de clădiri şi de terenul înconjurător, este
foarte mică în raport cu iluminarea directă şi cea rezultată din
reflexii interioare.
10
2.3. Normarea iluminării naturale
3. CALCULUL COEFICIENTULUI DE
ILUMINARE NATURALĂ (C.I.N.)
11
τ 0 - coeficientul de trecere a fluxului de lumină, conform
formulei:
τ 0 = τ 1τ 2τ 3τ 4τ 5 , (3.2)
13
Coeficientul geometric de iluminare naturală se determină
cu ajutorul diagramelor Daniliuc I ţi II după formula:
ε l = 0.01(n1n2 ) , (3.4)
unde: n1 – numărul de raze din diagrama Daniliuc I, ce trec prin
fereastră până la punctul de calcul din încăpere în
secţiunea transversală, de la bolta cerească;
n2 - numărul de raze din diagrama Daniliuc II, ce trec prin
fereastră până la punctul de calcul din încăpere, în
planul încăperii, de la bolta cerească.
15
corespunzătoare dimensiunilor uzuale ale planurilor şi secţiunilor
clădirilor.
Cu graficul I se determină, pe secţiune, numărul de părţi
unitare b pe direcţia meridianelor (numărul de raze care trec prin
marginile orizontale ale golului de lumină — buiandrug şi glaf), iar
cu graficul II, pe plan, se măsoară numărul de părţi unitare h pe
direcţia paralelelor (numărul de raze cuprinse între părţile laterale
ale golului de lumină).
16
Fig.3.2. Aplicarea diagramelor I şi II Daniliuc
17
4. EXEMPLE DE CALCUL A ILUMINĂRII
NATURALE
18
2. Determinăm valoarea coeficienţilor m şi c pentru or.
Chişinău situat în zona climaterică IV (conform hărţii climatului
luminos CSI des.1, pag. 18), conform tab.4 şi tab.5
20
lc 4,94
Calculăm raportul = = 0,83 .
B 5,94
unde: lc - distanţa de la punctul de calcul până la peretele portant
exterior
B - adâncimii încăperii;
lî 4, 07
Calculăm raportul = = 0, 69 .
B 5,94
unde: lî - lungimea încăperii, fig. 4.3;
B - adâncimii încăperii, fig.4.3.
Coeficientul r1 = 2,85
22
Fig.4.4 . Secţiunea 1-1 încăperii examinate
25
Deoarece, culoarea faţadei conform proiectului corespunde
coloanei trei din tab.36 valoarea coeficientului R = 0, 2925
(determinată prin metoda interpolării liniare).
0, 6
ecl = (0,3 ⋅ 0, 75 + 0,315 ⋅ 0,31)2,85 ⋅ = 0, 46% . (4.16)
1, 2
unde: Q = 22o , conform tab.35 q = 0, 75 ;
ε l = 0, 01(1,5 ⋅ 20) = 0,30 → n1 = 1,5 , n2 = 20
ε cl = 0, 01(1, 7 ⋅18,5) = 0,315 → n1/ = 1, 7 , n2/ = 18,5
15 ⋅ 6,34 4 ⋅ 6,34
R = 0,31 → Z1 = = 3,96 ; Z 2 = = 0, 79
(7 + 6,34)1,8 (7 + 6,34)2, 4
27
BIBLIOGRAFIE
1. Н. М. Гусев. Основы строительной физики. - Москва,
Стройиздат: 1975 г.
2. СНиП II-4-79. Естественное и искусственное освещение.–
Москва, Стройиздат: 1980 г.
3. Архитектура гражданских и промышленных зданий. Том
II. Основы проектирования. - Москва, Стройиздат: 1976 г.
4. ГОССТРОЙ СССР НAУЧНО–ИССЛЕДОВАТЕЛЬСКИЙ
ИНСТИТУТ СТРОИТЕЛЬНОЙ ФИЗИКИ. НИИСФ.
Естественное освещение и инсоляция зданий
(нормирование, расчеты и проектирование). Стройиздат.
Москва, 1968 г.
5. Gr. Vasilescu, M. Mierliţă. Iluminarea naturală şi artificială la
clădirile civile şi de producţie. Editura tehnică. Bucureşti,
1984.
28
ANEXA 1
ANEXA 2
29
Fizica construcţiilor
Îndrumar metodic
Alcătuitori: V. Ivanov
L. Ivanov
______________________________________________________
Bun de tipar 16.01.07 Formatul hârtiei 60×84
Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 100 ex.
Coli de tipar 2,0 Comanda nr. 12
U.T.M., 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168
Secţia Redactare şi Editare a U.T.M.
2068, Chişinău, str. Studenţilor, 9/9
30