Anda di halaman 1dari 84

J

LITERATURA DE ANTICIPAŢIE

laborator s.f.
VEDERE IN
m
SPAŢIU
ipoteze extraordinare

BIOLASER
meridian s.f.
I. IPOTEZE EXTRAORDINARE
Constantin Cozmiuc şi Viorel Abrudan — Enigma
arderilor spontane

II. LABORATOR S.F.


Dănuţ Ungureanu — Prin pulberea de aripi ... 4
Paul Eugen Banciu — Vedere din spaţiu 7
Marcel Luca — Dresorul de brygi 10
Constantin Cozmiuc — II aşteptăm pe Khron ... 11
Cristian Lăzărescu — Casa dintre tei 13
GyOrffy GyOrgy — Lumea din fereastra mea ... 14
Silviu Genescu — Imagini dintr-o lume î n d e p ă r ­
tată 17
Ovidiu Pecican — Intr-o lumină roşiatică 21
Dumitru Sandu — Cenuşă 22
Minai Alexandru — In 'august 24
C U P R I N S Dorin Davideanu — VInătorii 26
Lucian Vasile Szabo — Lampaglul 31

III. A L T E R N A T I V E
Mircea Crăciun — Utopie şi „utopic" 34
GyOrffy GyOrgy — Logica antipului 35
Daniel Viphi — înfăptuirile cosmice, temporale şi
terestre ale literaturii lui Mircea Oprită ... 36
Horia Aramă — Anticipaţia şi teatrul 39
Ştefan Buzărnescu — U n nou univers noetic ? ... 40
Votcu Da vid — Literatura ştlinţlfico-fantasticâ ro­
manească — o reevaluare umanistă necesară 42

IV. MERIDIAN S.F.


Robert Sheckley —- Femeia perfectă (traducere
de Tudor Beşuan) 46
Armen Sagatelean — Steaua (traducere de M a ­
rin Bucă) 47
Robert A. Heinlein — Voi, zombilor (traducere de
T u d o r Beşuan, Constantin Cozmiuc şi Dorin
Davideanu) 48
Puskas Imre — Cucul (traducere d e Gyflrffy
Gydrgy) 53
Mihail Kagarllţki — Numărul de atracţie (tradu­
cere de Marin Bucă) 54

V. OPINII
Lucian Ionică — Antologii şi culegeri S.F 55
Lucian Vasile Szabâ — Aspecte 56
Elena Negură — Insolit şi paradoxal 57
Constantin Cozmiuc — Totul e posibil 59
GyOrffy GyOrgy — Un univers In armură 60
Cornel Secu — Două evenimente 60

VI. UMOR S.F.


Laurenţiu Cerneţ — CInd veţi primi premiul Nobel ? 62
Dorin Davideanu — O aventura cu Victor Tiblă 68
Silviu Genescu — Houston, avem o problemă ! 64
Traian Urdea şi Dorin Davideanu — Actualitatea
ştiinţifică pe glob 65

COLECTIVUL DE REDACŢIE VII. DEBUT S.F.


Simona Pap — Greşeala sau Viaţa ca o bandă
desenată 66
Adrian Chifu — Casa printre nori, omul printre
T U D O R BEŞJJAN, Ş T E F A N B U Z A R N E S C U .
stele • 5 8

CONSTANTIN COZMIUC, DORIN DAVIDEA-


N U . S I L V I U GENESCU. E L E N A G H I Ţ A , L U ­ VIII. MIGROSGOP $
C I A N IONICA. CORNEL SECU (COORDONA­ Splridon Ccrbu — Aversă cu antologii 69
TOR). L U C I A N VASILE SZABO. Ioan Tudor Făgeţanu — Maturizare precoce 70

GRAFICA : GHEORGHE VALEANU I X . PE S 6 U R T "DESPRE PROZA SCURTA


Ovidiu Pecican ... • 71
COPERTI : IONEL NISTOR
Lucian Ionică ... . 71
MACHETARE Şl TEHNOREDACTARE : GyOrffy GyOrgy ... . 72
Constantin Cozmiuc 72
EDUARD GIESSER
Traian Urdea ... . 73
ADRESA CLUBULUI „ H E L I O N " : Str. Pa­ Viorel Marineasa 73
ris, nr. 1. tel. 3 67 31. C P . 1900, T i m i ş o a r a X. 1TINERARII
P R E Ţ U L : 12 L E I
X. ITINERARIl 74

I.P.B.T. — 1640/1987
CASA UNIVERSITARILOR TIMIŞOARA

magazin
al clubului
de anticipaţie
•*« •*« ••a
•*•> % • •*>

Timişoara

Iunie, 1 9 8 7
M« : : : : . OTES
IPOTEZE

Enigma arderilor spontane


Dintre toate catastrofele care a- calcinut al unei contese. P e r e ţ i i ca­ e n i g m a creşte dacă adăugăm a m ă ­
meninţa fiinţa umanii, combustia merei slnt acoperiţi cu o depunere nuntul că această e n e r g i e este capa­
spontană r ă m i n e cea m a i enigmatică groasă d e grăsime. I n S.U.A. este gă­ bilă să carbonizeze conţinutul unei
prin caracterul ei personal si legată sită o f e m e i e calcinată in condiţii c a m e r e . Cu toate acestea doar cor­
după cit se pare d e om, căci n i c i ­ similare, in 1885, c a p u l acesteia fiind pul uman este afectat. T e o r i a c o m ­
odată nu a fost observată la a n i m a l e . redus la dimensiunea unei mingi d e bustiei a l c o o l i c e datează din sec. 17—
A p a r e e x t r e m d e rar. In toate zonele tenis. T o t In S.U.A., in Illinois, ală­ 18 : „Doi nobili — afirmă un raport
g e o g r a f i c e şi fără a se putea trasa turi de o f e m e i e calcinată este găsit — au murit după ce au băut sufo-
un numitor c o m u n I n t r e v i c t i m e . soţul acesteia, f e r m i e r , asfixiat de cindu-se cu flăcările ce le-au ieşit
Despre ce este v o r b a ? I n c o n ­ gazele degajate in cursul arderii. cu violenţă din stomac".
diţii necunoscute corpul uman se Scriitori ca Z o l a , M a r r y a t , M e l - U n e o r i arderea pare iniţiată d i n ­
a p r i n d e şi a r d e in citeva zeci d e se­ v i 1 le, d e Quincey şi Dickens au cu­ afară, ca în cazul unui z u g r a v p a r i ­
cunde fără a afecta o b i e c t e l e din j u r . noscut arest f e n o m e n , ultimul fiind zian care, în 1851, se ambiţionase să
A d e s e a chiar hainele sint puţin atinse impresionat de moartea contesei mănînce o l u m i n a r e aprinsă. N ă z b i -
cu toate că restul organismului este Cornelia di B a n d i In 1763, moarte tia 1-a costat viaţa ; „abia a intro­
calcinat, o dovadă In plus pentru ar­ al cărei ecou 11 I n t i l n i m in „ M a r i l e dus-o in gură cind a scos un ţipat
gumentul că sursa p r o v i n e din inte­ speranţe". uşor şi dintre buze i-a ieşit o flacără
rior. Dacă mai adăugăm şi a m ă n u n ­ P r o f e s o r u l James H a m i l t o n de la albăstruie. Intr-o jumătate de oră ca­
tul macabru că la a r d e r e a unui c o r p departamentul de matematică al uni­ pul şi porţiunea superioară a trun­
craniul d e obicei e x p l o d e a z ă , in t i m p versităţii din N a s h v i l l e p a r e să f i e chiului au fost carbonizate in între­
ce v i c t i m e l e a r d e r i l o r spontane au unicul o m care a reuşit să stingă o gime. Focul nu s-a stins pină cind din
in general resturile calcinate reduse aprindere spontană. In 1835. I n t r - o el nu a mai rămas declt un pumn de
ca dimensiune, nu facem declt să zi a simţit o d u r e r e ascuţită In p i ­ cenuşă". A l t e cazuri cu martori : L a
subliniem caracterul total necunoscut ciorul sting şi d u d s-a aplecat a ză­ Chelmsford ( A n g l i a ) , în plin bal, o
al mecanismului combustiei. rit cu stupoare o flacără, lungă de f e m e i e se a p r i n d e brusc, degajind o
M e d i c i i legişti cunosc, desigur, o 10 c m . scinteind puternic. A l o v i t - o căldură insuportabilă ce făcea i m ­
serie d e cazuri d e această natură. dar fără rezultat, reuşind Insă s-o posibilă orice încercare de a o salva.
Coronerul londonez G a v i n Thurston stingă prin presare eu mina. In N o r f o l k Broads (1938) M a r y C a r -
scria in 19G1, intr-un n u m ă r din P u ţ i a i i martori oculari citaţi penter ia foc fără nici un motiv
„ M e d i c o - L e g a l Journal", că : „există descriu flacăra ca semănfnd cu cea aparent, intr-o barcă, in faţa soţului
cazuri in care corpul uman arde In dezvoltată d e a p r i n d e r e a alcoolului. şi a copiilor. I n jurul ei, nimic nu
propria sa substanţă, fără carburant D e fapt s-a crezut adesea că arderea a fost atins d e foc.
extern, şi in care se poate observa spontană este datorată aprinderii a l ­
O v ă d u v a de 68 de ani care trăia
o remarcabilă lipsă a pagubelor in coolului in corp, in ciuda faptului eâ
mediul înconjurător, chiar printre fenomenul este imposibil, energia la L o n d r a . Euphemia Johnson, este
obiectivele inflamabile". calorică necesară combustiei cor­ găsită calcinată, fără ca hainele să-i

C e l e mai vechi cazuri atestate pului uman fiind cu mult prea mare fie atinse d e „focul interior* . Se mai
4

datează din secolul t r e c u t I n 1860, pentru a putea p r o v e n i «le la citeva citează o serie de cazuri in Franţa,
la Cesene, Italia, este găsit corpul sute de g r a m e d e alcool. De fapt din care unul în care o f e m e i e este

2
III i . n i \ — magaziu al clubului de anticipaţie
Ipoteze extraordinare

găsita arsă în cameră cu uşa încu­


iată p e dinăuntru. Uneori in încă­
perea unde s-a produs d r a m a t i c u l eve­
niment, persistă un m i r o s ciudat,
un fum albăstrui deschis.
Cel mai ciudat caz s-a petrecut
Insă In 1938 ,In ziua d e 7 a p r i l i e . I n
nordul A n g l i e i , l a U p t o n - b y - C h e s t e r ,
este găsit corpul unui şofer George
T u r n e r redus la cenuşă, in cabina
unii maşini. L i n g ă el, p e banchetă,
se afla un bidon cu benzină. In a c e ­
eaşi zi la N i j m e g e n , i n Olanda, este
găsit calcinat in maşină W i l l e m ten
Bruik. In 19(36 este descoperit un alt
< a/, la aceeaşi dată; 7 aprilie, pe
bordul unui v a s „Ulrich", In largul
Opaiţelor engleze. C e l e tiei localizări
sint situate in v i r f u r i l e unul triunghi
isoscel cu v i r f u l i n Chester. Cu toate
acestea, trebuie m e n ţ i o n a t că m o a r ­
tea lui G e o r g e T u r n e r n u este î n r e ­
gistrată nicăieri i a r vasul „Ulrich"
nu figurează in registrele companiei
Lloyd.

P a r a d o x a l , a r d e r e a spontană r ă -
m î n e unul din cele mai puţin stu­
diate f e n o m e n e . Singura observaţie,
c a r e Insă este departe d e a aduce o
e x p l i c a ţ i e plauzibilă, a p a r ţ i n e lui L i -
vingston Gearhart, c a r e a avut cu­
riozitatea şi răbdarea să a d u n e d a t e
d» spre cimpul magnetic al p ă m i n t u -
lui (de la o b s e r v a t o a r e l e din întreaga
l u m e ) , a p l i r i n d u - i o scală d e la 0 la
2 (in c a r e 2 corespunde cu furtuna
m a g n e t i c ă ) şi a constatat că un nu­
măr de şase cazuri de aprindere
spontană sint plasate î n puncte ca­
racterizate printr-o creştere puter­
nică a magnetismului terestru in
m o m e n t e l e respective. Singura c o n -
i luzie pe care o putem trage este că,
după Francis Hitching, schimbarea
l hapului magnetic p r o v o a c ă o d e z i n ­
tegrau- . lumi. ă cu efect t e r m i c loca­
lizat

Aiderea spontană aminteşte de


..tap.is i i nţă de e n e r g i e vitală
N u este e x c l u s ca secretul să fie BIBLIOGRAFIE
după concepţia indiană, asemănă­
ascuns în aşa-numitele „reacţii bio-
toare < U energia electrică. „Tapas" L. P a u w e l s şi G . Breton „Histoires
nucleure de joasă energie", deocam­
IM.ate fi concentrată. însă acest l u ­ magiques de l'hlstoire de France"
dată doar i p o t e t k e . deşi există clteva
cru • -
ulos căci ameninţă să A l b i n M i c h e l . P a r i s 1977.
i c-latari — din p ă c a t e încă neconfir­
J'ind izbucneşte, ea Fr. H i t c h i n g „The World Atlas of
mate. A c c e l e r a r e a accidentală a unei Mysterles", P a n Books, London
tlrupunge şi topeşte orice rezistentu"'.
astfel d e reacţii, ducînd parţial la un 1979.
In Tibet i e p a r e că se cunoaşte o L. Soucck „Bănuiala unei umbre".
proces asemănător cu o reacţie în
tehnică de degajare a acestei călduri A l b a t r o s , Bucureşti 1984.
lanţ, ar putea fi responsabilă d e ar­
interne, numită aki „tumo", prin H . Z i m m e r „Introducere in c i r i l i r a -
d e r i l e spontane. Acestea ar putea fi
procedee stâpliute d«* aşa-numiţii fiu şi arta indiană", Meridiane,
văzute drept posibile surse d e e n e r ­
„ rea pa". Stăpinind „(urna , -
aceşti Bucureşti, 1983.
gie, dacă procesul ar putea fi r e p r o ­
..respa" pot. In plină iarnă tibetanâ,
dus — o reacţie e x o t e r m ă nucleară, Constantin Cozmiuc
la minus 40 ('. v i u.u. e cîteva cear­
fără deşeuri r a d i o a c t i v e . . . şi Viorel Abrudan
şafuri ude cu care se înfăşoară.

3 U E L I O N - magazin al clubului de anticipaţie


7*

Prin p u l b e r e a d e aripi
ZIUA ininuit înaintea mea tija suplă a răzuitoarei a simţit
p o a t e ceva în aerul din p r e a j m a transformatoarelor. A
F r a t e l e mai m i c F e o d o r nu a v e a habar nici măcar lăsat, chiar la încheietura minerului î n g ă l b e n i t de su­
despre musca Bu. A aflat cînd sub asprimea călduţă a d o a r e a m i i n i i , un semn ciudat cu care nu m i - a m bătut
p a l m e i cu care ar fi dorit să strivească vietatea şi-a capul nici măcar un minut întreg.
găsit perna obrazului sfîrtecată şi plină de singe. F r a t e l e mai nuc F e o d o r s-a o p r i t suspinind lingă
— F e d i , a m ris îngrijorat, eşti m a i nebun declt p l a t f o r m a d e bet^n a staţiei. Şedea crăcănai acolo şi
r e g e l e nostru I V i n o m a i a p r o a p e să-ţi vorbesc ! din cînd in cînd lovea cu capătul ascuţit a l răzuitoarei
Era un muscoi m a r e , bătrin, cu toracele strălucind bulgării multicolori de licheni şi cochilii g o a l e ce creş­
v e r d e ca iarba. P a l m a fratelui m a i m i c F e o d o r a p r o a p e teau cu anii in carnea cenuşie a p i l o n i l o r . Capul îl l ă ­
câ-1 dăduse gata, biziia subţirel şi poticnit in v r e m e ce sase mult p e spate. C i n d a m ajuns lingă e l gifiiud, a m
se rotea bezmetic, fluturlnd j a l n i c o aripă strimbă. A r ­ ridicat şi eu ochii. Cerul începuse să p r i n d ă scamă d e
m u r a minusculă, carapacea, pe care m a m a natură le-a nori.
m i g ă l i t - o tuturor celor din n e a m u l său, ii scăpase d e C r e d că erau cu totul v r e o suta. C e i care izbutiseră
data asta viaţa. Ca şi a r m e l e tăioase şi abia v i z i b i l e să se prindă bine de i z o l a t o r i i d e porţelan ori d e ieşi­
cu ochiul liber. turile cu vei moţăiau ameţiţi dindu-şi ochii peste cap
— H e i , P e p e , a i n g ă i m a t F e d i , ce tot spui acolo ? uri d e ci te ori, Înghesuiţi d e v i e r m u i a l a celorlalţi, a co­
A m ris din nou scurt şi c a m strimb căci nu a v e a m lor v e n i ţ i mai tirziu, reuşeau să fure o înghiţitură de
v r e m e de el. A m îngenuncheat in colbul drumului si- aer.
iindu-1 să facă la fel şi să tacă. După aproape o oră d e S p i n ă r i l e şi picioarele t r e m u r a u v i z i b i l sub p o v a r a
rugăminţi şi scuze, e x c e l e n ţ a sa şi-a luat zborul dis- s e m e n i l o r mai puţin norocoşi ce nu-şi pierduseră tncfl
preţuindu-ne din inalturi. îşi m a i venise in f i r e , ai lui speranţa că se v o r apropia m a i m u l t d e inima caldă
aveau să-1 pună de-a binelea p e picioare. E r a m bat­ a traiului. A c o l o se zuenguiau curenţi d e inducţie in
j o c o r i ţ i dar iertaţi şi o r i c u m ştiam că nu se Înălţase stare să trezească şi un m o r t şi lor tocmai asia le
bine deasupra capetelor n e v r e d n i c e şi ne şi uitase. A ş a trebuia. D e asta aveau n e v o i e .
atrat muştele v e r z i Bu. M a i slabii de inger, care nu se putuseră ţine ca
— Scumpule, a m spus într-o doară, era să dăm l u m e a in timpul nopţii, că fusese şi frig al dracului in
d e d r a c u ' ! Să nu mai faci asta niciodată i noaptea aia, ori care veniseră tirziu de lot, cind nu tiăâi
S o a r e l e era acum o j u m ă t a t e de fruct de l ă m i i . e r a loc să arunci o p r i v i r e , zăceau iniinşi p e betonul
M-ain aplecat şi a m apucat cu dreapta minerul side­ incâ j i l a v , ne/vintat de bălaia soarelui. Dinspre ei nu
fiu a l răzuitoarei m e l e . C u stingă î-am aruncat-o frate­ răzbătea nimic, nici m ă c a r o a d i e r e , un tremur, ceva,
lui mai mic F e o d o r p e a lui şi el a prins-o n e i n d e m i -
natic taman d e la capătul cu clrlig tăios. A m crezut n a r e l e şifermoarele
carcasele înţepeniseră de-a binelea şi dincolo de buzu­
multifuncţionale p i i p i i a un i e i de
aură mortală. N i c i că ne-ani m a i aruncat p r i v i r i l e
că o să pleznesc de atita ris. F e d i se supără rareori.
A ris şi el. înăuntrul costumelor.
— H a i să ne a p u c ă m de treabă, hai să î n c e p e m „ I i d ă m drumul ? " m-a întrebat din p r i v i r i Fedi.
odată, zicea printre sughiţuri şi ochii ii străluceau. „ h dam d r u m u l " i-am răspuns pe p o t r i v ă .
A m pornit-o cu r ă z u i t o a r e l e pe umăr spre g i t u i - A m icnii amindoi săltind răzuitoarele de pe umăr
tura p e care o f a c e v a l e a puţin înainte de a pătrunde şi n e - a m apucat de treabă. Eu mă mişcăm binişo; p e n ­
In oraş. P l a t f o r m a sură d e beton a staţiei d e transior- tru Virata mea iar F e d i ae descurca şi e l cum p u t e a
m a r e aci sălta, aci cobora, aseun/indu-se p r i v i r i l o r Mi-1 dăduseră de ucenic abia cu o săplămlnă in urma.
noastre in spatele c o a m e l o r vei/;, p r e l u n g i , nenumă­ D e v o i n i c nu mă puieani p l i n g e ca nu e şi cu tonte
astea a obosit mai repede decit m i n e .
Fedi
rate. Părea că nu ne m a i a p r o p i e m odată d e ea.
P e la j u m ă t a t e a distanţei, s-a oprit şi m-a Ca să cureţi traful după o n o a p t e ca aia care tre­
p r i v i t cu a d m i r a ţ i e . cuse iţi trebuie ceva fibră ori i n d e m i n u r e şi chestia asia
— A i a v u t dreptate, P e p e , cînd ai zis să mai aş­ nu o poţi căpăta decit odată cu scurgerea timpului.
teptăm o noapte. Acum ascultaţi:
Şi mi-a arătat cu v i r f u l răzuitoarei ciorchinele de Cind arunci tija p r e l u n g ă şi subţire a răzuitoarei
făpturi crescut p e barele de r ă c i r e a l e transformatoru­ ca să apuci cu capătul ascuut al clrligului o carapace,
lui. T r a f u l se vedea m i c de tot şi o a m e n i i d e acolo ca o lari la Început cu nepăsare, i n d i f e r e n t şi cam la î n ­
nişte Wobiţe, dar eu ştiam că o să a v e m d e trudit nu tâmplare căci In tahneş-balmcşul d e miini şi picioare
glumă. şi spinări de acolo a r trebui să fii o r b şi beat de al­
coolul regelui nostru ca să nu nimereşti undeva. Cu
— H a i , i-am zis scurt.
ţ o a l e astea, c e v a in subconştientul tău veghează să
A m mai urcat şi a m coborit o dată. Şi atunci a m
apuci bine ce ai apucat, căci a l t f e l s-ar putea ca ră/.ui-
auzit răsuflarea prelungă şi sincronizată a celor de
toarea să scape pe alături şi să te pomeneşti p e spate,
acolo şi mi s-a părut, ca d e fiecare dată, că a r fi un
printre ceilalţi. Necazul n u e prea m a r e , insă te f a c e
iz In aer. Dar ştiam că nu e nimic. N u m a i cel care a

i l E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie 4
L a b o r a t o r S. F.

să oboseşti mai repede. A s t a i s-a Intlmplat fratelui mai F e d i 1-a apucat d e un picior, dar m i e î m i venea
mic F e o d o r cu totul d e v r e o cinci sau şase o r i . să rid cînd m ă uitam c u m î l p r i v e ş t e tipul. M - a m a p l e ­
— H a i , băiatule, hai, i i spuneam fără să m ă uit cat şl a m v ă z u t că j o s p e p l a t f o r m ă începuse să alu­
spre el, o să ne prindă a m i a z a ! nece noaptea. N u mal mişca n i m e n i acolo In afara răz­
Şi el se ridica înjurlnd furios şi se repezea încă o boinicelor roiuri d e muşte v e r z i Bu. E x c e l e n ţ e l e lor b l -
dată ca un berbec. Era încă necopt. zîlau preocupate poposind In răstimpuri p e carapacele
După ce elrligul râzuitoarei şi-a făcut loc p r i n t r e obosite, ridieîndu-se Iarăşi. M i i . sute d e m i i , mişunau
plăcile v e r z i a l e costumului t r e b u i e să i m p r i m i tijei cu p e dinăuntrul lor, zăngănindu-si a r m u r i l e p e care ulti­
a m b e l e miini o m i ş c a r e d e rotaţie foarte rapidă. Aşs m e l e r a z e d e lumină l e prefăcuseră In tot atîţia licurici
eşti sigur că acum n-o să m a i alunece. ncastîmpăraţl.
— O a r e cit să f i e v r e m e a ? a zis Fedi suflind greu. — N u poţi r ă m î n e aici, a m zis b l l n d . H a i . închide
C e poţi să-i spui ? D ă d u s e m j o s mai b i n e d e trei­ ochii şi fii băiat cuminte !
zeci d e carapace d e căciulă şi curgea apa p e noi ca
după ploaie. D r e p t e că si s o a r e l e se căţârase chiar d e a ­
supra capetelor noastre fără să dea s e m n e că ar avea D I M I N E A Ţ X
de gind să mai coboare d e a c o l o .
Oţelul strălucitor al tijei cîntă mal g r o z a v decît cea D e dimineaţă toate erau la f e l ca înainte. F r a t e l e
mai g r o z a v ă strună şerpuind m a i g r o z a v decît cel mai mal m i c F e o d o r ciştigase e x p e r i e n ţ ă d e o z i . Eu î m i
grozav arcuş cînd opintindu-1 în carapacea v e r d e II curăţăm m i z g a d e p e ghete cu capătul ascuţit al râzui­
f • i să se arcuiască p r i m e j d i o s . P e urmă, după cum îţi toarei. Ş e d e a m amîndoi tolăniţi in Iarbă, la o a z v i r l i -
v i n e mai bine. îl tragi brusc sau 11 laşi să se destindă tură d e băţ d e p l a t f o r m a trafului. fiindcă musca v e r d e
In v o i a lui fără a părăsi o c l i p ă m î n e n d sidefiu care începuse să-şi orînduiască t r e b u r i l e p e acolo. îşi pu­
tl se zvîrcoleşte în p a l m e . Dacă 1-al scăpat, te poţi a l e g e nea ouăle sub acoperămîntul sigur al celor mai bine
<u un ochi scos ori sl mai rău. V i b r a ţ i i l e puternice c a r e de o sută de carapace.
iau naştere în trupul m l ă d i o s al râzuitoarei se transmit P e cînd n e p r e g ă t e a m să desfacem m e r i n d e l e a ră­
cnranacei străpunse f ă e î n d - o să alunece încet, apoi din sunat, la început încet d e tot, apoi din c e In c e mai
« e In ce mai r e p e d e . C e l c e trăieşte încă înăuntrul ei e tare, uruitul porcilor. A l a i u l s-a I v i t c e v a mai tlrziu,
de obicei nrea slăbit ca să se m a l poată î m p o t r i v i . . . defazat, mai Intii dublura i m a g i n i l o r , mai ştearsă, apoi
— M ă i . m ă i . a m zis înciudat. o r i g i n a l e l e . S e stirnise un nor uriaş, ca de c o l b , d a r nu
— Ce-l ? a făcut f r a t e l e mai m i c F e o d o r . era c o l b adevărat căci noaptea abia fugise, erau m i l i a r ­
Erau mai multl bătrini p r i n t r e cei p e care îi dă- d e l e d e aripi minuscule, s t r ă v e z i i , a l e sfintelor, n o b i ­
-'•îsem jos şl cîteva f e m e i . N u avuseseră destulă putere l e l o r muşte verzi Bu care-şi dăduseră gloriosul sfîrşit
ca să s e poată urca mai sus d e o l u n g i m e d e tijă, o r i in z i l e l e din urmă şi alte m i l i a r d e , a l e celor v i i ce-l î n ­
nu putuseră să răzbată d i n c o l o d e trupurile celor v e n i ţ i soţeau p e r e g e l e nostru nebun. F e d i rămăsese cu î m ­
mal d e v r e m e . A c u m suflau greu. sincronizat. în v r e m e bucătura In gură.
I carapaccle. lipsite d e adierea d e e n e r g i e ce î n v ă l u i a
tr.iful. mureau, erau p e j u m ă t a t e moarte, erau m o a r t e
de-a binelca, îşi p i e r d e a u elasticitatea v i e , sugru-
mlndu-i.
. . . p e urmă propteşti b i n e talpa cizmei şl răsuceşti
tija răzuitoanM in sen* i n v e r s . Dacă eşti v r e u n m o l î u
ori ai chef d e v o r b ă in v r e m e c e se răceşte carapacea.
•* d e rău. T i j a r ă m î n e prinsă a c o l o . î n t r e p l ă c i l e m o a r t e ,
• • î n ' r - o menghină, sl nu o dată se î n t i m p l ă ca l i n i i l e
fine d e sutură, c e dădeau carapacei, cit t i m p era încă
v i e . o m o b i l i t a t e e x t r a o r d i n a r ă , să se închidă hăcuind
oţelul.
— F i r - a r al dracului ! m i - a scăpat iarăşi.
F e d i s-a sprijinit în m i n e r u l a l b şi m-a p r i v i t Î n ­
trebător.
— Tl vezi p e ăla de sus d e tot ? O să a v e m d e l u ­
cru cu e l .
D a r pînă acolo a trebuit să d e s p r i n d e m tot m o r m a -
i u! d e indivizi care se uitau la noi înspăimîntaţi. fără
•»ă dea vreun semn că ar p r i c e p e c e se petrece. U m b r a
morţii îl umpluse d e întuneric. N e căţâram sl noi după
el r u m puteam. F r a t e l e mai m i c F e o d o r înjura din c e
in ce mal nrlt ori de cite ori trăgea cîte unul. Cădeau
ti t mai de sus p e p l a t f o r m ă , d a r n-aveau nici p e dracu*.
Carapacea moare atît d e r e p e d e că încă din a e r se p r e ­
face In ceva mai dur decît betonul.
Clnd soarele mai a v e a puţin pînă să asfinţească am
a j u n » sus d e tot.
Dumnezeu stie ce ş m e c h e r i i I n v î r t i s e ca să se r i ­
dice pln'i acolo. S e ţinea b i n e d e tot şi ştiam şi d e c c .
D« clnd luasem răzuitoarea în mină mal avusesem parte
de fTeo doi < i el, aşa că f u m a s e m trucul. Făcuse In aşa
fel Incit im (lle ce-l acopereau p i c i o a r e l e şl braţul sting
sa rigidizaseră separat lăstnd neatins t o t restul cârâ­
ia i u za asta a v e a m să t r u d i m din greu ca să-1
de/liplm d e ţn» Izolatorul d e porţelan, din îmbrăţişarea
pentru c a r e se luptase atît.
Clnd nm ajuns a p r o a p e d e el m - a m dat fără v o i e
Înapoi. A v e n p r i v i r e a l i m p e d e ca şl a mea sau a f r a ­
telui mal m i c Feodor. A v e a braţul drept l i b e r şi s-ar
fi putut folosi el ea să-mi facă m i z e r i i .
— C e vreţi ? a întrebat cu v o c e scăzută. N u c e r n i ­
mic. Stăteam aici liniştit.

5 H E L I O N — magazin a l c l u b u l u i de a n t i c i p a ţ i e
Laborator SI.

— N u te teme. a m zis, ei nici nu ne v ă d . aşa sîn- s-ar fi sinchisit nimeni de noi. A m început deci să ni-1
tem de neînsemnaţi. pasăm unul altuia plescăind pofticioşi.
Şi aşa şi era. N u v e z i fiecare frunză, fiecare piatră — Hai să ne dăm mai a p r o a p e , să v e d e m şi noi c e
pe lingă care calci. si cum. m-a înghiontit F e d i .
Erau trei porci, trei rimători de stele şi ca la v r e o
treizeci de cai, la urmă. un m e l c uriaş v e n e a greoi, cu — Să v e d e m ce ? m - a m mirat.
cochilia plină ochi cu d e - a l e gurii şi tot ce mai t r e b u i e — C u m se î m b a t ă jumătatea de o m a regelui nos­
pentru un popas. R e g e l e nostru ieşise la iarbă v e r d e tru şl apoi cealaltă, din stînga. aceea de muscă păroasă.
C u m aveau să treacă chiar p e sub nasul nostru, a m stat Cum se războiesc p e o tăviţă ase/ată dinaintea ochi­
mal d e p a r t e tolăniţi. lor lui. numai unul omenesc, cohorte de muşte v e r z i Bu,
P o r c i i stelelor, care, zice-se. au adus cale de atîtia ca să-i facă plăcere regelui nostru nebun şl să-1 î n v e ţ e
ani lumină c o n t e i n e r e l e conţinînd sămînţa din r a r e din tainele frumoase ale luptei. Cum face semn r e g e l e
ne-am tras, au trecut scuturîndu-şl şuncile l o r metalice. nostru să fie aleşi d i n t r e curteni aceia care au greşit,
Făceau un z g o m o t d e groază, căci îşi pierduseră mai ori nu-1 mai sint p e plac. Şi cum li se stoarce v l a g a
b i n e de jumătate din ajutaje. S-au î n v î r t i t , grohăind în carapacelor v i i din care nu mai pot ieşi singuri.
jurul trafului, a p r o a p e un sfert d e ceas. Piloţii numărau P e m i n e m-a pufnit rîsul.
din spatele hublourilor carapacele p e care le aliniasem
eu şi cu F e d i încă d e cu seară. P e urmă .au trecut m a i — P ă i . dacă le ştii toate astea, ce n e v o i e mal ai
departe. N u l e convenea locul. N u putuseră asoliza. să te dai mai a p r o a p e de ele ? P o a t e că ti-ar place şl
ţie un costum din acelea. V e z i că ele sint vii atîta t i m p
A u trecut călăreţii, frămintînd iarba nepăsători. Caii cît i se năzare regelui nostru să fie. Ele te apără de
lor a v e a u toţi pannşe verzi şi valtrapuri de staniol. Că­ orice cîtă v r e m e trăiesc, şi de boală şi de nesomn şl
lăreţii erau goi. P e urmă a trecut carul regelui nostru, d e muşcătura haină a gerului. Si de cea a lupului o r i
împins d e o s u m e d e n i e d e curteni. a duşmanului de m o a r t e . D a r după ce r e g e l e porunceşte
î n v r e m e a asta. fratele m a i m i c F e o d o r începuse să nu li se mai dea v o i e să se adape cu e n e r g i e de la
din nou cu Întrebările. I-am zis de o m i e d e ori că î n ­ izvoarele palatului său. e l e devin trebuincioase muştei
t r e b ă r i l e nu sint pentru oameni, dar el era prea tinăr verzi. Fa îsi pune ouăle acolo după ce, bineînţeles, eu
ca s-o priceapă. şi cu tine i-am dat jos d e pe traf pe cel ce v o i a u să-si
— P e p e . a făcut, dacă eu nu a m v o i e să terciuiesc mai lungească un pic zilele.
o gîză din astea scirboase care sint cu m i i l e pe aici, ea
de ce are v o i e să mă sicile p e m i n e ? F r a t e l e mai m i c F e o d o r s-a arătat convins dar nu
prea mulţumit. Eu ştiam că el a r fi v r u t î n t r - a d e v ă r să
D a r eu începusem să mănînc liniştit A l a i u l regelui
meargă n--olp si să se zhenguiască ori să rîdă ca pros­
se oprise totuşi în p r e a j m a staţiei d e transformatoare,
tul la bîziitul gros si incoerent al regelui nostru. A l ­
ceva mai încolo şi acum despachetau toate cele. P o r c i i
coolul d»n bidon îi trecuse lui In cap. în inimă şi In
stelelor se potoliseră.
oase. Cînd p o r n i stelelor, v e n î ţ i d e departe, din alte
— M ă n l n c ă . bă. ce tot vr<-i d e la mine ? a m zis cu ceruri, căzuseră p r i n t r e c o l i n e si conteinerele se spăr­
gura plină, p e urmă mi-a părut rău. U i t e cum stau lu­ seseră, amesteeînd î n t r e ele seminţele tuturor celor ce
crurile, f r ă ţ i o a r e : vieţuiesc în lumea noastră, nu se scrisese pentru fra­
Colbul, iarba, p i e t r e l e şi cochiliile m e l c i l o r pierduţi tele mai mic F e o d o r că ar nutea. peste mii d e ani, să
sînt ca să le poM călca in picioare. L a fel şi m i l i a r d e l e fie printre ăia care benchetuiau acum Ungă traf.
de aripi străvezii a l e muştei v e r z i moarte d e nu nrea — Si-apoi. am zis. poti oricînd să te duci p e - a c o l o
multă v r e m e . D a r asta e o cu totul altă p o v e s t e . Dea­ că doar ti-am spus. eşti asa d e neînsemnat Incit n-o
supra tuturor sînt cei o e care i-am dat aseară jos de să te vadă nimeni.
p e cutia călduţă a trafului. Deasupra lor sîntem noi.
Dar pe urmă a m m a i băut şi chiar, după o v r e m e ,
— Şi deasupra noastră ? a î n t r e b a t f r a t e l e mai m i c ne-am luptat puţin cu t i j e l e frumoase ale r ă z u i t o a r e -
F e o d o r orlnduind pe o năframă un numn de nuci. lor. **edi era v o i n i c si puternic, i a r eu mai î n d e m î n a -
M î n c a m nuci şi din cind în cînd sorbeam o î n g h i ­ tie. M - a m gîndit că parcă a m fi amindoi nişte r ă z b o i ­
ţitură d e ulei roşcat ca ierburile colinelor toamna. nici v i ţ e i i , mai ceva decît Bu. apoi nu m-am mai g î n ­
— Deasupra noastră. î - a m povăţuit, este calul î n ­ dit la n i m i c căci toate se strinseseră alandala la m i n e
v e l i t în staniol c a r e t e p o a t e strivi sub călcătura c o p i ­ sub ţeastă F r a t e l e mai m i c F e o d o r mi-a făcut cu cîr-
tei ghintuite dacă nu esti atent. Şi călăreţul gol care îi ligul ascuţit al răzuitoarei o tăietură piezişă pe frunte
mînuieste frîul. Si melcul cel m a r e care v i n e p e urmă si mi-a acoperit-o r î z î n d cu iarbă si a r i p i o a r e străvezii
cu cochilia plină ochi cu de-ale gurii. A p o i ceilalţi si — Gata. a strigat, nu mai pot. gata ! Gata !
deasupra tuturor e x c e l e n t a sa. sOnta muscă v e r d e Bu.
Stăteam amîndoi. eu şl cu fratele mat m i c F e o d o r .
P e s t e armura ei strălucitoare, chipul senin al regelui
nostru. Gata ! trîntiti în iarbă si alaiul regelui, tabăra lui toată, erau
acum un carusel m u l t i c o l o r c a r e se rotea din ce în ce
F r a t e l e mai m i c F e o d o r a sughiţat şi s-a apucat să mai repede în fata o c h i l o r noştri. Porcii stelelor dor­
mănlnce. Parcă se băteau f l ă m l n z î i la gura Iul. I a r eu meau, caii îsi suflecaseră v a l t r a p u r i l e de staniol ron-
obosisem v o r b i n d . tăindu-şi panasele. Sutele de mii de muşte v e r z i Bu
R e g e l e nostru poruncise să se facă muzică şî acum foşgăiau grijulii si cu credinţă pe trupurile a d o r m i t e ,
toată lumea din £.lai făcea muzică. Era un z g o m o t in­ al regelui si ale celor o sută de fecioare ale sale. R ă m ă ­
fernal. P e urmă el s-a declarat mulţumit. C u un semn seseră treji doar călăreţii goi. neclintiţi si cîteva ca­
a adus liniştea, tolănindu-se In jilţul asimetric de sti­ rapace care se înghesuiau să se caţere ne b a r e l e de ră­
clă v e r d e . O sută de fecioare l-au înconjurat unduin- c i r e si farfurioarele de porţelan ale trafului.
du-şi trupurile şi s-au aşezat cuminţi. C e l e care stă­ I a r eu. de la o v r e m e tot îl p r i v e a m pe F e d i . b l -
teau în partea jumătăţii d e o m a regelui nostru a r u n ­
cau din cînd In cînd cu flori ori î l stropeau cu p a r f u m ţîind din cap. şi el se scula, adică o i m a g i n e a lui se
din mici r e c i p i e n t e păstrate in căuşul palmei. C e l e l a l t e scula în picioare şi o alta răminea jos în iarbă, lingă
ungeau cu m i e r e g a l b e n ă m e m b r e l e jumătăţii de muscă, mine, beată ca şi m i n e . A p o i F e d i acela din picioare o
ori l u s t r u i . : cu blană de j d e r faţetele strălucitoare ale pornea grăbit spre tabăra a d o r m i t ă a regelui nostru.
ochiului.
P e urmă o altă i m a g i n e a lui se scula în p i c i o a r e şi o
— P e p e . a declarat f r a t e l e mai mic F e o d o r , mie pornea şi ea zorită într-acolo. Şi apoi o alta şi o alta
mi-ajunge. S i m t că pleznesc.
şi tot aşa. Eu ţineam răzuitoarea p e genunchi şi nu p u ­
A desprins de la cingătoare bidonul cu alcool p r i ­
team spune n i m i c .
m i t odată cu răzultoorea eu care îţi clştigi pîinea. Fu
l-am p r i v i t cam chiorls. dar pe urmă a m rîs căci ori­
cum în ziua aceea si în cea următoare e r a m liberi, nu Dănuţ Unpureanu

6
II E l i o N
— magazin a! c l u b u l u i d e anticipaţie
L a b o r a t o r S. F.

dacă-şi v ă d m u t r e l e p r e a des. uită unul de altul, de


parcă ar fi nişte m o b i l e c u n u m ă r de inventar. In fine,

Vedere în spaţiu ... ajunge la p r o b l e m a principală : Insula K h i n Hoa. îl


întreabă r e z e m î n d u - s e d e masa portarului, dacă a mai
auzit ceva . . . apoi, ridielnd tonul : „ D u m n e a t a stii că
poate ieşi d e aici u n conflict intercontinental?*...
îoachim este un funcţionar dintr-o m a r e institu­ Portarul se f a c e că nu pricepe, apoi că nici nu l-ar prea
ţie, iar Estera e sora lui, adică femeia din casă care-i redea şi m e r g e la v e c e u . cu gindul d e a zăbovi a c o l o
face curat şi-i spală, si-i d ă să m ă n l n c e . sl-i aduce ca­ nină la r e v e n i r e a curentului electric Stă cit stă. nu
feaua, la pat, . . . în fine, omul pe eare-1 tine p e lingă mal rezistă si se î n t o a r c e ciufulit strigindu-i d«* la c a ­
el pentru a-i fi m a m ă . soţie. soră. servitoare . . . pătul holului : „ D o m n u l e , eu n u fac politică !" . .
î n t r - o dimineaţă, in d r u m spre instituţia lui. l o a ­ î o a c h i m a răsfoit, î n t r e t i m o . o revistă ştiinţifică
r h i m se opreşte la un chioşc, cumpără un /iar şi pleacă uitată d e cineva o e masa portarului, ori lăsată acolo
mai departe. L u m e multă, cunoştinţe puţine, de parcă Pentru c ă posesorul ei o socotise prea grea pentru ba­
n-ar fi in oraşul lui. p r i n t r e oamenii cartierului său. rajul său. Stupoare. I n s n l - i K h i n H o a îi e**au dedicate
Se simte f o a r t e singur şi hotărăşte ca de a doua zi să două nagini. cu fo*oprafii a m ă n u n ţ i t e si cu f e l u r i t e
o ia cu e l şi p e Estera. mă ar pînă la t r a m v a i , cit să n-ecizări : era a c m r i t ă cu v e r d e a ţ ă , existau a n i m a l e ,
n

se v a d ă ieşit d i n t r e străinii aceia care. nu numai că deci nu putea fi v o r b a d e s p r e un vulcan Submarin c a r e


nu-1 cunosc, dar parcă nici nu-1 v ă d . T r a m v a i u l nu să fi născut insula p e s t e noapte, ci de un uscat existent
v i n e . aşa că î o a c h i m îşi desface ziarul, trece iute peste de-a pururi care. g r a ţ i e unui efect anarte. natural sau
p a g i n i l e din faţă şi se opreşte cu p r i v i r e a u n d e v a jos, creat de locuitorii ei. o făcuse imposibil d e reperat
la " l t i m a pagină : ..fn avfle Oceanului Indian, nu de­
Soseşte curentul, usa se poate deschide portarul,
parte dt> coastei" Antarcticii, a fost rcocrată o insulă
bucuros că scapă de i n d i v i d îi oferă revista Afari$.
htexixtentd ne vreo hartă a lumii. Insula a fost desco­
îoachim conriată că m'nge (ceea ce în v i s îndeamnă f i e
perită de unul dintre sateliţii Amcricii de Nord si de-
-dragoste*, f i e că a pictat p l a p u m a ) . Dar î o a c h i m nu e
rlarată. ca atare, aparţinind 1 .S.A
T
" Vine tram­
în vis. ci în sta*'a d e t r a m v a i si reciteşte text"1 din
vaiul, urcă. reciteşte ştirea de citeva ori. coboară, m e r ­
revista datată : 21 n o i e m b r i e ' . . . Se aşteaptă ca Estera
ge aţă spre un a ' t chioşc P e drum constată c ă plouă,
să fi cumpărat din v r e m e brad si să-1 f o e m ă d a t . P e n ­
deşi. citeva m i n u t e î n a i n t e era senin. î n t r e a b ă p e c i ­
tru că Cupă toate calculele, ar trebui să ajungă acasă
neva necunoscut cit e ceasul, i se răspunde : M i e r ­
fie în ajun de Crăciun, f i e d e R e v e l i o n .
curi ! Piăminc trăsnit pentru că stie foarte b i n e că d e
acasă plecase luni. Ia un a l t /Iar. citeşte : M I E R C U R I . In t r a m v a i nici o figură cunoscută, doar doi tineri
Se întreabă, firesc, ce se va fi Intîmplat cît t i m p fu­ c a r e discută desnre neobişnuitul „ r a i " apărut în Ocea­
sese In t r a m v a i , apoi. ca orice o m conştiincios, goneşte nul Indian, pentru c a r e va porni un război n i m i c i t o r
spre b i r o u să a f l e dacă a fost dat absent, căutat de între A m e r i c a . Asia şi Europa . . î o a c h i m se a p r o p i e
sefi sau chiar înlocuit din p o s t . . Totuşi, constată că de cel doi. ascultă şi se bucură că nu e singurul om
plnă la ODt mai e s t e v r e m e asa că omul răsfoieşte z i a ­ care îşi pune asemenea p r o b l e m e , singurul c a r are o e

rul. P e ultima d i n t r e pagini, jos. descoperă o altă ştire v i z i u n e globală asupra lumii, d a r nu Intră în v o r b ă
despre insula necunoscută căreia i se face S' o sumară L a staţia din dreptul lăptăriei. colţ cu chioşcul de
descriere a coastelor si reliefului, iar în final nota : ziare, coboară E senin si cald. D i n t r - o curiozitate cu
.. .. insula aparţine Europei, deoarece sateliţii ci au tntol e x p l i c a b i l ă cumpără o gazetă şi citeşte : 12 A P R I ­
rcupt să o investigheze in amănunt..." L I E , î n t o a r c e la ultima pagină s« v e d e orfana d i n t r e
ştirile citite. O întreabă ne oMosoărlţă. o f e m e i e grasă,
P r i n s cu totul d e ceea c e se scrie despre noul p ă - veşnic pornită î m p o t r i v a cititorilor ci. dacă a fost
mlnt. trece strada, se avîntă prin uşa glisantă a insti­ cumva pi,»epta ţn concediu.
tuţiei în c a r e lucra. îl salută din mers p e p o r t a r fării
să-i simtă răspunsul sec. urcă în lift împreună cu alt*
colegi care abia dacă-1 bagă în seamă. P e s t e umărul
unuia d i n t r e ei citeşte ne frontispiciul unui ziar : Vi­
neri, 26 octombrie... C u m . o c t o m b r i e , cînd la t i e i i r e ,
ceasul său e l e c t r o n i c Ii arătase clar : 12 A o r i l i e . . . în f i ­
ne, liftul opreşte. î o a c h i m coboară ultimul. îsi caută b i ­
roul, intră, se aşează la masa de lucru, controlează ser­
tarele . . . T o t u l e în ordine. Colegul din lift trece p e
lingă el citindu-şi ziarul ş i . d l n t r - o dată î o a c h i m v e d e
Io*, pe ultima pagină, fotografia unei insule. îl roagă
pe coleg ca după ce-si v a termina cititul să-i î m p r u ­
mute si lui ziarul pentru cîteva minute. C o l e g u l se
te, îl mai răsfoieşte o dată grăbit, apoi i-1 pune
pe birou . . A p a r e şeful de serviciu. îi c e r e lui î o a c h i m
un dosar. 1-1 dă O m u l pure amabil, singurul d i n t r e
toţi cu r a r e s-a î n t î l n i t în dimineaţa aceea (-lungă de
npro.ipe un a n " — îsi suunc î o a c h i m ) După ce pleacă
şeful, ia ziarul şi-1 întoarce di r e t la ultima pagină
t e : ..Insula Khin Hr>a, din Oceanul Indian, care
pAflftfl numele descnneiitorului său asiatic..." Rea­
pare şeful, discută c e v a în legătură cu d o s a r u ' p e
rare 1 primise, zîmbeşte. îi întinde mîna si pleacă, nu
înainte d e a-1 întreba de ce a rămas peste p r o g r a m u l
de serviciu. A b i a atunci descoperă omul că e singur
fn 1ntr#nira sală. Din usă. şeful II mai salută z î m b i n -
du-l într-un m o d ciudat, din c a r e nu se poate desluşi
Iron'a sau m i l a

î n ă c r i m coboară s c ă r i ' P . pentru că liftul. în afara


orelor de serviciu, este scos din folosinţă. T,a poartă
mal asteantâ o jumătate de oră. oînâ co sectorul In
care se află instituţia e c uniat din nou la sis'emul e n e r ­
getic, î n răga/i 1 acela s t ă de v o r b ă cu portarul d e s p r e
cîte se petrec In instituţia lor. despre oamenii care.

7 III I I O N — m a g a z i a al clubului de anticipaţie


L a b o r a t o r S. F.

— T e - a i tîmpit ? ! — i se replică — P ă i , nu tot v i n e dintr-o dată pasional — am luat chiar legătura


dumneata ai m a i Cumpărat un ziar de la m i n e acu-s cu cei d e acolo. Cum să-ţi spun, I o a c h i m e , e o treabă
douăzeci d e m i n u t e ? de u m a n i t a t e . . . A m u r m ă r i t toate i n f o r m a ţ i i l e din
D i a l o g imposibil. Ioachim porneşte spre casă mai presă, a m v ă z u t f o t o g r a f i i l e şi într-o zi, ieri, parcă,
abătut ca înainte, h o t ă r l t să facă totul pentru a afla a m v o r b i t din nou cu e i . . . P r o b a b i l prin s a t e l i t . . .
cine slnt oamenii d e p e insulă. A c a s ă dă peste Estera I o a c h i m răsuflă uşurat, d a r nu-i strică bucuria, ci
măturlnd. aşa cum făcea p r o b a b i l în fiecare dimineaţă îl întreabă precipitat ce a n u m e au zis. Directorul îşi
in t i m p c e el era plecat la b i r o u . . . „ C e e cu d u m ­ pune geanta „ d i p l o m a t " jos, să aibă m i i n i l e libere, să-i
neata? • — zice f e m e i a . . . „ N u mă simt prea bine, am poată e x p l i c a întreaga t r a g e d i e a celor d e pe insulă.
dat telefon că azi nu m e r g la b i r o u " — răspunde b ă r ­ I n fine, se aude sunetul surd al uşii glisante, a p a r e
batul. Estera se opreşte din lucru şi. p l i n ă d e g r i j i , portarul apleeîndu-se pînă la pămînt : „Să trăiţi !'*
îi ia haina, geanta, apoi intră în dormitor să-i p r e g ă ­ Ioachim intră în urma şefului, urcă In lift şi ascultă
tească patul. în t i m p c e Ioachim bea o cafea dublă în relatarea celuilalt. A j u n g la etajul doi. povestea n e ­
faţa telefonului, străduindu-se să f o r m e z e unul d i n t r e terminată e continuată în biroul directorial. îşi depun
numerele revistei d e ştiinţă. Cit să n-apuce să se p r e ­ Ia î n t î m p l a r e fulgarinele, în v r e m e ce Ioachim t r e ­
zinte ca lumea, i se răspunde : buie să asculte i p o t e z e l e p l a u z i b i l e ale celuilalt, cum
— A l o ! . . . N o i sîntem chiar locuitor din i n ­ că, după nişte i n f o r m a ţ i i neconfirmate, unul dintre
sule ! . . . L a început tot fost bine, avut dou kinder. ca statele lumii („nu-ţi spui care, dragă I o a c h i m e . . . " )
familistele. M u n c a o r g a n i z a t şi m u l t linişte. Intr-un sapă un canal pe sub fundul oceanului pînă In m i j l o ­
zile, H a n s . k i n d e r mic. u m b l a t la aparat si stricat t o ­ cul Insulei pentru a o ocupa. După ce directorul îşi
t u l . . . A c u m sintem ca tot pamintean. Chin ca chin. epuizează resursele. Ioachim z i c e :
dar ajuns in ochi la lume. P ă c a t nu v e d e t z pe noi. — Ştiţi, am trei concedii restanţă şi aş v r e a , dacă
poate luatz un aşaport se v e n i t z se v e d e t z chit vas se poate, să-1 iau şi p e cel de anul acesta şi, dacă
oceanic, w e r m a c h t . submarin, elicopter, a v i o n , satelit nu e prea mult. aş v r e a să interveniţi să m i se dea
nu spun chit barca und m o t o r . . . ca la nebunii un paşaport. V r e a u să m e r g în insula aceea, să-i cu­
aia cu zircus. cum fost altundate K l u s s k y . . . Blitz z i . nosc pe oamenii d e acolo si, c î t pot. să-i ajut.
blitz n o a p t e . . . Caute tunur. b o m b e n . racheten und Directorul se face l i v i d , fără să-şi ia ochii d e la
neutron . . . s c h w e i t z e r e i ! . . . C e putem face ? ! Spart subalternul său c a r e aşteaptă să-1 audă urlînd ori
un vas d e p e t r o l e u m . stricat tot peşte. C e oheutat el zviriindu-1 p e uşă. I o a c h i m stă cabrat gata să ţîşnească
aici, nu ştiu ? . . . P o m şi f i o r cresc repede dar nu f a c e soro ieşire pentru a nu-şi periclita in prea m a r e măsură
fruct de. cum zice aia . . . s m o g . . . Căzut un avion slujba. C c ' ă l a l t d e v i n e din c e în ce mai trist a p o i :
transport săpun la un m i l e de t z e r m . făcut clăbuc chit — Şi m i e mi-a trecut asta prin cap. dar eu nu
c a s a . . . A n i m a l e cum capre, oi und şerpi şi alte fel. pot. sînt director, a m răspunderi . . . Dacă i-as snune
speriat de z g o m o t si intre singur in tzeava la p u s c r e aşa ceva şefului departamentului nostru cred că m-ar
se o m i r m N o i inche aşteotem salvator . . . Z g o m o t da afară urlînd : T r ă d ă t o r u l e ! V î n d u t u l e ! Ţ i - a i fă­
si t e - m r de zi cu n o a p t e . . . P r i m i t inche mult telefon, cut sumele In valută f o r t e si le-ai depus In seifurile
spus la totzi acels l u c m dar nu v e n i t inche nimeni să din Elveţia si-acum vrei să fugi ? ! . . . A f a r r r ă ! . . .
ajute cu ceva, n u m a i se v e d e . . . Dancheschen ! . . . Asa m i - a r z i c e . . . P e n t r u dumneata e m u l t m a i sim­
Ioachim pune năucit telefonul în furcă si se î n ­ plu. Eşti un funcţionar oarecare, secrete nu ştii.
dreaptă spre bucătărie să mai bea o cafea. Estera u m ­ şi-apoi cu un dosar d e î n g e r ca al d u m i t a l e . . . A m
blă după el cu p i j a m a l e l e In mină. O descoperă, v r e a să v i d ce pot f a c . . . A m să încerc chiar să scot o
să se certe, renunţă. O aşează într-un scaun cu gîndul d e l e g a ţ i e şi niscai b a n i . T e roc să mă crezi că în f e ­
să-i povestească totul ava cum a fost. dar femeia îl lul acela oş simţi si eu că m i - a m făcut datoria faţă
priveşte cu j a l e şi-1 i m p l o r ă să-şi ia p i j a m a l e l e şi să de umanitate. Fă-ţi cererea d e concediu. A c u m ţ i - o
intre In pat. şî semnez, treci pe la casierie să-ţi iei banii, iar mîine
dimineaţă să-mi dai un telefon să-ţi spun dacă a m
— N u p o t ! — îi răspunde răspirat — A m v r u t să
reuşit să r e z o l v cu p a ş a p o r t u l . . .
te iau cu m i n e . dar v ă d că esti o toantă care trăieşte
lăţită pe pămînt. fără să v a d ă n i m i c în afară d e ceea Toaehim îşi scrie cererea, i se aprobă pe loc. tr^ce
ce o Înconjoară O neghioabă care nu p r i c e p e ce î n ­ pe la casierie să-şl r i d i c e banii (la care i se adaugă
seamnă umanism planetar I.... şi o p r i m ă specială mai m a r e decît salariul iul pe un
P e ultima v o r b ă iese !n h-->l. sp îmbracă. îşi ia an). Coboară. In bolul d e la intrare e întîmpinat de
geanta şi porneşte spre staţie. T r e c e prin apropierea portar care se oferă să-i deschidă uşa. anoi, ne cînd
chioşcului, să mai v e r i f i c e o dată ziarele, v î n z ă t o a r e a traversează strada spre staţia d e t r a m v a i . îl aude
îl v e d e si-i strigă : „Ta m ă c a r o sută, că azi n-am no­ strlgtndu-i : ..Ştiţi, d o m n u l e I o a c h i m . a m auzit si eu
roc decît cu dumneata ! " î n t r e t i m p soseşte t r a m v a i u l , de oamenii aceia !" . . . C u un a e r d e vedetă, li răs­
urcă. găseşte an loc lingă fereastră, se aşează şi p r i ­ punde portarului peste u m ă r : „ B i n e . b i n e ! " . . . şi în
veşte afară obsedat d e mesajul t e l e f o n i c Se s i m t e n e ­ plin puseu d e tinereţe spi ritual-turi st . c ă si
;
tru-
putincios. ( S e v e d e ajuns în fata directorului său : pesr-umnnitară. cumpără două „ c i l - g u m - u r î pe care
M

Domnule, am trei concedii restanţă, as v r e a să m ă le v î r ă dintr-o dat.â în gură şi începe să le mestece


lăsaţi liber. ba. dacă s-ar putea să interveniţi să mi sp cu h î r ' i e cu tot. dispreţuindu-i laolaltă pe concetă­
e l i b e r e z e un paşaport pînă în insula K h i n H o a . . . . îl ţenii aceia care-1 ignoră p e r m a n e n t d a r îsi duc viata
v e d e pe acela arătîndu-i uşa cu degetul si-l aude : C a ­ ca nişte bieţi l i c u r i c i . . . se eîndise la altceva, dar
nalie v î n d u t ă capitalismului ! T r ă d ă t o r u l e ! . . . A i luat din p u d o a r e . . . în fine. certîndn-se pe la cozi pentru
legătura cu agenturi străine, ai depus bani în băncile un loc mai în faţă. adueîndu-si la acelaşi nivel de
Elveţiei şi-acu v r e i s-o întinzi ? ! L a puşcărie cu ti­ o r b e c ă i a U meschină întreaga f a m i l i e , plus r a m i f i c a ­
ne ! . . . C i n e să-1 poată lămuri că e v o r b a despre un ţiile Hin p r o v i n c i e pentru a da o lovitură capitală i n -
act de u m a n i t a r i s m ? C i n e să creadă ? dnstriei alimentare şi celorlalţi cetăţeni. Si. în a d e ­
v ă r , tramvaiul e ticsit d e necunoscuţi cu sacose, renţi
Coboară, trece strada si ajunge în fata uşii g l i ­ şi nervi, ciorovăindu-se pentru găurile din bilet, p e n ­
sante. D e d i n c o l o d e ea portarul îi e x p l i c ă p r i n s e m n e tru simplul fapt că au ajuns să stea faţă în faţă z e c e
râ e pauză de curent. î l întreabă, tot prin semne, rit minute.
e ceasul şi î se răspunde : sase şi c e v a . . . Se p l i m b ă
prin faţa instituţiei pînă cînd apare directorul şi. cum Acasă. Estera mătură holul, semn că e o altă d i ­
pana de c u r e n t n-a trecut încă. rămîn amîndoi să f u ­ mineaţă, cînd el a r fi trebuit să fie la serviciu. Cît
m e z e o ţigară sub portalul înalt al intrării unde n i n ­ re-1 v e d e . lasă totul baltă. îi iese în întîmpinare, îi
soarea nu se face simţită. D e s p r e femei nu se c a d e ia fulgarinul, geanta si-1 î n d e a m n ă spre d o r m i t o r . . .
să vorbească, aşa că Ioachim îl întreabă ceva de i n ­ (..La urma urmelor, îsi zice o m u l . sînt în concediu
sula K h i n Hoa. si azi pot să d o r m . M î i n e dimineaţă . . . nu, deseară
— A m aflat, cum să nu, — zice directorul şi d e ­ le mai dau un telefon celor d e pe insulă şi poate că

MILION — magazin al clubului de anticipaţie


L a b o r a t o r S. F.

m n n e . . . h e , h e . . .**) Se dezbracă, îşi ia p i j a m a l e l e iei ziare de la m i n e ? F O m u l se simte ruşinat, se


vărgate, v e r d e cu m o v , trece p e l a baie, apoi se v i r a întoarce, o ajută p e grăsană să-şi v i r e capul la loc
iu p a t Estera îi aduce un ceai cald cu biscuiţi d i e t e ­ impingindu-i fruntea cu a m i n d o u ă m i i n i l e , apoi, p e
tici, scrumiera Ş I un î n t r e g teanc de r e v i s t e de m o d ă cind începe să răsfoiască unul d i n t r e ziarele datate :
î m p r u m u t a t e d e la croitoreasă. Pleacă z i m b i a d u - I cu 12 aprilie, descoperă că p a l m e l e ii sînt stropite cu
multă compasiune. O m u l v r e a sâ-I fie adus telefonul singe. O v e d e pe chioşcăriţă abia răsuflînd, cu capul
ŞI revista. R e n u n ţ ă Ş I începe să răsfoiască. F e m e i , lăsat pe spate şi f a ţ a brăzdată d e şuviţe brune. V r e a
femei, f e m e i . U n a m a i artificială ca alta. T r e c e r e p e d e să şteargă faţa femeii cu nişte z i a r e , soseşte p r i m u l
peste m o d a d e t o a m n ă , iarnă, p r i m ă v a r ă , p e n t r u a tramvai, trece fârâ să oprească, d a r lumea reuşeşte
o p r i v i In tihnă cea d e v a r ă Ş I cu obstinaţie costumaţia să intre î n el. A r u n c ă z i a r e l e mototolite in geantă,
de ştrand. P i c i o a r e g o a l e , busturi g o a l e . . . lenjerie fuge spre al doilea t r a m v a i , dar i se închid uşile î n
intimă . . . Asta, da ! . . . I n cele din urmă o strigă pe nas. Porneşte p e j o s . . . I n t r - u n tirziu ajunge în d r e p ­
Kstera Ş I , pinu să I se stingă glasul, o Ş I v e d e sosind tul trecerii d e pietoni d e la instituţia sa, apoi i n lift
. o tava mare plină de bunătăţi. şi de acolo în biroul directorului.

— E p r i n z u l , — zice f e m e i a — ia-1 aici Ş I o d i h - — Şezi ! — spune acesta — Citind ziarul d e d i ­


-te. A i g r i j ă să nu se răcească ori s ă - Ş I b a g e b o ­ mineaţă m i - a m dat seama că a m procedat bine trans-
tul in farfurii n e v i n o v a t u l ăla de c î i a e . . . miţindu-ţi să te întorci cit mai r e p e d e . . .
— C a r e , cîine ? — întreabă Ioachim. Femeia — Dar, d o m n u l e director, n-am fost plecat d e -
pleacă, dar d i n d r u m I I arată cu m i n a spre taburetul cit pinâ acasă — zice I o a c h i m lipsit de umor.
din faţa o g l i n z i i . — A h a ! face o m u l Ş I p r i v e ş t e spre — Sigur, sigur — spune directorul privindu-1 n e ­
animal. C u un m i n i m d e fantezie descoperă că tabu­ încrezător cum îşi scoate banii din geantă şi-i arată
retul aduce cu un c î i n e , dar asta înseamnă că n o p ­ plicul repetînd : .intact I".
tiera e o capră, lustra e bananier, patul e locuinţa — A s t a e g r a v , continuă directorul, cine ţi-a su­
lacustră, c o v o r u l e iarba mişunind de i n s e c t e . . . . V a portat cheltuielile d e d r u m ? In fine, nu e treaba mea,
trebui să-şi facă din cearşafuri un c o r t . . . ( „ O FI e l , 0 să dai declaraţii a m ă n u n ţ i t e acolo unde t r e b u i e . . .
tavanul, — îşi zice o m u l — dar nu poţi să ştii niei- P i n â una alta citeşte a i c i . . . şi-i întinde ziarul la zi ;
i i cfnd are să p l o u ă . . . * ) Bucuria Î I cuprinde în­
1 omul v e d e ştirea : Ieri, 11 aprilie, forţele armate ale
treaga f i i n ţ ă Ş I , d u p ă ce izolează cîinele-taburet pe unei ţări sud-africane au efectuat o experienţă nu­
dulapul-stincă, îşi ridică cortul, apoi pune f a r f u r i i l e cleară de cea 10 mgt. asupra insulei Khin Hoa...
P T braţele lustrei-bananier, se culcă, se face că d o a r m e I o a c h i m se opreşte din citit.
>i. după puţină v r e m e se face că se trezeşte, urcă în — D a r e un genocid ! — zice — O monstruozitate !
:uer Ş I îşi ia pe rînd felurile d e m î n c a r e . I n cele — S e poate, — spune c e l ă l a l t — D e altfel era
din urmă, coboară c î i n e l e d e pe stincă să-I dea res­ singura soluţie p e n t r u a se r e z o l v a disputa dintre
turile In faţa o g l i n z i i - l a c ( „ e d r e p t C Ă stă pe v e r t i c a l ă , continente c a r e putea să d e g e n e r e z e în te m i r i ce m i ­
dar natura e t u totul i m p r e v i z i b i l ă ! " ) . . . C i n d , după nune de p e urma căreia să p i e r i m cu toţii. I n fine,
o oră, Estera se î n t o a r c e în cameră, f ă r ă să schiţeze nu mă interesează ce s-a î n t î m p l a t acolo, ci situaţia
un gest d e surpriză v â z i n d u - ş i soţul in cort Ş I f a r f u ­ dumitale, a fostului m e u angajat, pentru că trebuie
riile in j u r u l taburetului, le adună, ÎL întreabă dacă să t e i n f o r m e z că a m fost n e v o i t , sub presiunea a zeci
e mulţumit, dar I o a c h i m , în loc de răspuns, ţipă la de telefoane c a r e te i m p l i c a u i n felurite p o t l o g ă r i i ,
inclusiv în aceea cu a t e n t a t e l e la v i a ţ a tuturor chioş-
• .1 : „ S a t e l i t u l e ! E l i c o p t e r u l e ! A v i o n u l e ! S u b m a r i -
căriţelor din cartierul in care l o c u i e ş t i . . . z i c . . . (îşi
nule 1 N u mă m a i s p i o n a ! * . . . şi satelitul-Estera iese
4

aduce a m i n t e că în geanta lui I o a c h i m zărise nişte


. să trintească uşa.
ziare mototolite şi pătate cu s i n g e ) . . . z i c . . . ( d e v e n i
C e v a m a i tîrziu, I o a c h i m cere telefonul Ş I Estera mai g r a v ) a trebuit să te dau afară începînd cu data
1-1 aduce f o r m i n d d e j a numărul d e pe coperta revistei, de 15 a l e lui m a r t i e . P e n t r u restul p r o b l e m e l o r o să
la receptorul Ş I la celălalt capăt a l firului aude v o c e a fii chemat sâ dai e x p l i c a ţ i i . Cit p r i v e ş t e banii p e c a r e
ilarei directorului. î n c h i d e i m e d i a t . O î n t r e a b ă p e nu i-ai c h e l t u i t . . . iarăşi v a trebui sâ dai nişte e x p l i ­
Kstera ce n u m ă r f o r m a s e şi aceasta îi arată revista. caţii ! E doar n o r m a l . C i n e ţi-a plătit drumul ? . . .
Bărbatul f o r m e a z ă n u m ă r u l din nou : „Sărut mina, d o m ­
nul director este ? . . . V ă rog să-mi faceţi legătura . . .** I o a c h i m iese năucit, v r e a să ia liftul, dar e pattza
„Salut, d o m n u l e ! . . . Cum e v r e m e a p r i n emisfera de curent, aşa că urcă scările pînă la biroul său.
N U D L C Â ? ... T o t atltea e l i c o p t e r e , sateliţi ? . . . A m t r i - A c o l o dă de un tinăr care-1 p r i v e ş t e pieziş, totuşi
la dumneavoastră un o m . . . Dac-ă-1 Intilniţi acceptă să-1 lase să-şi ia lucrurile de prin s e r t a r e . . .
c u m v a spuneţi-I să se întoarcă acasă pentru că şi-a lese din b i r o u fără ca v r e u n u l dintre foştii lui colegi
depăşit cu o lună cele patru concedii şi sint n e v o i t . . . să-şi fi scos nasul d i n t r e hîrtii. Tn staţia d e t r a m v a i
ţiiţi... îşi dă seama că, deşi pana d e curent nu trecuse, uşa
glisantă era deschisă. I n t r a m v a i , p r i n t r e atitea chi­
. D a r d o m n u l e director, la telefon e I o a c h i m , în puri străine cite nu puteau să-şi i m a g i n e z e , a u d e v o r -
persoană, a c u m două o r e şi j u m ă t a t e e r a m în biroul bindu-se despre c r i m a a b o m i n a b i l ă făcută de o ţară
dumneavoastră şi abia m î i n e u r m a să v ă caut p e n - a f r i c a n ă . . . Deci era a d e v ă r a t totul.
itu i>.i a p o r t . . . V ă rog. faceţi un efort d-- meir.or.e.
Coboară la l â p t ă r i e , trece p e lingă chioşcul d e
sini Ioachim !**
ziare, coteşte spre strada lui. Departe, v e d e citeva i n d i ­
J > . i . D A . . . aşa-1 cheamă, deci l-aţi văzut. Să v i n ă catoare c a r e ţin la distanţă o masă de curioşi. S e
R E P E D E acasă !~ strecoară printre ci pînă la cordonul de soldaţi şi
Ioachim închide telefonul, I-1 dă nevestei, apoi îi v e d e că locuinţa lui a fost distrusă de un incendiu.
• •<• >.ă-l aducă hainele. I o a c h i m se î m b r a c ă , îşi ia o 1 se dă v o i e să se a p r o p i e . Din toată casa n-a mai
• •' «tetia. m :
pune cravata, il deranjează tabu- rămas decit o cameră — dormitorul. Doi b r a n c a d i e r i
M i n! m 1 dă la o p a r t e cu piciorul. F e m e i a se p r i n d e duc pe targa o fiinţă a c o p e r i t ă . „Estera F strigă o m u l .
i u mii.nle de urechi strigîndu-I disperată să nu mai T a r g a e v i r i t ă î n t r - o dubită c a r e porneşte i m e d i a t . . .
brutali/exc animalul pentru că ea nu-1 m a l poate Ioachim trece p r i n t r e p o m p i e r i i c a r e d ă r i m ă totul în
auri schelălăind. B a m a i mult, in timp ce-şi conduce jur încercând sâ găsească ceva. Uşa dormitorului e
bărbatul spre ieşire, il roagă să mai împuşte din pa- intactă.
pogalll, m a i m u ţ e l e urlătoare, şacalii, m o r s e l e şi pin­ Ioachim intră şi se baricadează. înăuntru totul e
guinii d e prin casă p e n t r u că ea, pur şi simplu, nu neatins. Omul ia telefonul şi formează numărul d i r e c ­
mal poate d o r m i d i n pricina lor. O m u l dă din umeri torului. „Sentinţa e clară, fără d r e p t de recurs, d o i ­
dar II p r o m i t e că la î n t o a r c e r e a r e să pună in func­ sprezece a n i " — aude. apoi pune telefonul In furcă.
ţiune aspiratorul de z g o m o t e . . . Se îmbracă în p i j a m a l e l e v ă r g a t e , v e r d e cu m o v , m î n -
I.a chioşcul d e ziare, femeia cea grasă abia Ş I gîie taburetul şi intră în cortul d i n mijlocul p a t u l u i . . .
s<oate capul pe ferestruică sâ-i s t r i g e : „ H e i , azi nu Paul Eugen Banciu

H E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie
L a b o r a t o r S. F.

Dresorul
care declanşa închiderea instantanee a trapei. B r y g u l
nu p ă r e a neliniştit, ci d i m p o t r i v ă , dînd ocol i n d i i sorii
sale transparente, işi rostogolea cu v i o i c i u n e trupul tu-
bular inundînd-o într-o cascadă de r e f l e x e roşii-pur-
purii.

de brygi
Ridicîndu-1 deasupra apei şi purtindu-1 apoi peste
solul arid spre n a v a spaţială, bolul translucid ii a m i n ­
tea lui U d o de ziua minunată din c o p i l ă r i e cind tatăl
său ii dăruise un m i c acvariu, in care un peştişor
exotic îşi ondula graţios fulgurantele-i aripioare aurii.
Lui Dorin Ţărău, pe care l-am visat D e pe flotorul p e care încălecase, M a t t e o gesti­
inghiţit de un... bryg. cula cu o mină, d i r i j î n d o orchestră imaginară şi
scanda refrenul ce dădea g l a s satisfacţiei sale d e p l i n e :
— Ciudate mai sint creaturile astea ! rosti M a t t e o ,
iar l a n n g o f o n u l transmise f i d e l tremurai glasului său „L-am prins ! E al meu !
in care se gliicea aceeaşi incintare ce-1 copleşise de L-am prins ! E al meu !"
cum ic* văzuse pentru intiia oară.
— I n t r - u d e v a r , sint f a s c i n a n t e . . . il aprobă U d o , Transportindu-şi captura in interiorul astronavei,
ca un ecou. cei doi fixară cu m a r e atenţie sfera de plastolit in
— P r i v e ş t e e x e m p l a r u l acela purpuriu, e p o a t e cel chingi şi briuri de protecţie î m p o t r i v a vibraţiilor, iar
mai atrăgător d i n t r e toate, arată M a t t e o spre b r y g u l peste puţin t i m p , în postul d e pilotaj, v e r i f i c a u m e t i ­
care, p a r c a m a i i u t e Oecit ceilalţi, işi rotea trupul c i ­ culos instrumentele de n a v i g a ţ i e şi m e c a n i s m e l e de
lindric, lung de v r e o trei m e t r i , e m i ţ i n d din v i r f u l propulsie în v e d e r e a decolării.
puzderiei d e f i l a m e n t e sclipiri d e un roşu viu, cati- I n t i m p ce aparatura se însufleţea progresiv, după
ielat. ce stărui cîteva clipe cu p r i v i r e a la feeria cromatică
A p e l e micului g o l i in care se zbenguiau neobiş­ ameţitoare care d o m n e a peste întinsul golfului cu
nuitele f i i n ţ e a c v a t i c e de p e K l o p l r a străluceau Intens, brygi, ce se zărea desluşit printr-un hublou, M a t t e o
uitr-o s i m i o a i e d e culori, spectaculoasă prin jocul m i ­ e x c l a m ă cu r e g r e t :
nunat al nuanţelor i n v i r t e j i l e intr-o perpetuă s d u r a - — Ştii, U d o , îmi p a r e rău că plec. A m să-mi aduc
bare. Sub cerul veşnic in amurg, p e p r o m o n t o r i u l a m i n t e întotdeauna d e locul ă s t a ! C r e d că mi-ar
inait, siluetele c e l o r doi b ă r b a ţ i se detaşau n e g r e şi place să-mi sfirşesc viaţa acolo, pe promontoriu, cu
iiidoase In salopetele l o r d e scafandru . . . ochii la a n i m a l e l e acestea m i n u n a t e . . .
M a t t e o şi U d o se aflau pe K l o p l r a de a p r o a p e o Cind în cele din urmă butonul de start fu apă­
săptămina. T i m p u l acesta a fost suficient pentru a-i sat cu hotărire în a l v e o l a sa, brygul cel purpuriu p ă ­
c o n v i n g e d e n e v e r o s i m i l a ei realitate. răsea pentru totdeauna K l o p t r a împreună cu răpitorii
K e i a t i v nucă, planeta alterna in proporţii o a r e c u m săi, pornind pe calea plină d e p r i m e j d i i care ducea
e g a l e uscatul cu apa, atmosfera rarefiata aducind m a i spre îndepărtatul P ă m î n t .
aproape noaptea spaţiului cosmic, cu l u m i n i l e cvasi-
i m o b i l e ale astrelor, i n t r e care Luyten, din al cărui — N u ştiu dacă îmi v o i scoate, pînă la urmă,
sistem făcea p a r t e , se detaşa ca un ochi strălucitor, banii investiţi în afacerea asta, spuse M a t t e o , cu gla­
aninat cu puţin deasupra o r i z o n t u l u i . . sul p l i n d e îngrijorare. In ultima v r e m e , Purpuriul
F ă r ă lanţuri d e munţi, platourile continentale se execută, pur şi simplu, fără elan schemele d e mişcare
întindeau la nesfirşit amplasindu-şi terasele g r a n i ­ învăţate. Parcă ar t r a g e chiulul !
tice, separate d e crevase adinei, într-un inedit j o c
geometric, fra.njurat la m a r g i n i de fiorduri ce le Î n ­
gemănau cu oceanul.
P r e t u t i n d e n i , nici un f e l de v e g e t a ţ i e , nici un
microorganism, nici o urmă de viaţă in afară d e . . .
brygi.
— N u înţeleg d e l o c , spuse M a t t e o , cu ce se hră­
nesc dacă se hrănesc c u m v a şi la urma u r m e i , nu
mi-e deloc clar cum au apărut in condiţiile a s t e a . . .
— P o a t e nici nu sint nişte animale, riscă U d o ,
dar celălalt i-o t ă i e s c u r t :
— L a dracu ! N - a r e importanţă ce sint şi de u n d e
vin. I m p o r t a n t e că sint aici, că sint inofensive şi d o ­
cile şi că eu v o i f i p r i m u l dresor d e brygi !
— Deci, mii ne m o n t ă m capcana. C r e a că le-ai
hotărit deja pentru cel roşu . . .
— E cel mai reuşit e x e m p l a r . Cu el dau lovitura !

A doua zi, cei doi asamblară cu i n d e m i n a r e


capcana sferică din plastolit transparent, o ecJiipară cu
flotoare propulsante şi o lansară la apa. U d o o dirija
din micul aparat d e z b o r ce plana fără z g o m o t la
joasă î n ă l ţ i m e , i a r M a t t e o , in e c h i p a m e n t subacvatic,
înota in dreptul trapei larg deschise.
B r y g i i se v î n z o l e a u d e z i n v o l ţ i în p r e a j m a p e r f i ­
dei instalaţii şi-1 ignorau cu desăvîrşire p e omul ce-i
îndepărta la început cu precauţie, apoi tot mai nete­
mător, in intenţia sa d e a pătrunde in mijlocul lor.
O r g i a d e culori f r e m ă t ă t o a r e îl învăluia p e M a t t e o ,
ameţindu-1. P a l m e l e a f l a t e î n contact d i r e c t cu m e ­
diul şi le simţea parcă m i n g i i a t e de graţioşii cili lu-
miniscenţi.
A j u n s in dreptul Purpuriului, il dirija lent, dar
cu fermitate, spre interiorul acvariului-capcană, după

11 1 I I II N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie 10
L a b o r a t o r S. F.

— Sâ nu se fi î m b o l n ă v i t ! A i zice, uneori, că e L u y t e n , soarele K l o p t r e i , strălucea indiferent, la


melancolii . . . işi d ă d u cu p ă r e r e a şi U d o . locul său, puţin deasupra orizontului.
î n t r - a d e v ă r . I n centrul vastului bazin, b r y g u l se Cercetindu-şi r e z e r v a d e o x i g e n , M a t t e o constată,
rotea lent, înconjurat d e o aură roşietică, p e fondul aproape cu indiferenţă, că mai a r e cam o oră şi ceva
căreia sclipirile p a l i d e ale f i l a m e n t e l o r luminiscente de v i a ţ ă înaintea sa. Se întinse p e stinca cenuşie şi
păreau scincetele unei f i i n ţ e neajutorate. sprijinit in coate, începu sâ privească liniştit, cu i n -
Udo continuă: cintare, spectacolul fascinant al golfului incandescent.
— T o a t a speranţa e in acompaniamentul m u z i ­ — G r o z a v e m a i sint creaturile astea, şopti el pen­
cal. Se p a r e că muzica îl înviorează. C i n e ştie dacă tru sine. î n ţ e l e g e a acum.
nu-i aduce a m i n t e d e K l o p t r a ? . . . K l o p t r a era o staţie-releu, periferică poate, p e n ­
— S-ar putea ! fu d e acord M a t t c o . A s t ă z i însă, tru transportul spaţial instantaneu, iar brygii, nişte
ii las in plata Domnului ! P o a t e că e doar obosit şi maşini minunate.
miine, la p r i m u l spectacol, vreau sâ fie în formă . . . A l e cui ?
Marcel Luca
Publicitatea stăruitoare făcută misteriosului ani­
mal adus de pe planeta stelei L u y t e n , care diminuase
considerabil f o n d u r i l e celor doi asociaţi, se d o v e d i ,
in cele din urmă, eficientă. A
Spectatori d e toate v i r s t e l e umpluseră pînă la re­

II aşteptăm
fuz t r i b u n e l e care înconjurau uriaşul bazin, ascuns
decomdată p r i v i r i l o r curioase d e panouri opace.
Publicul f r e m ă t a nerăbdător, iar r u m o a r e a pe
care o p r o v o c a unduia inegală în intensitate sub cupola

pe Khron
înaltă a sălii, in t i m p ce presupunerile cele m a i fan-
tezite se încrucişau, r e f e r i t o r la felul in care este plăs­
muit brygul.
C i n d , in fine, după un semnal sonor, U d o declanşa
coborirea panourilor în lăcaşurile lor, o linişte nefi-
rească se instâpini autoritară.
I n centrul bazinului, p e o mică platformă, M a t t e o , I I aşteptăm pe K h r o n . Scriu titlul, autorul şi mă
echipat într-un costum d e scafandru, stătea sprijinit aşez alături d e fetiţa m e a , p e treptele scării din faţa
in tridentul care trebuia să sugereze rolul său d e stă- uşii cunoscutului pilot. Uitindu-se la m i n e , la ochii
pin al m ă r i l o r d e pretutindeni. m e i înţepeniţi spre clanţa care nu se mai mişcă, Diana
„Matteo, dresorul de brygi!" tunară difuzoarele, mă întreabă dacă uşa e nouă. M ă simt v e x a t , deşi
după care se auziră distinct cele trei bătăi executate cred că nu ştie zicala. P r o b a b i l şi din cauză n e ­
cu lancea însemnului neptunian şi p r i m e l e acorduri răbdării, este pentru p r i m a dată cind intilnesc un
a l e Simfoniei Pionierilor Galactici de Wright pene­ personaj de talia lui. P a r d o n , voi întllni. Ca să-ţi
trară, e m o ţ i o n a n t e , s p r e i n i m a tuturor. faci o idee despre el, istoria încă nu-1 pomeneşte,
trebuie să-ţi spun că va fi g e n u l de erou care v a
Odată cu ele, din adincul apei, se ridică i m p e ­
face numai lucruri considerate imposibile. L a p r i m u l
tuos brygul, ondulindu-şi trupul cilindric şi rotindu-1
zbor n a v a se v a răsuci brusc şi v a ateriza cu spatele.
totodată, într-o tulburătoare r e v ă r s a r e de lumină pur­
L a a doua misiune n a v e t a v a e x p l o d a , paraşuta nu
purie.
se va deselude, d a r va scăpa n e v ă t ă m a t într-un bazin.
E x c l a m a ţ i i l e d e surpriză ale mulţimii se conto­ I n t r e două misiuni îşi v a petrece timpul prin spitale,
p i r ă Intr-un vuiet d e talaz, ce se stinse apoi cu r e ­ acumulind a g r e g a t e şi proteze. N u z î m b i încă, e o m ,
peziciune. nu robot. Dar in afară d e inimă, cap şi p l ă m i n i totul
Dar. după cîteva clipe doar, brygul î n c r e m e n i la va fi artificial in el. A ş a v r e a u eu, ziarist sf la r u ­
mică distanţă d e p l a t f o r m a dresorului său, stingin- brica e v e n i m e n t e l o r v i i t o a r e a revistei „Galactica**. P i ­
du-şi dintr-o dată strălucirea m i l i a r d e l o r de f i l a m e n t e , lotul v a pleca in m i s i u n e iar eu v o i redacta cronica
[.a un s e m n a lui M a t t e o , U d o mări intensitatea m u ­ e v e n i m e n t e l o r , înainte ca e l e să aibă loc. Critica mă
z i c i i , apoi, după c î t e v a minute, fără să-şi e x p l i c e nici va înjura, bineînţeles. L a î n t o a r c e r e se v a compara
e l de ce, o opri cu totul. ceea ce a m scris eu cu j u r n a l u l de bord a l c o m p u t e ­
M i i l e d e o a m e n i din tribune simţeau că se î n - rului. Coincidenţele v o r trece d r e p t rodul î n t l m p l ă r i i .
liinplă c e v a n e p r e v ă z u t , dar v a c a r m u l care luă naş­ I l aşteptăm p e K h r o n în linişte. L u m e a care trece
tere incetă Ia fel d e brusc m m începuse, atunci cînd pe lingă noi ne p r i v e ş t e ironic, probabil semăn cu
dresorul sări în apă. ajungind dintr-o z v î c n i r e lingă Chaplin in „Piciul**. A p o i se închid In g l n d u r i l e lor
fabulosul a n i m a l . indiferente şi monotone. T r e b u i e să-1 v ă d pe K h r o n ,
Consternat, a p r o a p e venindu-i să plingă, M a t t e o cuvintele nu se leagă, refuză să-mi d e z v ă l u i e v i i t o r u l .
încercă zadarnic prin m i n g î i e r i şi apoi p r i n î m b r î n - I l aşteptăm pe K h r o n cu speranţa că prezenţa
celi, să-1 d e t e r m i n e să se mişte. I n cele din urmă se sa îmi va transmite c e v a din frisonul pe care-1 simte
¡atoarse spre mica p l a t f o r m ă de p e care îşi luă triden­ el in faţa infinitului, că o parte din g l n d u r i l e sale
tul părăsit cu puţin t i m p înainte şi cu el in mină, se vor trece in mine, că v o i reuşi să dau viaţă unui p e r ­
.ivîntă din nou s p r e Purpuriu. sonaj inexistent in care, poate, te v e i regăsi şi tu.
Parcă inţelcgînd că trebuie să-şi ferească trupul Văzindu-1, schimbind c î t e v a c u v i n t e cu e l , v o i găsi
d e contactul cu v î r f u r i l e ascuţite ale armei, animalul cheia acelei sete d e a v e n t u r ă care n e d o m i n ă pe toţi,
[şi schimbă pe neaşteptate p o z i ţ i ^ şi. în elanul său cititori, autori sau eroi. Din cînd în cînd se aud paşi
amplificat de furie, o m u l alunecă fără v o i e în inte­ in spatele uşilor. S e p a r e că a m reuşit să stirnim
riorul trupului tubular, dispărînd fără urmă, pentru interesul vecinilor.
totdeauna... îl aştept pe K h r o n şl din cauză că peste un an
sau doi, cind se v a întoarce din misiune, risc r e p r o ­
şuri a m a r e din partea fiicei m e l e . „ P e m i n e de ce
Buimac, M a t t e o se trezi în mijlocul cîtorva sute nu m-ai dus să-1 v ă d ?", mă va întreba ea increţin-
d e brygi care îl a m e ţ e a u seăldindu-1 in r e f l e x e l e ne- du-şi fruntea a supărare. „ V r e i să mă laşi singură
sfirşitelor n u a n ţ e d e v e r d e , d e roşu, d e albastru in casă ? Ştii că m a m a - i la servici ? V i n şi eu cu tine
sau galben . . . la nenea pilotul !*, mi-a spus pe un ton ce nu a d m i t e
Orientîndu-se cu multă dificultate, înotă spre m a l replică. „Să fii cuminte, să nu t e bagi in v o r b ă şi
şi se caţără a n e v o i e p e creasta înaltă a p r o m o n t o - după aceea te duc la c o f e t ă r i e . B i n e ?* T r e b u i e să
riului. fie şi nişte condiţii, altfel victoria nu mai are nici un

11 U E L I O N — magazin al c l u b u l u i dc anticipaţie
L a b o r a t o r S. F.

farmec. Sint c o n v i n s că-1 v a trage p e K h r o n de m i -


nocă şi-i v a spune nu ştiu c e bazaconie. N u incape
îndoială că după aceea v o m m e r g e la cofetărie.
I l aşteaptă şi ea pe K h r o n , sugîndu-şi ostentativ
degetul m a r e , pin din ci clipa cînd îi voi spune că nu-i
frumos, nu-i sănătos, microbii roiesc in j u r u l nostru
ş.ajn.d. N u - i spun n i m i c , mă fac că nu v ă d . După c i t e v a
clipe tuşeşte. Şi-a scos d e g e t u l de frica microbilor. C e i
care aduc bolile. R ă i i . O sâ-i bată tata. Boala aduce
cu ea injecţia şi doctorul. F i e ea cu ultrasunete, tot
injecţie se cheamă şi doctorul tot halat alb poartă.
Zimbcsc amuzat la gindul că in folclorul copiilor i n ­
jecţia ţine loc d e bau-bau.
Aşteptindu-1 pe K h r o n începem să v o r b i m . I n
şoaptă, nu d e alta d a r mă amuză fişiitul din spatele
uşilor. D o a r in spatele uşii pilotului e linişte, nu p o t
să-1 deranjez acum, a m să-1 aştept in continuare aici.
— T a t i , tu ce faci la servici ?
— Scriu.
— Dacă ai servici de scris, atunci d e ce scrii şi
acasă ?
— Ca să-mi p i e r d timpul cind n-am ce face.
— Nu-ţi p a r e rău să p i e r z i timpul ? Cind ţi-ai
pierdut portofelul ai fost tare s u p ă r a t . . .
M o m e n t de tăcere. N u - i răspund, bănuiesc ce va
urma, c e v a mult m a i rău. Meditează, o simt concen­
trată, încercând să prindă sensurile c u v i n t e l o r . In fine
a găsit ce nu se p o t r i v e ş t e :
— T a t i , ce-i aia „ t i m p " ?
C e v - a m spus ? C e p o a t e fi mai rău decit o ase­
menea întrebare, f i e ea şi după ce ai citit cartea lui
S o l o m o n Marcus ? î n c e r c să-i dau un răspuns, unul
sf desigur :
— H m . . . t i m p u l e . . . ceva. N u ştiu ce a n u m e ,
dar e ceva ca un f l u v i u e n o r m care străbate tot uni­
versul cu tot ce-i in el. N u te mira, există particule
care pot f a c e aşa c e v a . Un f l u v i u care c u r g e neîncetat
din trecut spre v i i t o r , dinăuntru spre înafară, care iz­
şi povestite bine se numesc artă şi lumea le citeşte
vorăşte din clipa marii e x p l o z i i iniţiale şi se varsă
cu plăcere. A i înţeles ?
m marea i m p l o z i e finală, curgând ca un şarpe care-şi
muşcă propria-i coadă. — A m înţeles.
A p e l e sale l i m p e z i curg cu viteza l u m i n i i şi t r e - I l aşteptăm pe K h r o n şi-i povestesc ce se va i n -
cînd prin noi n e transformă şi aşa creşti tu m a r e . timpla. In curind va ieşi g r ă b i t şi va pleca spre baza
Da, şi eu tot aşa. Dacă-1 ajungi din urmă nimereşti in de lansare. A i c i se va îmbarca intr-una din n a v e l e
locurile unde t i m p u l încremeneşte, acolo unde ţ i - a m acelea e x p e r i m e n t a l e , ca un ou strălucitor. V a f a c e
povestit că F ă t - F r u m o s a găsit tinereţea fără b â t r i n e ţ e o ultimă r e v i z i e şi va porni. N a v a se va d i z o l v a sub
şi v i a ţ a fără de m o a r t e . ochii asistenţilor, p r i n t r e care v o m fi şi noi. V o m
Dacă reuşeşti să fugi mai repede decit e l , atunci filma, v o m înregistra, v o m nota. V o m imortaliza. C o n ­
totul m e r g e s p r e o r d i n e , ajungi intr-o l u m e in care vertită in e î m p , n a v a va a j u n g e aproape Instantaneu
i n t i m p l ă r i l e se p e t r e c pe dos, acolo cind m e r g i stai lingă X T 1 , gaura neagră din constelaţia L i r a . Instan­
şi cind stai m e r g i , m ă rog, cam aşa c e v a , p o a t e că taneu pentru K h r o n , d e v e n i t o v ă l u r i r e a unei unde,
asta e numai o chestiune d e punct de v e d e r e . adiere de v l n t cosmic. A c o l o se va reface, v a d e v e n i
din nou om. O m şi navă. P o a t e că îşi va a m i n t i cu
A m fost destul de sibilic ca să nu greşesc p r e a
nostalgie sentimentul de linişte din clipa infinită a
mult. I n d e f i n i t i v a r fi o i d e e . . .
călătoriei. N u v a a v e a Insă prea mult t i m p , atracţia
— Şi nenea p e care il aşteptăm m e r g e tot acolo ?
stelei m o a r t e II v a angaja intr-o călătorie fantastică
N u - i rău, a r e s t o f ă . . .
de care insă nu trebuie să-i fie frică, învelişul n a v e i
— Da, ii răspund inflăcărindu-mă pe parcurs, respinge g r a v i t a ţ i a , oricit d e m a r e ar fi ea. V a uita
acolo m e r g e şi e l , va ântrece lumina, va intra ântr-o desigur asta şi va simţi un f i o r d e teamă. îşi v a a m i n t i
stea neagră crezind că va fi primul o m care v a a t e ­ apoi că e in siguranţă ca un gălbenuş intr-un ou de
riza pe o stea, dar nu ! va trece prin ea ş i . . . Ştii că diamant. L u m e a se va reduce la un tunel prin care v a
mi-ai dat o i d e e ? U i t e aşa o să scriu despre el ! Stai intra, atent la aterizarea cure nu m a i v i n e . V a fi uimit
s ă - m i cuplez înregistratorul până nu uit. să vadă cum universul a p a r e din nou. altul şi totuşi
— T a t i , de ce scriu oamenii poveşti pentru alţii ? acelaşi, pentru că II v e d e din afară, dintr-un unghi
— Hm... necunoscut n i m ă n u i . C u greu v a găsi soarele şi pă-
— T u de ce scrii ? mintul spre care se va îndrepta, încercând să aterizeze.
— D e c e . . . pentru că îmi v i n e ! V a fi mirat p r i v i n d ca-n palmă miezul planetei pe
— Cum adică „îţi v i n e " , aşa cum i m i v i n e m i e care s-a născut, n e va p r i v i aşa cum v e z i un desen,
la oliţă ? conturul şi interiorul lui. Dacă a m fi in desen n-am
M - a m înecat, tuşesc, foşnete în spatele uşilor. I c ­ v e d e a decit linii. N u v a putea atinge solul deşi v a fi
neli. H o t ă r î t lucru, fata nu se jenează, c prea mică. lipit d e e l . . . Ca atunci cînd iţi lipeşti năsucul d e
M ă fac că nu-i n i m i c , e m a i b i n e aşa. Sau mai c o m o d ? oglinda şi nu poţi intra in ea. Da, A l i c e a putut dar
— U i t e dragă cum d e v i n e problema, oamenâi i n ­ aia e altă p o v e s t e . . . V a p o r n i sirena cosmică sem-
ventează şi spun sau scriu poveşti ca să se cunoască n a l i n d in tot spectrul radio şi audibil fără să-i pese că
mai b i n e unii p e a l ţ i i . Cind ai să creşti m a r e ai să există sau nu a e r în j u r . V a semnala şi cu f a r u r i l e
vezi cu cită plăcere îşi povestesc visurile, cît de i n ­ care se v ă d la ani lumina distanţă dar nu-1 v o m putea
teresaţi sânt cei din j u r de ceea ce a visat vecinul sau nici auzi, nici v e d e a , deşi s-ar putea să se a f l e chiar
prietenul lor, cit de mulţumiţi sint cind v ă d că în aici in hol. In faţa noastră . . .
s p a t e l e visurilor se ascund aceleaşi idealuri. V i s e l e cu
ochii deschişi se numesc poveşti. Cînd sint frumoase — T a t i , cu v ă d o luminiţa !

12
II E L I U N — maga/in al clubului de anticipaţie
Laborator S. F.

— Şi m i e p a r c â - m l bîzîie ceva In ureche, s-ar ferestrele se zgîiesc Ia el ca o r b i t e l e unui craniu m l n -


i i'.ra s| fie chiar e l , K h r o n . cat d e v r e m e .
A p o i v a încerca să pătrundă prin alte puncte dar A c u m I n s ă . . . S e a p r o p i e hotărlt d e grilajul v e c h i ,
nu v a reuşi decît atunci cind v a găsi o altă gaură stil rococo. D e c î t v a t i m p 11 obseda ideea d e a c u m ­
neagră. V a ţişni p e partea noastră d e u n i v e r s p r i n t r - o păra casa, sau m ă c a r d e a afla dacă nu p o a t e s-o
novă şi transformat d i n nou In undă v a v e n i r e p e d e închirieze. A s t ă z i era ziua cea m a r e . se hotărîse să
acasă, aproape in acelaşi t i m p căci drumul dus întors intre. N u exista sonerie, nici vreun alt m i j l o c d e a-şî
prin hiperspaţiu v a anula d i f e r e n ţ e l e d e t i m p . V a fi semnala prezenţa, nici măcar plăcuţa : -Atenţiune,
o.'>osit, atit d e obosit încît v a ateriza p e terasa b l o ­ c l i n e rău !*, aşa că î m p i n s e poarta. Fierul vech» şi r u ­
n d u l , ai să v e z i că n a v a lui nu-i mai m a r e ca o ginit protestă, scîrţîind din toate încheieturile. înainta
m.r.nă. V a lăsa robotului grija d e a transmite ra-. încet, simţind c u m se rostogoleşte sub paşi pietrişul
portul misiunii. V a alerga p e scări simţind că leşină de p e alee. Domnea o linişte adlncă. nici un ciripit,
M oboseală. V a a j u n g e î n faţa uşii şi uşa s e v a d e s ­ nici un foşnet, n i m i c . Căldura toridă a dună-amiezii
chide singură. Nu-1 v a putea evita p e K h r o n . cel care gonise o r o b a b î l o r i c e suflare. P a r f u m u l teilor î l î m ­
pleacă. S e v o r ciocni, el cu el însuşi. V o r trece unul băta. G r ă b i pasul şl. ajuns la intrare, ciocăni, m i r î n .
prin altul fără să se întilnească. fără să simtă n î m î c . du-se d e fantul că nici aici nu evistă sonerie. Aşteptă,
fără să v a d ă nimic. V a adormi şi abia atunci timpul nrivlnd în lur. A p o i întinse mîna sl mai ciocăni o dată
tău se v a a c o m o d a cu fluviul timpului nostru. V a D e o a r e c e nici acum nu auzi v r e o mişcare, apasă ne
uita totul şi doar raportul robotului şi înregistrarea clanţa lustruită. Usa sp dpsch'se încet, i a r geana l u ­
computerului care supraveghează apartamentul n e v o r minoasă c e se lăţea decupa din întuneric un hol m i c
spune că aşa s-a î n t î m p l a t într-adevăr. Eu nu v o i mai şl prăfuit.
putea publica povestea asta înainte ca raportul să fie
înaintat şi după aceea n i m e n i nu mă va c r e d e că n u întră, p r i v i n d curios In jur. Râcoa-ea din hoilso-
m-am inspirat din e l . . . rnl igrasios <ra î n v i o r ă t o a r e după zăpuşeala d e afară.
Tl aşteptăm p e K h r o n şi nu mal a v e m răbdare. Tn aer persista parfumul t e i l o r sl se gîndl o clipă c t t
Miana se ridică p r i m a şi mă invită la cofetărie. Sint d e evanescent se i n s i n u i în atmosfera clădirii. T.îngă
de acord cu ea, povestea mea s-a conturat, mai rărnine un cuier prăfuit si crăpat, p e care nu se afla n i m i c ,
să o dramatizez, să o r e v ă d şi să o e x p e d i e z cît mai o altă usă se contura, abia eblcită. îsi sterse d e o e pi­
repede. A r putea m e r g e şi la un concurs. c i o a r e praful oraşului, bătu sl cum nimeni nn « - I s m i n s e
nflsl în camera d e alături, lăsînd usa întredeschisă
— H a i sus. î i spun, t e duc cu aero-taxiul pînă la
încăperea, dacă e a să te iei dună m o b i l i e r . nSrea mal
r

redacţie, scriu r e p e d e povestea la calculator, n u . mai


enrîn^ o b i b l i o t e c i decît o sufraffprie. U n semineu Tn
bine Ii dau numai înregistrarea şi cîteva date, se des­
care focul nu r m l arsese d e mult. nişte fotolii eu ta­
curcă şi singur, apoi m e r g e m la cofetărie.
piţeria oasă. o canapea în aceeaşi stare, o mamită care
,-

U r c ă m . S i m t răcoarea altui t i m p străbătlndu-ml


odată fusese l ă c u i t ! sl n e care stăteau două enne cte
sira spinării, cum v - a ş putea descrie o senzaţie p e care
cristal, sl. bineînţeles, biblioteca Masivă sl întunecată
n-aţi simţit-o ? E c e v a asemănător cu răcoarea caselor
acoperea doi pereti, al treilea fiind străotms ^ e n f e .
vechi In care v r e m e a însăşi a încremenit aşteptînd
reastră încadrată de draperii grele, cu stofa P r ă f u i t ă
c e v a . nu ştiu c e . p o a t e veşnicia. O răcoare mirositoare,
D e altfel, totul e-a prăfuit pînă si r a m e l e t a b l o u r i l o r
fiecare casă miroase altfel dar cele vechi miros a
atîrnate î n c î t e v a locuri. S e aplecă, u r m ă r i n d semnă­
c e v a . . . a vechi, a t i m p trecut. T o a t e astea la un l o c ,
turile, dar îî erau necunoscute Si aici se simţea n a r -
plus esenţialul p e care nu-1 pot descrie căci v o c a b u ­
fum d e tel. parcă " l u t e a p e razele din desnăriltura
larul nu a r e c u v i n t e pentru ceea ce nu există nici
perdelelor. Canti în l u r n e cineva. N n era n'el nn
In Imaginaţie măcar. M ă grăbesc, sar t r e p t e l e cite
semn efi proprietarul ar mai fi trecut p e aici în ultimul
două. cite trei. Sus. p e terasă, străluceşte In soare n a v a
timp. î n ' m s e mîna sl trase o carte d e p e un raft aflat
ovoidală a Iul K h r o n .
mai la îndcmînă V o l u m u l ereu. l e g a t probabil Tn n i e l e
Nu-1 mai aşteptăm p e K h r o n . aşteptăm un a e r o - o ediţie d e l u x d e m a r e v a l o a r e era colbuit Suflă ri
taxi. î m i cuplez stimulatorul d e senzaţii, p r o g r a m a t p e un nor d e praf porni să se a g i t e In lumina strecurată
gustul d e ţigară Sînt plictisit, nu mai a r e nici un f a r ­ In In°ănece.
mec să scriu anticipaţie.
Constantin Cozmiuc U n clinchet d e sticlă spartă II făcu să tresară. V e ­
nea din camera d e alătnri. deci era cineva acolo. N u
mai frunzări v o l u m u l . îl închise si îl împinse înapoi
de unde î l luase. Tn t i m p c e se nolecă pentru a-1 p o ­
trivi la loc. auzi u«=a d e dincolo deschizîndu-se. Ezită,
nestiind cum să se adreseze gezdei. cine altcineva p u ­
tea fi ? Atunci realiză tăcerea în care v i b r a o aşteptare
mută. ascunsă .Se întoarse, dînd eu ochii d e usa care

Casa dintre tei


se î n r b H e a mcet. ' n t r i g a t . făcu un pas spre ea si. n e ­
atent l o v i măsuţa p e care se aflau cupele d e cristal. Tn
liniştea din cameră clinchetul t-emuril cu glasul unor
clopoţei d e argint. î n c i u d a t sl roşu la fată se aplecă
sl culese cioburile. C u m a v e a să se justifice în fata
proprietarului, oricine-ar fi el ? P r i v i nehotărit în lur
sl depuse cioburile p e tava d e p e măsuţă. S e îndreptă
spre usa buclucaşă, gîndindu-se la cum v a explica f a p ­
Era strada aceea, şarpe cenuşiu m ă r g i n i t d e tei
tul că a cotrobăit în biblioteca omului, că a snart un
pe amb«'lc părţi, lucind stins în zilele ploioase sau
pahar. dar. mai ales că a intrat aşa nepoftit. în casă.
dormitind tăcută, pierdută î n căldura v e r i i . O cunoş­
. deşi ar fi putut să aştepte un o i c afară : doar nu m u ­
tea b i n e . d o a r trecea p e acolo d e f i e c a r e dată
rea dacă stătea pînă cind ar fi v e n i t să-i deschidă c i ­
cînd m e r g e a la serviciu. Iată. aici pavajul e d e f o r m a t
neva !
d e v r e o doi ani si p r o b a b i l tot aşa o să rămtnă şi
de-acum încolo, d i n c o a c e o g i u ă d e canal cu capacul î m p i n s e usa. încet. Isl băgă eaoul în deschizătură
ciobit, bordura sărită si. ca d e atitea alte o r i . p r i v i r e a z ă - si aruncă o p r i v i r e precaută dincolo. C a m e r a In care
bovofte asupra casei. C l ă d i r e veche, nu prea mai găseai privea era. la p r i m a v e d e r e , absolut, dar absolut iden­
aşa ceva in oraş. Degaja tm f a r m e c ciudat, rustic, tică cu cea în care se afla. Aceleaşi corpuri d e b i b l i o ­
poate d i n cauza p e r e ţ i l o r acoperiţi d e iederă, semănau tecă melancolice, aceleaşi d r a p e r i i îngreunate, aceleaşi
cu nişte obraji pe care a r f i crescut barba. S a u m a i fotolii. I .te păru curios că uşa se deschisese în partea
degrabă cu pielea unui saurian, împînzită d e v e n e . opusă celei în care o văzuse închizîndu-se. A p a r e n t ,
Şi d e data asta, p r i n t r e teii In care e pierdută casa. us;i se deschidea si în stìnga şi In dreapta. N u se gindi

13 H E L 1 O M — magazin al c l u b u l u i d e anticipaţie
L a b o r a t o r S. F.

prea mult la acest amănunt, pentru că, d r e p t In faţa Se ridica. îm aranja costumul cu gesturi dc c e l i b a t a r
sa. un b ă r b a t cu un nu-ştiu-ce familiar, aflat cu spa­ convins şi se î n d e p ă r t ă încet p e alee.
tele la el. tocmai introducea un v o l u m In bibliotecă. Se lăsa seara peste oraş şi el încă mai umbla p e
Aceeaşi tăcere, aceeaşi aşteptare neliniştită se înstă- străzile din ce în ce mai pustii, căutînd. C i u t a strada
pîniră tn cameră. C e l ă l a l t se opri preţ d e o secundă, aceea ca un şarpe cenuşiu, lucind sub p l o a i e şi l e n e ­
apbi începu să se întoarcă spre e l . însă In acea secundă v i n d In soare, cu asfaltul d e f o r m a t , cu bordura sărită,
isi dădu seama d e c e îi părea atft d e runoscut cel de cu teii î m p r e j m u i n d o casă, veşnic aceeaşi şi mereu
dincolo. N n se temu nici o clipă cînd închise usa. dar alta.
sentimentul d e n e p l ă c e r e amestecat cu cel de uluire îl Cristian Luzii rescu
determinară să treacă grăbit p r i n camera în care f u -
ţpcr. ( ! r a doar o alta. intru totul s i m i l a r ă ) , prin
S ; r P

holisorul atît d e intim d e la i n t r a r e (sau era un altul,


absolut la fel d e i n t i m ?) si să alerge spre i e ş i r e r a r e
putea fi si intrarea î n grădina aceea in care p o a t e că
numai mirosul f l o r i l o r d e tei era acelaşi.

Lumea din
U m b l ă multă v r e m e , tremurînd în ciuda arsi'^i
nemiloase. Era confuz, totul i se învirte.i în m i n t e ,
comnunîndu-se şi desfâcîndu-se. ca un caleidoscop
uriaş p e c a r e un copil îl î n v î r t e pînă la e x a s p e r a r e , sus
şi Jos. sus şi j o s . sus si jos. .Se o o r i într-un tîrziu într-un

fereastra mea
parc despre c a r e n-ar fi putut să spună că se deose­
beşte d e parcul î n c a r e se p l i m b a d e obicei P O T - <•.•• . , .
ca o p ă r e r e , se schimbase. Sau era numai înriunuirea
Iui ? D o i foiţa c o b o r î r ă a p r o a p e simultan pe Oglinda
apei. neîncreţită d e nici un v a l . P r i v i undele abia stî"--
nite. desenind arabescuri c e se lărgeau din c e în ce,
pînă cînd dispăreau, parcă sub bagheta unui magician
isteţ. Isi ima«;ină zeci. sute. m i l i o a n e d e universuri, f i e ­ M - a m mutat p e strada C r e m e n e i la începutul lunii
care oscilînd p e unda sa. fiecare cu frecventa sa. răci o c t o m b r i e , cînd a m t e r m i n a t d e cules porumbul Gazda
un univers e ca o particulă, eorpuscul si undă. undă si mea este o î n v ă ţ ă t o a r e p e c a l e d e a se pensiona, o fiinţă
corpuscul. U n d e v a , c î n d v a . două sau mai m u l t e unde mărunţică si aspră, i m p u n ă t o a r e , d a r maternă. M - a
interferează. Şi c e se i n t î m p l ă atunci ? Se sting c o u m M acceptat din clipa in c a r e refuzasem să-i trec pragul
si cît t i m p această p e r t u r b a r e e prezentă, toate o b i e c ­ încălţat, deşi p u r t a m în buzunar păcatul tutunului. M ă
tele u n i v e r s u r i l o r i n t e r f e r a t e aflate in zonă. rttgoar mirosise i m e d i a t si abia după ce-n recurs la o e x a m i ­
Sau. ceea e e e *nai p r o b a b i l , apare o zonă probabilistică, nare savantă a Interiorului si a exteriorului meu m i - a
cu n posibilităţi d e t r e c e r e dintr-un u n i v e r s ţn altul, înmlnat cheile celor două nsi, în schimbul promisiunii
o zonă c a r e desi e x t e r i o r constantă in t i m p . în interior de a nu fuma în c a m e r ă . In rest. nu-mi ceruse nimic
e in permanentă schimbare. altceva, e v c e p t î n d i n t e r d i c ţ i i l e obişnuite, p r i v i t o a r e la
întîrzierfle neiustificate si la accesul sexului frumos.
O rasă pierdută în parfumul teilor, o casă în c a r e
fiecare î n c ă p e r e e o p r o b a b i l i t a t e , o casă în rn.-e t i m ­ T a t ă l ei. bătrînul A n d r e a s . îsi clădise casa pe cînd
pul e sucit si răsucit ca d e o croşetă gigantică . . . era doar H a b e r m a n - j u n i o r . Isî luase partea din moşte­
Isi prinse capul în m i i n i . Mecanic. îşi scoase ba­ nirea părintească, nu prea m a r e Intruett fusese m e z i ­
tista, îsi tampona fruntea, apoi, metodic, desfăcu ta­ nul familiei si în locul e m i g r ă r i i în A m e r i c a , p o s i b i l i ­
bachera, scoase o ţigară. închise tabachera, o băgă în tate care atrăgea m u l t ' oropsiţi ni soarbei în acei ani
b u m n a . scoase bricheta, aprinse ţigara, p r o t e j î n d - o
r antebelici, p r e f e r a r e să se însoare şî să se aşeze Tn-
r e f l e x d e vintul inexistent, totul cu mişcări precise. • «•-»*nu1 din cartierele m ă r g i n a ş e a l e oraşului. Era încă
tînăr si visa să d e v i n ă un m i c comerciant î n d r ă g i t d e
clienţii săi în măsura în c a r e aceştia înţelegeau că nu
va risca să-si v î n d ă marfa p e credit.
Clădirea avea un singur e t a i . în care arhitectul î n ­
grămădise două d o r m i t o a r e si o sufragerie cu ferestrele
înspre stradă, deasupra f i r m e i "pictate chiar p e tencu­
iala faţadei. Jos decupase locul necesar pentru o baie
ri o bucătărie, i a r restul spaţiului îl p ă s t r a ş i pentru
aranjarea p r ă v ă l i e i . După războiul cel mare. din patru­
zeci, parterul fusese r e a m e n a j a t d e mai m u l t e ori. fiind
în cele din urmă ocupat d e o cooperativă mesţeşugă-
reasră care si-a Instalat aici un atelier d e c i z m ă r i e .
Frau H a h e r m a n — r ă m î n o e deplin dator cu res-
nectul cuvenit acestei v e r i t a b i l e doamne — nu p o a l e
fi asemănată cu ceea c e îndeobşte se numeşte o scorpie
bătrlnă. d i m p o t r i v ă . Zidul d e amabilităţi lipicioase care
ne-a Izolat la început s-a s f ă r î m a t cu timpul, alungind
să se t r a n s f o r m e într-un fel d e tiranie protectoare, din
fericire pentru nmîndoi mai mult simbolică. D e aceea
am rămas surprins d e p r i m i r e a glacială d e c a r e a m avut
parte aseară. P r o b a b i l că în cursul zilei îsi fericise m i ­
cuţii cu un e x t e m p o r a l c a r e zguduise puţin Ierarhia
e l e v i l o r e i preferaţi. D e cînd a m început să o cunosc
mai bine stiu că în asemenea c n m r i încerca să se î m ­
pace cu ideea ancestrală a greşelii specifice omului d e
orice vîrstă. Totuşi, să nu credeţi că sînt un fin obser­
vator, trec foarte iişor cu v e d e r e a ceea c e sare oricui
în ochi. astfel încît n-am remarcat paloarea b o l n ă v i ­
cioasă a bătrinei deeît mult mai tîrziu, atunci cînd
a m coborit în bucătărie.
— V ă simţiţi b i n e ? m - a m interesat politicos.
Bătrîna m ă p r i v i nedecisă.

11
L a b o r a t o r S. F.

— N i m i c î n g r i j o r ă t o r . Mi hule. Sînt un pic cam — N i c i m i e nu-mi v i n e să cred. P r e s i m ţ i r i l e te în­


ameţită, dar o să-mi treacă pînă m î i n e . şeală cîteodată. nu t e poţi bizui pe ele. Dar astăzi . . .
Se prin.se cu m i i n i l e de t î m p l e . S e însufleţise atît d e mult, încît m-am temut că i
A m avut o zi plină. Da. S i m t că îmi v î j i i e capul. se va tăia răsuflarea.
— E un aer cam închis aici. P o t să deschid fereas­ — V ă rog. doamnă, liniştiţi-vă, a m intrerupt-o. N u
tra ? are nici un rost să vă frămintaţi degeaba . . .
N u - m i răspunse. A m ridicat p e r d e l e l e şi am tras ză- O a r e mi s-a părut numai ? P r i n faţa ferestrei se
vn.irele. G e a m u l s-a deschis mult m a i greu decît de strecură o umbră şi doi ochi felini seînteiară în noapte.
obicei. Parcă se înţepenise. A e r u l cald şi înăbuşit na­ „ T a n t i Elsa ! Tanti Elsa I"
vali în curte. Din faţă. de pe stradă, se auzea lătratul — Este cineva afară, spuse bătrîna trist.
f u r i o s al e î i n i l o r . — N u - i n i m e n i , a m încuiat poarta cind am venit.
— M a i b i n e urcaţi, să vă odihniţi puţin. — A strigat cineva. Du-te, te rog, si deschide-i.
Bătrlna ascultă g î n d i t o a r e zarva de afară. M - a m scotocit î n d e l u n g a t prin buzunare.
— P a r c ă a înnebunit lumea, şopti srrutînd întu­ — Ia cheile mele. Degetul doamnei H a b e r m a n ţinti
nericul. suportul turnat din fontă agăţat pe p e r e t e . L e - a m luat
— A p r i l i e a fost întotdeauna capricios. L a n o a p t e şi am ieşit în curte. M e r g e a m cu paşi mari, zornăind
s-ar putea să îngheţe. A n i m a l e l e simt cînd se schimbă cheile.
brusc v r e m e a . — Imediat! Imediat !
— N u cred că . . . Nu-şi duse gîndul pînă la capăt. Era o beznă sufocantă. A m p r i v i t cerul. N o r i opaci
— Este prognoza m e t e o oficială. A m un coleg se- întunecau noaptea şi o ţeseau în urzeala unei pinze de
ralist care lucrează la sere, el mi-a spus. ceaţă care părea să c o b o a r e înspre pămînt. N u ştiu de

— î m i a m i n t e s c . . . A m mai au/it această v î n z o - ce, poate sub impresia color spuse de ga/da mea, dar
leală cu mulţi ani în urmă. a m avut impresia că o fiinţă aidoma mie mă priveşte
E x a m i n a speriată pereţii încăperii, apoi murmură : din înălţimea lor. p r i v i n d u - m â avertizător. A m dat
— O să fie cutremur. colţul casei şi a m î n f i p t nepăsător cheia in broască.
Suna atît de straniu, o spusese atit de neaşteptat. P r i n plasa de sîrmă oţetită a m zărit silueta păioasă
Incit a m rămas stupefiat. a „ d o m n i ş o a r e i " C l e o . Se fîţiia n e r ă b d ă t o a r e , cu d e g e ­
— Sinteţi sigură ? tul mare proptit în cureluşa poşetei. N u m - a m grăbit
îşi regăsi pentru o clipă tonul categoric, d e dascăl %ă răsucesc cheia. Era cu cîţiva ani mai mare decit
care afirmă şi care nu poate fi contrazis. mine şi întotdeauna caraghioasă, sau, cel puţin, aşa
— Da. N u cred că greşesc. S e va î n t î m p l a ceva mi se părea. N u - m i era antipatică, dar nu mă puteam
groaznic. abţine să nu o tachinez atunci cînd ne i n t î l n e a m .

A m rămas tăcut, căutind să elimin gîndul că, t o - — N u deschizi ? m-a întrebat îmbufnată. A m tre­
putea sil aibă dreptate. Ştiam că reumaticii murat destul.
percep umezeala din atmosferă, plătind tributul sufe- — Ba da. A m eliberat poarta şi a m lăsat-o să treacă
rinţel fizice în schimbul dezvoltării unui simţ aparte. cu un aer snob p e lingă m i n e , aşa cum bănuiam că
Insă mi se părea hazardat să se prevadă un cataclism se va întimpla. A v e a m pregătită o remarcă licenţioasă,
natural ascultind m î i î i a l a unor potăi fără stăpîni care insă un z g o m o t ciudat, ca un tunet îndepărtat, m-a
s.- băteau pentru un ciolan sau pentru te mai miri ce. făcut atent.
N u puteam să accept de-a gata. deşi putea să f i e v e ­ — C e naiba s-a i n t i m p l a t ?
ridică, ideea că f e m e i a ar fi intuit corect o p r i m e j d i e N u mi-a răspuns, p o a t e gindindu-se că mintea mea
potenţială. a copt o nouă borobeaţă, poate neînţelegîndu-mi ne­
— O să fac un ceai. am spus într-un tîrziu. dumerirea. Stăteam p i r o n i t locului, unicul spectator al

15 H E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie
L a b o r a t o r S. F.

unui spectacol feeric. L ă m p i l e electrice, suspendate — Frau H a b e r m a n ! a m strigat aplecîndu-mă In


nostalgic pe mijlocul străzii, se transformaseră într-un interior.
sir de globuri scînteietoare c e se adînceau în s e m i î n ­ N i c i un răspuns. M i - a m sprijinit vârfurile pan­
tunericul confuz. F i e c a r e sferă luminoasă era t r a v e r ­ tofilor în zid. căutînd să mă odihnesc o clipă înainte
sată de j e r b e d e steluţe î n c l i n a t e înspre sol. P ă r e a să ca să-mi iau a v î n t şi să trec înăuntru. Stăteam rigid,
viscolească tăind f a l d u r i l e difuze ale cetii i n d i f e r e n t e , eu m î i n i l e încleştate d e p e r v a z , cînd c i n e v a mi se
ca niciodată pînă acum. F l o r i reci mi s-au strecurat prin agăţă de picioare şi m ă dezechilibra. A m căzut pe
sira spinării. în ciuda aparentelor, trotuarul era p e r ­ spate. Era tot C l e o . Ţ i p a isteric, mă ruga să nu o
fect uscat, nici o pată de zăpadă nu umezea r a l d a r î - abandonez acolo. D e data aceasta, desi nu făcuse
m u l străzii. C l e o p a t r a tropăia mărunt. îi plăceau t o ­ cine ştie ce. nu m - a m m a i putut stăpîni. N - a m l o v i t - o .
curile suMiri si î n a l t e care o ridicau, la p r o p r i u . în însă cuvintele pe c a r e i l e - a m a z v î r l i t în faţă au
ochii e l e v i l o r . A m ascultat-o. era sunetul unei realităţi avut acelaşi efect. A p o i m - a m liniştit. în măsura în
f a m i l i a r e , care mă chema. N u - m i rămînea d c î t să t r a g care o puteam face şi. fără să stau la taclale, a m r i ­
poarta în urma ei si s-o u r m e z . dicat-o si « m îmoins-n peste m a r g i n e a ferestrei. Ceata
îneepuse să se destrame, păstrind totuşi un n i v e l destul
U n zvon p r e l u n g amplifică pe neastentate v a i e r e l e
de coborît. Tntr-nn fel. îsi p i e r d u s e agresivitatea. A m
a n i m a l e l o r . Cîltii lăntori se aprooiau Aerul v i b r a un
trecut la rîndul meu peste p e r v a z . C l e o o descoperise
t r e m u r profund si a l a r m a n t anrinse noaptea, dezvălui
pe bătrină leşinată. A l u n e c a s e sub masă.
vagi felii de lumină, scurse p r i n t r e a m b r e l e UBOr t r u n ­
chiuri f a n t o m a t i c e de copaci c a r e se nrăbnseau peste — î n c h i d e fereastra ! a strigat odată ce m-a văzut
noi. N u era o iluzie. Din curte a m surit ţipătul d e z n ă ­ intrat. î n r i i i d e - o odată !
dăjduit al fetei, apoi nîmic. Sunetele îngheţaseră, asur­ A m răsucit z ă v o r u l , nu fără a a m n c a o p r i v i r e In
zisem, erau tot atîter» m o r m a n e de nefiinţă, peste c a r e curte. Intunerkml î m i oglindi imnasibil chipul.
hîntuia prăpădul. G a r d u l m-a atacat mişeleşte pe la — C e faci ? A t o t ă - f n ă l Caută o sticlă cu otet 1
spate U n suflu glacial a risipit v a c a r m u l s t r ă 7 i i . S p e c ­ N u o recunoşteam deloc pe cea care îmi fusese atît
t r e l e funeste au dispărut, s-au îndesat în p ă m î n t sl s-au de f a m i l i a r ă . în orice sens a m folosi pcost atribut. T r e ­
îngropat, căutînd pacea unei nopţi subterane. M a g a z i a buie să recunosc că acest ton d e soacră o prindea. I - a m
de l e m n e a v e c i n u l u i s-a năruit sub apSsarea cerului făcut semn să aştepte si m - a m repezit în cămară. A m
s' a străpuns norii cu l ă n c i l e sipcilor r ă m a s e în p i ­ luat primul obiect c a r e conţinea ceea ce mi se ceruse,
cioare. un borcan cu castraveţi muraţi. A m turnat lichidul din
•— A j u t o r I mă imploră vocea Cleopatrei. M i h u l e . el într-un pahar si l-am întins Cleopatrei. A m ridicat-o
ajutor ! ne î n v ă ţ ă t o a r e si C l e o îl p l i m b ă paharul pe sub nas.
E r a m frînt. un simplu p r i v i t o r , neputincios s| o b o ­ Bătrîna îsi reveni si ne p r i v i oarecum straniu, ca şi
sit. N e a n t u l primului v a l s-a umplut cu o piriă o o a r ă . cînd nu s-ar fi aşteptat să ne găsească acolo.
; Ş T - p n | i a căpătat o consistentă granulnasă si a rezonat
a — C e s-a î n t î m p l a l ? ne întrebă încetişor.
sugrumat : _ . . -tor ! . . .-jutor ! . .-or Era singura î n t r e b a r e p e c a r e nu v r o i a m să m i - o
M - a m ridicat cu greu si am făcut dezorientat cîţîva pun. I m a g i n i disparate încercau să se î n c h e g e într-un
paşi. în căutarea unui reper. tot p l a u z i b i l , v a l u l c a r e purtase ceaţa, copacii care se
_ U n d e esti ? m - a m gîndit si Întrebarea mi s-a l i p i t
tt prăbuşeau peste noi v e n i n d dintr-un alt univers, rădă­
de buze. căci răspunsul a sosit înainte de v r e m e . cinile ascunse in negură, capcana l e v i t a n t ă , amănunte
. A i d ! . . . Ici ! . . . aici, u b i z a r e care îsi căutau un rost.
O plasă de ceată. în ale cărei ochiuri a r d e a o l u ­ — Cred că deasupra P ă m î n t u l u i a coborît o f e l i e
mină străină. î m i stînienea p r i v i r e a . A m încercat să dintr-o altă l u m e . spuse C l e o .
fac încă un pas. însă m - a m i z b i t cu ea nul de c e v a . C h i a r dacă ar fi fost adevărat, mi s-ar fi părut i n ­
F i r i ş o a r e de p ă m î n t mi-au curs ne obraji. A m p i p ă i t credibil.
obiectul agresor, era straniu, semăna cu o rădăcină d e — Glumeşti, a m ripostat, este imposibil. D e cînd
copac umedă si contorsionată. M - a m oprit si a m r ă m ° s sî pînă unde hoinăresc t ă r i m u r i l e după cum le v i n e
mult t i m p asa. V o c e a f e m e i i rupse d i n t r - o dată v o a l u l chef?
din faţa ochilor m e i . negura se limnezi si î n t r - o e n ­ — Cine a spus că o f a c de capul lor ? Şi apoi, cine
clavă a norului de ceaţă, a m zărit-^ p e C l e o . Se z v î r - a v o r b i t despre paralelismul l u m i l o r ?
colea în v ă z d u h . î n c e r d n d zadarnic să se e l i b e - e z e . — P o v e s t i ! O să a f l ă m ce s-a I n t t m o l a t deodată
C e v a o ţintuia la d ţ i v a centimetri deasupra p ă m î n t u - cu ceilalţi. Se v a găsi cineva c a r e ne va e x p l i c a ce s-a
lui. plutea în aer ca un cosmonaut în Spaţiu, M - ^ m întîmplat.
anlecat si mi-nm continuat precaut drumul. Tn lumina — Copii, şopti bătrîna.
ferestrei deschise. C l e o părea să f i e suspendată la hotarul — O să vă ducem în d o r m i t o r , am hotătit. T e rog,
i m a g i n a r al a b u r i l o r . N u m-a v ă z u t . în cîfeva clipe am ajut i-mă ! Cleo ridică a p r o a p e i m p e r c e p t i b i l din umeri,
ajuns î î n g ă ea si a m atenţionat-o. I-am întins m î n a si ca să î n ţ e l e g că nu de dragul m e u o face. A m spriji­
am tras-o. trezindu-mă cu ea în braţe. A m depus-o pe nit-o p e î n v ă ţ ă t o a r e din două părţi. <~a două clrje
pămînt. dintr-un lemn tînâr care încă îşi păstrează v l a g a . A m
A b i a şi-a r e v e n i t , m-a şi apucat de m î n ă si m-a urcat m o l c o m scările şi ne-am o p r i t p e palier. In faţa
îndemnat: uşii.
— Hai să fugim de aici. repede, repede * A m atins clanţa. I - a m s t r i v i t scrîsnetul în palmă.
Brusc, a m simţit n e v o i a să-i trag o p e r e c h e d e A m simţit cum C l e o se î n m o a i e şi-si caută un punct
p a l m e , ca să e l i b e r e z tensiunea ce colcăia în m i n e . de sprijin. U n e o r i , intuiţia f e m i n i n ă descoperă a d e ­
A ş fi avut si un m o t i v plauzibil, ar fi însemnat să văruri geniale prin banalitatea lor. .Se opreşte eu faţa
abandonăm o fiinţă c a r e . în cele cîteva luni în c a r e lipită de perete. C a m e r a este goală. Sinistră. D r a p e r i i l e
mă găzduise. î m i fusese o a dona m a m ă . M - a m s*ă- atîrnă cuminte la c a p e t e l e galeriei. Intre e l e , prinsă
pînit. A r fi fost p r i m a oară cînd aş fi l o v i t o f e ­ în ochiurile p e r d e l e l o r , se zbate lumina unui univers
meie. insolit.
Ceaţa limita universul accesibil p r i v i r i l o r noastre — V i n o . şoptesc m o a l e . Nu-i nimic.
la cîţiva metri î m p r e i u r . Restul era î n v ă l u i t în
Bătrîna tace. Se d e s p r i n d e din b r a ţ e l e noastre şl
beznă. N e - a m retras pînă sub fereastra bucătăriei,
se a p r o p i e ş o v ă i t o a r e de fereastră. A d u n ă p e r d e l e l e în
femeia părea să înţeleagă raţiunea întîrzîerii noas­
căuşul p a l m e i şi p r i v e ş t e . C î t e un fulg de zăpadă se
tre, aşa că m - a m ridicat din m î i n i alît cît să pot e x a ­
desprinde leneş d i n v ă z d u h şi se zdrobeşte de g e a m u r i .
mina interiorul încăperii. Era goală. A m p r i v i t în
dreapta mea. L o c u l în care fusese uşa e r a camuflat Strada şi-a regăsit vocea, urlă sub t ă l p i l e noastre,
de aceeaşi pătură i m p e n e t r a b i l ă d e aburi. Singura tulburînd clipa întîlnirii. C l e o p l i n g e . Ti prind b r a ­
cale sigură de acces rămînea aceasta. M - a m ridicat ţul şi o î m p i n g b l î n d înainte. N u - m i răspunde. îşi
încă puţin. iasă capul să alunece la pieptul meu. ascunzindu-şi

H E M f) \ — magazin al c l u b u l u i d e anticipaţie 16
L a b o r a t o r S. F.

ochii in p l e t e l e b l o n d e . î n c h i d uşa, o p^cetluiesc în — M ă simt mai mişto aşa, e x p l i c ă el la adăpostul


cadrul ei strimt şi m ă năruiesc i n m i n e , caut un unui z i m b e t n e v i n o v a t şi a nonşalanţei eu c a r e se fă­
răspuns, un c u v î n t c a r e să cuprindă această t r ă i r e i n - cuse c o m o d . N u prea suferea d e c o m p l e x e de i n f e ­
uin.mă. Sint v i d şi întunecat, nu mai v ă d decit buzele rioritate. I i şi v e d e a m c e r i n d u - m i bani d e buzunar.
b.Urinei, o geană de l u m i n ă veştedă şi insensibilă, c a r e — T e deranjează ?
clntă neauzite, doar ochii mei strecoară in şoapta lor — D e ce nu te speli ?
bucuria unei z i l e d e s ă r b ă t o a r e : „ O ! T a n n e n b a u m . . . • — I n cele trei z i l e de cînd sint p e d r u m , n - a m
prea a v u t ocazia. îşi scoase din nou ochelarii. Se apucă
Gyorffy Gydrgy să le şteargă lentilele. I l pasionau.
— Din cite ştiu eu, i-am răspuns, m o t e l u r i l e au
şl apă curentă.
î m i aruncă o p r i v i r e în c a r e se amestecaseră un rîs
mocnit, z e f l e m i t o r , şi compasiunea voalată cu c a r e
întâmpină o r i c e tip mai stilat g o g o m ă n i i l e dintr-o
discuţie. A fost un j o c de o secundă. N u - m i d ă d e a m
seama unde greşisem. T o t u l se t e r m i n ă cu un z i m b e t

Imagini
larg.
— M ă vezi pe m i n e in moteluri, şefule ?
— D e ce nu ?
— F i i n d c ă n-am atiţia bani. In schimb a v e a o

dintr-o lume
v i z i u n e foarte îndrăzneaţă despre hălăduiala cu a u t o ­
s t o p u l T r e b u i e să ai un curaj d e m e n t ca s-o iei aiurea
pe drum, lefter.
— L'nde ai d o r m i t pină acum ? P e ochelarii lui se
reflectau cele două şiruri d e copaci aflaţi la m a r g i n e a

îndepărtată şoselei. L e n t i l e l e astea oglindă dau efecte ciudate. I n


ele se joacă imagini d e f o r m a t e şi corupte, ca dintr-un
f i l m e x p e r i m e n t a l aiurit.
— D e fapt, unde m e r g i ? l-am întrebat. N u mai
era prea mult pină la locul unde c o n v e n i s e m să
opresc. Era, d i n c l t e - m i a m i n t e a m , o simplă i n t e r ­
Era jegos şi duhnea a transpiraţie de-ţi muta secţie.
nasul, dar. cind a m o b s e r v a t asta, era prea târziu. II
— L a mare, ca toată lumea. A m ridicat din umeri.
luasem d e j a in maşină. P a r c ă adunase tot p r a f u l d e
E un festival d e j a z z , dar nu stau decit trei zile, făcu
pe d r u m , plus mirosul tuturor d i m i n e ţ i l o r nespălate
el după o pauză în c a r e se presupunea că puteam
de care a r e parte o r i c e i n d i v i d obişnuit să d o a r m ă
să-mi d i g e r surpriza p e îndelete. Dar aici greşise.
sub poduri. î m i o b s e r v ă p r i v i r e a .
N u - m i păsa nici cît negru de sub unghie de el şi de
— Sint de trei z i l e p e d r u m , de trei o r e la m a r ­ festivalul lui d e j a z z . N - a m spus nimic. îşi aprinse
ginea şoselei, şi astea-s suficiente ca să mototolească altă ţigară şi fumul îl î n v ă l u i pentru o clipă ca într-un
pe oricine, zise e l , ştergîndu-şi ochelarii d e soare, apoi număr ieftin de iluzionism. A p r o a p e i m e d i a t începură
Învălui bordul cu un voal de f u m d e ţ i g ă r i infecte. să m ă usture ochii şi i - a m spus să nu mai f u m e z e p o r ­
— C e ai a c o l o ? G r e n a d e f u m i g e n e ? î m i arătă căriile alea de ţ i g ă r i . Sau putea să aibă r ă b d a r e pină
pachetul, şi fiindcă p ă r e a hotărît să continue, i-am ajungem la intersecţie, sau putea să ia d i n ţ i g ă r i l e
arătat şi eu pachetul meu. mele. Sau putea să se ducă dracului, d a r asta nu
— Ia d i n t r - a l e m e l e , i-am zis, dar a trebuit să ri­ i-am mai spus-o.
d i c tonul, fiindcă t o c m a i ne depăşea un c a m i o n greu
— D e fapt, mi-ai salvat viaţa, începu el din nou.
un T I R c a r e gonea m î n c î n d pâmintul, lăsînd in urmă
Ştii că mi-ai salvat v i a ţ a ? Dacă mai stăteam mult
o trenă d e praf şi un duduit profund de m o t o r puter­
pe şosea, in m o d sigur mă dădeau gata praful, soa­
nic şi dichisit. Era un trafic n e r v o s p e şosea. T i p u l
r e l e . . . Unui tip n u m i t D a v i d Huffstelter i s-a făcut
deschise g e a m u l şi-şi scoase cotul afară, iar fumul se
maşina praf in afara oraşului G r e e n V a l l e y , iar tipul
ducea purtat in v o l u t e repezi d e curentul de aer. M ă
a aşteptat 11 o r e fără să-1 bage nimeni in seamă, deşi
atinse cu genunchiul.
era rănit. I n cele din urmă, tipul şi-a tras un g l o n t e
— D e ce nu-1 depăşeşti pe ăla ? glăsui el arătind in cap. C e zici de asta ? A c u m îţi dai seama că riscam
spre camionul pe c a r e praful şi distanţa ¡1 t r a n s f o r - şi eu să stau o g r ă m a d ă d e t i m p la m a r g i n e a şoselei,
maseră î n t r - o masă obscură lansată in plină v i t e z ă şi unde mai pui că eu n - a m pistol.
peste şoseaua încinsă. Un monstru p e cinci perechi
Conduceam p r i v i n d numai înainte. Faptul că tă­
de roţi n-avea ce căuta în v i z i u n e a mea d e s p r e d e ­
ceam, t r e b u i e să fi sunat ca o Încurajare pentru e l ,
păşiri. I-am spus-o şi tipului de lingă m i n e .
deoarece îşi dădu d r u m u l mai departe.
— Faină maşinuţâ, surise e i , şi, i n acelaşi m o ­ — Şi c o n f o r m v e c h i i etici chineze, zise e l , dacă ai
ment, dădu d r a c u l la aparatul d e radio. salvat p e cineva d e la m o a r t e , eşti răspunzător de el
— E de ocazie, a m m o r m ă i t eu. pină la sfârşitul v i e ţ i i .
Dădu un bobirnae în v i t e z o m e t r u . Subit, m i - a m c a m dat seama unde bătea şi n-a
— C h i a r cu atita m e r g e ? A m scuturat din cap, şi, lipsit mult să apăs p e frină, d a r in spatele meu rulau
întâmplător, mişcarea se p o t r i v i eu ritmul m u z i c i i . maşini şi nu e r a greu să-ţi imaginezi ce ar fi ieşit
— Da, sau nu ? făcu el. C r e d că-mi aruncase o dacă o p r e a m brusc. I-am aruncat o p r i v i r e scurtă. S e
p r i v i r e uşor p e r p l e x ă . uita gânditor p e g e a m , î n t r - o atitudine melancolică şi
— N u , nici p o m e n e a l ă . P r o b a b i l , nici cînd era visătoare. M ă v e d e a p r o b a b i l ducîndu-1 pînă la m a r e .
nouă nu atingea v i t e z a asta. D e fapt nici nu mă i n - A m scuturat d i n cap.
tciesează. N u mă grăbesc. — Ce-i cu tine ? se interesă el.
— N i c i o d a t ă ? rosti e i aprinzîndu-şi o altă ţ i g a r ă . — N u . N u te duc pină a c o l o . . . i-am zis p î n d i n d
Din radio se revărsau tunetele şi f u l g e r e l e p r o m i s e d e virajele.
buletinul meteo. Ţ i se făcea părul măciucă. — P i n ă unde ?
Cerul e r a d e un albastru d o m i n a n t , i n c r e d i b i l , — P î n ă la m a r e ! a m izbucnit. A s t a se observă şi
' IIe-şi c a m bătea j o c d e furtuna din radio. Era una p e v i t e z o m e t r u , al cărui ac f ă c u un salt. V o i a m să
d m acele z i l e strălucitoare cu contururi l i m p e z i si ajung cît mai r e p e d e la intersecţia aia.
u m b r e precise. T i p u l d e lingă m i n e îşi descălţase san­ — D a r cine te-a r u g a t să mă duci pină la m a r e ?
d a l e l e ca să poată să-şi ţină p i c i o a r e l e pe bordul din începu el domol şi r e l a x a t . Eu nu-ml amintesc să-ţi
faţa lui. fi cerut aşa c e v a . M-aş mulţumi să-mi o f e r i un loc

17
L a b o r a t o r S. F.

unde să d o r m n o a p t e a asta, continuă e l . L a r a d i o casă ; îi solicitasem atunci reţeta şi el se apucase să


ziceau că o să ploua la noapte. m i - o citească dintr-o a g e n d ă scoasă dintre b o a r f e l e
A d e v ă r u l e r a că m i - o făcusem cu mina m e a . lui. Cind i-am smuls agenda din mină, a m v ă z u t că
Dacă-1 luasem, trebuia să suport toate consecinţele i m p r o v i z a s e in faţa unei p a g i n i g o a l e . Cînta bine, dar
posibile, o a r e cu ce păcaiUj^cin ca sa m i se u i m i t a nu mai puteam să fiu sigur de n i m i c .
pe cap asemenea belea ?
îşi turnă un p a h a r din vinul recoltei 1954, cum
— U i t e ce-i, a m zis, a m să-ţi dau bani să m e r t i scria p e eticheta lipită d e bunicul meu. I n p i v n i ţ ă ,
ia moteJ şi asta nu in virtutea vechii etici c h i n e z e d e fiecare an, incepind cu 1923 şi pină anul trecut, era
Care mă uoare in cot, ci fiindcă sint un o m c i v i l i z a t reprezentat de p a t r u sticle d e v i n . Cetluite. Vinăria
şi nu p o t accepta i m a g i n e a ta nespălată b i n t u m a m lui era un fel de maşină a t i m p u l u i ; gustai un pahar
miez d e noapte p e m a r g i n e a şoseieior. T o t d e a u n a aia cu v i n din 1932, şi dacă erai cunoscător, puteai simţi
îost pentru igienizarea mediului înconjurător, deci c o n ­ razele soarelui care strălucise in 1932, vânturile care
sideră gestul m e u ca pe. o încercare d e a păstra bătuseră In acel an, p l o i l e . T i p u l p r e t i n d e a că n u t r e ­
natura curată. buia sa Iii un cunoscător ca să simţi m e l a n c o l i a v 1

l - a m d a i p i c i o a r e l e la o parte ca să scot din bord mirosul clipelor trecute. Era suficient să t e gindeşti la
citeva bancnote. ele. A ş a susţinea el.
— Ţ i n e - i e p e astea. O să poţi să-ţi plăteşti trei Sticlele adunate in pivniţă erau unul din m o t i v e l e
nopţi la o n c e m o t e l d e categoria 1. T i p u l ziinbi. pentru care mă a f l a m din nou aici. N u v o i a m să le
— Î n c e r c a r e d e a pasira natura curată ? i n g i n ă ias n o i l o r proprietari ai vilei şi nici cutia d e l e m n in
el. Eşti ecoiogist ? care bunicul m e u păstra corespondenţa. N u ştiu de
I n depărtare se v e d e a o staţie de benzuiă cu u m ­ unde-i cunoscuse p e R u m a i n R o l l a n d şi Ştefan Z w e i g ,
brele de soare de a i f e r i t e culori plasate ui îuţa restau­ dar ân cutia aia zăceau teancuri de scrisori p r i m i i e
rantului l i p i t d e benzinărie. T o a t e benzinăriile astea ue la ei.
erau ia fel, uar asta m i se părea cu totul şi cu totul M ă hotărisem să l e iau fiindcă un anticar, auzind
aeosebitâ, i i i n d c ă e r a localizată c^act pe interjecţia ia de ele, devenise brusc interesat, in acel m o d v o a l a t
care m ă străduiam sâ ajung cit m a i repede. A m oprii in care un v u l p o i bătrin speră să pară dezinteresat,
m i g ă terasa restaurantului, l - a m i m i n s banii. O l l a . când d e fapt m o a r e de n e r ă b d a r e . D a r p e m i n e n u
— L a noapte a r e să plouă, zise el. Şi toate m o t e ­ mă păcălea. Ş t i a m ce înseamnă sclipirea unei secunde
lurile d e pe .şuica s a u ucsiie ueja. va u e b u i sa d o r m de u i m i r e şi p r o s p e ţ i m e ân ochii bătrini, indiferenţi.
afară, a m să fac dublă p n e u m o n i e şi a m să m o r . Secunda aceea n u - m i scăpase. P r e t i n d e a câ-1 i n t e r e ­
— i a banii şi du-te, a m scrişnil. sau nişte lucruri din casă. N u ştiu d e unde adunase
i— A r e sa pioua cu găleata, continuă e l . I n ase­ bunicul toate o b i e c t e l e acelea. U n sextant din secolul
menea cazuri, sacul d e d o r m i t se i a c e ca un a c v a r i u . trecut, p i p e K o e r şi lunete, m u l t e lunete astronomice,
A m desenis uşa. o colecţie care se termina cu un instrument optic
— I e ş i ! T i p u l nici nu se clinti. destul de sofisticat adus d e c i n e v a de la M u n c h e n .
— A U t , doar n o a p t e a asia, insistă e l . A n t i c a r u l voia să l e c u m p e r e pe toate, d a r nu se
— Asculta, chiar dacă aş v r e a , nu te-aş putea supăra dacă aduceam şi scrisorile „ a c e l e a " . . .
primi. L a noapte a m să d o r m intr-o casă care nu m a i V i n u l a v e a m d e g i n d să-1 beau, chiar dacă aş fi
este a mea. A m vindut-o, iar noii proprietari s-ar putea fost obligat să nu m a i fac n i m i c altceva pină la sfâr­
să sosească acolo deseară. şitul secolului. Erau a p r o a p e 2bU d e sticle. O p a r t e
— M - a i putea prezenta d r e p t o rudă de-a ta. le şi dusesem deja.
— 1 u nu te v e z i cum arăţi i* A f a r ă tuna şi fulgera, iar din 1954 mai rămăseseră
— U.K., l â c u el, şliu că a r ă t ca adunat d e p e d r u ­ doar citeva picături pe fundul sticlei. I-am făcut semn
muri, da; asta n-o să m ă Î m p i e d i c e sâ v ă pregătesc o
-
tipului că ar fi cazul să ne culcăm. A r ă t a altfel decit
piZZa i n a n d e z a c a r e o să v ă lase cu gura căscată. in ajun. Se spălase, şi se bărbierise, purta acum un
M-ara uitat ia el. N u e r a m inca hotârît să-l î m ­ sacou gri, cravată îngustă, pantofi sport. N u m-aş fi
ping afară. m i r a t să aibă şi p i j a m a , l - a m arătat canapeaua de
— Pizza irlandeză ? a m i n g ă i m a t . Suna la f e l do lingă şemineu, apoi a m luat-o spre camera de sus.
i m p o s i o i i ca „evrika" in gura şefului d e t r i b din
4

insula Paijo-pago. N - a m gustat in viaţa mea din p i z z a


irlandeza, i-am spus şi a m demarat. T i p u l îşi m e r i t a luni <5S
punctele. Se p r i c e p e a g r o z a v de bine să dea din gură.
N u m-oş i i m i r a i dacă ar fi uiccrcat sâ-mi viuda
Palatul D o g i l o r din V e n e ţ i a .
— M-ai salvat a doua oară de la moarte,
cumenlă ei.
S p e r a s e m să nu o b s e r v e .
A f a r ă turna cu găleata, aşa cum promisese b u l e ­
tinul m e l e o d e la p r i n z , iar noi m i n c a m salam d e vara
şi carne de v i t ă din conservă, ascultind muzica din
casetolonul adus d e m i n e . W e s M c G h e e se tot v ă i c ă r e a
in duet cu o tipă c u m că de-abia işi putea t r a g e răsu­
flarea, de-aoia m a i v e d e a drumul, şi se tot i n l r e o a
ce naiba căuta p e acolo, îndrugând v e r z i şi uscate,
cind ar li putut l i de mult acasă. N u şliu ce i SC
intimplase lui W e s M c G h e e in cîntecul acela. Dublă
pneumonie ?
N o i i p r o p r i e t a r i nu veniseră şi era clar că nici
n-aveau a e g i n d sa m a i apară noaptea asta. M i i u e
dimineaţă. După c e caseta se termină, lipul se oferi
să cin te ceva la p i a n u l aşezat lingă fereastră. Ii trebui
o j u m ă t a t e de oră ca să-l acordeze, iar eu nu ştiam
dacă nu c u m v a e r a tot una din farsele lui. P e n t r u
început cinlă un s w i n g , apoi c e v a lung şi m e l a n c o l i c
din Keitp. Jarrett, c e l puţin aşa pretindea e l , dar nu
mai p u t e a m să cred n i m i c . C i n d îl pusesem să facă
pizza irlandeză, î m i ceruse exact ce nu a v e a m p r i n

ii i i i o N — magazia al c l u b u l u i de anticipaţie
ia
L a b o r a t o r St 1.

Tlrziu d e tot, p r i n t r e ţăndări de vis, l-ara auzit T r e c e a m printr-un m o m e n t dens şi destul de n e p l ă ­


• întind la pian. Era insă prea tirziu ca să cobor şi să cut. A m observat că-mi t r e m u r a u mâinile.
urlu Iu el. — Uită-te pe p e r e t e l e opus, rosti el. P ă r e a mai
Dimineaţa l-am găsit afară, căţărat pe o scară puţin ambalat, cred că din punctul lui de v e d e r e , totul
dublă de la înălţimea căreia ştergea cu un burete v i - mergea ca p e roate şi tocmai asta mă îngrijora.
|| ii i u l d e p e frontonul clădirii. Buretele era î m b i b a t D e fapt, rememorând e v e n i m e n t e l e , totul ii m e r ­
< u apă distilată. î m i scotocise p r i n portbagaj după ea. sese ca p e roate, din c l i p a când âl luasem de p e şosea
In prea d e v r e m e ca gestul ăsta să nu mă calce şi pină acum. C u m naiba făcea de-i ieşeau toate ? !
pe nervi. Ceva se derula pe p e r e t e l e opus, şi nu ştiu dacă
— C e te-a apucat ? întreaga c l ă d i r e intrase in rezonanţă, sau n u m a i f o t o ­
— Curăţ şmecheria asta, glăsui el v i z i b i l incintat. liul, dar s i m ţ e a m o v i b r a ţ i e continuă şi discretă. Era
• • i i ' le era doar o g e a n ă de lumină. Se reflecta in a l t c e v a decit trepidaţia produsă d e un vehicul greu.
terestrele mari ca un j o c de culori umede şi a m a l g a ­ I m a g i n i de nicăieri se desfăşurau lent pe perete. M u n ţ i
mate, in care p r e d o m i n a un purpuriu palid, diluat in golaşi, arzând în lumina intensă a unui soare suspendat,
apele nestatornice a l e zorilor. F i g u r a lui, Întoarsă pe un cer gălbui, sau păduri f r e m ă t i n d leneş sub vân­
oa spre răsărit, părea că iradiază o parte din cu­ turile m o l c o m e care străbăteau o amiază necunoscută ;
lmii le acelea. M - a m frecat la ochi. sau oraşele care-şi suprapuneau g e o m e t r i a halucinantă
— A l t c e v a n-ai găsit mai bun d e făcut ? Dacă tot peste visele unor o a m e n i d e care nu ştiam nimic. Ca­
• >tl pus pe fapte m ă r e ţ e , coboară şi ajută-mă să a m - leidoscopul acela t r i d i m e n s i o n a l era un vis dens şi
Imlez sticlele. P e hol e r a un m o r m a n de cutii d e străin, o a f i r m a ţ i e la f e l d e directă ca afişul din care
I • f i o n căptuşit cu burete. Singurul dezavantaj era că în primul război m o n d i a l L o r d u l K i t c h e n n e r arăta cu
•am praful depus p e sticle de-a lungul anilor. Şi deyetul spre tine, spunindu-ţi : „ Ţ a r a are n e v o i e de
asta era un certificat d e autenticitate, d a r i m i rămâ­ tine !**.
neau celelalte „semnături . T i p u l clătina din cap. N u ştiu cit a m mai zăcut in fotoliu, dar ceea ce m-a
— A z i noapte a plouat cu găleata, zise e l cu o ridicat în picioare a fost o e x p l o z i e colorată de lumină
BB de r e g r e t in glas. care-şi trimitea schijele s p r e un spaţiu dezolat, î m p r e ­
— I a te uită, a m răspuns, totdeauna eu sint ulti­ surat de spaime ascunse, un c i m p g o l , tăinuit tuturor
mul care află ce se i n t i m p l ă in jurul lui. Iţi m u l ţ u ­ p r i v i r i l o r . O pustietate m o h o r i t ă . E r a m eu.
mesc că mi-ai spus că a plouat. A p o i m - a m înfuriat. — A ş a se ântimpla întotdeauna cînd razele soarelui
1
i boară odată, şi hai să mă ajuţi la sticlele alea. se focalizează în centrul panoului. V o c e a răsunase
— I n ultimii ani, începu el, p l o i l e sânt tot m a i foarte aproape d e urechea mea. Sprijinit de uşă, stătea
i' ale şi asta pune in pericol m o n u m e n t e l e artistice. el. M - a m conectat din nou cu dimineaţa aceea banală
A c r o p o l e este deja m i n c a t de putreziciune, V e n e ţ i a v a care-şi epuizase deja v r a j a p r i m e l o r semne. S o a r e l e
ii salvată doar dacă o transformă americanii intr-o strălucea bine de tot acuma, dar nu cred că de acolo
bază pentru s u b m a r i n e l e lor nucleare, şi nu pune n i ­ simţeam căldura aceea interioară, dâfuză. P r o b a b i l schi­
meni umărul să facă ceva, sfîrşi el m a n e v r i n d b u r e - j e l e de lumină se împlântaseră in m i n e mai adânc decit
t«-i-- cu gesturi largi şi lente. presupuneam. I m i arseseră deja mântea. T i p u l stătea
Mă uitam în sus. T o c m a i el se găsise să v i n ă cu cu braţele âncrucişate, cu umărul sprijinit de canatul
iniţiative pentru salvarea m i n d r e i o r m o n u m e n t e ale uşii într-o atitudine b i n e v o i t o a r e şi nonşalantă, mândru
- n e u r o p e n e din g h e a r e l e smogului şi acizilor, nu d e noua lui ispravă. A d e v ă r u l era că mă dăduse din
mai puţin m i n d r e i o r m o n u m e n t e ule conglomeratului nou peste cap. A v e a un s t i l . . .
industrial european. A m oftat. Iată cum incepea o z i — Hai, ce-a fost asta ? a m întrebat fără să-mi fi
întoarsă pe dos, mă g î n d e a m eu. r e v e n i t încă din confuzia m o m e n t u l u i .
— C u l o r i l e v i t r a l i u l u i v o r dispărea in 8—10 ani, — I m a g i n i dintr-o l u m e îndepărtată, făcu el din-
declară el d e pe scară. tr-o suflare.
— N u mă interesează. — Asta-i tot ce ai d e zis ? C e naiba, doar nu-i o
— B ă n u i a m , rinji e l . Şi asta doar fiindcă habar colecţie de cărţi poştale 1
D ii ce pierzi, adăugă p e un ton înăsprit subit. N u — C e v a similar, ripostă el degajat, luminat orusc
sliam ce nai ba-1 apucase, dar ceea ce se ântimpla de bucuria d e a mă v e d e a din nou cu gura căscată. Şi
tiu prea era p e gustul meu. In special ultima replică. ea să-mi dau seama cit de banale erau toate astea
— In cinci m i n u t e îţi iei catrafusele şi o ştergi pentru el, se apucă să-mi e x p l i c e că de fapt v i t r a l i u l
de aici, i-am spus pleeind d e lingă scară. M ă sătura­ era un camuflaj pentru un sistem de proiecţie tridi­
sem d e mutra lui. mensional, că procedeul era similar cu f e n o m e n u l d i ­
A m intrat în casă. S o a r e l e se mai ridicase puţin fracţiei luminii în culori d e bază, dar că aici sistemul
deasupra ceţurilor întinse ca nişte p i n z e destrămate disocia imagini înregistrate p e suprafaţa panoului in
deasupra solului şi lunaina era c e v a mai puternică. funcţie de modificarea unghiului de incidenţă a razelor
O clipă l-am v ă z u t p e i n d i v i d profâlat p e transpa- de soare. A p r i m e l o r r a z e d e soare din dimineaţă.
renţa vitraliului, ca o pasăre ciudată şi cretină, care Existaseră m a i m u l t e edificii „echipate " cu astfel de
-

voia cu tot dinadinsul să intre prin fereastra ânclusă. vitralii.


Apoi nu l-am m a i văzut, p r o b a b i l coborise. — Ştii, unele au fost distruse In timpul războiului,
Eram cu piciorul ye p r i m a treaptă a scării i n t e r i ­ altele au fost m o d i f i c a t e d e proprietarii lor. Aceasta-i
oare din holul p r i n c i p a l , cind i-am simţit mâna pe ultima c l ă d i r e de pe P ă m i n t unde se mai găseşte uşa
umăr. N u era o a b o r d a r e de genul „stai puţin**, gestul ceva, adăugă el. C u v i n t e l e - i evoluau p e o tristeţe as­
avea ceva posesiv in el. M - a m intors. A v e a e e x p r e s i e cunsă şi reprimată. Eu î m i r e v e n i s e m şi mă p r e g ă t e a m
încordată, p r i v i r i p e n e t r a n t e şi din atitudinea lui se să-mi iau avint, ca să şarjez.
degaja ceva care-mi dădea fiori. C r e d că-.şi pusese in — Şi cine face sistemele astea ? P h i l i p s ? T e l e f u n -
gind lucruri de care n - a v e a m nici cea mai mică idee, ken ? Technics ?
şi acest g e n d e i n c e r t i t u d i n e era însoţită de parfumul Era din nou în sufragerie. Sacul lui de d o r m i t zăcea
discret al p r i m e j d i e i . C u l m e a , tocmai un personaj ca desfăcut pe canapea, sandalele şi celelalte lucruri, adu­
el imi inspira senzaţiile astea ! nate in m o r m a n l i n g i geanta m a r e de v o i a j , păreau
— Ce mai v r e i , a m ingăimat. decoruri dintr-o piesă care tocmai se jucase. î n c ă nu
— Să ţi arăt ceva. M - a tras inapoi. L a intrare, lipit Înţelegeam prea b i n e ce amestec avea el în toate astea.
tle perete, e r a un f o t o l i u îmbrăcat în p i e l e roşcată. Dar ştia prea m u l t e detalii din fizica optică pentru un
M - a m aşezat în fotoliu sau. mai precis, m-a aşezat in j a z z - m a n aiurit plecat b r a m b u r a spre un festival strălu­
fotoliu, incă-i mai s i m ţ e a m degetele pe umăr. Era iio- citor, p r e v ă z u t în toate prospectele turistice puse in
tărit rău băiatul. circulaţie în această p e r i o a d ă pe spinarea fişiei aceleia
— A ş t e p t , i-am spus. C e l e l a l t e ginduri se grefa°.< •â înguste d e nisip care era ieşirea noastră la m a r e .
pe un sentiment confuz, ceva i n t r e stupoare şi teamă. — Casa asta a fost ridicată in 102u, urmă el i m p e r -

U E L I O N — uiagaziu ai clubului de anucipaţie


Laborator S. F.

turbabil. N i c i unul d i n t r e cei care au pus unia. ul z e l e cosmice şi ceea ce v e d e a in fiecare dimineaţă dato­
atunci nu m a i trăieşte acum. bunicul Lâu voia n e a p ă r a t rită vitraliului acela, continuă el. N o i a m încercat să
un vitraliu, iar eu m - a m grăbit să-i dau o m i n ă d e g r ă b i m puţin l u c r u r i l e , a m strecurat in presa zilei i n ­
ajutor. Scoase din buzunartu interior ai sacoului o l o - f o r m a ţ i i despre c e l e l a l t e vitralii „in funcţiune" la
togratie. O iinpinse spre m i n e . Da, era o f o t o g r a f i e fă­ acea v r e m e . A trebuit sa iucem asia şi ca sa-i p r o t e ­
cuta atunci, m iy2U, la terminarea vilei, in faţa c l ă d i r i i j ă m p e bunicul tău d e acuzaţia de şarlatanie susţinută
se adunaseră toţi meşterii care lucraseră ia înălţarea ei, de comisia de la „ C o p e r n i c u s " venită aici, la faţa l o ­
bunicul, plasat in centrul imaginii, a v e a o m i n ă so­ cului. Ştii ce s-a i n t i m p l a t ?
lemnă de sub care pătrundea insă emoţia momentului A m clătinat din cap. N u a v e a m idee c a m ce se i n -
respectiv. Cel puţin aşa s i m ţ e a m eu. T o t u l era acoperit limplase p r i n v r e m u r i l e acelea. Bunicul nu-mi spusese
d e nuanţa aceea sepia caracteristică p r i m e i g e n e r a t a nimic uespre toate astea, şi simţeam n e v o i a să nu t r e ­
de totografii, uar pătrundea totuşi prin cea va i m a g i n i i zesc din a m o r ţ e a l ă i m a g i n i despre m t i m p l â r i care erau
luminozitatea unei z i l e insorite şi l i m p e z i . de regulă trecute sub tăcere şi de restul f a m i l i e i . Ţ i n
N u mi-a fost g r e u să recunosc In a doua persoană m i n t e ca i n t e r v e n e a o a n u m i t ă jenă, cind se aducea
din stmga p e i n d i v i d u l care stătea acum in laţa mea v o r b a despre această p e r i o a d ă din viaţa bunicului şi
cu coatele sprijinite d e masă. P e atunci purta o şapca inţelesesem că trebuia păstrată tăcerea, i a r ceea c e
pepit, cozorocul ii umbrea puţin n^ura, iar etnd a m tăcea tipul din l a ţ a mea era mai mult decit indecenţă.
ridicat din nou ochii spre e l , m i - a m dat seama că nu se Dezgropa c a d a v r e l e unor ani tulburi şi destinaţi uită­
schimbase deloc. rii. Despre tăcere şi uitare ştiam că sint complicii o r i ­
— O f o t o g r a f i e identică se află şi in albumul bu­ cărui c o m p r o m i s . Şi cit de m u l t poţi greşi printr-un
nicului tău, preciza e l grijuliu, ştiind că eram tentat compromis ?
să-1 iot suspectez. Dar nu-1 mai suspectam. Cind ţi se L - a m oprit cu un gest a l m i i n i i şi i-am e x p l i c a t de
taie respiraţia de uimire, nu m a i poţi să Întrebi d e c i t : ce-i pun întrebarea asta.
— C i n e n a i b a eşti ? — P r e f e r a m să m ă fi î n t r e b a t a l t c e v a , declară e l
— A c u m bu d e ani, incepu el calm, e x a c t in urmă p e aceiaşi ton măsurat, indiferent. C r e d că voia să
cu bu d e a n i . . . acorde cuvintelor aceeaşi greutate. Se ferea d e nuanţări
P r i n t r e c u v i n t e prindeau contur c o n e x i u n i ascunse, un o m care mă m o m i s e cu „pizza irlandeză".
secrete i m p o s i o i l e pentru o m i n t e învăţată cu banali­ — P r i n t r - u n c o m p r o m i s , continuă el, greşeşti s u i i -
tăţile de i i e c a r e zi. C u responsabilităţile comode de cient atunci cind ţi-1 pui in m i n t e ca să treci la l a p t e .
fiecare zi. T i p u l e r a hotărit să c o m p l i c e serios l u c r u ­ Şi nici nu p o t să accept noţiunea ta de decenţă. N u ui
rile. C r e d că urma o doză pentru adulţi. L - a m î n t r e ­ acest caz, surise el surprinzător de binevoitor. Eu nu
rupt ia t i m p . N u mai v o i a m să aflu ce se petrecuse cu preiei* uitarea şi tăcerea inndcu tot ce s-a-ntanpiui. nu
bj d e ani in urmă. V o i a m să plec şi să uit l o t ce ni-ar m a i are dimensiunea unui trecut muşamalizat d e f a ­
fi puiuţ lega d e dimineaţa asta. M a m r i d i c a i in p i ­ milie. E v e n i m e n t e l e au deja o dimensiune sociologică.
cioare. L - a m întrerupt cu un alt gest. i n u u i d e a i t i e i . Şi asta mă interesează.
Cind un o m iţi v o r b e ş t e , iar tu te scoli in p i c i o a r e , ii îşi folosea b i n e cuvintele. îşi lăsa Întotdeauna
este suficient să i n ţ e l e a g ă că i u mai v r e i sa-1 asculţi. deschisă o portiţa p r i n care le întrebai unde naiba
I n fond, era o brutalitate. v r e a să ajungă.
— Cred că ţicneala bătrinului a fosl o consecinţa — D e ce o „ d i m e n s i u n e sociologică" ? l - a m întrebat.
a unora din e v e n i m e n t e l e care s-au petrecut aici, i-aai — Deci m ă iaşi să continui ? surise el. A u r m a i un
zis. c r e d că dacă nu s-ar fi ţicnit, nu şi-ar fi părăsit circ Întreg, făcu el. Un tip isteţ căruia ii montasem un
din senin catedra de la universitate ţi n-ar fi intrat iu asemenea... să-i s p u n e m totuşi vitraliu, a cilii in
c o n f l i c t cu m a i toată l a m i n a , a m continuat să-i e x p l i c . presă, a stat la pîndă, şi a o b s e r v a t ceea ce trebuia o b ­
Eu sint un o m eciiiiibrat, bunicul era şi ei o persoană servat. In consecinţă, folosind din p l i n p o l e m i c a din
cu p i c i o a r e l e p e p a m i n t . Cred că toate i s-au tras d e la presă, a organizat „ v i z i o n ă r i " publice la ei acasă. Contra
afurisitul ăla d e v i t r a l i u . cost, bineînţeles. M ă căuta să-i mai instalez asemenea
— N-a fost o ţicneală, riposta el destul d e c a l m . v i t r a l i i . . . i a r altul, un bigot nenorocit, a intrat cu
Bunicul tău credea că a prins un fir, şi a v e a de gind toporul in vitraliu. P r e t i n d e a cu simţise ceva diavolesc
să m e a r g ă de-a lungul lui. P i n ă la capăt. A fost un o m in v i z i u n i l e din f i e c a r e dimineaţă. N i m i c nu mă sperie
e x t r a o r d i n a r bunicul tău. O spusese iară nici o nuan­ mai mult decit prostia omeneasca, sfirşi ei. M a i ales că
ţare. Ca un enunţ oarecare. Dar nu, nu era v o r b a de î m p o t r i v a ei şi z e i i sini neputincioşi, r e m a r c ă după un
indiferenţa. Era detaşarea cu care observa l u c r u r i l e m o m e n t , cam cit ii trebuise să-şi regăsească din n o u
Om j a r u l lui. A t u n c i cind nu-ţi aparţine n i m i c , treci cuvintele.
uşor eu p r i v i r e a peste toate. Ce-1 lega totuşi de casa
asia '! S i m ţ e a m o i r i t a r e vagă, un începui de antipatic Se grefau pe un sentiment ambiguu din care se d e ­
l a t ă de i n d i v i d u l din faţa mea şi asta m ă ajuta sa m ă gaja insă izul tare şi inconfundabil al dispreţului. Şi
degajez din atmosfera d e mister -v reguli ascunse î n t r e ­ poate mai exista o urmă d e regret. Sau compasiune ?
ţinute d e el. A s t a era tot ce ini lipsea ca să reci-ştig as­ — A m o b s e r v a t ia timpul discuţiei că ai ioiosit şi
cendentul asupra lui. persoana I p l u r a l . D e ce ? î n c e r c a m să-i surprind p r i v i ­
rile prin unghiul dificil f o r m a t din tălpile p a n t o f i l o r
îşi băgă din nou mina in sacou. P e masă ateriza lui. îşi aşezase p i c i o a r e l e p e masă, r e d e v e n i n d autosto­
un teanc de scrisori îngălbenite. pistul din ajun.
— M i le-a t r i m i s bunicul tău, continuă e l f i x i n - — Doar nu ţi-ai i m a g i n a t că a m făcut toate m i n u ­
du-mâ cu p r i v i r e a . P a r c ă - i simţeam d e g e t e l e p e umăr, n i l e astea de unul singur ? rinji el.
iinpingindu-mă in fotoliu. O a r e alunei, ungă m i r a r e , — Bine. C i t i aţi fost ?
chiar mă atinsese ? — Parcă nu t e interesa ce s-a i n t i m p l a t in urmă cu
i^ui nu i-ara spus ce ţi-am spus ţie, zise tipul după 80 d e ani, o b s e r v ă e l punindu-şi p i c i o a r e l e intr-o p o ­
ce mă aşezasem. L - a m lăsat pe bunicul tău să creadă ziţie mai decentă. N - a m să-ţi spun, hotărî el. Asta-i o
că nu cunoşteam p r o r p i e t a ţ i i e vitraliului. S-a înscris doză pentru adulţi, se dă numai cu reţetă.
la societatea „ C o p e r n i c u s " , a publicat citeva articole In Deci, totuşi, e r a o doză pentru adulţi. Şi ca să fiu
revista lor. L e ai in bibliotecă, in caz că te-ar interesa. la fel de spiritual, i-am făcut semn să-şi ia catrafusele
Dar nu cred. şi s-o întindă d e aici. N i c i nu se clinti. Z î m b e a . A v e a
D i n ce în ce mai sigur pe el, mai decis. M a i sigur un spectru foarte larg de z i m b e t c . A c u m era n u m a i
d e reacţiile m e l e . Dacă pină acuma funcţionaseră doar lapte şi miere. M i c u l dejun.
tachinări de uzură, ultimele m o m e n t e stăteau suspen­ — Din cite ştiu, ai v î n d u t v i l a unei f a m i l i i d e
date deasupra tensiunii m o c n i t e ale unei confruntări arhitecţi. Deci nu mă m a i poţi considera i n v i t a t u l tău.
inevitabile. T r e b u i a doar să-mi aleg ceva pentru care A i c i eşti un f e l de străin ca şi mine. N u m a i intru in
să mă bat. sfera p o l i t e ţ u r i l o r tale. T o a t e astea l e spusese d i n t r - o
— Bunicul tău încerca să facă o legătură î n t r e ra­ răsuflare.

20
L a b o r a t o r S. F.

— I e r ! oral d e altă p ă r e r e . Tşi sprijini capul d e f r i g i d e r , neputindu-şl m ă c a r


— I n t r e Ieri şl astăzi este o diferenţă e n o r m ă : acoperi ochii cu mina.
i»«lă/l te cunosc. H e l m a r puse mîna p e telefon şl formă numărul stu­
I i o ţ e l e sl m i e r e a dispăruseră înfulecate odată cu dioului. Inutil, în loc să ţ î r î i e , auzi în receptor zgomotul
iilUmn replică. M - a m ridicat în picioare. Eram cu mîna m a t , semnalînd că firul e ocunat. _ — P r o b a b i l că alte
p i lanţa uşii cînd i-am făcut din nou semn s-o întindă sute d e inşi încearcă să-1 î n j u r e p e Imbecil chiar în
»1 cînd d e afară se auzi u n m o t o r d e maşină şl scrîsne- acest m o m e n t " — gîndl H e l m a r . T r î n t î receptorul îna­
tul pneurilor pe pietriş. I^a u n e l e spectacole, z g o m o t u l poi în furcă.
porţinel nu se aude din p r i c i n a aplauzelor. A i c i cortina D i n c o l o d e poartă se auzea pîrlitul continuu al
r ă n i s e sub f o r m a unei maşini o p r i t e In faţa casei. L a unor copite r n t r e n a t e î n t r - o goană învolburată.
llmp. — H e i . au scăpat b i v o l i i Iul Snori.
— Au sosit noii p r o p r i e t a r i , i-am s p u s . A d u n ă - ţ i l u ­ Sub cerul slngerlu ca o plagă proaspătă, a n i m a l e l e
crurile El z î m b i d i n n o u . E r a inepuizabil. A c u m afişa n e g r e se-ndreptau In g a l o p spre pădurea d e conifere.
« din satisfacţia unui t r i u m f secret şl neaşteptat.
D i m i n e a ţ ă , cînd tocmai ieşise în curte sl dădea d e
< Mălină din c a p .
m î n e a r e orătăniilor. Enih îl strigă d e la geam :
— încă nu ţl-al dat seama că n e cunoaştem d e
— V i n o r e p e d e , se anunţă c e v a .
mult ?
Fugi In casă. ştergîndu-sî m î i n i l e d e pantaloni.
— T e - a u luat şl ei d e p e şosea ?
..— . . . căci. s-a d o v e d i t şl d e această dată. savanţii
T o t spiritual ai rămas, tot ahtiat după ultima deţin capacitatea d e a răspunde satisfăcător î n t r e b ă ­
r e p l i c ă . . . comentă el. D e fapt. cred că arăţi lainic. In rilor m a j o r e ridicate d e viaţă. S-a d o v e d i t că. î n t r - a d e ­
picioare l i n g ă uşă. cu aerul unuia care a p r i m i t un şut văr, fenomenul ciudat d e natură cromatică c e î n v ă l u i e
în fund. N o i i p r o p r i e t a r i ai v i l e i , continuă e l . sînt c o ­ de peste o zi şi j u m ă t a t e planeta noastră p r o v i n e d e la
mandantul n a v e i c a r e a aterizat acum 80 d e ani şî e x - interpunerea între n o i si soare a unui corp ceresc
i i In comunicaţii. Eu sînt un f e l d e sociolog. N o s t i m .
D e p e ecranul t e l e v i z o r u l u i dispăru crainicul, fiind
t j f A m deschis uşa şl a m repetat dorinţa d e a-1 v e d e a înlocuit d e f o t o g r a f i i l e unul c o r p amîntîndu-le p e a c e ­
• um Îşi la tălpăşiţa. lea, văzute cu cîtva t i m p In urmă. a l e Iul Jupîter. I m a ­
— Sînt aici tocmai pentru ca o m e n i r e a să nu f i e gini obţinute prin satelit, punctînd m a l Intîi p e harta
|ude«-ntă după cazuri p a r t i c u l a r e , u r m ă e l . d a r p e tine c e r d u l ..intrusul", apoi mărindu-i imaginea p r o g r e s i v ,
.im să te ţin minte. A c u m că ţl-am spus tot, la-ţl tu plnă la a-i surprinde u n e l e detalii d e configuraţie geo­
catrafusele şl şterge-o. P e uşa din spate. grafică. Din off. v o c e a crainicului dădea lămuriri :
..— O particularitate stranie a planetei e transpa­
Silviu Genescu renţa. In a l t e condiţii am asista, f e n o m e n u l e cunoscut
prea b i n e de toată lumea, la o simplă eclipsă. O r , v e ­
d e m cu toţii, l u c r u r i l e stau altfel. Cerul e roşu. Iar
temperatura a scăzut fără a atinge însă v a l o r i prea
g r a v e . C e r c e t ă r i l e continuă. I n c e p r i v e ş t e durata f e ­
nomenului, în legătură cu e a a m p r i m i t n e n u m ă r a t e

lntr-o lumină
telefoane, e x p e r ţ i i nu s-au pronunţat încă. In cursul
tilcl v o m r e v e n i cu noi a m ă n u n t e p r i l e j u i t e d e spe­
cialist! . . . "
O p r i v i p e Enih. N u d o r m i s e toată noaptea. A c u m .

roşiatică
cearcănele o făceau să a r a t e ca o mască. Oboseala II
frînase î n t r - o o a r e c a r e măsură starea febrilă, d a r nu
era sigur că asta înseamnă o a m e l i o r a r e .
— N - a l d e gînd să nul ceva pe plită ? — o întrebă
iîînadins brutal, pentru a o trezi la realitate. N u puteau
continua asn.
H e l m a r răsuci p o t e n ţ i o m e t r u l mai departe, d a r vo­ Se uită la el cu nişte ochi ştiuţi de-acum prea bine.
cile erau peste tot aceleaşi. Dincolo de limbă, p r i n t r e T-o spusese de atîtea o r i , e x a c t cu expresia asta n e p u -
cuvinte, se insinua o singură stare d e spirit. tincios-mirată : ..— P ă g l n n l e ! Estl un păgîn I . . . "
L a c l ţ i v a paşi d e e l , lingă frigider, i n a p r o p i e r e a Totuşi se sculă din fotoliul d e Ungă fereastră, unde ş e ­
trei. Enih îngenunchease şl se ruga în şoaptă. zuse plnă atunci.
A r fi d a t o r i c e să audă puţină muzică. In l o c
d e asta, ploua cu e x p l i c a ţ i i . P r o b a b i l , tocmai fiindcă — N u m a i d e s-ar opri odată, să se facă si g r î -
nimeni nu putea e x p l i c a n i m i c n e l e I... — mal m o r m ă i H e l m a r înainte d e a ieşi din
nou în curte.
. — . . . că un f e n o m e n ciudat. Savanţii d e la o b ­
servatorul din W u r m - A l t a u susţin că e v o r b a d e r e ­ Era tăcere în j u r . nici porcii nu m a l grohăiau In
fracţia r a z e l o r solare printr-un c o r p ceresc c e se c o m ­ cocină. D o a r d e departe, dinspre şosea se auzea un
portă ca o uriaşă lentilă colorată. Dar iată că tocmai ţiuit continuu d e c l a x o a n e .
apare în studio j o v i a l u l şi simpaticul nostru c o l a b o ­ După-amlază hotârîră să se ducă la paroh. Locuia
rator, doctor M a l m L e v a , care n e face semn că posedă peste v a l e . la poala pădurii. El î n t r - o parte, el în cea­
noi date In legătură cu . . . " laltă. Sl între — cătunul.
C l i n e l e lătra d e m a m a focului, aşa că H e l m a r luă H e l m a r î n h a m ă caii la trăsură. Tl dureau nînă şi
de pe masă o bucată d e p l i n e uscată d e calorifer, des­ pleoapele d e lumina aceea sîngerie. Cînd totul fu gata,
chise g e a m u l şi o aruncă in capul animalului. A c e l a o urcă «i p e Enih alături.
se repezi, m l r i i n d . i n cuşcă. Insă continuă să-şi agite, Lingă casa lui Snori plescăl din l i m b ă şi caii se
noliniştit, coada. opriră. A p o i îl strigă.
„ — . . . mulţumesc pentru prezentare Erikn, a m să — C i n e e ? — întrebă acela, ieşind cu puşca în
trec direct la subiect fiindcă, n u - ! aşa, orice t e r g l v e r - mînă. N - a r fi crezut că Snori a r e puşcă, nu l-o v ă z u s e
e in cazul d e faţă d e prisos, ba mal mult, pur şl niciodată.
simplu nu-şi are rostul. Cromatica zărită, nu-i aşa. d e — H e l m a r ! — răspunse cel d e p e capră. Teri spre
t i ' i toţi, dintr-o singură p r i v i r e , p e c e r e un a d e v ă r a t seară ţi-am auzit b i v o l i i trecînd in goană pe lingă n o i .
spectacol. Ei bine. nişte prieteni angajaţi într-o c e r c e ­ I-ai adus înapoi ?
tare la observatorul M y r m u n - D o n a u au descoperit, z i c — C e b i v o l i ? A i m e i n-au ieşit din ocol d e cînd
el. sursa razelor roşii c e transformă întreaga zi într-un cu blestemăţia asta . . .
tulburător a m u r g . . . u
Ochii v e r z i şi mici ai bătrinului sclipeau într-un
— P e n t r u D u m n e z e u , fă-i ceva să tacă ! — izbucni fel c e arăta clar că nici e l nu se omorîse cu somnul.
Enih In hohote. H e l m a r p r i v i spre nevastă-sa.

21 li K L I O N — magazin al clubului d o anticipare


L a b o r a t o r S. F.

— P u t e a m să Jur că erau ai lui — zise el. Apoi A t u n c i zăriră a m î n d o l cetatea e n o r m ă , cu p a l i s a d e


smuci hăţurile. de pămlnt, luminată de f ă c l i i l e r ă z b o i n i c i l o r cu scu­
turi d e p i e l e sl n u l e l e , şi simţiră mirosul amestecat de
T>a p ă r i n t e l e F e r r o l mal erau cîţiva m u s a f i r i . V e ­ pucioasă, trupuri m u r d a r e sl transpirate, scări d e l e m n
niseră ca ei. n e p o f t i ţ i . î l m i n a s e î n c o a c e t e a m a d e n e ­ arzlnd, apă fiartă soioasă, răni onărite. sînce dulceag
cunoscut. si hoituri pe cale de-a Înţepeni. începură a m î n d o l să
Ecranul m a r e , pus de obicei de p a r o h In slujba se roage — Enlh făcîndu-sî c r " r i dr«=p. reppţatc la n e -

puetlu
comunicării d i r e c t e cu superiorii săi ecleziastici, fusese sfîrsit cu viteză — dar vi/lunea apărută în acpl loc
conectat acum. In m o d cu totul e x c e p ţ i o n a l , la reţeaua de cînd l u m e a . în legătură cu c a r e nu sp auzise
de t e l e v i z i u n e . I m a g i n i l e f r u m o s colorate se proiecta-1 nici o poveste din b ă t r l n i . nu dispărea. F e m e i l e d e s p l e ­
cu forţă In relief. tite continuau să a l e r g e pe ziduri, iar bărbaţii cu
Cînd Intrară, cel ce ocupaseră l o c In scaunele: coifuri si uriaso săbii zăng-'nltoarc. cu arcuri de l e m n
aduse acolo din toată casa l e făcură semn să tacă. S e si opinci ciudate Tn p i c i o a r e continuau să se ucidă î n t r e
anunţa sl acum c e v a esenţial. L u i H e l m a r li v e n i să el. jos şi sus, în şanţ ca sl pe scări, cu o încrîncpnare
scuipe. N u mal înaintară, atenţi la masa rotundă d e p e care-l paraliza şi-1 Inspălmînta d e moarte pe H e l m a r
ecran. si Fnih.
..— S-ar putea, totuşi, să fie vorba de o cometă Si toată noaptea o petrecură acolo, la doi pas! d e
cum n-am mal avut p r i l e j " ! să o b s e r v ă m . N u e I m ­ c e t a t e . ascunşi p r i n t r e b r a z i d e t e a m a războinicilor
posibil, nu ? " — spunea un Ins ce gesticula aprins, cu necunoscuţi, des! într-un tîrzlu isi putură da seama că
nlste fol în mînă. A r ă t a ca un nrofesor universitar. în în faţa lor se derulează doar o I m a g i n e In relief. Cea
costumul Iul r i g i d . ..Cu citim t i m o In urmă nu dlsou- mal gigantică văzută v r e o d a t ă . .Sau era a d e v ă r a t ? !
neam nici p e Jumătate de aparatură p e r f e c ţ i o n a t ă . " P î n ă dimineaţă, cînd Intttl dispăru brusc, n-avnr.ă cu­
..— N u e e x c l u s , dar cele spuse de d u m n e a v o a r i - ă rajul să se c o n v i n g ă . Tar apoi totul recapătă c u l o a r e a
pot fi acceptate d o a r cu titlul de Ipoteză. Ceea c e st im aceea roşie, c a r e t e scotea din minţi.
e că s-a produs un f e n o m e n necunoscut şi h a b a r
n - a v e m să-1 I n t e r p r e t ă m " — zicea un altul, mai VÎrst-
nlc şl parcă mal aşezat. „ P r a c t i c , poate fî o r i c e . . . "
Oviditi Pecican
..— Dacă nu vă îndoiţi încă de ştiinţă, şl a m b ă ­
nuiala că asa stau lucrurile, ei bine. v ă v o i spune că
cercetările efectuate în chiar după-amlaza aceasta de
laboratorul m e u sînt e l o c v e n t e . P r i v i ţ i aceste Ima­

Cenuşă
gini . . *
Camera reproduse, mărite, nişte f o t o g r a f i i a l b i ­
cioase. Tn n e r i m e t r u l l o r abia se descifrau nişte contu­
ruri incerte. H e l m a r . ca si ce-PaUî. trebui să-şl m l -
'ească n r î v i r e a pentru a nutea distinse ce r e p r e z e n t a u . jOmnc vtvutn rx vino?
I n t r e t ' m p . v o c e a cercetătorului continua să se facă au­
zită. P e măsură ce c u v i n t e l e se derulau, contururile (W. 1IARVFY)
Imacrinilor l i p s i t e de contrast deveneau tot mal precise,
.Tufăria la m o d " c-n oul orional. Putea fi c o m a n d a t
rod al acţiunii unul tus m a n i p u l a t de un o m din studio,
fără prea m u l t e f o r m a l i t ă ţ i m a g a z i n e l o r de s o e e l a H -
pentru a sust'ne m a l b i n e argumentaţia orală.
tate. care îl l i v r a u cu prospect, ca p e un m e d i c a m e n t
..— . . .Vedeţi acele v i n i ş o a r e acele pete c e n u ş i i . . . r>ţ*MtV>. oqibaifrl însă î n t r - o foiţă de aur si ferit de şocuri
V e - a trebui» puţin pînă să n e dăm seama că nu sînt datorită plusului v e r d e cp capitona interiorul cutiuţei
altceva decît cursurile unor f l u v i i , albii de mări . . . cubice de mnhon. încrustată cu m o t i v e orientale.
M a l mult. Recunoaşteţi în fîsia aceasta lungă N i l u l . S c u m p , e x c e s i v de scump, d a r merita ! 1)° f o r m a sl m ă ­
P^ta de deasupra e aidoma M e d i t e r a n e l . F e r m a u « o r rimea unui ou de p r e p e l i ţ ă , părea o b i i u t e r i o lucrată
alungită se datorează faptului că f o t o g r a f i i l e au fost în Iad. Aspectul de rotulă plină, sugerat dp sunrafata
obţinute o r n satelit. E l e probează că ceea ce a m f o t o ­
: 1
Înşiruită foarte fin. precum si cele cîteva puncte aurii
grafiat a r e o f o r m ă o v o l d ă . Dincoace v e d e ţ i G a n g e l e . . . a m i n t i n d constelaţia O r i o n micşorau şansele oricărei
Tată ri coasta vestică a Pacificului . . .* asociaţi' m i n t a l e cu un ou v i u si. ou atît mai puţin,
Tn p r i m - p l a n apăru din nou bărbatul d " mal îna­ cu un fruct sau cu un sîmbure. Totuşi se Îngropa în
inte : un om t n t r e două v î r s t e . cu o frunte nu prea p ă m l n t si trebuia udat d i n belşug, do două prl p e zi.

cum o arătau teorile


înaltă. N - a l fl zis că e m a r e specialist în a s t r o n o m i e ,
sl a r g u m e n t e l e sale.
dimineaţa si seara.
Chiar în ziua a treia, un Utier gallw»n Incenea să
„ — . . . T n c o n c l u z i e : a v e m de-a face. nici m a i mult urce v i g u r o s spre cer. purtînd în v î r f un o v o i d î n t u ­
nici m r i Puţin, declt cu o i m a s i n e a P ă m î n t u l u i P«->n-
necat, c e părea să fie un boboc de lalea neagră Emana
t--'ir» f o - r > T T > o n . l.ă<;"ndu-se doa»* 'nar*p a p r o x i m a t i v d e ­
un iz de arbore 0*0 p î i n e si atrăgea a n u m i t e specii d e
n u m i t cu termenul d e ..fata m o r g a n a " . I n t r e soare sl
fluturi, c a r e îi dădeau neliniştiţi tîrcoale. fără a î n ­
r>n\ s-a i u t p r r y s o imauino transparentă n PJwifnHiltit
drăzni însă să s e aşeze v r e o d a t ă « u r e o l î n d numai, n h i
Ocazia unică d e a ne contempla Imaginea obiectivată "
zborul l o r pe traiectorii i m p r e v i z i b i l e , obstinata a u t o -
— N u p d e p a r t e sfîrsltul lumii — se auzi din spate
i m p ' e m e n t a r e în existent a acestui rod al nămîntulul
glasul înăbuşit al Iul V c r n a .
si al inteligentei ««mane D e z v o l t a r e a oontmua a n o !
— M a r e este Casa D o m n u l u i N u vă temeţi —
vertiginos, a j u n g î n d u - s e în ziua a şaptea la î n ă l ţ i m e a
« d ă u g ă parohul, cu v o c e a Iul blalină dîntotdenuna
unui stat de o m si la o g r o s i m e a trunchiului dp circa
Dumnezeu n e va chema la sine atunci cînd v a socoti
douăzeci de c e n t i m e t r i . î n acest stadiu, ovoldul lăsa să
de cuviinţă.
a ^ Î T i e spre rădăcini franhrri lungi si subţiri, t r a n s l u ­
Seara, după ce sorbiră ceaiul î m p r e u n ă cu ceilalţi cide, ca mătasea porumbului crud. R ă v ă ş i t e de v î n t . e l e
prezenţi, se întoarseră ne drumul cel bun. T.a v e n i r e r ' s p î n d e a u pînă la mari distante un î m b i e t o r m i r o s d e
coborlseră o e d i n c o l o doar fiindcă H e l m a r dorise să-l snuză din carp s e scoate azimă aburindă. cpea ce p r o ­
spună Iul Snori eă-l v ă z u s e b i v o l i i . voca, d e astă dată î n c o l o n i i l e de rozătoare, un c o m -
î n stingă, pădurea Imensă sl întunecată de b r a d se p~>-tampnt d e neînţeles -— nărăsirea în masă a g a l e ­
întindea, ca întotdeauna, netulburată. î n urma trăsurii riilor, goană In z l c z a g . ehltăituri si încăierări. î n acelaşi
drumul şerpuia peste d e a l u r i . Iar vîntul ridica praful, t i m p . din ţepii a doi miel cactuşi emisferici. a o ă r u l ] Sub
făclnd cal! să n e c h e z e . ovr id. întotdeauna snre sud, se iveau picături ml-
După cotitura din locul numit . Hoi-f.a.-ds". b i d i v i i ! n u i r u î e . alb-onalescrnte, c a r e se scuturau periodic î n t r - o
se ridicară î n două picioare, neehezînd neliniştiţi. i ' taie lăptoasă, c a m o dată la zece minute, cînd î n -
— P î r r r ! — făcu H e l m a r , strunlndu-i cu hăţurile. trean-. plantă avea un fel de tresărire iar franjurile I se
Pîrrr ! . . . încordau şi v i b r a u tensionat, parcă electrizate. P u t e r -

22
L a b o r a t o r S. F.

n|r aridă, toxică, această secreţia a v e a probabil m e n i ­ goasă. amintind mal degrabă calota ciupercilor tinere,
rea d e a p r o t e i a baza trunchiului Î m p o t r i v a unul e v e n ­ abia I v i t e după p l o a i e , decît, aşa cum a m citit într-un
tual » * a r al term/telor. poem închinat misterioasei plante, «un u m ă r m a r m o -
N u era lipsită d e o anume graţie silueta î n a l t ă şl r e a n " sau _o e p i d e r m ă u m a n ă " . F r a n i u r i l e o v o l d u l u i
7 v e l t ă . de l u m i n a r e D l e t o a s ă . Necunoscătorului care-si erau si e l e asociate la acpst proces dp î n n o i r e , acornpani-
vizita prietenii aflaţi în ţinutul caselor de a g r e m e n t din lndu-1 prin d e g a l a r e a " n o r puternice e f l u v i i d e mosc si
marginea m a r i l o r r e z e r v a ţ i i , dacă o întîlnea în g r ă d i n i . cine trecea pe lingă g r ă d i n i l e liniştite ale caselor de
I se I n t l m p l a adeseori, spre m a r e l e haz a l tuturor. să o a g r e m e n t Işl dădea i m e d i a t seama că undeva dincolo
confunde cu una d i n t r e sofisticatele o p e r e de artă. de ' ' e ridurile înalte se ascunde o plantă or»<-»naiă aflată
asemenea r ' n e t ' c e . sonore si o d o r a n t e . cu c a r e se o b i ş ­ în ziua a noua. I a r dacă vlntul bătea îndenărtînd de
nuia în acele v r e m u r i a se înnobila habitatul d e vacanţă. trotuar acel iz Inconfundabil. prezenţa plantei era d e z ­
De a l t f e l , prin înfăţişarea sa. tegumentul umed ca a l văluită s| mai insidios : printr-un foşnet a p r o a p e a r ­
reptilelor, solzos, d e culoarea nisipului, presărat cu stele monic al f r a n l u r i l o r d e v e n i t e uşor cornoase si alunse
cafenii, p e r f e c t conturate era în stare să e x i l e z e el s i n ­ la dimensiuni savant d o z a t e , astfel Incit să poată seînci
g u r din regnul v e g e t a l acea făptură dotată cu un m e t a ­ tînguitoare acorduri In d o d i e z minor. Se realiza prin
bolism a t î t de intens. Totuşi, nici în regnul animal nu aceste două modalităţi o e x c e l e n t ă reclamă produsului,
• r a rlas'ficnbilă încă ş i de aceea, însuşi celibatarul p r o - în contul clientului, şi acest Iniţial neobservat a v â n t a i
n r î ' » a r fmai toti amatorii d e asemenea ioeuri erau c e l l -
. a scutit de mari c h e l t u i e l i f i r m a producătoare, feri­
hatari) aştepta cu interes următorul stadiu d e d e z v o l ­ cind-o cu un deceniu de i m p r e v i z i b i l ă prosperitate.
tare. I n c a r e . s p r e m u l ţ u m i r e a sa. înceta sl c o r v o a d a
udatului. F r a g i l a fiinţă pretindea acum un nou m o d D e se Intlmpla ca p r o p r i e t a r u l să fie leneş d i n
de î n g r i j i r e mult m a i oretentios : căldură psihică, a f e c ­ fire şi dispus a limita. î g n o r î n d prospectul, numai la
ţiune snorită. c o n v e r s a ţ i e , trebuia chiar să f i e d e z m i e r ­ z i l e l e de udat şl la declanşarea descuamării î n g r i j i r e a
dată. N u mai creştea în î n ă l ţ i m e . I n schimb. Intre datorat^ acelei rolo un 1
a geneticii soWOMe cuprinse
ziua a şaptea sl a noua. sp dilata inegal pe direcţii o r i ­ cauzal în cutia cubică de mahon. atunci delicata f ă p ­
zontale. D i n d o m i n a n t circulară, f o r m a secţiuni' sale tură tînguitoare protesta singură, cu o rară v e h e m e n t ă ,
transve-sale d e v e n e a eh'psoidală. axa m a r e a l u n g i n d pînă o o n o r r r . 3 f l o a r e f W l i î v r W I c^pstea Io ziua a zecea d n
la şaizeci d e c e n t i m e t r i iar a x a mică l a treizeci sl doi. rădăcină, c a m a c o l o unde căzuseră stropii ploii l ă p ­
R ă m î n e a u circulare, cu vechiul diametru, numai trei toase, si umplea i m e d i a t î m p r e j u r i m i l e cu o cumplită
zone. una sub o v o i d . alta c a m la un metru î n ă l ţ l m " şî duhoare de hoit. c a r e popula curlnd pasnîcile grădini
roa rvp«»ri<:tentă ţ b a z ă . trunchiul apărînd acum con­ cu rolurile scîrboase a l e unor muşte de smarald, ba
a

stituit din două «amfore turtite dorseventral. a m f o r a i n ­ scotea p e străzi sl toţi clinii din î m p r e j u r i m i , făcîndu-l
ferioară fiind m a ' î n a l t ă si mult mai încăpătoare. E m i ­ să se lupte atît î n t r e el. cit şi cu haltele de coloţî v e n i ţ i
sferele cactuşilor Isi t r i o l r - ' v o l u m u l s l încetau treptat din r e z e r v a ţ i e , ceea ce-1 punea pe imprudent dinaintea
periodica p l o a i e lăptoasă. O v o l d u l . probabil foarte greu. unor plictisitoare c o n f l i c t e cu v e c i n i i de grădină. D i n
î s î dpzava n o 7 . i t i a s o r e partea opusă cactuşilor, atrăgînd fericire, î n ziua a cincisprezecea duhoarea înceta brusc,
sl f r a n i u r i l e cu sine ş l aplecînd totodată, foarte lent. gtp*c4*ira de rezistentă a a m f o r e l o r ceda lent si întreaga
întreaga structură, cu un unghi de cincisprezece-două- plantă sp prăbnspa î n t r - i m muşuroi d i f o r m avînd dpa-
z e d de g r a d e faţă d e v e r t i c a l ă . Dacă arăsai cu degetul, supra o v o i d u l descuamat de la sine cu franjuri cu tot
oriunde, unghia pătrundea o r i e i de adine, neîntîlnind
f
si semănlnd acum unui ou de struţ, ceva mai m a r e
nici un alt ţesut d i n c o l o de f l e x i b i l a o p o z i ţ i e a t e g u m e n ­ însă şi de culoarea fildeşului.
tului. A ş a d a r , conţinutul a m f o r e l o r ar f i putut să f i e L a u r m a u r m e i , tot la acest stadiu se ajungea,
acel lichid cp se scurgea la început prin tpoii cactuşilor după un i n t e r v a l de două-trei săptămînl. şi dacă î n g r i ­
sau pur ş l simplu apr. (Costul ridicat al unul ou o r i o - » l n
jirea plantei nu era abandonată. D a r In acest caz, g r ă ­
nu m i - a î n g ă d u i t niciodată să î m i asum riscul dinarul era. in i n t e r v a l u l de t i m p menţionat, fericitul
dp a practica o incizie în planta altuia sl. d»n posesor al unei e x t r a o r d i n a r e o r g i d e m i r e s m e . S u b
păcate, nici n-am auzit să fi încercat cineva o ns^meupa proaspătul t e g u m e n t r o z - a l b se aflau distribuiţi la d i ­
o p e r a ţ i e ) . Totuşi, deoarpee la o aplecare forţată pfuă ferite n i v e l e de p r o f u n z i m e anumiţi nodull c a r e . prin
cînd o v o i d u l atingea Ierburile, r e v e n i r e a la pozltîa i n i ­ t ' d o a r e . c o m a n d a u e m i t e r e a de către franjurile specia­
ţială se realiza d e Ia sine. In mal p » ţ i n d e cipcl numite, lizate în acest scop, a a p r o a p e tuturor e f l u v i i l o r f l o r a l e
p-esupun că exista în P ' o f u n z i m c si un rudiment de c o ­ accesibile olfacţiel umane. M i - a fost dat să asist, cu
loana v e r t e b r a l ă , p r e v ă z u t ă cu mănunchiuri d e f i b r e prilejul unei Invitaţii adresate nouă d e f i r m a p r o d u c ă -
elastice. — singurul mecanism In stare să r e a l i z e z e u>are, cînd dealtfel a fost prezentat şi p r i m u l u r a n g u ­
asemenea redresări d e poziţie, din m o m e n t ce presiunea tan orional (negru. c r e t . purtlnd un tricou cu s t e l e ) ,
internă a fluidului, deri o posibilă e x p l i c a ţ i e pentru sta­ care s-a d o v e d i t u l t e r i o r un splendid eşec comercial,
bilitatea f o r m e i nu putea fl In nici un caz una si pentru iiHVÎnvîn'Ui-se decît in v'm'< mii de e x e m p l a r e . - — l a e x
capacitatea făpturii gelatinoase d e a se m e n ţ i n e î n t r - o traordinara d e m o n s t r a ţ i e de virtuozitate a unui spe­
n o z » « P o b l i - ă numai prin
:
tensiunea unul tegument cialist ce a extras din masa gelatinoasă, dinaintea
e x c e s i v de f l e x i b i l . n ă r i l o r noastre, patru sau cinci rapsodii o d o r a n t e de
neuitat, de-a dreptul geniale, purtîndu-ne î n t r - o călă­
torie d e v i s pe toate l a t i t u d i n i l e şi prin toate a n o t i m ­
Semnul sigur al a t i m - v i l stadiului . m t n n l l e r i l o r "
purile.
e r a apariţia unei e r u p ţ i i rosu-vlolacee p e gulerul d e l a
baza o v o l d u î u î . T o t o d a t ă crăpături g a l b e n e dosfltfureu întruelt acest Joc. în c a r e unora nu l e ajungeau
pretutindeni stelele cafenii. Din acest m o m e n t , nnăspiă degetele c e l o r două m î i n i şi cereau ajutor v e c i n i l o r ,
eu un obiect a v î n d o t e m p e r a t u r ă mal m a r e d e 3fi °C. nre/enti riscul unor Intoxicaţii, nu letale, ci numai In
.- re zonă a tppumeniulni sr» colora într-un n c p p ' - f o m u - stare să inducă un somn foarte îndelungat, din c a r e
riu ca al Dolistirenului ars. sp înmuia sl apoi d e v e n e a clientul se trezea cu c e f a l e e şi uşoară senzaţie de v o m ă .
fluidă, p r e l l n g i n d u - s e sure rădăcini sl d i z o l v î n d în că­ nodulll m o d e l e l o r din generaţia a treia au fost d i f e ­
derea sa fîsln d p î n v e l i ş întîlnită In cale. O uşoară renţiaţi atît t e r m i c , cit şi ca n i v e l de profunzime, ast­
auăsare. „ m l n g î l e r e n " . era a'-solut necesară : dacă t e m ­ fel încît pericolul unei autodrogări i n v o l u n t a r e să fie
peratura mediului a m b i a n t depăşea 36 °C. t o o i r e a t e g u ­ semnalizat la v r e m e a p o t r i v i t ă .
mentului nu S P declanşa d e la sine. N-am Inţplps dp ce.
tn general, c l ' e n t î i preferau această deseuamare în fîsll P r o i e c t a t ă să slujească drept mijloc de a g r e m e n t
subţiri, mal Îndelungată, desj indieaţiilp d n prospect : doar In perioada v a c a n ţ e l o r d e vară, această j u c ă r i e
precizau că e suficient un simplu masai al zonei d e înceta să funcţioneze la sfîrşitul celei de a treia sau a
sub o v o i d . t e g u m e n t u l urmlnd să cadă circular. în d e ­ patra săptămînl d e v i a t ă . B i n e î n ţ e l e s , după c e îşi a v e r ­
curs de o j u m ă t a t e d e oră. tiza poscsr.rul p r i n t r - o descărcare violentă a u l t i m e l o r
Teşea astfel la lumină un nou trup. d e o c a r n a ţ i e r e z e r v e de m i r e s m e . A doua zl, după un somn agitat,
albă cu v a g i t o n u r i r o z . cu suprafaţă uscată şi uşor ru- «cesta găsea In grădină, aşa cum a m văzut, planta pră-

23 H I L I O N — magazia al c l u b u l u i d e anticipaţie
Laborator S. F.

buşita, adică muşuroiul d i f o r m cu oul d e culoarea f i l ­ boiului. D i n cauza asta îşi rătăceau p r i v i r i l e In fiece
deşului aşezat deasupra. zi peste păduri îneercind să desluşească în zare vreun
P î n ă spre seară, n i m i c Interesant n u se m a l p e t r e ­ f u m d e p r i m e j d i e ; d a r a r m e l e le r ă m î n e a u p r o p t i t e
cea î n grădină. C l i e n t u l avea t i m p la dispozltic c e n t r a de ziduri şi v i g o a r e a l o r hărţuită d e zadarnica aşteptare
pregătirea bagajelor. P e la apusul soarelui, oul rrăna mocnea intrînşii ca plinea uitată în cuptor d e pitarul
şi din e l . cu mişcări exasperant d e încete, un şarpe silit la grabnică b e j e n i e .
urît. aproape o tenie, suportabil totuşi p r i v i r i l o r d e o a ­ Deodată c u e i crescuse în turn o copilă rămasă
rece era colorat în toate Irizaţiile curcubeului, cobora acolo d e la ultimul neam care încercase să p r a d e şl
şl înconjura muşuroiul cam l a o t r e i m e d e v î r f . Jjt un să sfarme cetatea sl care fusese trecut prin sabie şi
m o m e n t dat Isi musca v l r f u l cozii si începea să se
p r ă v ă l i t în apă d e războinicii lui Z a r a x pentru a se
a u t o d e v o r e p e măsură c e întunericul devenea tot m a l
întoarce cu m î l şi stuf în gură spre întinsele şesuri
dens. T,a ceasul la c a r e Orlon era p e boltă sen trebuia
de unde veniseră cu săbii lucitoare şi gînduri h u l p a v e .
să f i e . dincolo d e n o r i , dlntH fosforescenţi atingeau o
Ctnd s-a î m p l i n i t fata. nu a ştiut nimeni pentru că
anumită v e r t e b r ă m a l proeminentă si scăpărau ca
tm chibrit î n t r e g materialul biologic se .aprindea ai casei o ţinuseră ferită d e ochii vecinilor. Slda —
atunci şl. cu flăcări înalte, albastre ardea v r e m e d e un cum se ob'snuiserâ să o c h e m e — avea ochi albaştri
ceas şl m a l bine. Clientul. înlăcrimat, eontemnla acest ca d i m i n e ţ i l e d e p r i m ă v a r ă si părul ea un lan d e
fioros spectacol, m e d i t î n d asupra inexorabilei despăr­ secară coaptă i se unduia în b ă t a i a vîntuîui. Tn plus.
ţiri d e tot şl d e toate, asupra cruzimii timpului care era înaltă c î t un b ă r b a t sl asa c e v a nu se m a i văzuse
l-a înghiţit Încă o v a c a n t ă , asupra altor t e m e propuse î n t r e coturile Tstrulul. A s t f e l că nici ea. sperioasă ca
pe ultima pagină a prospectului sl. în general, asupra o m î n z ă . nu ar fi î n d r ă z n i t să se arate în lumină.
nimicniciei vieţii noastre derizorii, sub p r i v i r i l e ' r o n l c e Teşea doar noaotca si cobora p e malul apei să privească
a l e aştrilor. oglindindu-se în ea luna si să-si amintească. D i n c o l o
de f l u v i u se întindeau p ă d u r i l e şl departe, peste p ă ­
D i m i n e a ţ a , sub cenuşă, găseai o suorafată cu aspect duri începea m a r e a , despre care nu-i dăduse nimeni
cheratinos. a p r o x i m a t i v circulară. pro7entînd. desigur
de veste, dar n e care o presimţea cînd răzbăteau în
prin sedimentarea v e r t e b r e l o r calcinate, cîteva p e t e
noapte, p r i n clipocitul v a l u r i l o r , tîngu'ri vagi d e pescă­
a l b e resoectînd configuraţia din Orlon. Această placă
ruşi si sfărlmări d e c o r ă b i i .
se întărea cu v r e m e a si a m văzut nu o dată asemenea
plăci agăţate în cui. ca nlste tablouri, ne z i d u r i l e multor î n t r - o n o a p ' e din crucea Iul gustar străiuia In turn
case d e a g r e m e n t ascunse în marginea m a r i l o r , linişti­ mezinul lui Z a r a x : G o r e . Tn zare. ca întotdeauna, nici
telor r e z e r v a ţ i i . un semn şi băiatului înceouse să i se urască d e aştep­
tare. D e la un t i m p îi păru că d e jos. dinspre piciorul
Pum'trn Sanchi t u m u l u l urcă la urechea lui o cîntare d o m o a l ă . subţire
sl putîn tristă. Cînteeul nu a v e a cuvinte, d a r chemarea
din el îi încrîncenă carnea toată d e parcă l-ar fi fost
muşcată d e t ' o a r i . TI cotropi o dorinţă clocotind ! d e 1

a strînge Tn braţe toate z i d u r i l e sl toţi copacii, d e a

în august mîngfla ierburile şi v a l u r i l e . S i m ţ i r e a asta nouă şi


neaşteptată îl făcu să-şi lase lancea si scutul sus si
să se repeadă nînă p e m a l . L a zgomotul portll mici
de sub turn. cînteeul se curmă brusc ea zborul unei
păsări săgetate. întunericul stăpTnea peste Istru. peste
păduri, peste cetate, d a r paşii îl purtară pînă unde
S p r e seară peste r ă m ă ş i ţ e l e î n n e g r i t e a e retătH s-a
T

m î i n i l e lui btjbttnde TntPnlră Tn beznă ceva cald. t r e ­


aşternut liniştea. D i n spărturile zidurilor şl d e n e sub
murător. Si dulce . . . D e z l e g ă o barcă şl vîslî cu p u ­
pietre un f u m subţire si cenuşiu a m a î continuat să
tere înrecită pînă c ' n d barca se prinse foşnind Tn mîlul
se scurgă sure anus cîteva z i l e — semn că f l ă c ă r i l e nu
osteniseră, ci lucrau în î n c ă p e r i l e d e sub pămtnt. V u i ­ celuilalt mai. cu păduri afunde. A ' e r g a r ă orbi şi surzi
turi! s-au î n v î r t î t o v r e m e . înse'atl d e strigătele săl­ pînă cTnd ajunseră într-un luminiş rotund, presărat
batice a l e cuceritorilor, d a r ochii l o r ageri n-au dibuit cu flori nitice. albe. care T» havăluiră Tntr-un parfum
decît p i e t r e arse. A s a că. peste colină au r ă m a s să tare. înăbuşitor. S e Tmbătară d e m i r e s m e . . .
stăpînească doar m u r m u r u l marelui f l u v i u sl uitarea. C î n d se ridică d i n desişuri. Urna era un Imens
cheag d e sînge. P e discul eî se puteau desluşi în nuanţe
Odaia d e la b a z a turnului dinspre răsărit r ă m ă ­
sese — prin grija î n t î m p l ă r i i d o a r — neatinsă, ea purpurii cetatea cuprinsă d e flăcări, capul bătrînulul
singură scăpînd iureşului barbar. T u r n u l se înălţa Zarax desprins d e trup, leşurile fraţilor tăiaţi înainte
direct d i n albia f l u v i u l u i si o fereastră se deschidea d e a lua Tn braţele l o r vînJoase armele. V e d e n i a aceasta
r^'-ir deeaup'a anei. L e g e n d e l e a r putea spune că acolo 1» scutură ca un frig v e n i t d i n senin şi amîndoi se
sălăşluieşte duhul cetăţii, un duh rău sl crud care în Tnapoiară Tn go.ană la barcă. D a r barca era dusă. î a r
nopţile cu lună t î r z î e ademenea îndrăgostiţii p î n ă l a d i n c o l o d e f l u v i u , din cetate re înălţau d î r e groase
turn pentru a-1 arunca apoi predă anelor o ' c l o a s e . de fum. î n t i m p c e G o r e îşi părăriso poetul d e v e g h e
iar în por.tîle acelea luna resărea s m e c u p sl stfi'nee din turn. cetatea fusese l o v i t ă fără veste. O a m e n i i ,
cucuvaîele. D a r u l t i m u l g e a m ă t s-a stins în d a v a d e p e surprins! Tn somn. n-au apucat nici măcar să se a s ­
malul Dunării d e m a l b i n e d e reeo veacuri şî n - a cundă. Z a d a r n i c s-a m a i aruncat G o r e în v a l u r i să se
maî avut cine să poarte pînă la noi p o v e ş t i l e . întoarcă la al lui ; h ă u r i l e î n v o l b u r a t e l-au supt în
n d î n c o r i ' e l o r ca ne o buruiană. Tar Sida a rămas
î n nopţile înăbuşitoare, eînd zăpuşeala si tînţarii
ne goneau somnul, a o r i n d e a m lîngă turnul dinspre împietrită d e groază între sălcii. P î n ă în zori, din c e ­
răsărit un foc d e tabără sl n e lăsam închipuirea să tate n - f m a i rămas piatră p e piatră.
scormonească p r i n t r e r u i n e l e p e care acum se căţărau P e s t e d ă r î m ă t u r i l e î n n e g r i t e s-a aşternut liniştea.
ciulini şi ierburi g a l b e n e . Din spărturile z i d u r i l o r şi d e p e sub pietre un fum
subţire si cenuşiu a m a i continuat să se scurgă spre
apos — semn că f l ă c ă r i l e nu osteniseră, c i lucrau în
P e n t r u că toate u r g i i l e v e n e a u din 'osul marelui î n c ă p e r i l e d e sub p ă m î n t . V u l t u r i i - n u î n v î r i i t o v r e m e
e

fluviu, turnul d e l a răsărit fusese încredinţat b ă t r l n u - înşelaţi d e Strigătele sălbatice a l e cuceritorilor, d a r


lui Z a r a x , c e l m a i încercat d i n t r e v i t e j i i cetăţii, şi ochii l o r ageri n-au dibuit decît pietre arse. A ş a c ă .
celr»r patru fii ai săi despre care se R O t m e a că puteau peste colină nu rămas să stăpînească doar m u r m u r u l
muta cu b r a ţ e l e l o r colina ou cetate cu tot pînă p e malul marelui f l u v i u si uitarea.
celălalt ri că p i e p t u r i l e l o r laolaltă a r fi putut stăvili
fl»*vînl. y\r'. un b ă r b a t din cetate nn-sî putea încerca
puterea si iscusinţa cu vreunul din eî. n u m a i că. fiind Către m i c 7 u l nopţii amuţeam şi. întorşi s p r e răsă­
de ani puţini, nu apucaseră să guste din fructul r ă z ­ rit, p r i v e a m luna ureînd încet m a r e şi roşie de-a lungul

ll F l. I O N -magazin al clubului de anticipaţie 24


L a b o r a t o r S. F.

a i « r d ce ar fi fost pe v r e m u r i turnul şi sporindu-şi nul bisericii o r t o d o x e , u r l i n d nu numai „ O m la apă I "


.ii ..u. . H M piua cinci u m b r e l e căpătau adinci:ne. Iar că adună tot ech ipajul In c i t e v a secunde. I n t r e t i m p
'•- a] murea intr-o discretă a g o n i e părăsit şi uitat omuleţul se a p r o p i a i m p e r t u r b a b i l de navă şi cu si­
• i » « I n t e c e l e noastre, i n d i f e r e n t şi inutil v i s e l o r ce ne guranţă că a r fi fost l o v i t dacă nu l-ar fi apucat in
, u ni prin lumi scăpate din sclavia g i n d i r i i l o g i c e . ultima clipă cu c ă n g i l e sâ-1 tragă sus. P e n t r u că era
N « sprijineam unul d e altul cu ochii spre cer şi ne viu şi întreg, d a r nu reacţiona in nici un f e l la p a l ­
I.1.4HU prădaţi d e sentimentul că c o n v e r g e m d e p l i n m e l e , fluierăturile şi s t r o p e l i l e cu care au încercat sâ-1
... diacul argintiu d e deasupra, nu d o a r p r i v i r i l e şi trezească, l-au dus la i n f i r m e r i e unde a fost v e g h e a t
g l n d u u l e ni se intilnesc a c o l o . de comandant in persoană. Episodul trebuia consemnat
în j u r n a l u l de bord, d o a r văzuseră toţi, d a r aşa c e v a
• nu se putea i n t i m p l a aici, asta ştie oricine ; oriunde
S e n t i m e n t u l dat d e praful gros in care m i se
altundeva, dar nu aici, lingă G a l a ţ i , la c i t e v a m i l e de
• wlumlau Încălţările că sint p r i m u l care intră in câ­ C o m b i n a t . Era in j o c c a r i e r a lui de n a v i g a t o r . Şi-aşa
n i . m i ţ a de sub turn după atitea secole d e pustietate nu p r i m i s e a v i z u l la a b s o l v i r e a I n s t i t u t u l u i ; daca se
ţt mister a învins repulsia pentru păianjenii e n o r m i mai î n t i m p l a ş i . . . N u , nu v a consemna decit că l-au
• u II i uscătură v e n i n o a s ă şi p i n z e l e lor suprapuse in găsit înecat s a u . . . d e p i n d e in c e stare v a fi dimineaţa.
cure s-ar i i prins c h i a r şi o v r a b i e dacă s-ar fi a v e n -
Mi.it Înăuntru. B a chiar m - a m încumetat să rămin •
paste noapte. M ă i n t i n d e a m p e lespezile reci cu m i i -
• ub cap şi u r m ă r e a m dreptunghiul p r â i o s p e care Trecuse j u m ă t a t e d i n noapte şi se foia încă n e p u -
taxele lunei îl p r o i e c t a u trecind p r i n ferestruica în­ tind să a d o a r m ă . C ă l d u r a umedă şi rău m i r o s i t o a r e
gustă p e p e r e t e l e din stingă m e a c o b o r i n d şi seurtin- care umplea cortul e r a de nesuportat. Dacă ar fi
du-be, trecind peste m i n e şi p l n ă l a u r m ă d i s p ă r i n d deschis, a r f i n ă v ă l i t ţ i n ţ a r i i . O r i c u m intraseră c î ţ i v a ,
tutr-o crăpătură l a r g a a pardoselii. N u v i s a m . N - a m a ş a că nu îndrăznea nici sâ se dezbrace. T r a n s p i r a ţ i a
visat nici cind a m auzit f o a r t e l i m p e d e un glas dinspre îi îmbibase î m b r ă c ă m i n t e a , se simţea lipicioasă, m u r ­
apă, slab, ca d e d e p a r t e intonind o cintare subţire, dară. P i n â la urmă renunţă la somn. Deschise cu grijă
itotnoală, d e o tristeţe difuză. N u Înţelegeam nici un f e r m o a r u l de la i n t r a r e şi se strecură afară. F a ţ a apei,
< uvint, d a r în m e l o d i a aceea desluşeam o c h e m a r e încreţită uşor, răsfrîngea în m i i d e sclipiri l u m i n a
mieroasă, d i n ce in ce m a i chinuitoare p i n â cind palidă a lunei. P ă ş i fascinată pe plaja îngustă. V a l u r i
m - a m ridicat Însoţit d e un n o r d e p r a f m o a l e şi m - a m m o i , leneşe foşneau abia p e r c e p t i b i l spre ea apoi se
strecurat afară, pe m a l , cu praful ce m ă acoperea stră­ retrăgeau incet a d e m e n i n d - o . N u r e z i s t ă ; işi smulse
in, i ud in bătaia lunei. Cin tecul mă chema d e peste toate hainele, care, u m e d e , i se lipiseră dezgustător
upe, d i n t r e sălciile unduitoare ale căror p l e t e m l n g i i a u d e p i e i e şi intră incet în apă. N u se m a i scăldase n i c i o ­
lin, foşnind v a l u r i l e calde. L u n a aşeza d o m o l peste dată noaptea, pe lună. A t i n g e r e a apei e r a parcă alta.
toate o p u l b e r e ceţoasă cu luciri pale. B a r c a s-a des­ î n t r e g corpul i i e r a î n v ă l u i t într-o m i n g i i e r e atot­
prins uşor, cu c l i p o c i t d e v a l u r i legânindu-se incet, cuprinzătoare căreia i se dărui cu voluptate. Curentul
tot m a i incet p i n â cind î n c r e m e n i , i a r f a ţ a apei se o purtă lin p r i n d r e p t u l turnului. A t u n c i işi aminti
întinse ca o o g l i n d ă . A t u n c i inaintea mea se aşternu brusc şi se întrista. V e n i s e r ă aici nu ca să se bronzeze,
c o v o r u l d e aur şi a r g i n t — ca semn că eu e r a m alesul. sau să înoate, nici să v i z i t e z e cetatea, nici la pescuit,
• eu, cel aşteptat d i n v e a c , p o r n i i . . . ci doar pentru a se putea iubi In v o i e , ca sălbaticii,
departe de ochii p ă r i n ţ i l o r , d e gurile v e c i n i l o r , de
P u ţ i n după m i e z u l nopţii, l i p o v e a n u l Colea, ti­ g l u m e l e nesărate a l e c o l e g i l o r . . . iar el se instalase
m o n i e r u l d e c a r t , d ă d u buzna i n cabina nostro­ pur şi simplu ca un pustnic in turn n e v o i n d să mai
mului, ii luă d i n cuşetă ca p e un snop, cu cearşaf cu ştie de nimeni şi de n i m i c . Brusc îi v e n i o idee t r â z -
lut şi II cârâ in g o a n a m a r e p e punte lovindu-1 d e nită : să-i apară aşa goală, cu apa şiroindu-i din p l e t e ,
toţi p e r e ţ i i . I I aşeză in p i c i o a r e şi, susţinîndu-1 din bolborosind c e v a care să sune a f o r m u l ă magica, d ă n ­
spate, i i arătă cu m i n a s p r e m i j l o c u l a p e i rostind ţuind şi schimonosindu-se ca v r a c i i triburilor sălbatice
î n e c a t : „ C ă p i t a n e , eu n - a m pus azi un strop d e spirt din p ă d u r i l e t r o p i c a l e — poate astfel va reuşi să-i
in gură, să-mi c r a p e o c h i i " . A p o i : „Dacă nu-1 vezi amintească d e ce se aflau aici. M ă c a r pentru j u m ă t a t e a
înseamnă că m i - a l u a t D u m n e z e u m i n ţ i l e şi atunci d e noapte care m a i rămăsese. Ieşi cu precauţie din apă
mai bine î m i tai g i t u l " . Şi scoase scurt cuţitul. A b i a urmărind fişia d e u m b r ă a zidului pînă la intrarea In
cu asta se t r e z i nostromul. A ş a era C o l e a : tăcut, turn. A c o l o Işi r ă v ă ş i părul peste faţă, işi pregăti in
ascultător, p u t e r n i c şi m u n c i t o r cit şapte, d a r cind gind „ r e p e r t o r i u l " şi, amuzată d e ideea ei, pătrunse
se îmbăta nu-i p u t e a trece n i m e n i p e dinainte — f i e strâduindu-se să se m i ş t e cit m a i grotesc şi să se
muscă, f i e c o m a n d a n t u l : iar dacă nu-1 lâsai sâ-şi ter­ strimbe cit m a i fioros ; poate va reuşi să-1 sperie. D a r
mine sticla in linişte, e r a şi m a i rău. A ş a că, o r i c l t d e în încăperea strimtă nu era nimeni. Rămase, d e s c u m ­
adine î-ar f i fost nostromului somnul, cind auzi pănită. In d r e p t u l unei nişe unde i se păru câ s-a
lama d e cin'şpe c e n t i m e t r i ţâcânindu-i lingă rinichi, mişcat c e v a . O a r e o v ă z u s e v e n i n d şi o pindea, ascuns
işi reluă brusc toate r a p o r t u r i l e cu realitatea înconju­ pe undeva, să o s p e r i e el ? A ş t e p t ă nemişcată c i t e v a
rătoare şi, dacă n-ar fi fost strins adunat In cearşaf, secunde să audă o răsuflare, un pas. N i m i c . O linişte
s-ar fi ales cu o baie rece in Dunăre. D a r C o l e a îl nesfirşită. Întuneric beznă. V e s e l i a i se transformă
ţinea bine şi i n t r - a d e v â r nu era beat. I a r dacă îşi intr-o frică difuză, presimţiri r e l e i se insinuară
pierduse c i n e v a m i n ţ i l e , trebuie să şi le fi p i e r d u t parcă sub p i e l e î n f i o r i n d - o . R e a l i z ă că se află In pu­
am îndoi, căci se holbau am îndoi la arătarea c a r e nu terea nopţii intr-o c a t a c o m b ă ruinată unde nu călcase
era nici caracatiţa cu douăzeci d e braţe, nici ş a r p e l e picior d e o m sute d e ani, in m i j l o c u l unui ţinut pustiu,
zburător, nici ceaţa hipnotică, nici v r e o altă p o v e s t e d e unde nici c e l e m a i disperate strigăte d e ajutor
marinărească, ci doar un copilandru f i r a v , p a l i d , un n-ar ajunge la u r e c h i l e nimănui. Faptul că nu a v e a
adolescent m e l a n c o l i c căruia luna plină ii e v i d e n ţ i a nimic p e e a ii dădea, în plus, senzaţia că e c o m p l e t
cu o claritate î n g r o z i t o a r e fiecare detaliu al feţei, al lipsită de apărare. î n ţ e l e s e deodată câ e singură acolo,
î m b r ă c ă m i n t e i , a i î n c ă l ţ ă m i n t e i ; bascheţii c e i m a i b a ­ simţea că el nu m a i există. Se cutremură la gindul
nali care nu m i r o s frumos, d a r ţin b i n e g l e z n a la d r u m dacă va reuşi să se întoarcă la cort singură, p r i n t r e
lung, bascheţi cu care băiatul păşea uşor, rar pe faţa ruinele presărate în întuneric, căci vulnerabilitatea
apei. sugerată d e goliciunea e i o inspăimînta cel m a i tare.
„ O m la apă ! Strigă, mă, o m la apă f* Ingăimă Curind, insă, începu să simtă câ n-ar f i chiar singură.
nostromul, d a r C o l e a îşi făcea cruci m a r i şi b o l b o ­ D e j o s , parcă d e s u b lespezile d e piatră, s e r i d i c a un
rosea pe l i m b a lui cu ochii In sus. A t u n c i se repezi geamăt prelung, p e r e ţ i i prinseră un t r e m u r uşor, p e
el însuşi la c a b i n e , în pielea goală căci cearşaful ră­ picioare simţi un f e l d e b o a r e uşoară ca o plnză de
măsese în mina cu care Colea nu-şi putea face sem­ păianjen care urca spre e a . P r i v i in jos şi văzu că stă-

25 U E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie
L a b o r a t o r S. F.

Bea cu p i c i o a r e l e într-un fum sau abur negru care creş­ se schimbă cu t o t u l : d e v e n i slab ca o nuia, ochii i se
tea incet spre genunchi, ii acoperi, continua să urce întunecară de cearcăne, nu m a i ieşea la peşte, nopţile
Inghiţindu-i coapsele, a b d o m e n u l . . . î n c e r c ă să se r ă m i n e a afară î n ţ e p e n i n d cu gîtul întins şi cu p r i v i ­
desprindă, d a r t u m u l o paraliza. P r i v i disperată în rea pierdută peste ape. P a r c ă aştepta să-i v i n ă c e v a
jur. Văzu cum întunericul de p e ziduri se scurgea, dintr-acolo. O a m e n i i ştiau şi a u înţeles că-şi p i e r d u s e
fluid, in j o s ca o vopsea c a r e se topeşte, pe măsură m i n ţ i l e . I n t r - o dimineaţa n-a m a i apărut, l-au găsit
ce aburul negru urca de parcă s-ar fi a l i m e n t a t din e i , din i n t i m p l a r e leşul, după o v r e m e , agăţat in rădăci­
iar ce răniineau albicioase d e j u r i m p r e j u r nu erau nile păpurişului. A b i a atunci s-au g i n d i t că, in toate
z i d u r i l e d e piatră, ci g r ă m e z i d e oase amestecate şi nopţile cind v e g h e a s e încordat p e malul apei, auzea
tasate într-o a g l o m e r a r e haotică, aburul Ii ajunse chemarea ei care p i n ă la urmă II birui." Ochii nostro­
ia p i e p t şi simţi că nu m a i poate să respire, oasele se mului cercetară c i t e v a c l i p e m a l u l păduros. Faţa apei,
cutremurară şi începură să se naruiască in avalanşă netedă, reflecta strălucirea tăcută a lunei. Dar d i n ­
asurzitoare spre ea şi, desigur, a r fi z d r o b i t - o dacă nu colo, pe m a l , p r i n t r e sălciile uriaşe stăpinea un î n t u ­
ar fi reuşit, cu un e f o r t suprem, să se arunce p n u n e r i c compact, neliniştitor. „Şi, in loc să i-1 lase, II du­
ingusta ferestruica. seră in sat unde-i i n g r o p a r ă creştineşte. D e atunci, in
serile fierbinţi de v a r ă o a m e n i i se închid d e v r e m e in
casă să nu le ajungă la urechi t i n g u i r i l e e i c a r e înso­
C o l e a , care rămăsese sus, işi r e v e n i s e din u i m i r e ţesc noaptea, din d e p ă r t a r e , foşnetul stufului, c l i p o c i ­
şi căzuse iiitr-o toropeală fără tund, străin acum d e tul m o l c o m al v a l u r i l o r şi scirţlitul sălciilor p u t r e d e . "
ciudăţenia nopţii. Era atît d e inert, ca nostromul Colea continuă să privească nemişcat înainte. N o s t r o ­
v e n i lingă ei sa v a d ă dacă nu c u m v a d o a r m e in p i ­ m u l recunoscu in t r i b o r d ruinele de la G l r l i ş t e . O clipă
cioare sau visează fără a d o r m i . Colea II simţi a p r o p i i n - a v u impresia că din turn s-ar prăbuşi c e v a . I n c l i p a
du-se şi începu să glăsuiască fără a-1 p r i v i . „ N o s tronul', următoare auzi bufnitura unui c o r p căzut in apă. T o ­
ştii că eu n-am nici m a m a nici tatu. l e m i n e ni-au tul se petrecuse rapid, dar sesizabil. 11 prinse p e Colea
găsit pescarii i n t r - o barcă rătăcită prin stufărişuri, ca de braţ. „ A i auzit şi tu ? " „ E e a . . ." zise Colea, d a r
urlam de s p e r i a m şi păsările şi peştii. M - a u dus in ochii lui căutau dilataţi a e întuneric In babord : „ M ă
sat şi m i - a u purtat d e g r i j ă pină a m putut şi e u să cheamă . . . In f i e c a r e n o a p t e . . . A c u m . . N o s t r o m u l :
arunc n ă v o d u l şi atunci au inceput să m ă ia cu ei la „Să fac c e v a . . . S a l v a ţ i - o !" P l e c a r ă a m l n d o i deodată,
peşte. N a ştiu cum se iâcea, d a r Întotdeauna barca la d a r i n direcţii diferite.
care m ă suiam se întorcea goală — i i e ca se p r i n d e a
in nisip, fie că se incurcau p l a j e l e p r i n ierburi, fie Jos, in i n f i r m e r i e comandantul aţipise. T r e s ă r i
ca nu se lăsa m o m i t peştele — că ajunsesem să m ă cind visă că e străpuns d e un pumnal. O crampă v i o ­
creadă piază rea şi sa nu m a i v r e a nimeni să iasă p e lentă II făcu să se chircească in scaun. I se făcu foarte
balta cu m i n e . A ş a ani rămas să îngrijesc ue gradină cald. O tensiune craniana neobişnuită il a m e ţ i . „ U e
şi sa meşteresc sculele in tovărăşia f e m e i l o r căci pinu unde zăpuşeala asta P e t i m p l e începură să i se p r e ­
şi copiii dispăreau in z o r i — care la scăldat, care la lingă stropi de sudoare. îşi desfăcu vestonul. A e r u l se
pus capcane pentru pasări sau la prins şerpi In n ă m o l . infierbinta In continuare. „ C e se întimplă ?* A m e ţ e a l a ,
Era l i m p e d e ca l u m i n a zilei ca nu fusesem făcut p e n ­ greaţa, căldura 11 făcură să deschidă hubloul. D a r căl­
tru a da la peşte şi, i n t r - o bună zi, m - a m g i n d i t sâ-mi dura d e v e n i s e insuportabila. „ T r e b u i e să ies la aer."
iau l u m e a - n cap, să p l e c la Sfîntu' G l i e o r g h e sau la Urcă p e punte, se sprijini de copastie. „ A p a . . . " Jos.
Tttlcea să-mi caut d e lucru, să incep şi eu o viaţă sub e l spuma se rostogolea ca un balot d e dantelă
m a i p e suiietul meu. D a r nu g i n d i s e m să p l e c singur. desfăşurindu-se. „ T o ţ i la apă ! A ş a ! " P l o n j a p e s t e
I n atitea zile fără şir petrecute intre f e m e i , m u l t e m ă copastie.
încercaseră, d a r n u m a i una î m i mersese la inimă, iar
aceea nu putea i i a mea pentru că ai ei o meniseră,
jiicâ d e p e t i n d era copilă, altuia. D e aceea, g i n d u l p l e ­ A u t o r i t ă ţ i l e şi-au croit drum prin m u l ţ i m e a cu­
cării m ă muncea inuoit. A t u n c i m - a m dus la cea care rioasă. Elicea „ C ă l i f a r u l u i " continua să-1 î m p i n g ă fără
î m i ţinuse loc de m a m ă şi i-am dezvăluit totul aştep- rost în mal. P r o v a e r a b i n e înfiptă în nisip. L a apelu­
tlnd de la dînsa un sfat bun sau o încurajare. M a m a , rile lansate prin p o r t a - v o c e nu răspunseră deeît c i t e v a
insă, î m i aruncă o căutătură rea şi. In loc d e v o r b a rateuri ale motorului care-şi anunţă astfel oprirea.
bună, î m i zise o p o v e s t e urită, pe care o m a i visez şi A p o i se lăsă o linişte de-.ăvîrşită. Fură aduse scările
acum, că de răul ei a m ajuns să m ă găsesc azi p e de pisică. Cel de la „ I n t e r v e n ţ i i " urcară la bord. C e r ­
v a p o r : să nu-mi p r i n d ă tălpile rădăcini şi sa nu-mi cetară puntea. Pustie. C o m a n d a : goală. I n cabinele
mai r ă m i n ă gindul ia v r e o f e m e i e . răvăşite : nimeni. A b a n d o n ? In i n f i r m e r i e — un tinăr
în nesimţire : c a m t i n ă r p e n t r u a face p a r t e d i n e c h i ­
paj. „Să urce sanitarii ! E un . . . r ă n i t ! " Brancarda fu
întâmplarea s-a petrecut în v r e m u r i d e d e m u l t , urmărită cu p r i v i r i m i r a t e . „ A s t a - i tot. N u mai e n i ­
dar nu chiar îndepărtate. Se zice că intr-o zi, după o meni. C o b o r i m ? "
ploaie m a r e care tulburase a p e l e , doi pescari din satul
nostru se rătăciseră prin smircuri şi, hnpingind barca Mihai Alexandru
la n i m e r e a l ă , auziră pe a p r o a p e un ţipăt care nu e r a
de pasăre, nici de broască în gura şarpelui, ci m a i
degrabă de prunc nou-ne>>cut şi înaintând intr-acolo
au găsit o copăiţă adusă cine ştie cum d e apă p i n ă
se î m p o t m o l i s e in stuf şi in ea : o fetiţă d u r d u l i e şi
vinâtă de plîns. O luară — ca pe m i n e — , o crescură
şi, cind v e n i v r e m e a , o însoţiră cu un flăcău din sat.
T o a t e bune n u m a i că, î n t r - o noapte, proaspăta nevasta
se făcu nevăzută. Şi nu dispăruse numai ea, ci şi un
Vînătorii
băiat n u prea a g e r la m i n t e , d a r clădit p e placul f e ­
m e i l o r , şi barca acestuia. Soţul, o m d i n t r - o bucată, îşi L a m a stiletului luceşte stins In lumina scăzută, apoi
luă securea şi o f r i n g h i e lungă şi plecă i n căutare, l i se abate asupra trupului tinăr. străbate rochia d e m ă ­
găsi, după citeva ceasuri, pe un ostrov bătrin, d o r m i n d tase, e p i d e r m a şi muşchii toracelui, pătrunzind în
adine sub soarele fierbinte, l o v i o singură dată, iar p e inimă. Singele izbucneşte v i o l e n t , străbate in o r d i n e
femeie, pină să se dezmeticească, o legă strins de o inversă muşchii, e p i d e r m a şi rochia de mătase şi ţlş-
salcie groasă. Scufundă barca celuilalt şi, surd la neşte. lucind stins in lumina scăzută. Stropi mari pă­
plinsetele şi r u g ă m i n ţ i l e necredincioasei, v î s l i spre tează veşmlntul a l b al fetei, parcă într-o î n c e r c a r e
casă. A m priceput eă povestea era menită să-mi d e s ­ disperată d e a străbate din nou mătasea rochiei, e p i ­
chidă ochii ; dar ce n-am putut să p r i c e p de îndată d e r m a şi muşchii, pentru a se întoarce in inima care
a fost sGrşitul e i . I n citeva z i l e după acea faptă, o m u l se oprise acum.

II i i. i 11 N — magazin al clubului de anUcipaüe 26


L a b o r a t o r (a. i .

Trupul nemişcat, d e g e t e l e crispate pe minerul sti­ de o baterie d e a n t e n e ciudate. M ă oprisem nu o dată


letului, chipul î n c r e m e n i t in disperare şi durere. Ochii din d r u m să p r i v e s c aceste transformări neobişnuite,
Îngheţaţi, lucind stins in lumina scăzuta. poate pentru a colora cu o picătură de mister m o n o t o ­
A l ă t u r i , z ă r i n d f ă r ă suflare, un tinăr cu chipul nia după-amiezilor.
.u operit J.e paloarea m o r ţ i i , cu buzele arse, î n v i n e ţ i t e . „ î m i daţi v o i e , vă r o g ?" — a m auzit o v o c e l u
Două trupuri nemişcate. spatele m e u şi, jenat că fusesem surprins p r i v i n d i n -
S t o p cadru. I n colţul din dreapta sus al ecranului tr-o curte străină, a m făcut loc să treacă celui ce p ă ­
apare un indicativ : 2.16.437256. I m a g i n e a se stinge. rea să fie stăpînul casei, un tinăr blond, uşor adus de
M ă r i d i c cu greu d e pc scaun. S i m t că m ă sufoc. »pate. I n t i m p ce descuia uşa d e la intrare, s-a uitat
Deschid fereastra şi respir adine aerul curat al nopţii. la m i n e peste umăr şi ochii i s-au luminat deodată.
Mă simt parcă mai bine. î m i dau seama că n e r v i i nu „ L i v i u s I la t e uită, bătrinul L i v i u s ! C i n e ar f i
iiui v o r m a i rezista m u l t ă v r e m e , d a r sint hotărit să crezut 7 P C i ţ i v a trecători au intors capetele, curioşi
privesc in continuare. să-1 vadă p e posesorul acestui n u m e d e star al anti­
A p ă s o clapetă şi ecranul se luminează iar. D i n a i n ­ chităţii romane. Atunci l-am recunoscut şi eu. A n i i t r e ­
tea ochilor se p e r i n d ă o m u l ţ i m e de cifre a căror sem­ cuţi au năvălit asupra mea, ani mai buni şi mai
nificaţie Încep să o cunosc. A l e g . frumoşi.
-Daniel!"
1.20.977592. îmbrăţişări bărbăteşti, p r i v i r i cercetătoare. . H a i ,
A u t o m o b i l u l oficial alunecă alene, m u l ţ i m e a v ă - intră in birlogul m e u . " A m i n t i r i c o m u n e , m u z i c a i a
lureste zgomotoasă. U r a l e , strigăte, a c l a m a ţ i i . I n m a ­ surdină, un pahar de v i n , lumina inserării. A l t a a m i n ­
şină, un bărbat tinăr, puternic, plin d e viaţă şi de tiri. Şi in final : „Să mai treci pe la mine. Sintena «iaar
vigoare. N o r o c u l s-a arătat darnic cu el, oferindu-i vecini, nu ? P
posibilitatea d e a-şi î m p l i n i visele m ă r e ţ e . I a r alături L - a m v i z i t a t apoi tot m a l des, p e de o parte din
are o soţie tinără, frumoasă şi iubitoare. n e v o i a unei prietenii, o p r i e t e n i e nouă ce s-a înfiri­
F l o r i m u l t i c o l o r e descriu prin aer traiectorii r o ­ pat la căldura alteia, m a i v e c h i ; p e d e altă parte din
tunde pentru a c ă d e a apoi in drumul m a ş i n a . Bărbatul curiozitatea de a afla ce se ascunde îndărătul f e r e s t r e ­
/imbeşte m u l ţ i m i i , sau poate doar g i n d u r i l o r lui. lor zăbrelite.
G l o n t e l e plecat din a r m a ucigaşă îi p ă t r u n d e p r i n Trecuseră patru luni de z i l e d e la p r i m a noastră
ceafă, sfăriiuindu-i ţeasta. Lipsit dintr-o dată de viaţă, intîlnire, cind misterul m i s-a dezvăluit, înfricoşător.
trupul se prăbuşeşte p e bancheta din spate. N i m e n i „ L u c r e z pe cont p r o p r i u — mi-a spus — şi sint
nu îşi dă incă seama ce se intimplă. Cu un gest r e ­ foarte a p r o a p e de o d e s c o p e r i r e c e va zgudui l u m e a
f l e x , şoferul accelerează. Soţia se r e p e d e spre corpul ştiinţifică. Şi lumea, in general.'"
neînsufleţit. P e capota maşinii se v ă d răsfirate sinistre „ A trecut v r e m e a descoperitorilor solitari — i-am
rămăşiţe insingerate. replicat. A z i se lucrează în institute uriaşe, cu l a b o ­
Stop cadru 1.20.977592. ratoare c o m p l e x e , c o l e c t i v e numeroase şi aparatură
complicată. Ce poţi f a c e tu d e unul singur, cu m i j ­
. . . Z ă p a d ă , v i s c o l , ger. S i m t e că e la capătul p u ­ loace modeste, Intr-un laborator i m p r o v i z a t ? I*
terilor. T o v a r ă ş i i săi au p i e r i t p e r i n d , d e v o r a ţ i de
„ M u l t , pot face f o a r t e mult. Iţi v o i spune care
aceste locuri ostile. A c u m e atlt de a p r o a p e de ţ i n t ă . . .
este scopul muncii şi al căutărilor m e l e . chiar dacă ţi
D e visul său. Ştie că nu m a i există d r u m de întoar­
se va părea nebunesc, fantastic, o enormitate. Iată-1 :
cere. Dar v a fi p r i m u l , primul care va î n v i n g e ţinutul
călătoria într-un u n i v e r s paralel. P e n t r u aceasta nu a m
acesta străin. U n ţel pentru care merită să iţi dai viaţa.
n e v o i e decît d e o perfectă cunoaştere şi stăpinire a
Şuierul vintului. Şfichiuirea zăpezii răscolite. Şi propriului eu. Posibilitatea de a atinge universurile
f r i g u l . . . I n adăpostul iluzoriu a l cortului, încearcă să paralele zace latentă In fiecare dintre noi. încetul cu
mănince şi să se odihnească înaintea ultimului asalt. încetul, a m încercat să descopăr In m i n e această posi­
A p o i , din nou la d r u m . P i c i o a r e l e degerate nu II mai bilitate şi să o controlez. P u ţ i n a aparatură pe care •
ascultă, ninsoarea I n v î r t e j i t â de v î n t ii acoperă v e d e r e a . folosesc — e drept, d e m a r e fineţe şi c o m p l e x i t a t e —
Şi deodată, cînd pentru o clipă infernul p a r e că se nu are alt rol decit al măsuţei cu rotile cu ajutorul
potoleşte, zăreşte în d e p ă r t a r e . . . nu se p o a t e . . . Se căreia copilul m i c î n v a ţ ă să meargă.
a p r o p i e — nu s-a î n ş e l a t : un c o r t străin, u r m e incă
U n u n i v e r s p a r a l e l — iată o posibilitate perfect
proaspete p e zăpadă, cutii goale, resturi de m i n c a r e .
susţinută logic şi m a t e m a t i c . I n curînd, voi fi m
U n altul sosise înaintea lui. U n altul fusese p r i m u l .
măsură să îi d o v e d e s c realitatea."
S i m t e cum frigul il pătrunde mai tare, cum oasele
Sint prudent din fire, aşa că nu m - a m grăbit să
îl dor şi il roade f o a m e a şi setea şi febra li a r d e . P o r ­
îl socotesc nebun sau m a n i a c pe prietenul meu Da­
neşte din nou — î n c o t r o ? T e l u l ce 1-a ţinut pe p i ­
niel, aşa cum nu m - a m grăbit nici să-i dau crezare.
cioare s-a destrămat, d r u m inapoi nu mai este Seara
L-am v i z i t a t în continuare. L - a m ascultat susţinindu-şi
II găseşte chircit în zăpadă A r s u r a febrei şi a frigului
filosofic ipoteza, i-am u r m ă r i t argumentaţia ştiinţifica
se stinge cu încetul. Ninsoarea cade pe ochii îngheţaţi.
In măsura în care cunoştinţele m e l e mă ajutau. M a i
Stop cadru. 1.19.454707. in glumă, m a i în serios, a m început să practic şi eu,
sub îndrumarea lui D a n i e l , o serie d e exerciţii m e n i t e
Ecranul se stinge iar. Sint lac d e sudoare. M ă ridic
a-mi descoperi la rîndu-mi presupusele facultăţi la­
şi mă î n d r e p t din nou spre fereastră.
tente — fără a o b s e r v a însă vreun rezultat. „ N i c i nu
era de aşteptat, aşa curînd, intervenea Daniel. T r e ­
Pentru mine, totul a început t u un an în urmă De buie să ai r ă b d a r e . " Sub supravegherea lui, a m î n v ă ţ a t
atunci i n t î m p l ă r i l e m-au purtat in viitoarea lor. mai să lucrez cu a p a r a t e l e din laborator. M - a m aşezat chiar
cu voia mea, mai fără v o i e . si ială-mă azi in situaţia şi pe scaunul emiţătorului, o construcţie copiată parcă
d e a risca s ă - m i p i e r d viaţa. Sau, dacă i m l daţi v o i e dintr-o bandă desenată, cu o cască ce îmi cuprindea
să m ă e x p r i m astfel, să pierd mai mult decît p r o p r i a - m i capul şi o m u l ţ i m e d e fire prin care trupul meu e r a
viaţă. in legătură cu maşinăria. T o t fără nici un rezultat.
C u un an în urmă deci, l-am relntîlnit pe fostul meu Stăteam In c u m p ă n ă încă. nu ştiam dacă să-1
coleg de liceu, D a n i e l . Se mutase chiar la colţul străzii consider pe prietenul m e u geniu sau maniac. C i n d ,
pe c a r e locuiam, î n t r - o căsuţă p e care o ştiam părăsită într-o bună zl — sint două luni d e atunci — D a n i e i
parcă din totdeauna. T r e c î n d zi d e zi prin faţa acelei m i a spus : „ T o t u l e pregătit, L i v i u s . M î i n e dimineaţă
case. nu a m putut să nu observ cum o poartă metalică voi încerca."
iol i dă a inlocuit uşa cu canaturi din l e m n sculptat, Incredibila a p r o p i e r e a momentului m-a luat prin
i ¡¡1 o b l o a n e l e cu j a l u z e l e d e la ferestre au dispărut, surprindere. Dar din clipa aceaa nu m - a m mai î n t r e ­
lărind In schimb o reţea deasă de zăbrele din fier, bat dacă sint personaj — f i e şi secundar — al unui
c um cocoşul de tablă d e p e acoperiş a fost înconjurat e v e n i m e n t epocal sau paiaţă Intr-o jalnică faină.

21 H E L I O N — magazin al clubului de anticipaţie


L a b o r a t o r S. F.

Răspunsul era clar, nu m a i exista nici o îndoială : Cind am sosit la destinaţie, a m crezut mai întli
Încercarea urma să aibă loc a doua zi dimineaţa. că m ă aflu p e P ă m l n t . E r a m la m a r g i n e a unei p a ­
Şi a a v u t loc a doua zi dimineaţa. N u m a i eu ştiu jişti întinse, nu d e p a r t e se zăreau pilcuri de copaci,
cum a m aşteptat să treacă cele douăsprezece o r e p r e ­ se auzea cintec de păsări. T o a t e mi-au părut f a m i l i a r e :
văzute pentru p r i m a călătorie. I n aceeaşi seară, la o coroanele arborilor, culoarea cerului, chiar şi f o r m a
oră d i n a i n t e stabilită, emiţătorul — d e v e n i t acum r e ­ norilor alburii. M ă aşteptam să găsesc o l u m e a s e m ă ­
ceptor — a v e a să i n t r e In funcţiune, călăuzindu-1 pe nătoare cu a noastră. A f l a s e m o a r e una identică ? Sau
Daniel p e d r u m u l d e întoarcere. diferenţele erau atit de puţine şi de mărunte încît,
T r e b u i e să recunosc că nu a m fost la î n ă l ţ i m e a pierdute in m i l i a r d e l e d e m i l i a r d e de factori care
momentului şi, In loc să-1 întimpin cu c i t e v a c u v i n t e compun universul, nu puteau fi descoperite intr-o
b i n e gîndite şi b i n e simţite, m - a m repezit la el, stri- viaţă d e o m ?
gindu-i a p r o a p e : „ T e - a i întors, Daniel ! H a i , p o v e s ­
teşte-mi 1" N u m i - a m continuat g î n d u r i l e , căci a m zărit a p r o -
„Reuşită deplină, dragul m e u ! Să-ţi spun cum a piindu-se nişte v e h i c u l e iuţi, care zburau la ciţiva metri
fost. deasupra solului. M - a m ascuns repede într-un hăţiş,

H E L l O N — magazin ai c l u b u l u i de anticipaţie 28
L a b o r a t o r S. F.

«.perind să nu fiu descoperit. încă. V o i a m să păstrez cerut lămuriri, a m insistat şi în cele din urmă taina
Iniţiativa. mi s-a dezvăluit, cu a d e v ă r a t înfricoşătoare.
A e r o d i n e l e au coborît nu departe d e locul unde Ei. cel de pe Sheda, au aflat de mult despre exis­
mă pitisem. A u apărut m a i m u l ţ i . . . oameni şi unul tenţa universului nostru, a T e r r e i şi a oamenilor. ŞI.
din ei s-a îndreptat spre mine, v o r b i n d u - m i : „Sînt pe măsură ce evoluau şi îşi perfecţionau tehnicile, au
Narco. T e - a m aşteptat. N u te teme. V i n o . " învăţat să acţioneze asupra lumii noastre. D e îndată
C e să fi făcut, a m ieşit din ascunzătoare şi m - a m ce au avut posibilitatea să o facă. au acţionat şi asu­
apropiat d e ei. Purtau cu toţii nişte u n i f o r m e străluci­ pra vieţilor, a destinelor noastre. N u m a i distructiv, din
toare Să fi fost m i l i t a r i ? punctul nostru d e v e d e r e .
A m urcat în aparate. Sigur, eu pregătisem un mic N e ucid, L i v l u s ! Acesta e sportul l o r preferat,
discurs d e bun găsit, dar acum v o r b e l e parcă nu se arta lor dusă pînă la rafinament ! Asociaţia Asasinilor
prea legau. Curînd , a m ajuns Intr-un oraş şi a m fost numără sute de mii d e m e m b r i şi are m i l i o a n e de
condus la sediul unei organizaţii pe care ei au numlt-o simpatizanţi O m o a r t e înfricoşătoare petrecută pe
Organizaţia pentru legăturile cu Terra. L a asta chiar T e r r a — un accident stupid, o crimă odioasă, un tra­
că nu mâ aşteptasem ! E l . şi toată ziua eu le-am pus gic concurs de î m p r e i u r ă r l — nu e decît opera regizată
întrebări şi el mi-au răspuns. nlnă în cele mai miri amănunte a unui Asasin de pe
In final, ml-au p r o m i s că mă v o r ajuta să constru­ Sheda. Cu cît asasinatul e m a i crud. mai neaşteptat
iesc un e m i ţ ă t o r p e Sheda. A ş a se numeşte lumea l o r : sau mal spectaculos, cu atît autorul lui a r e mal multe
Sheda. C a m atît." şanse să apară în prima pagină a revistelor, stîrnind
„Cum adică, atît I". a m sărit eu. nemulţumit cfl Invidia şl ambiţia confraţilor. Cu cît V i c t i m a suferă
prietenul meu îsi rezumase călătoria doar în cîteva mai mult î n cele din urmă clipe, pradă durerii, dispe­
cuvinte. N u am vrut să ţin seama de faptul câ era v i ­ rării şi revoltei, cu atît Asasinul v a fi mai bine cotat,
zibil epuizat şi l - a m cerut alte şl alte detalii. A ş a am putînd spera să-şi v a d ă creaţia inclusă în fondul de
aflat că locuitorii din Sheda cunoşteau T e r r a în amă­ aur al Asociaţiei.
nunt, dar nu voiseră să Intre în legătură cu n o i . se m u l ­ î l ascultam pe N a r c o povestindu-mi toate astea,
ţumeau să n e studieze. A m aflat că. pe tărîmul ştiinţei oe un ton ce se voia neutru, şi nu puteam crede. O glu­
şi al tehnologiei, aveau asupra noastră un avans dc mă sinistră. T-am replicat, nu prea convins, că moartea
cîteva zeci d e ani. un secol poate. Că există m u l t e deo­ e un fenomen natural ş l . . . „Sigur, ml-a răspuns el r e ­
sebiri între l u m i l e noastre, d a r şi multe asemănări. pede, nu sîntem răspunzători pentru m i l i o a n e l e d e
A m continuat cu î n t r e b ă r i l e pînă cînd bietul Daniel a oameni care au p i e r i t şl v o r mai pieri pe T e r r a . Se
adormit, fără să-mi fl putut domoli curiozitatea. moare de bâtrîneţe. de boli. există războaiele, c a l a m i ­
V o i a j u r i l e zilnice a l e prietenului meu au devenit tăţile naturale S e m a i întîmplă sî accidente, şl o m o ­
curînd obişnuinţă. C u m ne obişnuim noi cu toate I D e ruri în care nu a v e m nici un amestec. D a r gîndeşte-te
Ia o v r e m e , a m început să-1 slcîi. cerîndu-î să-si facă Ia cel care m o r în floarea vîrstel, sau în pragul vieţii :
publică descoperirea şi ameninţîndu-1 că. In caz con­ la cei ce se sting în chinuri îngrozitoare : la cel pieriţi
trar, v o i face eu acest lucru. M ă amîna mereu, susţinea în accidente Incredibile. I n i m a g i n a b i l e . C u m poţi c o n ­
fă mai v r e a să c l a r i f i c e nu ştiu ce. că are impresia că sidera asta . . . natural T I*
i se ascunde ceva. c e v a important. _Dar de c p . . . cum de se poate . . . de uno'e a c e s t . . .
î n t r e tlmn m l - a m continuat si eu antrenamentele, obicei ? . . P e n t r u întîla dată. întrebarea mea a ră­
cu mai multă însufleţire acum. De-ar fî să-1 cred pe mas fără răspuns. N a r c o ml-a v o r b i t despre rădăci­
Daniel, peste o lună-două urma să fiu a p t pentru nile a c e s t e i . . . hm . . . îndeletniciri, care s-ar p i e r d e In
prima călătorie. veacurile trecute si care acum celor mal mulţi sheda-
La un m o m e n t dat. am observat Insă o schimbare enl l e apare ca un lucru obişnuit, firesc, normal.
o^uscă în atitudinea si în comportamentul Iul. Părea „ M u l t ! de*estă Asasinatele, d a r nu s-ar gîndi vreodată
preocupat de o problemă ce-1 covîrşea D e m a l multe să c e a ă . d e e x e m p l u , scoaterea l o r In afara legii. Doar
r

ori l - a m surprins înetndurat. cu orlvlrpa pierdută. r o l . cel din Or gan i zaţ i a pentru legăturile cu T e r r a ,
Era mereu trist, m o h o r î t . tăcut. Arăta teribil d e obosit. luptăm din răsputeri î m p o t r i v a l o r : nu a v e m Insă de
L a întrpbările m e l e răspundea e v a z i v , susţinea că înfruntat o forţă dură. distinctă, ci Inerţia, obişnuinţa
nimic deosebit nu se Intîmp'ase. de vină erau doar informă, moale, alunecoasă . . ."
solicitările e x c e s i v e la care îsi supusese mintea si „ D a r pămîntenii. nu au o b s e r v a t . . . nu II s-a pă­
trupul. rut niciodată ciudat că . . . "
P e n t r u ca. acum v r e o două săptămîni. înainte de a „Nu. D e ce ? Iată încă o IntrePare fără răspuns
p'eca «;nrp Shpda să mă la dp-o parte sl să-ml spună : P r o b a b i l că. n e a f l î n d si neimaginîndu-sl măcar v r e o
..Dragul m e u . uite. c u m să z i c . . . Totul a mers bine altă cauză pentru n e n o r o c i r i l e care se abăteau asuora
oină acum. dar ceea c e fac eu conţine şl o doză de lor. considerîndu-le lucrarea Naturii sau a Hazardului,
risc. deloc neplilabilă TTn accident se poate î n t î m o l a au sfîrsit prin a socoti nefirescul — n o r m a l . "
orlcînd. Sper că gestul meu nu Itl v a părea m e l o d r a ­ „ î n c ă o întrebare. N a r c o . A i c i . p e Sheda. s-a î n ­
matic : T i n e plicul acesta. Dacă întîrzh' vreodată mal tâmplat vreodată . . . să f i e cineva . . .*
mult de patruzeci şl o p t d e o e . deschlde-l."
r
„Niciodată."
A m zîmbit amuzat, dar lui nu-1 ardea de glumă „Vreau să v ă d cîteva asemenea... asasinate"
si mi-a pierit si m i e cheful. A Insistat să nu-I citesc l-am s p u s şl. fără un cuvînt, m-a condus într-o încă­
menajul d**eît în situaţia precizată de e l . pere alăhtrată. P r o b a b i l că se aştepta la o asemenea
Situaţie care nu a întîrziat să anară. A l a l t ă i e r i . D e cerere, căci aici se afla pregătit un aparat, semănînd
regulă. Daniel nu lipsea mai mult de douăsprezece cu banalul televizor. P e ecran se succedau felurite
ore. D e data aceasta trecuseră patruzeci şl opt. A m indicative. A m acţionat claviatura la Intîmplare.
desch's plicul. 2.20992063.
„Dragul meu L I v I u s . îţi cer Iertare pentru răspun­ Cînd îsi r e v i n e în urma loviturilor, se află prShn
derea teribilă pe carp o arunc o e umerii tăi î n c r e - slt la pămînt. simte dureri rumplfte în tot tronul sl
dlnrtnrîti-tl aceste rînduri, dar nu am do ales. Î M I capul îl vuieşte îngrozitor. î n lur se aud tropăind
singurul care m - a r c r e d e si. cel puţin deocamdată, cizmele s o l d a ţ i l o r : apoi un ţipăt. Face un efort sl
•'<• r " - u l care v a putea face ceva. deschide ochii : p r i v i r e a II este împăienjenită, din ar­
îti am'ritet:ti d e Impresia mea că ml se ascunde cada spartă sîngele I se p r e l i n g e peste pleoane. îs)
ceva... Narco şi ceilalţi oameni al Organiza­ v e d e soţia, tîrîtă cu brutalitate de cîţlva zdrahonl.
ţiei tmf rJScnundeau la orice întreba-o r>e-as fî ştiut Femeia se zbate. ţipă. Încearcă să lovească. Unul din
,•,. c i . i întreb | . . . P î n ă într-o zi. cînd am surprins n's*n soldaţi o Izbeşte cu p u t e r e peste faţă.
vorbe ciudate : ..Ce mal face victima ? !", întrebase Se ridică, fără să-sl dea seama ce face. fără să-sl
cineva, si era clar că despre m i n e fusese vorba. A m simtă trupul amorţit. S e r e p e d e spre duşmani p r i v i n d

H E L I O N — magazin al clubului de anticipaţie


l a b o r a t o r S. F.

ţintă chipul soţiei, ochii el îngroziţi, b u z e l e şl n ă r i l e tar î m p o t r i v ă , m a n i a ucigaşă, feroce şl tenace, a sute­
tnsîngerate. Surprinşi In p r i m a clipă, soldaţii îl ~o- l o r de m i i de Asasini si Inerţia vîseoasă a lumii Sheda.
p l e s e s c a o o i . E doborIt din nou şi cînd încearcă iarăşi ŞI m i - a m mai dat seama de un lucru : ca p r i m p ă -
să se r i d i c e v e d e . la doi naşi. ţeava unei m i t r a l i e r e mîntean descins In acest univers, ca unic deţinător al
aţintită sore fruntea sa. Si mal v e d e . î n t r - o secundă secretului său, a m d e v e n i t o V i c t i m ă potenţială p e
dilatată, degetul c a r e apasă p e trăgaci. care orice Asasin şi-ar d o r l - o în p a l m a r e s . "
C a p u l omului p a r e că e x p l o d e a z ă , craniul zboară A m căutat fila u r m ă t o a r e , dar asta era totul. î n ­
în ţăndări. R ă p ă i t u l armei acoperă urletul femeii. Do semnările Iul D a n i e l se opreau aici.
unde mal găseşte putere fugă ? Jetul -le flăcări o A d e v ă r u l e că în continuare am acţionat ca In
ajunge din urmă. o î n v ă l u i e , se zvîreoleşto odată cu t-ansă. orbit, fără să gîndesc. A l t f e l , aş fi e v i t a t p o a t e
ea. se stinge odată cu ea situaţia în care mă aflu a " u m .
A m pătruns în încăperea mică, atît d e f a m i l i a r ă ,
Stop cadru. tMJtOOfT.
a emiţătorului. M i - a m ataşat d i s p o z i t i v e l e c a r e mă
T,a m a r g i n e a oraşului, unde î n c e p e cîmoia. puneau In legătură cu aparatura din laborator, făcînd
Se î n t o a r c e de la lucru, obosit si prăfuit. Şi-a lă­ automat m i ş c ă r i l e r e p e t a t e d e atltea ori. R I n d p e r î n d ,
sat în v e s t i a r salopeta, dar h a i n e l e de pe el, desi curate, am închis contactele. I n c l u s i v ultimul.
a u arată eu m u l t mai bine. aşa c u m sînt. şifonate si
M a i întîl. o uşoară ameţeai i. Decorul s-a estompat.
un pic cam largi p e trupul lui uscăţiv, adus d e spate.
P a r c ă p l u t e a m . P a r c ă . . . M - a m concentrat, a m simţit
Sub braţ poartă o servietă ponosită din c a r e s e zăreşte
c u m aparatele mă aţutau. E r a m asemenea unui c o p i l
capătul unei pîlnl.
care. ţinut d e subţiori d e părinţi, încearcă să facă
Cînd ajunge l a calea ferată se porneşte un v î n t l - primii pari. A p o i s a l t u l . . . M - a m năpustit într-un
eel răcoros, c a r e îl mai î n v i o r e a z ă puţin. I n d e p ă r t a r e snaţiu care nu era spaţiu, a v e a m senzaţia mişcării dos!
se aude slab şuieratul unul tren. în subconştient e r a m convins că r ă m l n nemişcat, ml
O m u l coteste p e cărarea ce urmează, alături, tra­ s-a parUt că aud sonpte ce se stingeau d e îndată cp
seul drumului de fler. C e v a mal încolo, linia t r a v e r ­ î n c e r c a m să le p r i c e p sensul. A m făcut eforturi r e p e
sează un p o d e ţ metalic. O m u l . p r u d e n t , se asigură. t->to pentru a mă controla.
T r e n u l se zăreşte, d a r e încă departe.
Cit a durat totul ? M - n m trezit î n t r - o c a m e r ă
U r c ă r a m b l e u l si păşeşte p e tabla încinsă a p o d e ­
asemenea c l e i ^ţn c a - e tocmai plecasem, mai mică
ţului. M e r g e a c u m î n t r e şine. călcînd i n c o m o d , din
doar sl mai modest echipată : emiţătorul — receptor
t r a v c s S în traversă. Dedesubt, un canal d e I r i g a ţ i e
de p e Sheda.
îs! m î n ă a l e n e apele.
î n buzunarul de la p l e o t a v e a m un m i " anarat
Cînd soseşte l a celălalt capăt, trenul î n c ă este d e ­
c a r e act'on-» p r ' n t e ' T e m a n d ă deschiderea uşii. A f a r ă
parte. Se răsuceşte să coboa~e din nou s p r e potecă.
era o v r e m e mohorîtă. nloua mărunt. A m păşit d i n ­
P i c i o r u l ÎI patinează ne traversa alunecoasă. O m u l se
colo de p r a g sl de la distantă, am recunoscut u n i f o r ­
dezechilibrează şl c a d e . izbeşte cu pieptul şina dina­
m e l e Organ-zatiei. O v o c e amplificată de m e e a f o a n e a
intea Ini. Iar fata i se z-?roheste de p î e t r e l e colţuroase.
izbucnit în aerul u m e d : „Sînt N a r c o . T e - a m aşteptat.
N u m a l p r i m e ş t e aer. În gură rimte dinţii s f ă r î m a ţ i «1
Nu te tec'e. V i n o "
gustul sărat al sîngehu. A p o i leşină.
A m urcat ?utr-o aernrpnă e r ţ r e a p o r n i t i m e d i a t
M e c a n i c i i v ă d t î r z l u . rmilt nrea tîrzlu. omul c e spre oraşul p r o f i l a t la orizont. P ă s t r a m amîno'ol tăce­
r a c e fără cunoştinţă în d r u m u l l o c o m o t i v e i . Jumătate rea : n e p r i v e a m doar. p e fnris. .Am sosit la destinaţie :
d'n G a r n i t u r ă t r e c e neMe trupul prăbuşit, sfîrteeîndu-1. o c l ă d i r e sobră, solîr'ă. amplasată la m a r e i n e a ora­
P l i n e a a alunecat din servietă sl s-a rostogolit ceva şului — O r g a n i z a ţ i a pentru l e g ă t u r i l e cu T e r r a C18-
mal î n c o l o . P e ooaia rumenită lucesc p e t e roşii, î n s î n - fttwea e fncoplorotă de o i r n e M .^j O r g a n i z a ţ i e i . î n a r m a ţ i .
ee-Mo. L a intrare, oameni ai O r g a n i z a ţ i e i . P e culoare, oameni
ai O r g a n i z a ţ i e i . î n a r m a ţ i cu toţii.
S f o p cadru. tJO.940770.
A m intrat î n t r - o sală i m d e e aşteptau cîteva p e r ­
n
L u c r e a z ă p e schelă, la m a r e î n ă l ţ i m e . T r e a b a m e r g e sonaje cu înfăţişare foarte protocolară ; oficialităţi.
bine. s u d u n l e sînt anroano pata. L e va termina pînă N c - a m a«=C7">t.
la pauza de masă. Tsl şterge transpiraţia eu m î n e c a
„ C e s-a Inttmplat cu D a m e i ? u

•alonetei şl se apucă Iar de lucru. M a l a r e puţin. î l


J^stl în siguranţă aici. P r o b l e m a T e r r e i a luat o
strigă p e colegul aflat la eftlva metri m a l î n c o l o şl îl
a m n ' n a r e f ă ă precedent. Se '-or p r o d u c e schimbări
r

c e r e nişte e l e c t r o z i . Al lui s-au i'mrăvit şl n-are rost


radicale, sl asta cît de c u ' î n d . D o r i m să l u ă m legătura
să m a l coHnare de pe schelă pen/m atîta lucru. Cel
cu pSutlntenll. T e r u g ă m să ne a i u t i . "
strigat îl Invită să r i n ă chiar el să-sl Ia e l e c t r o z " .
Omul pun*» 1os aparatul d e sudură. î«d desface centura „ P o t să p r i v e s c o . . . î n r e g i s t r a r e ? "
de siguranţă, f a c e doi n a s ! . . . „Dacă v r e i . . . Ciudaţi mal sinteti v o i . . . N e - a m
nşteotat tof--<=; ^ r>e ee-i asta. U i t e . ai aici un anarat."
O ţ e a v a Insuficient fixată, o pomină amolas^tă in­ A m acţionat claviatura. Ecranul s-a luminat. P r i ­
corect. B r a ţ e l e b a t zadarnic ae-ul. căutarea unui v e a m s i m b o l u r i l e c a r e nu-mi spuneau n i m i c . î n t r - o
sprijin. T r u p u l se prăbuşeşte în gol. î n t r - n u z'->o- ţo-»- pornire pe carp roci cu nu m i - a m e x p l i e a t - o . am a p ă ­
bll. de la î n ă l ţ i m e a d e patruzeci de metri. Jos. ţpe <;- n
sat p e rînd c l a p e l e c e alcătuiau r»n nume : D a n i e l . î n
tratâ în fundaţie, se află armătura pregătită pentru clipa următoare, p c ecran s-a f i x a t indicativul :
sttlpl. B a r e l e groase de fier îl pătrund prin linieri td
Ies prin solduri. O m u l străpuns trăieşte tncă. M u n c i ­ î20<99tS0M.
torii se strîng în Jurul lui si mi ştiu e să-1 a iute.
1 ] m î m i v ă d p r i e t e n u l î n mfj'ocul unui grup de shedn-
Ta cele din u r m ă taie b a r e l e cu aparatul d e sudură enl. L e v o r b e ş t e cu însufleţire : atmosfera e cordială,
sl îl transportă p e m u r i b u n d la spital asa. cu fierul î n ţ e l e g că Daniel a obţinut un succes In luota lui p e n ­
în el. tru . . . e m a n c i p a r e a Terrienilo*-.
W o a r e p e masa d e o p e r a ţ i e , conştient pînă în ul­ I m a g i n e a se schimbă. Daniel înaintează spre c l ă ­
tima clipă. direa emiţătorului. S e oDreste brusc. N u zăreşte
nicăieri oamenii O r g a n i z a ţ i e i . însărcinat! cu supra­
Stop cadru. v e g h e r e a zonei. î s ! dă seama că a căzut î n t r - o capcană,
. . . A m p l e c a t din faţa aparatului. V ă z u s e m m a l îsî încearcă ultima şansă : aleargă spre emiţător. O
m u l t decît p u t e a m suporta. C r e d că mă c l ă t i n a m , căci rafală de m i t r a l i e r ă răscoleşte oămîntul în urma Iul.
v r e o trei Inşi s-au g r ă b i t să mă s p r î i i n e . C e v o i fi O a doua ÎI l o v e ş t e p i c i o a r e l e . C a d e , încearcă să se ri­
gtndit atunci ? . . . I n o r i c e caz. m i - a m dat seama că dice, se tîră^te Din depărtare se apropie In
nu a r e rost să protestez, să raă r e v o l t ; nu atunci <;i v i t e z ă a e r o d i n e l e Onramzatioi. P r e a tlrziu. O a treia
nu acolo. M ă aştepta o luptă lungă şi grea, o luptă rafală loveşte în p l i n . M o r t a l . Cu un ultim efort. Daniel
în c a r e îl a v e a m alături p e oamenii din O r g a n i z a ţ i e . se sprijină d e p e r e t e l e emiţătorului. A c ţ i o n e a z ă des-

H E L I O N — magazin al c l u b u l u i d e anticipaţi* 30
L a b o r a t o r S. F.

.'iirl.--.-i uşii. P o a t e că. In c l i p e l e care îi mal rămîn care se luminează la orizont. U n şuierat d e glonte ;
•tr trăit, ar putea cu cea din u r m ă f ă r l m ă d e c o n - geamul zboară In ţăndări. E rîndul meu. deci.
' da. să s e întoarcă p e T c - r a . D a r e l r ă m î n e acolo. N i c i nu ştiu cum a m ajuns în aerodină. g i f î i n d ,
II trupul l.usîngerat. sflrtecat. tremurînd. Cuplez pilotul automat şi îi dau destinaţia :
îu<et. *o lasă In genunchi, apoi se prăbuşeşte cu ••rniţătorul.
f i t * In Iarbă. P e n t r u p r i m a o a r ă . un p ă m î n t e a n a Tml dau seama că a l e r g spre un adăpost iluzoriu :
» «f -:ils p«? Sheda. în lumea noastră nu sînt cltuşi d e puţin mal In si­
guranţă decît aici. D a r t r e b u i e să ajung între o a m e n i ,
Stop cadra. 1.20.99*034. trebuie să ajung la v o i , să v ă spun totul, să a f l a ţ i . . .
O r g a n i z a ţ i a vo-a să In legătura r-u T e r r a . N a r r o m ă î m p r e u n ă v o m reuşi să î n v i n g e m , să nu mai f i m V I -
rugase să-l ajut si astopţn încă un răspuns. N u *".ir»i natul In jocul acesta d e m e n ţ i a l .
tneJi pregătit să 1-1 dau. M a l Intlî a v e a m d o pus rîtova Aerodina on-este la m a r g i n e a cringului. P r i n hăţiş
se zăreşte clădirea mică, joasă a emiţătorului. Să fi
JDh lucru nu reuşesc să înţeleg. Sheda e o l u m e fost graba, să fi fost o p r e s i m ţ i r e ? F a p t e că, a f l î n -
mat evoluată decît P ă m î n t u l . cu ştiinţa şl tehnologia du-mă încă la v r e o cincizeci d e m e t r i , t e l e c o m a n d
mult mal d e z v o l t a t e . Stăpîneşte p l a n e t e l e sistemului deschiderea uşii. O e x p l o z i e îngrozitoare. Emiţătorul
• Iu s o l a r : şi aşa mal departe. C u m pot toate a c ^ V . T pulverizat. P e t a l e d e f o c se a p r o p i e . Suflul m ă t r î n -
să c o e x i s t e cu u n . . . obicei atlt d e b a r b a r , sadic, teşte la p ă m î n t . I m l r e v i n repede. S i m t mirosul părului
absurd cum sînt a c e s t e . . . Asasinate ? ! SI. dacă o b l - si al s p r î n c e n e l o r p î r l i t e , faţa mă ustură Î n g r o z i t o r ,
• « I u l există : cum poate tolera, cum p o a ' e accepta o în ochi Iml Joacă p e t e colorate. D a . Asasinii n u sînt
- etate aflată p e a c e a s f . treantfl d e d e z v o l t a r e , ca
: Infailibili. M a l dau g r e ş şl el, cîteodată. M ă î n d e p ă r t e z
î-oste Asasinate să dăinuie, netuîburate d e v r e u n tîrîndu-mă p e coate şl genunchi. Deocamdată a m
• e p r o s ? C u m poate p e r m i t e ca a l t e fiinţe să f i e ucise scăpat. Ştiu că nu m ă v o r Căuta Imediat. îsi închipuie
de nişte maniaci ? C r i m e săvîrsite cu patimă, cu tn- că a m p i e r i t In e x p l o z i e şi. în o r i c e caz, l e e teamă
crînrona-e ? C u m ? " să se apropie. L e e t e a m ă d e moartea p e c a r e cu
..F.sti sincer, v o î fl sincer şî en. Iată : a c e a s t ă . . . atîta uşurinţă n e - o hotărăsc nouă.
nractlcă p e r a r e o condamni la shedaenî — p e bună Emiţătorul e distrus. D a r receptorul d e ne T e r r a v a
dreptate, după părerea m e a — exîstă şî p e T e r r a funcţiona peste douăsprezece o r e . In ciuda lipsei d e
Doar că oamenii ucid f i i n ţ e l e p r o p r i e i l o r planete. U c i d , antrenament, p o a t e v o i reuşi să . . . I n t r e t i m p , s-ar
s| orice lovitură e pe-misâ\ Tîeld cu lancea, cu să­ putea ca Asasinii să m ă caute. M ă v o r căuta p r o b a b i l
geata, cu glonţul. U c i d cu dinamita, cu otrava. U c i d . .* •a oamenii O r g a n i z a ţ i e i . E un j o c prea complicat, a l e
„ I a r t ă - m ă că t e întrerup. Da. p e T e r r a au existat cărui reguli Încă nu l e cunosc destul d e b î n e . U n j o c
ri mal există r ă z b o a i e , m i l i o a n e d e o a m e n i m o r In în care eu sînt vin a tul. I a r miza e mare. e mult prea
I n ' n u i t ă r l absurd*. r>ar ' " t r e a c ă hune c i v i l i z a t ă c o n - mare. N u pot si nu a m dreptul să continui d e unul
taranl această p l a g ă ; nu există tm o m n o r m a l c a r e singur. Fiindcă miza e mai m a r e decît propria
să d o r e a ţ i , sau să accente cu seninătate n i e î r e a s e ­ mea v i a ţ ă .
menilor săi. P e cînd p e Bhedft, nepăsarea cu ea»--».. T r e b u i e să a j u n g la v o i . T r e b u i e să aflaţi. T r e b u i e
„ M - a l î n ţ e l e s greşit. T.'vlus N u m - a m glndît la să reuşesc. Şl chiar d e n u v o i r e u ş i . . . poate c i n e v a ,
războaie şi l a g ă r e d e e x t e r m i n a r e . O b i c e i u l d e c a r e clndva, s e v a întreba d e c e . . . D e c e atlt d e crud,
vorbesc e practicat p e scară largă p e T e r r a , a d m i r a t atlt d e absurd l o v e ş t e coasa ascuţită a morţii ? D e c e ?
de mulţi, d e z a p r o b a t d e cîţiva, p r i v i t cu n e p ă s a r e si
i-.-iî'orpnt-" d e cej m a l •o-uîtî. c o m b ă t u t d e foarte Dorin Davidcanu
putini : B r l succes. M ă r e f e r la v î n ă t o a r e . "
A m încremenit. Auzisem oare bine ? ! M - a m gră­
bit să protestez :
.Desigur, vînătonrea e o practică sîngeronsâ sî d e -

cele mal m u l t e o r i condamnabilă — atunci c î n d nu


•AT alt scop decît acela d e a ucide. .Şl m i e I m l repugnă.
Dar există o m a r e diferenţă fată d e A s a s i n a t e : sînt
v î n a t e păsări, a n i m a l e s ă l b a t i c e . . . T o a t e acestea sînt
fiinie I n f e r i o a r e . . . "
M - a m o p r i t f u l g e r a t d e un gînd cumplit, sî pri­
v i r e a Iul N a r c o m l - a c o n f i r m a t că aiunsesem în sfîr-
Lampagiui
slt la a d e v ă r . F i i n ţ e I n f e r i o a r e . . . P e n t r u shedaenî.
noi e r a m f i i n ţ e l e I n f e r i o a r e N o i e r a m tigrii, a n t i l o p e l e , O aripă albă, Imensă, a spulberat v i s u r i l e celor
v i'pile. Iepurii, lupii. adormiţi i a r cînd acestea au dispărut î n noapte, o
Tntr-adevăr, c e sentiment putem încerca v S z î n d un imagine stranie li s-a lipit d e creier, li s-a
vînfltor cu cizma p e grumazul animalului o m o r î t ? A d ­ lipt ca o palmă d e un fin obraz şi, pentru cîteva
miraţie ? d t e o d a t ă . I n d i f e r e n ţ ă ? Adesea. Eventual secunde, se derulase un film grotesc unde el, l o ­
milă, mal rar dezgust. D a r cît de r a r a v e m o reacţie cuitorii marelui oraş, înghesuiţi, asigurau fundalul
de de/aprobare v e h e m e n t ă şl d e durată ? ! pentru o g l a g a n i e aflată In o r i m plan.
„ N a r c o . v r e a u să t e mal î n t r e b ceva. O r g a n i z a ţ i a I m a g i n e a rămăsese împietrită şi numai după ce t i m ­
oentru l e g ă t u r i l e cu T e r r a e un fel d e . . . societate pul sfărîmase în scurgerea lui f r a g i l a siguranţă In
pentru protecţia a n i m a l e l o r ? " care se bălăciseră, gînganla, stîrpltura, n i m i c u l , a
Shedaeanul tăcu din nou. început să rîdă cu h o h o t e făclnd să l e curgă p e faţă
şi p e trup apa f i e r b i n t e a groazei şl, chiar dacă s-au
Si iată-mă a c u m în încăperea aceasta pustie, p r i ­
trezit, chiar dacă au a p r i n s l ă m p i , luminări sau c h l -
v i n d Iar şi Iar zeci. sute d e înregistrări, simţind că brite pentru a î n d e p ă r t a fantoma, au rămas speriaţi,
nu mal pot rezista şl slllndu-mă apoi să p r i v e s c căci şarpele zgrunţuros al sfidării a continuat să-i
din nou. strtngă pînâ la e p u i z a r e .
A doua zl s-au sculat cu toţii mohorîţi, î n s p ă i -
D a . lupta v a fl grea : mal grea decît crezuse mlntaţî şi anemici. C u v i n t e l e , numai o b l i g a t o r i i , se
Daniel. Tn o r i c e caz, prea grea pentru a fl purtată d e împrăştiau cu repeziciune In aerul viciat. A b i a m a l
un singur o m . D a r eu nu v o i face greşeala fostului meu tîrzlu s-a răspîndit vestea că gînganla, stîrpltura, n i ­
prieten. N u v o i fl singur. micul, există cu a d e v ă r a t şi că trăieşte In s u r p r i n ­
P e s t e cîteva o r e . In zori d e z i . mă v o i î n t o a r c e zătorul l o r oraş.
pe T e r r a . A l ă t u r i d e v o i . î m p r e u n ă , v o m reuşi. L i n i ş t i t e curgeau c u v i n t e l e peste capetele celor î n ­
Mă apropii de fereastra deschisă, p r i v e s c cerul ghesuiţi In t r a m v a i , p e strada mea apare Intot-

31
L a b o r a t o r S. F.

deauna acest . . personaj ciudat c e a p r i n d e si stinge Insă. d e la primul pas făcut în stradă, simţi că-1 sapă
f e l i n a r e l e — povestea un b ă r b a t înecat în distincţie, regretul şl că-1 îneacă neliniştea a ceva necunoscut.
în m o d sigur f u n c ţ i o n a r la un m a r e minister — î m ­ I n j u r nu era n i m e n i să-1 ia în r î s Iar această lipsă
brăcat în cele m a l b i z a r e v e ş m i n t e , cu pantaloni l a r g i , se căţărase p e gîtul Iul mîngflndu-l cu spaima că
unde timpul îsi ascunde secundele -l un palton undeva în negurosul oraş f a l n i c e l e f e l i n a r e s-ar putea
negru, l u n g pînă la p ă m î n t . să nu-1 m a i aştepte. T r e c u s e p e străzi năuc sl speria*.
C u v i n t e l e nu-1 m a l ascultă scufundate în z g o m o t u l Ciuda II u m o l u m î i n i l e cu o l e t r e p e c a r e l e aruncă
fioros al t r a m v a i u l u i si abia în centru, cînd n i m e n i nu cu m ă i e s t r i e în n e o a n e l e proaspăt Instalate. Copil p l î n -
mai avea n l m î c d e adăugat, o v o c e d e copil t e r i b i l geau î a r hoţii, pungaşii si c r i m i n a l i i , subjugaţi d e o
dezinteresat şi trist, răni urechile călătorilor : e l a m - sănătoasă dicopT-are. îl ajutări să snargă totul. D i n
pagî»d. el este. ţiuitul ultimului b e c răsunase fluieratul unui poliţist,
I n f l e c a r e seară, tîrînd cu greutate şî nonşalantă fluierat c^re re oi-iîni'isp spcunde în s i r ă l e pătrundă
c

lanţul a m i n t i r i l o r p e s u b platani, p e sub f e l i n a r e în creier, d a r fără nici un rezultat. A c o l o totul e r a


trece l a m p a g l u l c u m i n t e , neînţeles, arareori o b s e r v a t , pustiu ca într-o cameră în c a r e a murit c i n e v a .
încît ceî mal mulţi a r putea să creadă r * n i m e n i nu Th*7iu prin oraşul haotic înecat d e n o a p t e începuse
contribuie la a p r i n d e r e a f e l i n a r e l o r c e DÎlpîle n e alei, să a l e r g e zăpada muşcată d e nebunia unul v l n t s ă l -
T a m p a g i u l trece lungindu-se ca o umbră PCcăUtfl Knttc Se dertăntoisâ apoi m a r e agonie a locuitorilor
purtînd în mînă o v e r g e a ciudată cu c a r e uneori des­ A l e r g a u şl ei mînaţi d i n spate d e crizele unui p r i m
fundă o r i f i c i i l e pentru eaz şi în cealaltă o p e r l e cu război m o n d i a l .
care l e curăţă. K r o l rătăci pînă tîrzîu prin oraşul pustiu sl pus­
D i m i n e a ţ a se strecoară d e z a m ă g i t , c a l m sl hotărlt. tiit T r a i n i c u l său e c h i l i b r u n e ultima treaptă a e x i s ­
De acelaşi d r u m . să sting fel m a r e l e . îsî SOtuie e însă 1
tentei umane căzuse î a r rătăcirea Iul e r a ca drumul
nu m a l a r e c e stinge Acestea nu mai ard dem-uţ r u unui şobolan ciuruit d e boală. D i n cînd în cînd se
fost stinse d e v î n t sau d e o a m e n i , d e o a r e c e mulţi, onrea sl p r i v i r e a Iul snărgea cîte o fereastră In cadrul
foarte mulţi, nu Iubesc lumina c e sflşie trenţăroasa c ' r o ? " foarte rar. apărea cîte un c h i p răvăşit.
haină a nopţii. Odată, o f e m e l e 11 uimise cu calmul e l senin d e
N i m e n i nu a ştiut apoi dacă coşmarul c e a năucit sfîntă decăzută, ca după cîteva secunde t o t ea să u r l e
liniştea o r ă ş e n i l o r în acea noapte, a grăbit sau n u Istoric că la marginea oraşului baf tunurile, bat tunu­
hotărîrea Consiliului orăşenesc, însă este cert că r i l e , înroşind cerul cu al Iadului foc.
r>ooo<;ta a trebuit sS f e b"**tă sî. onm la o « ă n t ă m l n ă ,
:
T e l e g r a f u l b * t " s e CU o n e a g r ă dezinvoltură n u ­
tlmn I n c a r e neliniştea aţîta sufletele l o c u i t o r i l o r î n - m e l e p r i m i l o r n e v i n o v a ţ i căzuţi In război şl pînă cînd
spălmîntînd eonii, făclndu-l să-1 urmărească p e K r o t , vestea aceasta ea o însărcinată v r ă l l t o a r e să pătrundă
l a m p a g i u l . si să-1 batioeorească î n i u r î n d u - î . s r u l p î n - în oraş sl sâ bată la p o r ţ i l e f a m i l i i l o r d i n a i n t e î n d o ­
1

du-1 şl toate c e l e l a l t e , alutatl d e hotl. pungaşi şl e r l - liate, o lumina o r b i t o a r e curătase văzduhul d e negură
mina * care vede-MI în Btr^aroa. f ' r e v n . n ă " C a lumină
1
şl cugetul o a m e n i l o r d e nebunie.
a f e l i n a r e l o r , o piedică eficientă în calea e x e r c i t ă r i i T.'maîna o r b i t o a r e re refugiase în gnflfftu] lui K r o l
meseriei l o r : deci după o «lAnt&mînă d e groază, a P e s t e e l sl peste oras se lasă calmul sl tăcerea. Z b u ­
apărut In presă h o t ă r î r e a prin care se punea In func­ ciumul se retrăsese aidoma unei zbateri c e chinuire
ţiune centrala electrică. înlăturîndu-se stupidul gaz. o p ă d u r e încovrigata d e snalmă. Tsl r e v e n i şi p r i v i r e a
u m i l e l e f e l i n a r e , sfidătorul l a m p a g i u . Iul t ă ' e eu luciditate î n e o n b i r u l . P o a t e că n u a fost n i ­
A c e s t lucru îl duru p e TCrol. Durerea I z v o r î zl şl mic. soMse cu o v o c e egală sî rece. poate că n u a fost
noapte din mica I u l locuinţă construită din placai si " ' n ' " . Prfvfr#»« «:» sufletul l u i n e î m p ă c a t căutară z a ­
deşeuri la m a r g i n e a oraşului. Durerea I z v o r î sl Înecă darnic uitatele f e l i n a r e P r i n case ri aiurea, ca un v ă l
şobolanii In g a l e r i i l e săpate In oraş la flecare pas l ! d e mireasă părăsită, se împrăştia lumina b e c u r i l o r
duru amintind!!-» d e c r n i l ă r i e cînd f u - o * » m a i " - f electrice, .Scrută eprul sl î se păru că în r ă m ă ş i ţ e l e o r -
totdeauna ascuns, debil si umilit, ca m a l tîrzîu d i n bftoarH lumini se disttne chipuri v a g i care-l f a c p r l e -
această p e r o e t u i desconsiderare să lasă si m a l r i g i d ţ o n f e t o cu mîna. U n gînd îi z g l r l e fruntea sl 11 pradă
s» rece. găsind în aprinsul f e l i n a r e l o r Singura r a ţ i u n e ^ n - r n ' d e H î e l • d*că am înnebunit, măcar să nu-î mal
a existenţei sale. chinul p e ceilalţi. A m să dau f o c cocioabei şi am să
ard odată cu ea. R î s e .
Işl aducea a m i n t e d e b ă t ă i l e sl d e a p o s t r o f ă r i l e d e
care avea p a r t e fiind copil d e umil s e r v i t o r î n t r - o Tropala în «reoărtare diminuata, cînd pl luase
m a r e casă. iar l a c r i m i l e sî durerea săpau în e l . In s u ­ această hotărîre. .Se îndrepta s p r e casă însoţit d e du­
fletul l u i tăîos. lăcaş oentru u i m i r e şl r e v o l t ă . U r m a s e h o r i l e mortlî c e făceau <?ălăgle. zgîrlau pereţii t M n -
apoi ura şi nesolidarltatea c e l o r d e - o vîrstă cu el. ifo-ee totuşi la d'stantă T a Intrarea p e rtrăduta lu» se
Odată, la şaisprezece a n i , p e cînd proclama b u ­ Trr<o»ed{rasp d e epva căzut p e trotuar. P r i v i r e a tul. f?e-
nătatea şl n e m u r i r e a î n t r e g i i lumi. condusese la poartă rir>-'>ns*l acum. se cătărasp r a o l d p p fata c e l " ! c"<T»'t
si apoi m a l d e p a r t e o nobilă domnişoară care. d l n t r - o s» rp^enl cu I m a r i n e a " n ° l tinere fpme». C u r î ICrri
ciudată nornlre. acceptase ca e l s-o Însoţească, sâ-î in"o'r.,i şg treacă m a l dpparte. b r a ţ e l e fwneH 11 I « v t -
vorbească şi să rîdfi î m p r e u n ă , aiurea. <-er1 c i îneredpre pr»nztndu-î picioarele. D e ce. dp re «p
A l z i c e că este un m ă g a r acoperit cu c o r o a n e d e ma» întîmplă sî asta ? avpa pl să î n t r e b e tri drumul h o -
flori, sunase la î n t o a r c e r e . în urma. Iul Ironia unui tărît s o r e casă. c a r e destin s-a b ă g a t In mine, în viata
golan stilat d e cartier. T,-a p r i v i t mirat strlvlndu-sl mea răscolind-o ? si mal alea dp c p ?
între dinţi furia. Cochilia-I Indestructibilă d e calm, Răinăftese î m p i e t r i t ca o statuie fntr-nfi p i r e p r ă ­
obişnuinţă şl n e î n c r e d e r e , fusese gata să cedeze. N - a fuit si pustiu. PSmăspsp zgtrlat d e credinţa că trebuie
cedat. Tnsă cînd trăseseră d e el rupîndu-î hainele, ca să nlere. d a r tftndul că s-^r nutea mlsca. îl cădea np-
să v e d e m bărbăţia c e a dat-o gata p e d o m n i ş o a r ă , o P'ittncîos la nlcloare lăsîndu-1 s * se vadă m u r i n d m' =- ,

gheară ciudată l-a zgtrlat fruntea şî l a î n s î n g e r a t bilt dp flacăra c e cuprindea sinlstra-l cs*m*4le, W -
ochii făclndu-l să fugă. S e ascunsese n e c ă l i t î n grădină CÎndu-l să simtă mirosul p r o n r i u h i l său c a d a v r u e n r -
pllngînd în v i a ţ a Iul pentru ultima dată. V o i s e să f î e gîn'" '-i pp tnjn ea o lipicioasă transpiraţie. Tneeln^u-l.
,

singur, dorise mult să f i e singur cu durerea Iul p u ­ Dădu să plece. Z v î c n l puternic rnnînd bariera
turoasă, dar clinele, neştiutor, v e n i s e să-1 tulbure. b r e t e l o r cu c ? r e tînăra f e m e l e îl înlănţuire, r v f e n l p u ­
Cînd II simţi a p r o a p e îl prinse cu m î i n l l e d e c a p ternic ea un c o n d a m n a t în solnzurătoare Re î m p i e ­
şl-1 l o v i cu sete peste bot. Acesta pătă liniştea cu u r ­ dică. N u căzu şî. cu i m a g i n e a propriului săn cadavru
l e t e l e Iul şl p â m î n t u l c u sînge. ÎJ v ă z u fugind şî. în minte. începu să a l p r r e sprp casă. s f l d î n ' ' s t r i a t e i * »
m u r m u r î n d scuze, făcu v i c t i m e p r i n t r e furnici căci dp ajutor, stricate ce-l zgîrlau spatele ca Diate cioburi
le Inundă furnicarul cu l a c r i m i v i o l e n t e . căzute d e la etaj.
Seara. K r o l şi-a luat v e r g e a u a sl peria g r ă b l n - N t a h e r n f t a rfniîse făcfndu-] să priveaneă în f n r
du-se ca d e f l e c a r e dată să-şi îndeplinească misiunea ca un leu hătrîn la pereţii unei dărăpănate ri Inverşu-

H F i . I o X — m a g a z i n a l clubului d e anticipaţie 32
L a b o r a t o r S. F.

n a t * capcane. In j u r unde se materializa imaginea sa Ascultaseră fasuinaţi .şi plecaseră apoi cu buzunarele
rfiH>ul tragic, f r u m o s şi tlnăr a l f e m e i i ce-i oeruse p l i n e de b o m b o a n e .
• •.t. .1 înăuntru. In c ă m ă r u ţ a încărunţită d e întuneric, D e la un t i m p o fetiţă începuse să povestească
ise să plouă remuşcarea că atunci nu s-a o p r i t visurile ciudate ce se adunau buchete pe fruntea ei
ajute. N u d e frică, d e rls sau de pllns hohotise în fiecare noapte. E l este m e r e u v e s e l şi numai uneori
•pol, Insă simţea că există ceva c a r e II făcea să a l e r g e , plînge. căci oamenii aceia îi fac rău, îi pun în j u r u l
•ă urme, să urle, răscolind p l e t e l e subţiate ale nopţii capului nişte f i r e , d a r atunci ei nu m a l v ă d n i m i c şi
i kutarea ei, dar a c o l o unde i se păru că o Intilnise, visul se întrerupe. M ă trezesc, povesteşte fetiţa, m ă
V A / I I . şi p r i v i r e a II ustură, v ă z u n u m a i zăpada bătă­ trezesc şi p l î n g necăjită că v r e a u să m e r g la el şi nu
torita, urme d e paşi, f o a r t e m u l t e u r m e de paşi şi pot. 11 întîlnesc numai seara, însă atunci uit mereu
ponte puţin sînge. să-1 î n t r e b d e ce-1 chlnuie o a m e n i i aceia urîţi şl da ce
îl acoperă cu f i r e .
Ziua, î n t r e d i m i n e a ţ a t î r z l e şl prînz, cînd un soare
•.'l.i-letic se î m p r ă ş t i a s e p e cer, inconştient, b â t r î n u l L a mulţi ani după dispariţia lui K r o l , un tînăr
lampagiu se a p r o p i e d e fosta lui locuinţă păşind in­ care nici măcar nu era născut atunci cînd l a m p a g i u l
stinctual, căci I n c r e i e r s-a ascuns pasărea durerii, murise, dispăruse, sau p u r şi simplu plecase, n e p o ­
«-a ascuns clocind a c u m o u l nebuniei. P e s t e ea, zbu­ vesteşte mereu despre î n t î l n i r i l e sale cu bătrinul, şl
rătăcind-o, căzuseră resturile arse ale m a g h e r n i ţ e i există ceva ca o b o a l ă a sufletului care mă înfioară
precum şi i n d i f e r e n ţ a pioasă a celor de acolo păzind spunea el odată, un fel d e dorinţă mistuitoare d e a-1
un cadavru plrlit. v e d e a şi a-1 asculta în f i e c a r e m o m e n t . Bătrînul su­
feră sau poate că în glasul şi sufletul lui nu vieţuieşte
O l u m i n ă puternică, aprinsă deasupra sicriului decît resemnarea. V o r b i m despre o r i c e numai d e s p r e
•cos in d r u m , II atrase cum II a t r a g e p e un asasin moartea, dispariţia şi m a i ales plecarea lui, nu v r e a
superba v i c t i m ă . S e a p r o p i e , insă în sicriu se văzu să vorbească, v o r b i m despre noi cei de a-ci şi nu
pe sine surîzâtor şi c a l m , î n n e g r i t d e ascunse d o r i n ţ e , despre el. cei de acolo.
m i văzu şi iar începu să urle, să caute, să a l e r g e , fă-
A m Impresia că este nefericit, că este silit să facă
( i n d u - s e nevăzut.
ceea ce f a c e şi asta m ă d o a r e e n o r m . D e aceea v ă
chem şi p e v o i să-1 ascultaţi şl să-1 puneţi î n t r e b ă r i .
K r o l , ciudatul şi b ă t r î n u l K r o l , există cu a d e v ă r a t . T r e ­
In urma lui K r o l , î n f l o r i n d , a u rămas l e g e n d e , buie numai să v r e ţ i să-1 cunoaşteţi.
Istorioare, poveşti c i u d a t e şi contradictorii. C i ţ i v a copii
sînt convinşi că In f i e c a r e seară el trece p e v e c h i u l
drum cu v e r g e a u a şi peria în mii ni. L e dă dulciuri, A c u m , pe străduţa pustie, răscolită de viscol, aştept
şi, din cind în cînd, l e povesteşte. T o ţ i cei c a r e î n ­ neclintit, curind se v a întuneca şi l a m p a g i u l va
cercaseră să se c o n v i n g ă nu văzuseră n i m i c , însă copiii
se opriseră ascultlnd încrezători p e c i n e v a nevăzut. Lucian-Vasile Szabd

IJPPS TIMIŞOARA
LABORATORUL DE PRODUSE NATURALE

produce crema Rumeyn cu excelente proprietà}! antireumatice,


analgezice, antiedematos şi cicatrizante.

H E L I O X — magazin al c l u b u l u i d e anticipaţie
Utopie
si
utopic
ALTERNATIVE
Dacă postulăm Imposibilitatea In t e r m e n i mitici N o u l Ierusalim sau p o r t a r e la prezent, U t o p i a îşi c o n ­
I m a g i n i i artistice d e a se sustrage Epoca de aur. în t e r m e n i religioşi ţine propria n e g a ţ i e , sugerarea c o n ­
determinării temporale, ceea ce P a r a d i s . In t e r m e n i psihanalitici, co­ tradicţiilor împinge timpul spre
cade sub incidenţa „ u t o p i c u l u i " n e ­ pilă e . P u t e m , aşadar, v o r b i d e U t o ­
r i
viitor. P r o i e c ţ i a în v i i t o r se întoarce
cesită o a b o r d a r e a c a t e g o r i i l o r de p i e ea d e s p r e o constantă psihică, însă întotdeauna spre trecutul ideal
spaţiu şi t i m p i n t r - o corelaţie spe­ r e f l e x i e a nostalgiei, care atunci rind şl nu poate evita t a n g e n ţ e l e cu sfera
cifică, d e t e r m i n a n t ă . In cele din se manifestă în domeniul ficţiunii socialului şi politicului. Reacţia faţă
urmă. In circumscrierea creaţiei nu e d o r r g e n e r a t o a r e de imagini d e lumea contemporană e în t r a d i ­
utopice. N e - a m oprit la o d e l i m i t a r e ale unui stat ideal de esenţă divină ţia pastoralei, dacă In imaginea
a utopicului de U t o p i e , la o consi­ sau d o m i n a t de logos, ci se r e v e n ­ ideală contradicţiile nu au apărut
dică s» la o r i g i n i l e pastoralei. I m a ­ încă. sau pe drumul care duce spre
d e r a r e a scrierilor c a r e I i r e v e n d i c ă
g i n e ideală a unei comuniuni o r g a ­ science-fiction, dacă contradicţiile au
apartenenţa la gen, printr-o a b o r ­
nice cu n n t ' i r a v i r g i n a l ă , creează fost r e z o l v a t e .
d a r e diacronică a eposului, pleclnd
evaziuni în t i m p si spaţiu prin n e ­
de la premisa c o n f o r m căreia utopi­ T r a n s f i g u r a r e a utopică se p o a t e
garea cotidianului, sau coşmaruri
cul e v ă z u t ca o f o r m ă de r m n l f e s - efectua spre absolutul Ideal sau
generate de v i z i u n e a unei alte l u m i .
tare a conştiinţei c a r e a pierdut p e n ­ în c a r e v a l o r i l e um*»ne îşi pierd r e n - spre un n e g a t i v absolut. Din acest
tru totdeauna unitatea organică a si«tcn -t. f
punct d e v e d e r e diferenţa dintre
timpului mitic, prin conştientizarea utopie şi distople, an ti utopie a p a r e
ireversibilităţii t i m p u l u i . Negarei timpului în utopie se ca una de grad şi nu de esenţă.
m-mifes'ă fie ea o mişcare ascen­ Distopia nu face decît să î m p i n g ă
P r i n conţinut. Utopia marchea/ă
dentă, fie d i m n o t r i v ă , p*-intr-o r e ­ p î n l la u l t i m e l e consecinţe n e g a t i ­
pertinent intrarea in t i m p u l Istoric,
gresiune într-un arhaic ideal Am- v u l Implicat In v i z i u n e a unul stat
tind prin r e v e l a ţ i a linearităţii e x i s ­
i,oio manifestă Independent d e Ideal proiectat p e imaginea p r e z e n ­
tenţei u m a n e , se p i e r d e semnificaţia
t i m p u l Istoric, implică absenta d e ­ tului. Statul Ideal, i n d i f e r e n t de m o ­
meta-istorică reactualizată ciclic In
v e n i r i i într-un spaţiu închis. C r o n o ­ dalităţile d e realizare, există într-un
riturile ancestrale. n acest fel. prin
T

l o g i a e. aşadar, reificată, timpul îsi tip de spaţiu şl t i m p care aduce cu


U t o p i e , se încearcă rcfu/ul Istoriei,
n i e r d e caracterul d ' n a m l e sl se p ' e r - necesitate Imposibilitatea opţiunii
dar nu In structura ciclică a e x i s ­
d e orice posibilitate do d e v e n i r e etice, prin însăşi u n i f o r m i z a r e a . î n ­
tenţei, ei în f o r m e l e rezultate din
Supraetaiarea realităţii (nămînt. c r e m e n i r e a în Ideal, d e v e n i t instru­
contemplarea ruperii d e f i n i t i v e a
cer. undeva, o r iundei a r e loc sub ment anihilator, străin esenţei
unităţii si organicităţii mitice. Din
impu'sul nostalgiei o r i n t r - o rapor­ umane. Structurile f i x e ale statului
punct de v e d e r e al c a t e g o r i i l o r de
tare constantă la un trecut Ideal, utopic f a c din Individul social o
spaţiu si t i m p . prin conţinut. U t o ­
imuabil, suficient sieşi. G i n d i r e a piesă Intr-un angrenaj perfect, r e a c ­
pia e echidistantă faţă d e m i t şi m i ­
utopică neagă devenirea cosmică, ţia firească, organică. I n d i v i d - s o c i e -
metic, prin f o r m ă , ca i m a g i n e idea­
istoria abolită nu e decît un efort tate e anulată. I n U t o p i e , c o o r d o ­
lizată a unui stat perfect, ea se si-
d e Identificare cu trecutul, pentru nata t e m p o r a l ă caracteristică d e v i n e
t n e a z l pe lini-* e v o l u t i v ă a e p i c u ­
că, asemenea gîndirii mitice, cea r i t m u l , conceput ca instrument H
lui, cu origini în r o m a n u l antic grec
utopică plasează în trecut a r m o n i a , controlului.
şl o proliferare spre perceperea
timpului în discursurile m o d e r n e . idealul, perfecţiunea, dar nu se poate
sustrage raportării la prezentul a x i o ­ P e r c e p e r e a acută a prezentului
In ceea ce p r i v e ş t e conţinutul, l o g i c i m p e r f e c t , nrln tendinţă de a e g e n e r a t o a r e d e utopie, ca un c o ­
adevărul utopie se v e r i f i c ă prin as­ face real ceea ce e necesar sau dorit. mentariu a l e g o r i c al realului c o n ­
p e c t e l e e t e r n e a l e unei atitudini psi­ t e m p o r a n . Nenutindu-«=o sustrage ra­
hologice, reea ce face ca f r o n t i e r e l e Dacă considerăm U t o p i a In ac­ p o r t ă r i i la prezent, utopiile îsi b a -
discursului utopic să depăşească l i ­ cepţiunea d e i m a g i n e a unui stat zo-ză în acest caz validitatea pe
mitele lîteraturltătil pure prlntr-o Ideal, sfera d e manifestare a g î n - f-'nefionarea unei opoziţii tran-
„ v i 711 albia re a unei posibilităţi*'. Hirli ut-'pice se restrlnge la anumite s~-n*e ri se .-«pronie astfel de satiră.
„G'ndirea utopică*, „acţiune uto­ date de structură cu un cronotop P - e ^ e n t i elementului satiric, care
p i c ă " , construcţie utopică* slnt în specific, a b o r d a b i l ca treaptă Inter­ nperewră cu n^e'easi c i V g n r l î de
eţftiă măsură f o r m e de manifestare mediară In e v o l u ţ i a eposului. Prin o r w d t ' i . e detectabilă în orice c o n -
a unei n e m u l ţ u m i r i o n t o l o g i c e , care r a p o r t a r e inerentă la prezent. U t o ­ « d n i ' f î o a unui «-tat i d e i . Satlristul.
r p T c.i rezultat »1 nostalgiei după pia a p a r e ca o distrugere metaforică C* sl scriitorul «'topic, se plasea-/ă p e
un trecut Ireversibil pierdut, n u m i t o poziţie superioară fîn Imanent*-,
a lumii reale. Crearea unul spaţiu
m e t a - r e a l , c a r e pe plan literar ° vi stă a m ' v l rer«»rg la procede* ! raportării
1

1
E x p r e s i a a p a r ţ i n e lui N . F r y e . într-o r e l a ţ i e credibilă cu lumea unui obiect de satirizat la un c r i t e ­
In „Varieties of Literarry Utoplas". reală, a d u c e U t o p i a în apropierea riu exterior funcţionării Iul S u b
v 31. în „Utopias and Utopian m i m e t i c u l u i , şi o deosebeşte de f a n - acest aspect, dacă Utopia neagă rea­
T h o u g h t ed. F r a n k E. M a n u e l , L o n - tnsti'• c a r e nu revendică nici o l e ­ lul, putem afirma că antiutopia nu
don, 1973. gătură eu realul P r i n continua ra­ fa<e decît să pună sl idealul sub

II E L I O N — magazin .1 c l u b u l u i d e a n t i c i p a t «•
34
A l t e r n a t i v e

semnul n e g a t i v . Î m p i n s plnă la « r o ­ ticală a e v e n i m e n t e l o r din Utopie. x a n d r u Ungureanu ( A l m a n a h u l An­


tesc In distopiile secolului X X . în O putem n u m i şi „inversiune Isto­ ticipaţia 1985), înlocuiesc aprofun­
sprijinul a r g u m e n t e l o r noastre a m r i c ă " şi J u m e răsturnată", element darea personajului fie apelînd la un
putea aduce . U t o p i a " clasică a lui de deosebită importanţă în seriile clişeu de o m a r e putere de sugestie
T M o r e , c a r e , simptomatic. îşi epice incepind cu lumea greacă şi ( m e r c e n a r u l cinic din Cassargoz), fie
creează statul ideal prin tăierea latină. V e d e m in metamorfoză un mizind p e a m ă n u n t e l e inedite, sen­
istmului care l e g a U t o p i a de conti­ element esenţial a l cronotopului zaţionale, ca la A l e x a n d r u U n g u ­
nent, si o r e se ascunde mereu sub utopic, pentru că prin prezenţa ace*- reanu, unde personajul şi drama sa
o mască l u d l c ă N u numai In cazul tuia. ca m o t i v fundamental în U t o ­ sînt reduse la strictul necesar unei
"ii T. M o r u s . ambiguitatea atinge şi pic, se face trecerea de la timpul ..existenţe l i t e r a r e " modeste. SInt
nivelul semantic. M o r u s ezită ironic mitic la cel istoric. n u m a i doua dintre titlurile apărute
Intre a-şi numi statul Ideal u-topos Utopia aparţine mitului prin recent la noi, dar suficient să ne
(locul d e n i c ă i e r i ) şi cu-topos (locul trecerea In meta-Istorie. dar aceasta pună p e gîndurl atunci clnd î n c e r ­
-el b u n ) , construind printr-un dia­ se în t i m p i i *n procesul conştienti­ căm să Judecăm valoarea estetică şl
log socratle o i m a g i n e ideală a unui zării sentimentului acut al timpului literară a personajelor. A p e l u l frec­
stat In care stagnarea spaţlo-tempo- real. care îşi p i e r d e organicitatea şi vent la l o c u r i l e comune ale genului,
rală şi practicile cotidiene îndepăr­ se individualizează. T i m p u l utopic p r i v i t ca unica posibilitate de r e a ­
tează orice îndoială asupra caracte­ (ca şi cel folcloric) e şl mitic prin l i z a r e a unui erou p e parcursul a
rului pseudo-Idcal al viziunii utopice. relativitatea spaţială în care ope- c î t o r v a pagini, le răpeşte acestora
rează, dar ri cotidian, prin opoziţie, puterea de sugestie Iniţială şl le c o n ­
Raportarea la real. e v a d a r e a d a m n ă la banalitate. Se poate o a r e
s p a ţ i o - t e m p o m l ă , prezenţa e l e m e n ­ orin distrugerea distanţei epice.
Unitatea celor două se realizează în ocoli acest lucru ? Istoria genului ne
tului satiric limitează la nivel epic dă un răspuns a f i r m a t i v . Atunci cum
scrierea utopică la cronotopi speci­ U t o p i e prin prezenţa unui sens fi-
eurat. asigurat de personalul sim­ se realizează desprinderea de vechi
fici, a căror sorginte o găsim in r o ­ şl saltul calitativ ? O cale imediată
manul grec antic şi in farsele a l e g o ­ bol al incomprehensibilităţii disimu­
l a t e , continuator al _ r r o s t o l u i " sau ar fî r e m o d e l a r e a acestor clişee, p o ­
rice ale Evului M e d i u . Ea fel ca şi t r i v i t unor legi proprii genului. Dacă
in romanul de aventuri grec. unde »măs"«1 r i d u l u i " din F v u l M e d i u . în
—'-»'»1 nostru. v l / k n a r sau a v e n t u ­ basmul, care operează cu o categorie
se aboleşte t i m p u l istoric. Utopia similară d e personaje, r ă m î n e t r i ­
oDerează cu s e c v e n ţ e t e m p o r a l e a b ­ rier c T - e nu se solidarizează cu noua
realitate, păstrînd legătura cu lumea butar unor convenţii i n f l e x i b i l e , în
stracte, transmutabile Intr-un spa­ stlinţificţiune situaţia se schimbă.
ţiu închis. Se destramă legătura or­ reală.
R e l a ţ i i l e dintre personaje sînt mult
ganică a e v e n i m e n t e l o r epice, firul P r i n diferenţierea pertinentă d e m a l c o m p l e x e . Iar varietatea carac­
epic se poate î n t r e r u p e In o r i c e m o ­ sentimentul utopie. Utopia, ca ima- t e r e l o r mult mal bogată (v. Sanda
ment, pentru că. sub raport epic. In « n e pe pianul epicului, a unui stat
5 Radian, op. cit.).
U t o p i e nu se i n t i m p l ă nimic. Con­ ideal, apelează la un cronotop spe­
templatorul imaginii utopice alunge cific p e care îl n u m i m „alegoric, al S i m p l i f l c l n d . putem v o r b i despre
Ia ideal „ d e o d a t ă " , „ d i n t r - o dată", pre/iceriI satirice", care la nivelul personajul din basm (îl v o m denumi
prin I n t l m p l a r e pură şl îşi încheie creării unui microcosmos are ca m o ­ cu această ocazie prototip) ca r e p r e ­
aventura In acelaşi m o d . A c e s t spa­ del a l e g o r i c „insula", iar ca formă zentarea unul model mitologic o r i ­
ţiu circular se u m p l e cu secvenţe d e Ieşire din t i m p „călătoria". ginar (arhetip). M o d e l e l e prototipu­
t e m p o r a l e disparate în funcţie de r i l o r populare au fost semizeii : G h l l -
accentul a x i o l o g i c al naratorului di­ Aşa cum spunea o dată un „ s p i ­
gameş, H e r a k l e s e t c . ; el au pătruns
rect sau implicat. Sub raport epic r i t " al literaturii e n g l e z e (O. W i l d e ) ,
mai tîrzlu în literatura cultă, apoi
•.metamorfoza". înţeleasă nu ca o hartă a lumii fără U t o p i e ar fi in­ au fost preluaţi de parallteratură,
t r a n s f o r m a r e miraculoasă, ci ca suc­ completă, dar. din fericire. U t o p i a unde au supravieţuit pînă In prezent
cesiune In l i m i t e t e m p o r a l e abstrac­ nu d e v i n e niciodată realitate. In p a g i n i l e r o m a n e l o r de aventuri
ta, contribuie la stratificarea pe v e r - sortite lecturilor In tren. Ştiinţific­
Mircea Crăciun ţiunea şl-a însuşit aceste prototipuri,
iar F ă t - F r u m o s s-a metamorfozat pe
la începutul secolului In astronautul
cioplit după standardul american
W . A . S . P . (categorie major tară de
populaţie în S . U . A . ; Iniţialele cu­

Logica antipului
v i n t e l o r white, anglo-saxon. protes­
tant), gata orlcînd să încalece p e c
rachetă şl să v i n ă In ajutorul blondei
f o t o g e n i c e de pe copertă, unde apare
ameninţată nu de zmeu, ci d e un
monstru-cu-ochi-de-cărăbuş. Odată
Intocmai ca şi c r e a ţ i i l e folclorice, c ă d e r e d e proza scurtă deoarece ca adoptat de paraliteratură. prototipul
ştiinţificţiunea exploatează şi reeva­ solicită o atenţie deosebită acordată îşi p i e r d e v a l e n ţ e l e Iniţiale, degene­
luează p r i n c i p a l e l e mituri ale o m e ­ creării unor eroi valabili într-un rează şi se transformă In stereotij
nirii. D e cele mal m u l t e ori Intîlnim spaţiu restrins. In lipsa unei a b i l i ­ (sau : ioc comun, clişeu). N e vine
in S.F. v a r i a n t e schematizate ale tăţi absolut necesare, autorul nu face f o a r t e greu să recunoaştem în savan­
acestora ; alteori, m a i rar, subiectele a l t c e v a decît să alimenteze suspi­ tul psihopat, bintuit de ideea domi­
mitologice stnt adlncite şi î m b o g ă ţ i t e ciunile criticii literare : contestarea nării sau distrugerii l u m i i , p e şama­
cu sensuri noi. L e g ă t u r i l e dintre existenţei personajului In literatura nul t r i b a l , arhetipul V r ă j i t o r i l o r din
basm şi literatura de anticipaţie au S.F. si reducerea sa, in cel mai bun basme. M o t i v u l atit d e b o g a t în sem­
fost analizate d e m a l mulţi cercetă­ caz, la o funcţie narativă. (Sanda nificaţii al planetei Solaris din ro­
tori (la noi, p r i n t r e a l ţ i i : F l o r i n M a - R a d ian — Pe tema personajelor din manul lui Stanislaw L e m (CPSF
nolescu — Literatura S.F.; Con­ literatura S.F., A l m a n a h u l Anticipa­ 1967—1968). varianta raţională a Le-
stantin C o z m l u c — Folclor atomic), ţia 1984). viathanulul sau a Insulei plutitoare
dovedlndu-se atit transplantarea, cit din p o v e ş t i l e Şeherazadel, d e v i n e fa
Situaţia nu este chiar atit de dis­ Cicerone Sbanţu (Cameleonul —
şi dezvoltarea m o t i v e l o r fantastice perată, însă a m greşi conslderlnd
din basm în ştilnţificţiune. P r o b l e ­ Suplimentul Argonaut al reviste
d r e p t o a f i r m a ţ i e gratuită. P o v e s ­ Convorbiri literare, 1982), după me­
matica este d e p a r t e de a fl epuizată tiri cu m a r e priză la public, cum
şi, pornind d e la ea, ne v o m opri tehnele parallteraturii, o sumă d e m e
ar fi Cassargoz de Cristian T u d o r tamorfozări şocante, folosite în loc d<
asupra genezei personajelor din l i ­ P o p e s c u ( A l m a n a h u l Anticipaţia 1987)
teratura S.F. N e v o m ocupa cu pre- sau Artele marţiale moderne de A l e ­

li i l ION — magazin al c l u b u l u i de antkipat<<


Alternative

p r o m i s lesne de evitat prin recur­


gerea directă la arhetip. U n e o r i pot
a p a r e situaţii complicate, unde d i f e ­
renţierea antipului d e arhetip nu
este e v i d e n t ă . Este cazul personaju­
lui W u b din povestirea lui P h i l i p K .
Dick (fan/inul Paradox '85 ; A l m a ­
nahul Anticipaţia 1986), care este
inspirat de Odiseea lui H o m e r , d a r
rezultă In urma antipi/ării stereoti­
pului extraterestrilor. A s u p r a altor
criterii posibile d e departajare v o m
r e v e n i Intr-un articol v i i t o r , unde
v o m studia r e l a ţ i i l e dintre personaje
şi m o d u l In care se reflectă aceste
relaţii asupra structurării tematice a
genului. Ş i să nu uităm, reînnoirea
capacităţii de sugestie prin antlpi­
zare nu înseamnă renunţarea la tra­
tarea literară cerută d e un a d e v ă r a t
personaj literar.

Gyorffy Gyorgy

înfăptuirile
cosmice,
temporale şi
virgulă p e parcursul naraţiunii. S i n ­ ţii unei rase p e cale de dispariţie.
terestre ale
gura modalitate d e r e î n n o i r e a ca­ Dacă ne a m i n t i m că extraterestrii
pacităţii de sugestie a stereotipului
. r ă m l n e „ d e v e l o p a r e a " clişeului, r e -
modelarea sa, transformarea In antl-
stereotip (pe scurt, anti-tip sau
corespund în basm zmeilor, iar în
m i t o l o g i e î n g e r i l o r damnaţi, filiaţia
personajului pare p e deplin e x p l i ­
cată.
literaturii
lui Mircea
antip). P r o c e d e u l , de o comoditate
Să u r m ă r i m desfăşurarea proce­
e x t r e m ă , a fost intuit şi folosit d e
sului arhetip-prototip-stereotip-antip
nenumărate ori In ştlinţificţiune.
si în a l t e cazuri. M i t u l creării omului
A n t i p u l bătăiosului astronaut din
din lut. după m a i multe încercări
epopeile spaţiale p o a t e fi Identificat
nereuşite, a dat naştere legendei G o -

Oprită
In persoana pilotului P i r x , eroul
lemului, iar după 1920, anul p r e z e n ­
creat d e Stanlslaw L e m (v. A l m a n a ­
tării d r a m e i R.U.R. d e K a r e l C-apek.
hul României literare, 1986); supra­
a n d r o i z i l o r şi r o b o ţ i l o r . T r e c u t e In
omul înzestrat cu puteri neobişnuite
paraliteratură. pînă In anul 1950,
cedează locul ruşinoasei d o m n i ş o a r e
cînd a p a r e cartea Eu, robotul de
Prinks din povestirea Iul G. R.
Isaac Asimov. hoardele de me­
Dickson (Almanahul Anticipaţia
canisme rebele au decimat de Intr-unul din eseurile sale, R o -
1986); marţienii bătrini şi înţelepţi,
cîteva sute d e o r i o m e n i r e a . F u n ­ land Barthes povestea despre „ N a u ­
consideraţi la sfirşitul secolului
damentarea roboticii. prin c e l e trei t i l u s " şi despre spaţiul închis si
trecut d r e p t constructorii inexisten­
legi d e v e n i t e c e l e b r e , a pus capăt asigurat tehnic î m p o t r i v a a g e n ţ i l o r
telor c a n a l e „ d e s c o p e r i t e " de astro­
anarhiei c i b e r n e t i c e şi a înlăturat agresori. Diversitatea acestora, spune
nomul italian Schiaparelli, îşi
teama omului faţă d e creaţiile sale — esei. tul, d e p i n d e d e aceea a spaţiu­
schimbă de cîteva ori identitatea.
aşa-numitul c o m p l e x Frankenstein. lui străbătut. I n m o d p a r a d o x a l însă,
M a i Intii. trec In monştrii imaginaţi
Robotul a trecut In antip. Drumul i m p o r t a n t pentru cititor nu este, In
de H. G. W e l l s în R ă z b o i u l lumilor,
d e la zei la H o m o Futurus (Omul p r i m u l r i n d f o r m a şi dimensiunile
veniţi să cucerească P ă m l n t u l , ca
v i i t o r u l u i ) sau d e la M i n o t a u r la a g r e s o r i l o r (caracatiţe, extraterestri,
apoi, după stereotipizarea i n v a z i i l o r ,
mutanţi trece tot prin aceste stadii v i d u l , t e m p e r a t u r i l e colosale, radia­
Ray Bradbury să-i antipizeze In
de d e z v o l t a r e , soluţiile o r i g i n a l e fiind ţ i i l e ) şi nici felul sofisticat şl e x t r e m
Cronici marţiene (la noi, v. O v i d i u
obţinute prin a n t l p i z a r e . de e l a b o r a t a l n a v e i . Incitant este
Şurianu — Galbar, CPSF nr.
360-361/1969). d e v e n i n d r e p r e z e n t a n ­ In ciuda f a c i l i t ă ţ i l o r oferite, an- doar faptul că nava, f i e că străbate
tiplzarea nu r ă m l n e decît un c o m ­ prin apă, aer sau v i d cosmic este

II E L 1 O M— magazin al clubului de anticipaţie 36


Alternative

purtătoarea unul spaţiu ocrotitor In


care v i a ţ a este posibilă In ciuda a d ­
versităţilor dinafară. M a i mult, cu
cit disproporţia d i n t r e e x t e r i o r şi i n ­
terior este mai accentuată, cu atît
implicaţia cititorului şi participarea
sa la e f e m e r u l r i t m al celor dinlă­
untru este mai m a r e . P u t e m justi­
fica faptul prin apelul la stări funda­
mental u m a n e p r i n care spaţiul
închis, protector şi benefic, aminteşte
obscur, nostalgic şi incontrolabil de
faptul e x i s t e n ţ e i p r e n a t a l e . A s t r o n a ­
vele slnt aşadar purtătoare a l e
sentimentului maternităţii prin spa­
ţiile fără capăt a l e Cosmosului. J o ­
cul d i n t r e e x t e r i o r şi interior, d i n ­
tre plin şi gol aminteşte de
e x e r c i ţ i i l e m e d i t a t i v e orlental-înde-
părtate. I n taoismul chinez golul,
v i d u l , lipsa f o r m e l o r , totala neanti-
zare slnt la fel d e importante ca
d e t e r m i n a ţ i i l e , e x p r e s i a , plinul, ar­
hitectura. P o e t u l L a o - T s e ne atrage
atenţia că doar golul cănii p e r m i t e
folosirea, tot aşa cum cel al uşii
p e r m i t e intrarea. A t r a s e de mirajul
golului absolut, d e v i d u l cosmic,
a s t r o n a v e l e literaturii S. F. poartă
cu e l e s e n t i m e n t e l e c o m p l e x e ale
o r i g i n i l o r , a l e peşterii, ale c a v e r n e i
luminate de f l ă c ă r i l e primitivilor
strlnşi laolaltă şi ocrotiţi matern de
spaţiul boltit — i m a g i n e şi simbol
a cutare! săli d e şedinţă din cutare
astronavă rătăcită p r i n spaţii, l u ­
mini, radiaţii, p l a n e t e şl suspensuri.
Slnecdotic şi realist sentimentul
(străbun şi c a l m a n t ) poate fi ilustrat
cu însăşi starea fiecăruia într-o po­
sibilă seară cu v i s c o l şi zăpadă cind,
comod întins lingă vreun calorifer,
cămin sau teracotă fierbinte, te
simţi ocrotit d e g o l u l bezmetic de
afară, neputincios, In stare doar
să-şi desfăşoare spectacolul p r ă p ă d i -
tor dinaintea hubloului, pardon, feres­
trei, de la care priveşti ocrotit de
ziduri şi c i v i l i z a ţ i e .

memoriei Intîlnim mai multe po­ ţei încăpăţînate şi oarbe, asceza


D i n păcate literatura despre că­ plictisitoare a voiajului cosmic ac­
vestiri cu t e m e de genul celor de
l ă t o r i i l e c o s m i c e a c a m ostenit din ceptat de b u n ă v o i e . Şi, ca orice
m a l sus al căror protagonişti slnt
cauza supraproducţiei contemporane soldaţi sătui de p r o g r a m , m o n o t o n i e
doi astronauţi, unul, personaj-nara-
ajunsă i n e v i t a b i l în impas imagina­ şi intimplări p r e v i z i b i l e , cei doi se
tor, iar celălalt, Leonida, aflat m e ­
t i v . T e m a are Insă ascendenţi iluştri refugiază in a m i n t i r i , evadează in
reu In atenţia povestitorului. I n p o ­
care coboară pînă la odiseea h o m e ­ edenuri răscolite d e m e m o r i e . E d e -
vestirea Puntea, bunăoară, nu Intîl­
rică şi de acolo In mit şi In basmul n u r i l e acestea, ca la o r i c a r e soldat
n i m neapărat suspens şi a v e n t u r i
f o l c l o r i c . In acesta din urmă depla­ din o r i c a r e cazarmă aparţinind o r i ­
spaţiale şi nici ochiul minţii nu se
sarea spaţială — m a i rar temporală cărei ţări, sint populate de i n t i m p l ă r i
încurcă In hăţişul d e p ă r t ă r i l o r i n ­
— este punct esenţial şi cauză a re­ cu f e t e . Viaţa anterioară, pămin-
calculabile — prea multe g a l a x i i ,
zolvării tensiunilor contradictorii teană, a personajului-narator, este
constelaţii şi ani lumină sflrşesc prin
d i n t r e f o r m e l e m a l e f i c e şi cele b e ­ mai săracă în asemenea isprăvi, în
a estompa senzaţia pustietăţii prin
n e f i c e a căror î n c o r d a r e , odată depă­ schimb L e o n i d a , colegul lui d e z b o r ,
chiar neputinţa materializării el con­
şită, p e r m i t e Cosmosului să reintre este doldura de amintiri. E v o c a r e a
crete. D e aceea, de multe ori faptul
î n echilibrul a r m o n i c consacrat prin lor este firesc colorată în contrast
sau gestul t a n g i b i l poate stîrni in­
ospăţ şi nuntă. cu spaţiul d i m p r e j u r : „ L u i ii plăcea
tuiţia depărtării mult mai b i n e d e -
D a r nu faptul constatărilor d e cit i n v o c a r e a infinitului. I n fapt să-şi amintească marea, aşa c u m o
faţă n e interesează In abordarea li­ eternitatea anulează oricare r e p r e ­ cunoscuse : cu nisipurile ondulate de
teraturii lui M i r c e a Oprită, ci ar­ z e n t a r e şi orice determinaţie. Esenţa p e fund, In vecinătatea culturilor de
g u m e n t e l e p e c a r e e l e le pot oferi ei stă In lipsa predicaţiei şi In a l g e , cu valuri plumburii deasupra,
unei ordonări tematologice cit de simpla constatare d e tipul infinitul cu f e t e l e ei bronzate şi toate c e l e ­
cit c o n v i n g ă t o a r e . S p r e e x e m p l u , o d i ­ l a l t e minuni care, fiind rămase mult
seea spaţială este resimţită de autor există pentru că există — ceea ce in urmă, ameninţau să se destrame,
in deplina ei osificare şi î n c r e m e ­ este inacceptabil minţii obişnuită să se subţiau treptat şi a p r o a p e că î n ­
n i r e In clişeu, d e aici p r o b a b i l , i n ­ o p e r e z e cu alte raţionamente. A ş a ­ cetau să mai existe**. M i r c e a Oprită
tenţiile p o l e m i c e , tenta realistă In dar, în povestirea pomenită, doi analizează subtil m e c a n i s m e l e r e m e ­
tratarea „stărilor" personajelor şi, astronauţi sugerează d e p ă r t ă r i l e prin m o r ă r i l o r obsesive, populate c o s m o ­
In final, parodia. In v o l u m u l de p o ­ c î t e v a f a p t e oarecare. Dealtfel, sin­ polit d e c î t e v a imagini m e r e u r e -
vestiri din 1973 intitulat Nopţile gura lor ispravă este faptul rezisten­

H I I I I N - sakgazin al d u s u l u i de anUcipaua
Alternative

luate : „Irene, bruneta nervoasă cu stelare, incit singur faptul unei iiir- cipalul ei cititor şi asta pină in m o ­
temperament mediteranean, apoi joneli nevinovate într-un parc ii mentul clnd fata se va îndrăgosti
negresa cu care spunea că făcuse descreţeşte fruntea şi-1 relnvaţă alfa­ i r e p a r a b i l de poetul A l b e r t .
dragoste p e o mică insulă artificială betul uitat al gratuităţii jocului, Fraţii Vlig I, II, III sint savanţi
şi colega noastră de mai tirziu, pregătindu-1 pentru intilnirea de in matematică, astrofizica şi biologie.
Diana, şi a l t e l e , d i n t r e care mai temut cu puştii extraterestri. L i p s a lor totală de spirit practic d a ­
multă a d m i r a ţ i e a v e a pentru I n g r i d I n alte două povestiri (In cap­ torată rătăcirii In spaţiile pure ale
— regina v i k i n g i l o r " . T r a m a p o v e s ­ cană şi încotro, Leonida ?) cei doi abstracţiunilor ştiinţifice este î n g r o ­
tirii se organizează în jurul acestor protagonişti trec p r i n situaţii mai şată pină la grotesc şi umor. Efec­
mnemotehnici cosmice şi în jurul spectaculoase, cu o simbolică abilă tele umoristice şi p a r o d i c e sint î n ­
inevitabilei c o m p l e x ă r i a colegului şi o poezie a ineditului situaţional treţinute şi de certurile d i n t r e ei în
narator lipsit d e a m i n t i r i asemănă­ b i n e puse în e v i d e n ţ ă , fără stridenţe. urma cărora îşi diminuează reciproc
toare. I n final insă complexarea m e r i t e l e ştiinţifice. P r i n c o l a b o r a r e
Fructificarea parodică şi p o l e ­
acestuia este depăşită p r i n luarea fraţii savanţi transformă pisoiul sia­
mică a călătoriei spaţiale este reali­
în posesie in acelaşi r e g i m a l i m a ­ m e z Pufuleţ al A d a l i n e i într-un f e l
zată în romanul Argonautica. Toate
ginarului, a aceloraşi i n t i m p l ă r i şi d e monstru cu însuşiri e x c e p ţ i o n a l e
stereotipiile şi toate clişeele temei
amintiri, astfel că cei doi, alungiţi obţinute prin mutaţii genetice într-o
sint sistematic subminate sub p r i ­
in nişele care le î m p a r t solitudinea, aşa măsură Incit sub labele lui t r e ­
v i r e a rece a unei instanţe n a r a t i v e
mură însăşi pardoseala de o ţ e l a
stirşesc prin a fi p r o p r i e t a r i i a c e l o ­ aşezata dincolo de personajul-nara-
n a v e i . Exasperată de pierderea ani­
raşi amintiri. I r u m p e r e a in i m a g i n a ­ tor, tînărul astronom G r e g o r , la
malului iubit, femeia îl admonestează
ţia personaj ului-nara tor a iubitei rîndu-i v e ş t e j i t d e aripa destructiva
fizic p e V l i g I provoclndu-i un n e f e ­
colegului său este resimţită in felul a satirei p a r o d i c e . R o m a n u l m i j l o ­
ricit preinfarct, fapt care-l v a obliga
unei victorii, ca î n t r - o c o m p e t i ţ i e ou, ceşte o p r i v i r e sceptica asupra lumii
pe acesta să suporte clinica m e d i c *
firesc, un singur clştigător : „ O v e ­ anticipate, în ciuda aparenţei per­
lui Darnaputra.
deam l i m p e d e , încît nu m-aş fi m i ­ fecţiuni tehnice atinse de evoluţia şi
rat să-i simt răsuflarea pe buze, cum progresul c i v i l i z a ţ i e i umane. P e s t e Poetul Albert pentru care A d a ­
toate faptele n a r a t e pluteşte i m p l a ­ lina îl va părăsi pe G r e g o r este
se aplecase deasupra mea, şi nisipul cabil gustul searbăd al kitschului, de t r i m i s în Cosmos de Uniunea I n t e r ­
nu mai era umed, ci f i e r b i n t e - f i e r - la trotuarele c a r e scutesc omul de planetară a Scriitorilor pentru a-şi
binte. Şi n-am m a i fost atit d e sigur binecuvlntatul e f o r t al păşirii şi găsi noi subiecte de inspiraţie. A l b e r t
că Diana fusese iubita lui L e o n i d a p i n i la tabloul v o r b i t o r al s t r ă m o ­ este iniţiatorul curentului abisalist.
şi nu iubita mea, pentru că totul era şului G r i g o r e — perpetuare în eter­ P r i n persoana acestuia Oprită paro­
prea v i u , prea a p r o a p e de m i n e , in nitate a unui moşulică simpatic a diază ideea kitsch a progresului l i ­
mine chiar, ca să nu m ă întreb dacă cărui singură grijă este aceea de terar în afara literaturii. Poetul
nu c u m v a un f r a g m e n t uitat, de m e ­ a-şi fuma nelipsita pipă. este incult, ambiţios şi searbăd. V a
morie, dacă nu se omisese ceva, din F i e c a r e personaj luat in parte sfîrşi prin a scrie versuri ocazionale
greşeală, la operaţia aceea*. î n c h i d e In sine clişee, cangrene şi cerute de P i e r U l m , căpitanul sătul
A m văzut cum poziţia faţă de tumori ale consumismului, strecurate de indisciplină, lene şi lincezeală şi
instrumentarul obişnuit odiseei spa­ sub a r i p a şi pulpana a v e n t u r i l o r de care va Instaura dictatura personală
ţiale este deplasat către r e f l e x e in­ tot felul In t i r a j e l e z d r a v e n e ale n e ­ pe navă cu ajutorul pisoiului-mon-
terioare, autorul forţind epicul d i n ­ cesităţilor e f e m e r e d e n u m i t e curent stru rebotezat „ T r i t o n V e g a - 8 A r g o -
literatură de buzunar. A c ţ i u n e a r o ­ nauticus". M i l i t a r i z a r e a astronavei se
spre exteriorul spectaculos al
manului este v o i t banală şi inseria- va realiza pentru întronarea disci­
aventurii In sine, către „ r e a l i s m u l "
bilă. Conducătorul viitoarei e x p e ­ p l i n e i într-un spaţiu sufocant şi m o ­
analizei unor stări g e n e r a t e d e si­
diţii, Boldur, fost coleg de bancă al leşit d e plictiseală şi pentru apărare
tuaţia excepţională a zborului cosmic.
lui G r e g o r , este inventatorul unui î m p o t r i v a eventualităţii unui atac
Intr-o altă povestire, Colonia Solange
m o t o r d e rachetă cu d e n u m i r e a l a m ­
epicul este asemănător cu toate că bicată — m o t o r u l ionic-conic-disco- din partea E f e m e r i z l l o r ( n u m e s i m ­
decorul este a m p l i f i c a t . T r e b u i e să idal-simetric-focalizat — cu ajutorul b o l i c ) — locuitorii posibili ai p l a n e ­
m a i p r e c i z ă m şi faptul că in povesti­ căruia plănuieşte o e x p e d i ţ i e in sis­ tei pe c a r e e x p e d i ţ i a va poposi. Sec­
r i l e Iul O p r i t ă sistemele planetare temul planetar al stelei Beta. I n d i ­ v e n ţ e l e instaurării disciplinei m i l i ­
sint colonizate de către civilizaţia vidul este un orator fanfaron şi tare pe astronavă, ca şi arestul r e ­
păminteană a n a l o g cu situaţia de găunos, dovedindu-se, In timpul e x ­ petat al lui G r e g o r — prilej de t r î n -
fapt a colonizării continentelor n e ­ pediţiei, ca fiind c o m p l e t lipsit de d ă v e a l ă şi d e o ţuiculiţă sintetică —
cunoscute de către europeni in urma personalitate. Şi pentru că fiecare sint bune m o m e n t e de u m o r buf.
m a r i l o r descoperiri geografice. Ca personaj este o replică polemică a I n t î m p l ă r i l e şi personajele r o ­
şi atunci şi in anticipaţiile autorului unor clişee n a r a t i v e v o i încerca o manului stau toate sub semnul p o l e ­
nostru P ă m î n t u l ( c u m odinioară Eu­ prezentare a fiecăruia. micii cu p a r a d i g m e l e unui kitsch
r o p a ) îşi păstrează p r i n t r e colonişti surprins în toate articulaţiile sale :
acelaşi prestigiu intangibil. I n p o ­ Adalina — prietena lui G r e g o r cercetarea ştiinţifică „epocală", l i t e ­
vestirea sus pomenită cei doi astro- este f e m e i a nelipsită din f i l m e l e S.F. ratura golită de comunicare şi d e
nauţi, imbătrîniţi acum, bronzaţi d e consum, uşuratică, frivolă, cu un sentiment prin exces f o r m a l , f r i v o ­
albastru de o stea îndărătnică, sint trup minunat pus In e v i d e n ţ ă de litatea uşuratică purtată p r i n spaţii
confruntaţi cu ospitalitatea gene­ costumul strălucitor astronautic. P i n ă galactice, obtuzitatea cazonă şi tira­
roasă a unor colonişti fericiţi să in m o m e n t u l e x p e d i ţ i e i lucra la o nia m i l i t a r ă , ca şi — p r i l e j d e u m o r
găzduiască nişte p ă m î n t e n i , chiar fabrică de l a p t e p r a f din A m e r i c a de rar — descoperirea unui manuscris
Sud. I n t i m p u l liber A d a l i n a este o m a r ţ i a n In biblioteca A d a l i n e i pe
dacă, la rîndul lor, nu fuseseră de
pasionată a n i m a t o a r e a unor a c t i v i ­ care calculatorul II traduce In ma­
mulţi ani p e planeta-mumă. Con­
tăţi culturale amatoare. Bineînţeles nieră neaoş ardelenească.
flictul este şi aici unul „nespectacu-
l o s " implicat în acelaşi realism ana­ că nu este dorită de Boldur — f e m e ­ Un alt aspect tematic al litera­
litic, proiectat fabulos. Purtaţi pe la i l e încurcă In asemenea e x p e d i ţ i i turii ştiinţifico-fantastice a lui M i r c e a
conferinţe, t e l e v i z i t e , unuia dintre epocale — şi m a i ales nu este d o ­
O p r i t ă este, aşa cum a m m a i spus,
cei doi, lui L e o n i d a cel cu amintiri rită de căpitanul P i e r U l m , ursuz,
acela r e f e r i t o r la colonizarea altor
frumoase, Ii este adresată invitaţia posac şi cazon. M i n a t de iubire G r e ­
sisteme planetare. In vastitatea
de către copii d e a le fi oaspete. E v i ­ g o r o introduce clandestin p e navă. Cosmosului, P ă m î n t u l r ă m î n e m o d e l
dent propunerea c o p i i l o r D pune in I n timpul e x p e d i ţ i e i A d a l i n a va func­ arhetipal prestigios, chiar dacă ur­
încurcătură majoră pe acest posac ţiona ca bibliotecară şi pentru a-i maşii p r i m i l o r colonişti din cutare
lup cosmic obişnuit cu cifre şi hărţi justifica ocupaţia G r e g o r va fi prin­ planetă pierdută prin spaţiu nu au

H E L I O N — magazin al c l u b u l u i d e anticipaţie
Alternative

şansa să v i z i t e z e planeta natală. S e n ­ a o a m e n i l o r viitorului „ e d e n " faţă port m o t i v a t (Arheopterix) sau din
timentul p e care i l lasă asemenea d e actualul „ I n f e r n " . O altă povestire poezia alchimica a lucrurilor v e c h i
povestiri este uşor bruiat de prea tipică acestei categorii tematice — (Lemnul cel viu al Cremonei). In alte
marea proiecţie anticipativă, cu toate Noaptea pragurilor — dezbate pe povestiri realismul invadează in î n ­
menirea ca î n t r e g dobîn deşte m a r g i n e a implicaţiilor pe care le t r e g i m e spaţiul fantasticului (Ora
contur epopeic. I n Alcora este d e ­ presupune iniţierea revoluţiei dirijate mutanţilor) sau, d i m p o t r i v ă , depla­
rulată o p o v e s t i r e simplă, o iubire către c i v i l i z a ţ i e a hominizilor şl dacă sează notaţia realistă către zonele
obturată In final de irumperea aceasta a r periclita sau nu soarta alunecoase, absurde şi incongruente
bruscă a morţii în spaţiul povestirii. o m e n i r i i . I n Ucronia de la Tapae a l e gesticii şi înfăptuirilor nocturne
Brutalitatea acesteia reinstaurează dezordinea t e m p o r a l ă introduce n e ­ lipsite de înţeles clar (Cine-i acolo ?,
umanul intr-un spaţiu artificial — siguranţa şi absurdul, amintind e f e c ­ Un toast pentru Proteu).
..pie stranie a T e r r e i cuprinzînd un tele fantasticului profesat de M i r c e a N u sfirşim înainte de a spune
rlu cu sălcii, iarbă şi o cascadă. In Eliade. că, in ce ne priveşte, c r e d e m in mu­
Intilnire cu meduza a f l ă m că obsesia taţiile interioare ale povestirilor
incăpăţinată se p o a t e manifesta la D i n c o l o Insă d e î m p ă r ţ i r e a in science-fiction a l e lui M i r c e a Oprită
fel ca p e P ă m i n t şi i n t r - o colonie de categorii t e m a t i c e — o alta ar fi şi mai c r e d e m că l e - a m putea aşeza,
cercetători aflaţi p e un corp ceresc aceea a mutanţilor — ceea ce inte­ a m d o r i să le aşezăm, sub deschide­
cutreierat de furtuni şi inospita- resează este mişcarea interioară a r i l e o f e r i t e d e Semnul licornului in
lităţi. p o v e s t i r i l o r lui M i r c e a Oprită, sensul care r i t m u l dintre realism şi accen­
devenirii lor ca Ideologie artis­ tele fantastice, absurde, chiar tene­
A l t e citeva povestiri cuprind
dezbateri etice stîrnite de situaţii tică aplicată în text. Dacă la început broase, conturează un drum e x t r e m
neaşteptate. I n M l a ş t i n a este z u g r ă v i t decorul p o v e s t i r i l o r este strict e x t r a ­ de interesant, capabil să î n v i o r e z e
felul in care poate fi redescoperit terestru — călătorii în astronave, c o ­ genul p r i n m i j l o a c e aparent atlt de
caracterul slab şi laşitatea într-un lonii pe a l t e planete, deplasări în la Indemină. N u este insă mai puţin
creier Întunecat d e u r m ă r i l e unui t i m p — în p o v e s t i r i l e mai noi rea­ a d e v ă r a t că simplitatea şi temperanţa
accident. Judecătorii — o altă poves­ lismul cîştigă spaţiu, decorul coboară sint bunuri la care ajungi sau nu
tire de factură etică — pune Intr-un in teritorii recognoscibile, anticipa­ ajungi vreodată în funcţie de talen­
mod Ingenios p r o b l e m a responsabili­ ţia îşi scurtează proiecţiile şi fan­ tul şi obsesia Împrumutate operei
tăţii omului de ştiinţă a v e r t i z a t asu­ tasticul d e v i n e mai subtil, se naşte, scrise.
pra consecinţelor descoperirii sale d e adică, din situaţii alunecoase cu su- D a n i e l Vigki
către urmaşii v e n i ţ i din posteritate.
Neputinţa lui Budulâu, descoperito­
rul, d e a renunţa din o r g o l i u la r e ­
zultatul nefast al muncii sale este
sancţionată d e strănepotul acestuia
care-1 suprimă folosindu-se de o

Anticipaţia şi teatrul
armă cu g l o a n ţ e f a b r i c a t e din sub­
stanţa inventată d e străbunicul său.

Intr-o altă p o v e s t i r e (Secunda


Mater) este readusă in orizontul per­
cepţiei spaima străveche, mitică, \ cască nu deşertul de dincolo de c i ­
pentru lumea d e dincolo — lăcaş,
A
v i l i z a ţ i e , ci chiar omul mileniilor
aceasta, al spaţiului incontrolabil şi P a ş i g r e i , paşi ritmici (nu ca­ viitoare. A p a r i ţ i a piesei „R.U.R."
indeterminabil. T e r o a r e a se naşte In denţaţi ! ) , paşi mecanici (nu auto­ a v e a să-i o f e r e o c o n f i r m a r e n e c e ­
cazul de faţă din neputinţa f i x ă r i i maţi ! ) . Sala ii ascultă cu emoţie. sară şi să constituie pentru S h a w
prin simţuri a unui spaţiu care există A p o i in scenă intră roboţii. i m b o l d u l de a grăbi încheierea şi
dincolo d e c e l obişnuit, organizat P r i n r i n d u r i l e d e mai sus încerc publicarea acestui m o n u m e n t unic
după a l t e legi. să e v o c pentru dumneavoastră, ca al dramaturgiei S.F. care este „ î n a ­
E x e m p l a r mitică, aluzivă şi m a r ­ şi pentru m i n e , senzaţia pe care v o r poi la M a t u s a l e m " .
cată de simboluri este povestirea fi a v u t - o spectatorii la p r e m i e r a r o ­
mânească, din 1928, sau la cea bucu- I.a celălalt capăt al Europei, In
Figurine de ceara c a r e reia In d i m e n ­ Rusia sovietică, p e mari estrade ri­
siuni m o d e r n e gestul arhetipal al reşteană, din stagiunea 1930—1931,
a piesei lui K a r e l Capek „ R . U . R . " . d i c a t e in p i e ţ e l e publice de artiştii
creaţiei d e m i u r g i c e atribuite d e data revoluţiei, apoi pe scenele teatrelor,
aceasta o m u l u i cu concursul unor Sau — de ce nu ? — la premiera
absolută, din 1921, a piesei autoru­ V l a d i m i r M a i a k o v s k i introducea a n ­
proprietăţi necunoscute a l e unei pla­ ticipaţia ştiinţifică in teatrul său
nete d e n u m i t e Bactriana. Efectele lui ceh. P a ş i i apăsaţi ai roboţilor
anunţau pătrunderea in teatru a alegoric („Baia", „Ploşniţa").
sint inedite şi halucinante.
unui nou tip d e personaj, ca şi a
O altă c a t e g o r i e d e povestiri îşi unei noi dramaturgii : teatrul ştiin-
au ca temă c ă l ă t o r i i l e t e m p o r a r e . Şi ţifico-anticipativ. Paranteza I
aici d e z b a t e r i l e autorului cuprind
semnificaţii etice de bună calitate, I m p a c t u l e x p e r i e n ţ e i lui Capek Am insistat cu alte ocazii
in O /alte fn timp doi indivizi din asupra teatrului m o n d i a l a fost pu­ asupra precursorilor teatrului f a n -
m i l e n i i l e v i i t o a r e — un tată şi un ternic. Ceea c e nu înseamnă că au­ tastico-ştiinţific („Utopia pe scenă",
fiu — cad „in t i m p " deasupra unei torii au renunţat în bloc la genul in „ G o n g " 1983 ; „ O absenţă : teatrul
văi simbolic denumită V a l e a Iadului dramatic in care se afirmaseră ca S.F.", in „ G o n g " 1984 ; „ C o l e c ţ i o n a ­
să a d o p t e noua formulă. Ecourile rul de insule", Ed. Cartea Româ­
şl rătăcirea lor nefericită Ii aduce în
imediate sint puţine, in schimb nească, 1981). Descoperirea recentă
m î i n i l e naziştilor in timpul celui de
foarte semnificative. Publicată în a lucrării d r a m a t i c e „Călătorie prin
al doilea război m o n d i a l . Cei doi
1920, piesa „ R . U . R " va fi dat un i m p o s i b i l " de Jules V e r n e , r e p r e z e n ­
sint arestaţi şi maltrataţi sub bănu­
impuls m a j o r intenţiei t e m e r a r e a tată în 1882, nu schimbă d a t e l e p r o ­
iala de a fi partizani. Scriitorul redă b l e m e i . T e x t u l — recenzat cu d e f e ­
lui B e r n a r d S h a w de a prezenta, cu
cu meşteşug u i m i r e a rătăciţilor, m o ­ mijloacele scenei, perspectiva d e z ­ rentă şi umor d e Ion Hobana in A l ­
dul în care p r i v e s c ei brutalitatea v o l t ă r i i omului de-a lungul v i i t o r i ­ manahul „ L u c e a f ă r u l " 1984 — r e ­
p r i m i t i v ă a secolului nostru bîntuit l o r . . . 30 000 de ani ! Desigur, in prezintă un mixtum compositum dii
de războaie. F i g u r i l e fasciştilor nemţi, „ M a ş i n a t i m p u l u i " W e l l s propusese r o m a n e l e autorului francez. Ideile
comportamentul l o r brutal sint tot un salt d e 100 000 de ani, însă dra­ sint întreţesute ingenios, dar a l t e ­
atîtea prilejuri d e distanţare critică maturgul e n g l e z ambiţiona să zugră- rate in chiar substanţa lor S.F. prin

39 U I L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipati»
Alternative

e x p e d i e n t e m a g i c e , inserţii feerice boi, d r a m a t i z a r e a după Edmond rirea unor personalităţi originale, o


ş.a. I n felul acesta, spiritul m a r i l o r A b o u t O m u l cu urechea ruptă şi suferinţă adînc umană, un r i d i c o l
anticipaţii j u l e s v e r n e e n e r a m ine, cel prima din l u c r ă r i l e amintite ale lui nu m a i puţin omenesc. O r , se î n t î m -
puţin i n p a r t e , la uşa teatrului şi n e C a p e k ; după război. Fizicienii şi p i e ­ plă că, odată lansaţi în g e n u n e l e
împiedică să-1 situăm pe autor, cum sele lui H o r i a L o v i n e s c u , a l t e piese cosmosului, mulţi autori se c o n t a m i ­
ar fi fost d e aşteptat, in fruntea r e ­ a l e d r a m a t u r g u l u i ceh. L i se adaugă nează d e o ciudată boală a spaţiu­
pertoriului m o n d i a l a l anticipaţiei Ion H o b a n a cu d r a m a t i z a r e a sa după lui, a l e cărei s i m p t o m e sint e x a c e r ­
dramatice. Omul invizibil, V i c t o r B î r l ă d e a n u cu barea pitorescului, a feeriei stelare,
Drum bun, scumpul nostru astronaut fetişizarea tehnicii spaţiale, r e d u c e ­
B şi De la perigeu la apogeu, C. B ă r - rea subiectului la un p r e t e x . Acestea
bulescu şl G. A n a n i a cu Despărţire toate nu împiedică m a r i l e talente să
A m i n t e a m , la începutul acestor la marele zbor, apoi o altă d r a m a ­ e l a b o r e z e r o m a n e spaţiale şi nici p e
însemnări, l u c r ă r i l e a trei d r a m a ­ t i z a r e : Castelul din Carpaţi de cineaşti să le transpună pe kilometri
turgi care inaugurează teatrul S.F. A n d a B o l d u r . M a i putem aminti r e ­ d e peliculă, îngroşînd — şi aici cu
Ei reflectă, cu m i j l o a c e l e anticipa­ prezentaţiile audio a l e Radioului e x c e p ţ i i l e d e rigoare — tocmai slă­
ţiei, in opera l o r preocupări m a j o r e din cadrul emisiunilor pentru b i c i u n i l e cărţii şi încerclnd să c o m ­
a l e spiritualităţii e u r o p e n e d e după tineret şi copii, m a i ales în r e ­ penseze p r i n joc pe machete absenţa
p r i m u l război m o n d i a l : destinul o - centa formulă nouă a R a d i o b i b l i o - unei d i n a m i c i interioare, conflictul
inului (Shavv), libertatea lui (Capek), tecii S.F., m a i rar ale T e l e v i z i u n i i . palid i n t r e personaje-fantomâ. ( D u l ­
p r o f i l u l său e t i c ( M a i a k o v s k i ) . D e ­ A p o i entuziastele montări de teatru c i l e c o m e d i i S.F. semnate d e G o p o
clanşarea, i n 1933, a crizei politice S.F. r e a l i z a t e d e studenţii t i m i ş o ­ nu fac e x c e p ţ i e . . . )
c a r e area să ducă la izbucnirea ce­ reni, de a l t e cenacluri amatoare.
lui de-al d o i l e a război m o n d i a l v a C e să caute p e scenă a s e m e n e a
m o b i l i z a şi fantezia altor dramaturgi. Reputata Colecţie a povesti­ construcţii f r a g i l e ? C u m să reziste
Cu toţi caută o soluţie . . . SJF. pentru rilor ştiinţifico-fantastice dirijată e l e ochiului necruţător al spectato­
de A d r i a n R o g o z a mai publicat c i - rului ? N i c i o d a t ă un actor de geniu
evitarea holocaustului c a r e se anunţa.
t e v a piese d e teatru S . F . : De vin- nu a salvat un text m e d i o c r u . Iar
Unii i m a g i n e a z ă noi a r m e (Char­
zare paradisul d e Ştefan Tita, Pro- noi ne r e f e r i m la i m p u n e r e a unei
les M o r g a n in Fluviul sclipitor, V i a d i -
ximalul de R o m u l u s Dinu, Femeia d r a m a t u r g i i (încă) noi în faţa unui
m i r N a b o k o v in Invenţia lui Valsa), cosmică a subsemnatului. C. B ă r b u - spectator străin d e universul S.F., dar
propun şantajul benefic ( K a r c l Capek lescu şi G. A n a n i a au m a i publicat f a m i l i a r i z a t d e c l n d l u m e a cu tea­
i n M o l i m a a l b ă , j u c a t ă la C l u j i n recent Fintinile. trul d e cea m a i bună calitate.
m a r t i e 1947), e v a d a r e a in afara c i ­
E m u l t ? E puţin ?
vilizaţiei (Jean-Richard Bloch in Că m e t a f o r a S.F. are v a l e n ţ e sce­
Naşterea unui oraş) ori . . . in v i i t o r nice au arătat-o încă o dată mari r e ­
(Jean A n o u i l h in Povestea domnului g i z o r i ca H o r e a P o p e s c u şi Cătălina
Mauvette şi a sfirşitului lumii). Con­ Există un a n u m e public pentru Buzoianu p r i n m o d u l In c a r e au pus
centrarea d r a m a t u r g i e i S.F. asupra care S.F. î n s e a m n ă doar (sau în p r i ­ In scenă m o m e n t e l e de a n t i c i p a ţ i e -
frămintărilor majore ale omenirii m u l rînd a v e n t u r ă spaţială. Acest u t o p i e - a v e r t i s m e n t din spectacolele
nu-i face decit cinste. public riscă să fie d e z a m ă g i t de tea­ „Ploşniţa" de Maiakovski, respectiv
T r e b u i e să o b s e r v ă m totuşi că trul S.F. N i c i o piesă d e marcă nu „ D i a v o l u l şi bunul D u m n e z e u " d e J .
tematica tinerei specii d r a m a t i c e s-a se p e t r e c e In cosmos şi nu atacă o P. S a r t r e . N u r ă m l n e decit să p r o ­
restrâns. A c e a s t ă situaţie nu se v a problematică adiacentă. Aventura c u r ă m e m i n e n ţ i l o r actori ai scenei
liniară, stilul e x p o z i t i v nu fac viaţă româneşti şi m a r i l o r talente r e g i z o ­
schimba după a i doilea război m o n ­
bună cu scena. Specificul dramatur­ r a l e t e x t e d e m n e d e atenţia lor şi a
dial decit în sensul că acum autorii
giei pretinde conflicte vii între publicului larg.
tratează tema războiului şi păcii la
personaje u m a n e cu o viaţă inte­
scară planetară. F r i e d r i o h Durenmatt , Este o idee S.F. 7 S p e r ă m că n u I
r i o a r ă c o m p l e x ă , c o n f l i c t e c a r e să
inaugurează seria postbelică p r i n
includă ciocniri d e caracter, descope­
Operaţiunea Vega. U r m e a z ă O fe­ Horia Aramă
meie prea cinstită d e A r m â n d Sa-
lacrou, Hanul de la răscruce al r e ­
gretatului Horia Lovinescu, Fizi­
cienii aceluiaşi D u r e n m a t t , Cronicile
unei planete provizorii de Armând

Un nou
Gatti, Pe o planetă mică de Gore
V i d a i şi din nou un H o r i a L o v i n e s c u :
Jocul vieţii şi al morţii in deşertul de
cenuşă.

univers noetic ?
Restul orizontului d e idei este
v i z i t a t de puţini d r a m a t u r g i , p r e o ­
cupaţi de p r o b l e m a t i c a omului intr-o
societate hipertehnologică. I n princi­
pal : Existaţi oare, Mr. Johns ? de
Stanislaw L e m (ce reprezintă un ins (Fenomenul S.F. — ca formă a educaţiei permanente)
alcătuit în p r o p o r ţ i e d e 90 la sută
din p r o t e z e 7), Yes, poate d e M a r g u e -
M u l t i p l i c a r e a fără p r e c e d e n t a t r o v e r s e , dar şi o practică f o r m a t i v ă
rite Duras (spiritul cazon ucide băr­
t r e b u i n ţ e l o r u m a n e (ca u r m a r e a nu m a i puţin controversabilă. D i n ­
băţia), Testorium de Slawomir Mro-
r e v o l u ţ i e i ştiinţifico-tehnice c o n t e m ­ colo însă de eterogeneitatea p l a t f o r ­
zek (conflictul d i n t r e două persona­
p o r a n e ) , d e t e r m i n î n d includerea unor m e l o r teoretice, ori de diversitatea
lităţi i d e n t i c e ) , Paradisul de Horia
noi v a r i a b i l e în proiectele construc­ l u ă r i l o r practice d e atitudine, r ă m l n e
Lovinescu (dezumanizarea omului
ţ i i l o r n a ţ i o n a l e , a readus în p r i m - p r o b l e m a In sine l u m i n l n d o e v i ­
pierdut p r i n t r e a u t o m a t e ) .
p l a n u l p r e o c u p ă r i l o r alte n e v o i f u n ­ denţă u n a n i m acceptată deoarece
d a m e n t a l e (pînă acum latente) pur­ este resimţită In egală măsură de
Paranteza II tătoare de sens istoric şi progres so­ f i e c a r e în parte : p e r m a n e n ţ a educa­
cial. U n a d i n t r e acestea este cea ţiei.
F r e c v e n ţ a — rară ! — a piese­ cunoscută sub n u m e l e de educaţie P r i n t r e alţi factori care-i măresc
lor S.F. p e scenele româneşti nu p e r m a n e n t ă — concept care nu a g r a d u l de acuitate, se c u v i n e a fl
constituie o noutate. î n a i n t e d e răz­ încetat să g e n e r e z e substanţiale c o n ­ amintit unul de Importanţă majoră :

H E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie 40
Alternative

diversificarea centrelor producătoare acestea induc, la rîndul lor, deca­ aspect speranţele l e g i t i m e în ceea
de informaţie. A m p l i f i c a r e a acestor laje deloc n e g l i j a b i l e îndeosebi sub' ce p r i v e ş t e consolidarea f u n d a m e n ­
siimuli gnoseologici, insă, determina aspectul calităţii raportării partici­ tului cultural a i personalităţii, pe
o neîncetată expansiune a universu­ pative la actul de cultură, c a d r e d e c o o r d o n a t e l e d e z v o l t ă r i i noastre m u l ­
lui informaţional care intră intr-o p e r c e p ţ i e d i f e r i t e , rezultate, încă, din tilaterale, şi p r i n p r o d u c ţ i i l e S F —
contradicţie, din c e in ce m a i mult g r a d e l e d i f e r i t e d e şcolarizare. Era­ unii d i n t r e autori a v i n d o solidă f o r ­
>i i n d i v i d u a l şi colectiv conştienti­ dicarea decalajelor f a c e posibilă c r e ­ m a ţ i i l e filologică ori filosofică.
zată, cu u n i v e r s u l f i n i t al p o s i b i l i ­ area unor cadre de percepţie unitare
tăţilor noastre de asimilare. D e aici D i n punctul d e v e d e r e a l socie­
(nu u n i f o r m e !) realizind şanse e g a l e
decurge n u n u m a i necesitatea l e g i ­ tăţii creşterea gradului g e n e r a l de
în sensul cultivării trebuinţelor de
timă a permanentizării educaţiei cultură şi cunoaştere p r i n g e n e r a l i ­
cunoaştere şi autoinformare — adică
(ceea ce e a l t c e v a decît permanenţa zarea i n v ă ţ ă m l n t u l u i liceal ( m a j o r i ­
tocmai punctul d e plecare a l educa­
metodelor e d u c a t i v e ) , ci şi necesitatea tatea cititorilor d e S F f i i n d tineri)
ţiei p e r m a n e n t e .
continuei r e d i m e n s i o n â r i a criterii­ v a d e t e r m i n a crearea unor şanse
lor p r i n care o p e r ă m ierarhii func­ I n acest sens, fenomenul S.F., e g a l e d e p a r t i c i p a r e la cultură p r i n
ţionale In sistemul de cunoaştere a l instalat confortabil ca prezenţă de cadre de percepţie relativ echiva­
epocii in c o m p a t i b i l i t a t e cu sistemul neînlocuit in toate antologiile de l e n t e , fără acele decalaje care 6ă
de v a l o r i care n e inspiră d e v e n i r e a . cultură autentică, răspunde tocmai predispună la r e c i d i v a v r e u n e i e n ­
C e m e r i t ă şi ce nu merită să facă n e v o i i , o b i e c t i v resimţită, d e formare tropii i n f o r m a ţ i o n a l e . P e n t r u că nu­
parte din fundamentul cultural a l şi dezvoltare a unor trebuinţe de cu­ m a i intr-un m e d i u i n f o r m a ţ i o n a l o r ­
personalităţii noastre ? — se consti­ noaştere anticipativi; întrucit in­ donat, organic şi m o t i v a t a x i o l o g i c e
tuie ca o î n t r e b a r e al cărei răspuns serţia o p t i m ă şi eficientă într-un posibilă f o r m a r e a cu rezultate p r e l i ­
este m e r e u altul. P e n t r u că, mereu, v i i t o r i m p r e v i z i b i l necesită căutarea m i n a t e , a omului nou, anticipat d e
după neîncetatele acumulări, apare şi e x p e r i m e n t a r e a de căi proprii, v a ­ d o c u m e n t e l e noastre p r o g r a m a t i c e .
i m p e r i o s necesară restructurarea î n ­ l i d e p r a x i o l o g i c şi l e g i t i m e sub raport N u m a i in acest m o d m u l t i l a t e r a ­
tregului sistem d e cunoştinţe in func­ c i v i c . D e aceea, nu performanţa in litatea e x c l u d e atit enciclopedismul
ţie d e r i t m u r i l e şi p r o p o r ţ i i l e e v o l u ­ sine stabilită d e criteriile a x i o l o g i c e superficial, c i t şi falsa a n t i n o m i e
ţiei sistemului d e cunoaştere al a l e g e n u l u i este, la m o m e n t u l actual, d i n t r e ştiinţă şi umanism, a n t i n o m i e
epocii. faptul cel m a i important, ci e m u l a ­ ce a g e n e r a t superstiţia intelectuală
ţia participării la actul de cultură,
a e x i s t e n ţ e i a două universuri para­
A s t f e l , dacă sistemul d e î n v ă ţ ă - e f o r t u l i n d i v i d u a l şi colectiv de c o n ­
lele. Căci, dacă ştiinţele i n v a d e a z ă
mint reflectă, redus la scară, b i n e ­ tribuţie la inovarea modalităţilor
înţeles, sistemul d e cunoaştere al realul, i n d i v i d u l este funciarmente
t r a d i ţ i o n a l e d e educaţie : de la edu­
fiecărei epoci, cum acesta e v o l u e a z ă o b l i g a t să părăsească modalităţile
caţia (sâ-i z i c e m d e subzistenţă = sin­
în p r o g r e s i e aritmetică, e firesc, e v i ­ cronie la universul noetic real, c o n ­ e m p i r i c e care-1 raportau pînă acum
dent, să e v o l u e z e şi sistemul de i n - c r e t d e t e r m i n a t l a un m o m e n t d a t ) la acesta. T r e b u i e să-şi construiască
v ă ţ ă m i n t ; sincronie care implică o bazată pe transmiterea v a l o r i l o r tra­ mijloace, motivate ia rîndul lor
diţionale intr-un m e d i u social c o m ­ ştiinţific, de raportare cu eficienţă
dialectică cu totul particulară căreia
prehensiv, la educaţia pentru produ­ umană la o realitate complexă şi
nu i se p o a t e sustrage nici i n d i v i d u l
cerea d e noi v a l o r i c o m p a t i b i l e cu e x t r e m d e diversificată. A c e s t e paş­
care a încheiat ciclul pregătirii şco­
producţia de ştiinţă nouă imperios nice p r o v o c ă r i pe care i le t r i m i t e
lare. A n u m e , este v o r b a nu n u m a i
sistemul cunoaşterii contemporane
de uzura cunoştinţelor, ci chiar de
uzura tehnicilor m e n t a l e , a cadrelor necesară construcţiei noii societăţi. sînt benefice : i l ajută p e i n d i v i d să
de p e r c e p ţ i e care cad foarte repede Căci, dacă e x p e r i e n ţ a noii noastre se construiască pe sine la cotele unor
in desuetudine i n raport cu noii sti- istorii ne-a demonstrat persuasiv că m e r e u sporite e x i g e n ţ e calitative.
m u l i gnoseologici ce revarsă asupra nu p u t e m construi o societate nouă Permanenţa educaţiei vizează,
noastră cantităţi e x p o n e n ţ i a l m ă r i t e cu recuzită ştiinţifică vetustă, creş­ deci, nu adaosuri d e c o r a t i v e la un
d e biţi d e i n f o r m a ţ i e . A r ă m i n e la terea coeficientului de participare sistem d e cunoaştere r i g i d consti­
v e c h i l e clişee, înseamnă a n e p r e d i s ­ eficientă comportă şi un nou c i v i s m . tuit, ci n e v o i a obiectivă d e r e î n n o i r e
pune la i n a d e c v a r e funciară cu efec­ E x e r c i ţ i u l acestui c i v i s m novator, p e r m a n e n t ă a sistemului şi a c a d ­
tele i n e v i t a b i l e : entropia intelec­ p r o m o v a t prin toate p i r g h i i l e insti- r e l o r sale adiacente de referinţă. D e
tuală şi distorsiuni g r a v e de semni­ tuţionalizate d e acţiunea socială, se aici dimensiunea revoluţionară a e d u ­
ficaţie. O r , tocmai acesta e p a r a ­ completează fericit p e dimensiunea caţiei p e r m a n e n t e şi coerenţa ei cu
doxul : i n f o r m a ţ i a , in loc să struc­ anticipaţiei indisociabilă f e n o m e n u ­ esenţa sistemului nostru social r e ­
tureze, induce d e z o r d i n e datorită lui S.F. c e p t i v la nou şi la permanentă î n ­
i n a d e c v ă r i i (care p o a t e d e v e n i c r o ­ n o i r e . I n ce măsură f e n o m e n u l SF
nică dacă nu sint eradicate cauzele) Desigur, e foarte p r o b a b i l ca
m u l t e din producţiile SF să apară este o posibilă sursă de inovaţie spi­
intre m i j l o a c e — depăşite — şi scop. rituală şi socială, ori un s i m p l u v e -
Cunoştinţele i n d i v i d u a l e — ca atomi d i n c o l o , sau in afara coordonatelor
definitorii ale viitorului. După cum hicol d e i n f o r m a ţ i e ştiinţifică a b o r ­
ai culturii personale, d e v i n , în acest dată cu m i j l o a c e l e esteticului 7 Este
caz o simplă a g r e g a r e de informaţie. a l t e l e conţin şi v o r conţine, p r o b a b i l ,
si m u l t e e l e m e n t e retro, cultivlnd o o p r o b l e m ă deschisă, căreia creato­
T r a n s f o r m a r e a acestora în e l e m e n t e
a n u m e notă de conservatorism, p r e ­ rii înşişi ii pot da răspuns, situîn-
autentice d e cultură, comportă sta­
zentă deja în u n e l e scrieri SF. M a i du-se f e r m pe poziţiile culturii a u ­
bilirea d e c o n e x i u n i semantice î n t r e
presus d e toate însă, important ră­ tentice in orizontul concepţiei noastre
e l e in orizontul p l a t f o r m e i teoretice
g e n e r a l e a concepţiei despre l u m e şi m i n e e x e r c i ţ i u l creaţiei şi ucenicia la d e s p r e lume. Şi astfel, universurilor
viaţă, d a r şi r e f l e x i a personală pe valorile cultural-ştiinţifice ale epo­ p o s i b i l e intim asociate creaţiilor S F ,
baza cunoştinţelor asimilate. cii, i a r producţiilor oarecum bas­ li se poate da replica posibilităţi
tarde, o a r e n u m a i p r i n procură a r relevării altor feluri de a fi ale uni­
putea fi cuprinse în spaţiul SF, toc­ versului nostru axiologic; instituirea
N u m a i in acest m o d se poate
m a i deschiderea noastră către v i i ­ a l t o r modalităţi de a fi în p e r i m e t r u l
ajunge la un cosmos spiritual capa­
tor le acordă cu generozitate, d r e p t v a l o r i l o r definitorii care ne c o n t e m -
bil sâ-1 raporteze a d e c v a t p e i n d i v i d
d e cetăţenie în speranţa eă m a t u r i ­ poraneizează faptele reţinlndu-ne,
la m e d i u l social şi informaţional în
zarea autorilor, prin e x e r c i ţ i u şi m e r e u , in vecinătatea sau în m i e z u l
care se f o r m e a z ă , iar informaţiia cu­
mulează v a l e n ţ e l e gnoseologice co­ multă cultură, e inevitabilă. fenomenului SF.
respunzătoare.
D i n punctul d e v e d e r e a l c i t i t o ­
P e n t r u aceasta, însă, este abso­ rului c a r e sînt, fenomenul invocat
lut necesară înlăturarea cadrelor d e m a i sus m u l t i p l i c ă f o r m e l e educaţiei
percepţie prea diferenţiate, căci p e r m a n e n t e , identificînd, sub acest Ştefan Buzărnescu

41 H E L I O N — magazin al clubului de anticipaţie


Alternative

LITERATURA Ş T11 N T I F I C O - F A N T A S T I C A ROMÂNEASCA

O reevaluare umanistă necesară


„ A c e s t a e s t e . . . un fenomen sociologic*
Franco ia Truffaut

1. C U L T U R A ŞI ŞTIINŢA tehnicii l e revine In etapa actuală şi S.F., gen şi aşa suficient d e orospit
desigur şi p e v i i t o r sarcina complexă de tarat, d e multele-i, prâfuitele-i
a creării şi d e z v o l t ă r i i unei infra­ clişee Intr-o modalitate „subtilă" de
Constatarea p a r a d o x a l ă la p r i m a
structuri, a unei b a z e m a t e r i a l e s o ­ educare tehnologică (!) a receptori­
v e d e r e că atit ştiinţa cit şi arta d e ­
lide, stabile, eficiente, c o m p e t i t i v e , lor, gest d e altfel nu răuvoitor, dar
pun e l o r t u r i Similara i n v e d e r e a r e ­
de virf. Culturii, artei, literaturii l e care se realizează p r i n intermediul
creării unor modele, fie ele exacte
revin p r e r o g a t i v e similare, dar cu
sau f i c t i v e a l e realităţii, i n scopul literaturii d e p o p u l a r i z a r e ştiinţi­
g r a d e sporite d e dificultate, d e e d i ­
atribuirii sau sporirii sensurilor fică (compensare g r e u controlabilă
ficare a bazei u m a n e a societăţii, d e
acesteia, desigur fiecare cu m i j l o a ­ şi ea a a n u m i t o r carenţe a l e sistemu­
m o d e l a r e treptată a conştiinţelor,
cele sale specifice, stanţa prin cuan­ lui educaţional) gest care i i a l t e ­
f o r m a r e a profesională actuală, strin­
tificarea exactă a imensei cantităţi rează, Ii diminuează cea m a i i m p o r ­
gent necesară, n e f i i n d decit o simplă
de i n f o r m a ţ i e din univers, arta prin tantă, c e a m a i preţioasă dar şi cea
fază a unui proces continuu, fază
descrierea variabilităţii infinite a mai subţire d i n păcate filiaţie a
care nu poate n i c i c u m şi sub nici un
calităţilor l u i , f e n o m e n magistral a r ­ sa — aceea cu literatura, cu arta, cu
m o t i v inlocui sau limita conturarea
gumentat d e A/ir cea Sîaliţa ' a deter­ cultura. D e o a r e c e această literatură,
neîntreruptă a p r o f i l u l u i cultural al
minat şi d e t e r m i n ă n u m e r o a s e con­ zisă şi d e anticipaţie, n u şi-a propus
unui o m nou care necesită desigur
fuzii la c e l e mai d i f e r i t e n i v e l e şi i n niciodată „ a a n t i c i p a " In m o d m e ­
mult m a i m u l t e e l e m e n t e pentru a fi
c e l e m a i d i v e r s e cercuri. L'na dintre canic, probabilistic sau p e r m u t a ţ i o -
pe deplin definitiv — filozoficul şi
c e l e mai g r a v e d i n t r e aceste noi e r e ­ nal, i n v e n ţ i i l e sau e r e l e , ci prin
politicul, eticul şi esteticul, artisticul
zii p a r e a fi cea c a r e sub impactul
şi j u r i d i c u l etc., i n f o r m a r e a oricărui a p r o p i e r e d e cotidian, p r i n disecare
revoluţiei tehnico-ştiinţifice afirmă
i n d i v i d trebuind să-şi dea concursul a acestuia plnă l a ultimele conse­
fără discernământ şi susţine cu n e ­
cu şanse egale disciplinele ştiinţi­ cinţe, p r i n a c c e p t a r e a unor d i s p r o ­
potolită i n d i r j i r e fuzionarea tehnicii
fice cu c e l e umaniste, p r i m e l e g e ­ porţii şi distorsiuni re-integra-
şi a culturii i g n o r i n d bizarele, neaş­
neratoare d e p o t e n t e asupra m e d i u ­ toare, ea încearcă se pare edificarea
teptatele progenituri a n d r o g i n e r e ­
lui e x t e r n , c e l e l a l t e capabile d e a d e ­ treptată a unei noi axiologii, a unor
zultate, proslăvite şi anatemizate, e l e ,
termina autocontrolul lumii inte­ noi spaţii, donquijoteşti uneori, a l e
p e rind, p e a m b i i părinţi, dialogul
rioare. D e acwea o r i c e i m p u n e r e a libertăţii (angajate) de conştiinţă.
acestora menţinindu-se doar la n i v e ­
vreunei ierarhizări părtinitoare ca şi A c e l o r Sancho P â n z a sus amintiţi n u
lul unor h i b r i d ă r i d e frontieră, p e
orice supraestimare arbitrară a unui li se poate da d e aceea d e c î t o sin­
deasupra neînţelese încă - b l l a t e r a l -
aspect in d e f a v o a r e a celuilalt va
p e deplin. Dintre acestea, cea mai p e - gură replică, aceea a întregii istorii
duce in m o d d i r e c t şi i m e d i a t la
riculos-reprezentativă şi c a r e p r i n a civilizaţiei şi culturii umane, sin­
g r a v e şi nefaste disfuncţionalităţi cu
unele excese işi periclitează p r o p r i u l gura cunoscută, in curgerea căreia
efecte secundare puternice In p r o ­
statut — o bună parte a literaturii S.F. tehnica nu a fost nicidoată m a i m u l t
cesul g e n e r a l d e transformare a
scrisă, încurajata, publicată şi la n o i , decit un mijloc — a t i t şi nimic m a i
societăţii noastre, arată p e larg
in oare pseudoştiinţa şi tehnica d e ­ m u l t — a l creşterii calităţii vieţii, al
secretarul g e n e r a l , tovarăşul Nicolae
v i n acop-in-sine, zgomotos schelet umanizării ei integrale. In vederea
Ceauşescu, in cuvintarea d e la P l e ­
structural p e care abia mai atirnă, e v o l u ţ i e i spre o societate in care
nara C C . al P.C.R. din iunie 198o.
ruşinate, cu slabe legături, artere, culturii să Ii poată dedica fiecare un
In urma m u t a ţ i i l o r tehnico-econo-
n e r v i , muşchi : ai artei, filozofiei, cul­ t i m p liber real, pentru degustare,
mice rapide in curs d e desfă­
turii. Reconsiderarea l a distanţă a pentru studiu sau pentru dăruire
şurare au apărut desigur atit d i ­
fenomenului n e c l a r i f i c ă Insă i m e d i a t creatoare, v a l o r i l e umaniste trebuind
verse neconcordanţe, Intre noua
originea sa : e n o r m a , rapida sporire să însoţească şi azi, mai mult ca odi­
calitate a habitatului modelat de
a universului informaţional: «revo­
r e v o l u ţ i a industrială p e d e o parte nioară, p e fiecare, indiferent d e v a ­
luţia ştiinţifică şi tehnică a făcut ca
şi concepţiile individuale despre riabila f o r m a ţ i e profesională impusă
în acest univers p o n d e r e a datelor
l u m e p e d e alta, nu întotdeauna d e c o m p l e x a d i v i z i u n e socială c o n ­
tehnice să crească ; e a d e v ă r a t . N u ­
aflate acestea la n i v e l u l pretins, l u ­ temporană a muncii.
mai că acest g e n d e i n f o r m a ţ i e r e ­
mea interioară f i i n d , s e ştie, m u l t
feră asupra cunoştinţelor care-1 I n -
strumentalizează p e i n d i v i d . Cultura
mai g r e u d e m o d e l a t decit altă m a ­ 2. DEMOCRAŢIE ŞI KITSCH
terie primă, cit m a i ales inegalităţi
are o cu totul altă finalitate : ea II Democratizarea r e i a ţ i l o r sociale,
culturale ţinind d e nivelul diferit
modelează, 11 umanizează, Intrucit in ceea c e n e interesează a partici­
de m e n t a l i t a t e al d i f e r i t e l o r c o m u n i ­
d e v i n e cultură numai acea i n f o r m a ­ pării la v i a ţ a culturală — în parti­
tăţi socio-culturale, d e capacităţile
ţie care aduce un plus d e v i b r a ţ i e cular la actul d e creaţie, a permis
v a r i a t e d e a s i m i l a r e şi prelucrare i n ­
specific umană, d e sensibilitate, d e şi stimulat afirmarea tuturor talen­
dividuală a d a t e l o r d e cea mai d i ­
căldură şi comprehensiune civică In telor a c t i v e , in cadrul unor m e d i i
versă factură etc. P a r e d e aceea /or­
spaţiul relaţional a l societăţii, deci a d e c v a t e , stimulatoare d e m a n i f e s ­
lar, exagerat şi riscant zelul unor
doar acea injormaţie care se obiecti­ tare şi p r i n intermediul unor posi­
buni şi foarte buni specialişti
vează Intr-un civism superior" arată bilităţi diverse de confruntare,
in d o m e n i i l e l o r , dar care aflaţi
Ştefan Buzărnescu . Confuzia d e r i v ă
2
pentru atingerea treptată a cotelor
pe posturi de mijlocitori sau
deci In ultimă instanţă d i n n e î n ţ e ­ m a x i m e d e măiestrie artistică i n d i ­
efori culturali încearcă cu o perse-
legerea locului şi rolului diferit jucat viduală, adesea înalt competitivă.
de cele două laturi a l e conştiinţei s o ­ T r e p t a t a ş t e r g e r e sau transgresare a
ciale aflate in discuţie : .ştiinţ- i şi
uiliH
barierei r i g i d e c e despărţea p e a m a ­
d e m n ă d e o cauză mai bună tori d e profesionişti ni se p a r e d e
să deturneze, să transforme literatura aceea a fi una d i n t r e cele m a i e l o c -

II t M u N — magazin al clubului de anUrlpape 42


Alternative

vente d o v e z i că libertatea d e creaţie să l e o b l i g e la o cunoaştere mai lu­ 3. V A L O A R E ŞI RECEPTARE


este in curs d e a f i r m a r e şi nu sim­ cidă, mai angajată a prezentului
plu deziderat ideatic iluminist. D e ­ lumii. Iată c u m estetica uritului şi,
O r i c e curent artistic a d e t e r m i ­
mocratizarea largă a participării la a m adăuga, a răului, modalităţi
nat î n m o d firesc la v r e m e a sa apa­
creaţie nu trebuie Insă să ducă sub f r e c v e n t uzitate la modul specific d e
riţia unor judecăţi d e v a l o a r e , a
nici un motiv la o s l ă b i r e i n v e r s către literatura S.F. constituie mij­
unor ierarhizări, mai mult sau m a i
proporţională a e x i g e n ţ e l o r , la falsa, loace d e r e a l i z a r e a unei stări opuse
puţin autorizate/competente/legitime/
nociva i m p r e s i e existentă In rîndul viziunii academiste, festiviste, idi­
calificate, toate tinzând spre o fil­
multora că „a face a r t ă " e un lucru lice a unei realităţi aflată în p e r m a ­
trare matură, treptată, clară a v a ­
simplu, care n u p r e t i n d e o solidă nentă schimbare. P e această filieră,
l o r i l o r autentice d e v a l o r i l e parţiale
cultură, o stăpînire m i n i m ă a unui literatura d e anticipaţie este dotată
sau n o n - v a l o r i . Literatura S.F. a g e ­
limbaj specific, măcar cîteva f ă r l m e cu capacitatea potenţială d e a fo.ina
n e r a t şl mai generează încă, adesea,
de talent. Ignorarea acestor a x i o m e caractere, a x i o l o g i c u l şi moralitatea
datorita filiaţiei duble c e se regă­
duce la apariţia i n e v i t a b i l ă a pas­ contemporane regăsindu-se în ea
seşte In însăşi denumirea sa, aspect
tişei, imitaţiei, imposturii, stingăciei nu sub formă de primitive ta­
dealtfel p e deplin compensat r e c i ­
estetice, m u l t e i n v o l u n t a r e , „ s c ă p ă r i " blete dulci, bune de vindecat
proc, după c u m arăta Roger Cail-
ale acelora care f i e că doresc să d e ­ afecţiunile etice, ci chiar in esenţa
lois , v i o l e n t e idiosincrazii unor anu­
s

vină „ a r t i ş t i " cu o r i c e preţ, chiar lor, d e p o l a r i z a r e m a x i m ă a i n e ­


m i t e persoane dotate cu p r i m i t i v e ,
forţat, f i e că se lasă înşelaţi d e a p a ­ rentului contradictoriu uman. D e
simpliste concepţii asupra artei. D i ­
renţa d e uşurinţă, d e dezinvoltură aceea dacă în practica reală, o b i e c ­
recţia progresului artistic merge
p e care o degajă arta cea adevărată. tivă, cotidiană, repudierea aspecte­
însă dinspre simplu spre c o m p l e x ,
Diferitele sedimentări şi polarizări lor n e g a t i v e obiectuale sau compor­
d e la f o r m e l e c e l e mai apropiate d e
culturale a l e secolului nostru au g e ­ tamentale este strict necesară,
real, oglindă a l u i , spre stilizare, sub­
nerat astfel, după Umberto Eco ,
i
exprimarea chiar hipertrofiată a
l i m a r e şi abstractizare, fiind firească
două puncte d e v e d e r e diametral acestora in literatură n u constituie
alternarea perioadelor clasice, sta­
opuse asupra statutului creatorilor o non-valoare In sine, ci din perspec­
bile, cu c e l e d i n a m i c e , dornice d e
şi receptorilor d e artă, unii consi- tiva unor idealuri înalte — umaniste,
Înnoire, d e schimbare a modalităţilor
derlnd-o un act pretenţios, elitist, ea c o m p o r t ă avertismente cu sem­
de e x p r e s i e , impunîndu-se d e aceea
aristocratic, d e c u l t i v a r e asiduă şi nificaţii critice constructive. Produ­
luări ponderate d e atitudine, capa­
solitară a unei continue distilări şi sele p e r i f e r i c e , para-artistice, rebu­
b i l e d e e v a l u a r e lucidă a decantărilor
rafinări interioare a sensibilităţii, c e turile, a v o r t o n i i au însoţit desigur
reale a l e unor elanuri aparent d e
se opune p e această cale, progra­ dintotdeauna e v o l u ţ i a artei, dar in
nestăplnit, p e r m e a b i l i t a t e faţă d e
matic, mediocrităţii a p r i o r i a culturii secolele trecute nu exista o con-
c o n t r i b u ţ i i l e d e v a l o a r e a l e unor
maselor, pentru aceşti „apocaliptici", ştiinţă-de-sine a ei, capabilă să d e ­
a n u m i t e m o m e n t e , care au î n s e m ­
cultura d e mase fiind prin definiţie t e r m i n e o triere liber consimţită sau
nat, spre e x e m p l u , odată : Hobana,
anticultură. I n o p o z i ţ i e cu ei „ i n ­ impusă a a l u v i u n i l o r străine infil­
Oprită, Rogoz, L e m , Asimov, Clarke,
t e g r a ţ i i " a f i r m ă că d i n m o m e n t c e trate i n e v i t a b i l . P e d e altă parte
E f r e m o v . sau Strugaţki. Ş i totuşi
televiziunea, filmul, radioul, ziarele, sincretismul valoric specific, identic
pentru unii categoriile estetice unice
ediţiile populare, discurile, casetele, pe undeva cu cel pre-ştiinţific, făcea
d e a p r e c i e r e nu numai a literaturii
reproducerile ş.a.m.d. pun astăzi să nu se poată v o r b i nici măcar d e
S.F. ci ş j , la v r e m e a lor, a unor P o e ,
produsele culturale la î n d e m î n a t u ­ o a u t o n o m i e relativă a esteticului,
Bierce, H a r m s , U r m u z sau T z a r a par
turor, t r ă i m o epocă d e a m p l i f i c a r e produsele kitsch însoţind arta auten­
a fl (fost) doar claritatea şi l i n i a r i ­
a timpului d e cunoaştere artistică, tică In m o d nediferenţiat, a v î n d loc
tatea o p e r e i , cu pretenţia e l i m i n ă r i i
prin care se realizează în final o pe parcursul timpului un f e n o m e n
inefabilului, insolitului, nedefinitului,
autentică cultură populară. P e „in­ de lentă selecţie natural-socială a v a ­
clar obscurului, abuzuri n e r e p r e z e n -
tegraţi", p e d e altă parte, nu-i p r e o ­ lorilor, aceasta pînă la apariţia m o ­
tînd pentru aceştia, ca pentru nişte
cupă faptul că produsul artistic v i n e dernului şi intransigentului concept
adevăraţi contemporani, regretabila
din stingă sau din dreapta, că e c o n ­ şi deziderat al originalităţii. Apar
r e n u n ţ a r e la mirajul intrinsec al
fecţionat sau nu d e ideologi lipsiţi de aici inadecvarea, incongru­
operei In f a v o a r e a unui domeniu pa­
de scrupule, in v e d e r e a manipulării enţa, nefirescul, discontinuitatea,
tronat d o a r d e demersurile raţiona­
mascate a consumatorilor lipsiţi d e falsul, într-un c u v î n t disfuncţionali-
lului. C u atît m a i mult limbajul
alternative. I n acest context, în t i m p tatea estetică, in final literară a tex­
unei lucrări literare presupune resus­
r e „ a p o c a l i p t i c i i " lansează m e r e u noi tului. I n aceasta rezidă c r e d e m al
citări d e polisemii, reînnoire d e c o ­
>i noi teorii despre decadenţă, î n ­ doilea mare risc al pedalării p e
duri, subtilităţi analitice, i l i m i t ă r l
străinare şi i n a d e c v a r e , „ i n t e g r a ţ i i " e x t r a p o l a r e în literatura S.F. : tolera­
s i m b o l i c e , coloraturi afective, forţe
preferă să producă fără a teoretiza rea glisării periculoase, neobserva­
de sugestie, d e expresie, d e g e n e r a l i ­
cu seriozitate aproape niciodată. b i l e imediat, dinspre estetica uritului
zare, de infinită diversitate şi care
Din acest punct d e v e d e r e , literatura inspre pseudo-artă sau non-artă, mai
toate produc importante efecte In-
S. F. ni se pare a fi ambivalenţă, e x a c t spre subliteratura de consum.
tirziate sau p e termen lung asupra
„apocaliptică" Ia n i v e l u l intenţionali­ Cit t i m p f e n o m e n u l se petrece şi se
g î n d i r i i . Desigur momentul percep­
tăţii, mesajului, separatismului si păstrează la n i v e l d e sertare, el nu
ţiei este esenţial î n receptare, el
spiritului d e castă, dar şi „ i n t e g r a t ă " are nici o importanţă, dar cin i
desăvîrşlndu-şi scopul doar atunci
prin nivelul reflectării realităţii, al apare socializarea, cind scriitoraşul
cînd şocul e m o ţ i o n a l al contactului
valorii literare Intrinseci, al tipului d e v i n e o glorie locală a unui cenă-
cu o p e r a coincide cu o adevărată
nou de uinanitm pe care il propune. cluţ născut peste noapte, publicat
trăire a ei, condiţie Inevitabilă
Bata hlnrstlut faptul că r e l a ţ i i l e i n - chiar, In speranţa m e n ţ i n e r i i c o n ­
pentru pătrunderea în zonele cele
terumane o g l i n d i t e în literatura S.F., stante prin d i v e r s e rubrici a n u m ă ­
mai p r o f u n d e a l e eulul, generatoare
chiar d e ciilltntc, nu slnt c o m p l e t l i p ­ rului d e cumpărători/abonaţi — m i -
a p r e l u ă r i i atît a limbajului cit şi
site d e u m b r e m u întunecimi, unele crogrupurl cu preocupări, cu h o b b y -
a mesajului, adevărată şi reală asi­
exacerbaţi', t i u i t e miluitul Insă pentru uri diverse, f a c i l e — d e către d i ­
m i l a r e — nu doar afectivă ci şi i n ­
evitarea unul apocalips — acum, fie verse publicaţii, lanţul anormalului
telectuală. R e a l e l e valori, p e măsura
el atomic, ecologii-, Ideologie, e c o n o ­ începe să se închege. Căci arăta
Integrării l o r d e către receptori, v o r
mic sau cultural, căci odată convertiţi' Vlrgil Mihaiu
4
„toate libertăţile cu­
determina atît p e plan cognitiv-
in artă aspectele i e l e m a l i l l f o i mi­ cerite în domeniul formei devin ino­
a f e c t i v cit şi sub raport m o r a l - p o l i ­
ale existenţei pot, prin calitatea lor perante dacă nu se susţin prin sub­
tic şi filozofic anumite efecte, e l e
d e siglă a unei anumite fx>«t|t>ilf stanţă, onestitate a atitudinii crea­
fiind modelatoare a l e conştiinţelor,
realităţi, să trezească conştiinţele. •.. toare, talent, travaliu şi cultură".
o c i v i l i z a ţ i e aflată în plină a f i r m a r e
le scoată din c o m o d i t a t e şl inerţie,
putindu-şi asigura atingerea scopuri-

4J H I L I O N — magazin al ciobului de anUclpatle


Alternative

lor numai p r i n t r - o judicioasa a p r e ­ să stea In centrul atenţiei noas­ ficate pină la contrarietate ( m u t a n ţ i ) ,
ciere a v a l o r i l o r . A c e s t e a nu sînt insa t r e este ridicarea calităţilor l i t e ­ fiind deci i n e v i t a b i l antropomorfă,
nicăieri atit de numeroase incit so­ rare a l e acestui gen care deşi popu­ literatura SS. legitimează şi ea
cietatea sâ-şi poate p e r m i t e luxul de lar, nu a dat încă suficient d e mulţi umanismul, înţeles nu ca o t e o r i e
a le i g n o r a sau de a le inlucui cu autori de v a l o a r e care să-1 impună despre o m ci ca o e x p r e s i e suges­
surogate, p r o m o v a r e a mediocrităţii d e f i n i t i v In conştiinţa istoriei noastre
tivă, reprezentativă, sintetizatoare a
i m p i i c i n d riscul repercursiunilor in- culturale a f l a t e desigur încă in curs
acestuia. î n t r e a g a noastră societate
c o n t r o l a b i i e cu acţiuni neiaste in d e scriere, f i e c a r e g e n e r a ţ i e care
punlnd In centrul acţiunii sociale
timp. D e aceea i n t e r v e n ţ i a specia­ a p a r e şi c a r e consumă sau crează
o m u l , atit ca i n d i v i d cit şi ca g r u p
liştilor competenţi trebuie să v i z e z e cultură şi artă v e n i n d cu inerente
promisiuni creatoare, pe care l e a ridicat In m o d firesc şi ne­
nu d o a r teoretizarea plină d e dis- m i j l o c i t umanismul la rangul de
c e r n ă m i n t ci şi acţiunea directă, putem stimula, dar si cu lacune edu­
caţionale şi culturale p e care nu ne criteriu de bază d e v a l o r i z a r e a
efectivă, in practica i n d r u m ă r i i atit tuturor produselor culturii şi a m a ­
este p e r m i s a le alimenta sau ignora.
a creaţiei cit şi a receptării litera­ nifestărilor spirituale. A u apărut
Oricum trecerea de la singula­
turii S.F., p r i n t r - o e x i g e n t ă triere şi insă şi puncte d e v e d e r e ce p o r n i n d
ritate la sociaiitate a unei po­
selecţie a v a l o r i l o r artistice reale ce de la a n u m i t e teorii despre socie­
vestiri S.F. scrisă de m e m b r u l unui
se v o r oferi spre consum p e cele mai cenaclu urmează adesea căi si­ tatea m o d e r n ă sau chiar despre o m u l
d i f e r i t e canale, intrucit arta (sau nuoase şi greu controlabile, prin an­ c o n t e m p o r a n , au ajuns să infirme,
K i t s c h - u l ! ) p r o p u s v o r fi cu aceeaşi trenarea a numeroşi factori şi p a r a ­ declarat sau nu, acest criteriu, sau,
uşurinţă asimilate, discernă uiintul m e t r i subiectivi de cea m a i diversă in o r i c e caz, să-i limiteze cîmpul d e
i n d i v i d u a l funcţionind cu dificultate factură, a unor consideraţii adesea a p l i c a b i l i t a t e . Susţinătorii şl a p o l o ­
in m i j l o c u l acestei i n c r e d i b i l e e x ­ extra-estetice, extra-artistice, e x t r a - geţii tehnicismului, ai .marelui
plozii m o d e r n e d e i n f o r m a ţ i e diversă. literare, procesul in ansamblul său t r i u m f " a l ştiinţei m o d e r n e , aflaţi
P e această l i n i e aprecierea superti- necesitind un reglaj e x t r e m d e onest adesea In i m p a s filozofic sau etic,
cială a rolului artei in g e n e r a i , al l i ­ şi d e minuţios — aproape imposibil au ajuns f i e să reia v e c h e a t e o r i e
teraturii S.F. in particular, d e către de realizat cu m i j l o a c e l e aplicate a „ m o r ţ i i a r t e i * clasice, fie să se
eminentul o m d e ştiinţă Cari Sayan• pină acuma, arăta foarte clar Voicu a p l e c e In faţa funcţionalismului şi
trădează dubla sa d e f o r m a ţ i e şi i n ­ Bugariu. 7
T o t in aceeaşi ordine de utilitarismului imediat şi p r a g m a t i c
competenţă, prin dubla — falsă — idei existenţa confruntărilor separa­
p e care noua situaţie l e f a v o r i z e a z ă
perspectivă a abordării: aceea a sa­ tiste, i n t r e creaţii aparţinind acelu­
şi p r o m o v e a z ă . U m a n i s m u l conţinut,
vantului a m e r i c a n . Enormitatea a f i r ­ iaşi g e n , inspirate de candidaturile
p r o p a g a t d e o bună parte a litera­
m a ţ i i l o r sale critice nici nu s-ar preta la p r e m i i l e H u g o sau N e b u l a — ce
turii S.F. scrisă la noi, p a r e de aceea
la un comentariu dacă acestea ar răspund insă unei producţii e n o r m e
şi profesioniste — nu reprezintă deocamdată nemulţumitor, nesatisfă­
proveni de la un a n o n i m ; aşa cător, nu atit prin n i v e l u l mesaju­
insă . . . D a r să v e d e m : . F a p t u l că c r e d e m decit un timid narcisism-de-
oglindă a l unei literaturi aflate încă lui, In această p r i v i n ţ ă literatura d e
o p a r t e a acelui S.F. parcurs de ti­ anticipaţie propunlndu-şl un proiect
la pubertate, g e n e r a t o r de ironic-du-
neri nu e d e cea m a i bună calitate ambiţios, a p r o a p e sisific, ea fiind
ioase z i m b e t e , la fel cum probabil
nu a r e nici o i m p o r t a n ţ ă ( a ) . L a z e c e adesea a p r o a p e strivită d e mesaj, cit
suride p e sub mustaţă gimnastul
ani nu citeşte literatură ştiinţifică 1 ( b ) p r i n încărcătura culturală, prin n i ­
p r i v i n d la nefuncţionalele, inutilele
a ) N u , fără î n d o i a l ă , copilul, tinărui demonstraţii a l e unui cuiturist, fil­ v e l u l literar, prin calitatea scriiturii
a m e r i c a n dopat cu T . V . n u m a i trarea şi propagarea in circuit intern care transmite acest mesaj, a l m a n a ­
citeşte n i m i c sau aproape nimic, vicios a valorilor fiind c r e d e m cel hul „ R o m â n i a L i t e r a r ă 1987 R e a l i -
eventual ceva S.F. sau policier de al treilea punct nevralgic al lite­ tate-Fantastic-Utopie-S.F." părînd
d e buzunar, de 5u cenţi. T o c m a i de raturii S.F., aşa cum o ştim şi atit prin c o m p a r a ţ i e a fi din acest punct
aceea această „rămăşiţă l i t e r a r ă " ar cit este d e v e d e r e m a i bogat In semnificaţii
trebui să fie de cea mai bună cali­ umaniste decit ultimul almanah
tate ! b) N u , fără indoiaiă, căci dacă „ A n t i c i p a ţ i a 1987". I n mod similar
a r exista o reală grijă pentru cul­ d i v e r s e l e culegeri, heteroclite, cit m a l
tură copilul a m e r i c a n ar trebui să 4. SPRE U N N O U UMANISM ales tematice apărute In ultimul
citească pur şi simplu Literatură : de t i m p par să e m a n e d o a r p a r ţ i a l e
Umanismul a constituit din tot­
la Esop, Alexandria, lspirescu sau semnificaţii umaniste, p r i n slăbirea
G r i m i n la Robinson, (JulUver, sau deauna unul d i n t r e criteriile g e n e ­
r a l e considerate fundamentale, esen­ e x i g e n ţ e l o r l i t e r a r e ale selecţiilor a d ­
Hucfc Finn! Revenind la spaţiul u m b r i t e sau furate d e importanţa
nostru cultural acesta este indiscu­ ţ i a l e In aprecierea tuturor dimensiu­
mesajului, dealtfel important, f i e
tabil situat la un înalt n i v e l v a l o r i c , n i l o r creaţiei, el fiind In m o d direct
el pentru pace sau pentru a t e i s m ,
impus de o solidă tradiţie şi d e z v o l ­ şi indisolubil legat de p r e o c u p ă r i l e
d a r insuficient susţinut artistic d e
tat de contemporaneitate, n i v e l ce pentru artă, o m u l apărlnd aici In
unii d i n t r e tinerii autori prezentaţi.
depăşeşte pe departe, în m u l t e d o ­ tripla sa manifestare existenţială, de
P r o c e s u l d e d o b l n d i r e a unui inalt
menii, mediocritatea culturală insti- creator, d e produs artistic şi de r e ­ şi solid statut social artistic umanist
tuţionalizată a unui continent doar ceptor. Subsumarea umanismului In are fără îndoială o componentă a l e ­
din punct d e v e d e r e ştiinţific aflat special artei se explică prin atorie, Independentă importantă, d a r
cu un pas înainte ; o r i c e a p r o p i e r e aceea că aceasta, datorită m o d a l i ­ in c o n d i ţ i i l e unei politici culturale
paralelă sau c o m p a r a ţ i e gratuită cu tăţilor sale specifice, a r e capacitatea conştiente e l poate fi dirijat şl o r i ­
« a f l u x u l e x e m p l a r " , d e fapt doar d e a intui o m u l e x a c t aşa cum este entat, d e aici şi rolul i m p o r t a n t al
cantitativ nu şi v a l o r o s g l o b a l al l i ­ el, în c o n t e x t u l praxis-ului, a l coti­ analizei mijloacelor de comunicare
teraturii S.F. d e buzunar produse in dianului, sinteză vie a numeroase şi informare din epoca noastră,
scopuri e v a z i o n i s t e de societatea de v a l o r i de alt tip — politic, etic, f i l o ­ d e o a r e c e înainte d e selecţia c r i t i c i i
consum este d e aceea inoportună, zofic, c o g n i t i v e t c , toate topite In şi a publicului, are loc decupajul
inoperabilă şi nefuncţională, la fel creuzetul i m a g i n i i artistice, suma v a ­ efectuat d e edituri, de redacţii, d e
ca şi unele t e n d i n ţ e d e „ a c l i m a t i z a r e " , lenţelor axiologice ale individului mass-media, şi a subaprecia sau m i ­
„transplantare" a unor atitudini n i m a l i z a rolul acestui m o m e n t este
a p ă r i n d In unitatea dar şi In i m p e r ­
teorctic-pragmatice p r o v e n i n d dintr-o e v i d e n t g r e ş i t D e aceea şi a v e m
fecţiunea lor Inerentă, reală. P u n l n d
societate in c a d r u l căreia se pare că poate parte d e un public-receptor
o m u l in centru, chiar cînd vorbeşte
nu şocul viitorului constituie princi­ c a r e este aşa cum II ş t i m , deoarece
d e vreun E.T., fiind deci inevitabil
pala şi cea m a i importantă p r o ­ uneori s-a neglijat ce, cum, cînd şi
antropocentrică şi folosind tot i n e ­
b l e m ă . Ceea ce trebuie neapărat cită cultură umanistă i s a oferit, d i n
v i t a b i l m o d e l e umane, chiar m o d i ­

B E L I O N — magazin al c l u b u l u i d e anucipa;ie 44
Alternative

rtndul acestora apârlnd şl numeroşi epocii p e c a r e o t r ă i m , de a contribui 7


Voicu Bugariu : „Scriitori şi
mici creatori „ c o p l e ş i ţ i * d e p o v a r a la o selecţie bazată pe interesele fan d o m * in almanah „Anticipaţia
p r o p r i e i ' Însemnătăţi, d a r adesea generale nu de moment ci de per­ 1987".
total rupţi de realitatea literară a spectivă ale umanităţii. Literatura
vremii : coerenţa valorică a culturii S.F. d e calitate v a trebui să contri­
buie şi ea, dacă se va opta să r a ­ BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
« o n t e m p o r a n e n a se manifesta încă
din păcate in mod constant in toate mina şi să evolueze ca literatură, la
conturarea culturală a unui v i i t o r In Ianosi, I.: „ U m a n i s m — v i z i u n e şi
mediile d e creaţie, timpul şi cali­
care homo-aestheticus să-şi dea mina întruchipare". Ed. Eminescu.
tatea a s i m i l ă r i i creatoare a ei fiind
cu homo-sapiens şi homo-faber re- Bucureşti, 1978.
diferite. î n urma r a d i o g r a f i i l o r e f e c ­
zultlnd, in sflrşit, acel mult dorit Hcrmann, / : „ K i t s c h u l , f e n o m e n al
tuate din d i v e r s e puncte d e v e d e r e
om-total. pseudoartci". Ed. Politică, Bucu­
In capitolele a n t e r i o a r e cele două reşti, 1973.
şanse actuale de evoluţie ale uma­
Mandics, G.: „ O m u l şl universul",
nismului literaturii S.F. româneşti Ed. Facla, T i m i ş o a r a . 1983.
nl se p a r a fl deja clar conturate I Oprescu, D.: „ T i m p u l liber şl î n ­
1
Mir cea Maliţa : „ S t r a t e g i i l e de
un umanism de tip pragmatic-ime- străinarea umană". Ed. P o l i t i c ă ,
sporire a sensului realităţii". In a l ­
diat, i n orizontul căruia se contu­ Bucureşti, 1981.
m a n a h „ R o m â n i a literară 1987 —
rează un subgen produs de o g e n e ­ Pascadi, 1.: „ A r t a de la A la Z " ,
Realltate-Fantastlc-Utopie-SJ'.*
raţie influenţabilă aflată Încă In Ed. Junimea. Iaşi. 1978.
1
Ştefan Buzărnescu : „Noul
f o r m a r e şl destinat stimulării ima­ Radu, N.: „ D i r i j a r e a c o m p o r t a m e n ­
nostru cosmos a x i o l o g i c * In „ O r i z o n t *
ginaţiei tehnice a receptorilor, produs tului u m a n " , E d . A l b a t r o s , Bucu­
nr. 36. s e p t e m b r i e 1986.
discutabil, autoselectabil şi de serie reşti, 1981.
s
Umberto Eco: «Apocalípticos
mare, sau un umanism de perspec­ e integrados a n t e la cultura d e masa", Udroiu, N. : „ G u t e m b e r g sau M a r -
tivă decurgînd dlntr-o favorizare Editorial L u m e n , Barcelona, 1968. coni ?", E d . A l b a t r o s , Bucureşti.
pertinentă a e v o l u ţ i e i acestui copil 1981.
4
VtrgiZ Mihaiu : „Cutia de r e ­
teribil al secolului spre o maturizare zonanţă". Editura A l b a t r o s , Bucu­ • • • : „ D i c ţ i o n a r de estetică g e n e ­
literară determinată d e prinderea reşti, 1985. r a l ă " , E d . Politică, Bucureşti,
dureroasă la început, d a r neapărat * Roger Caillois : Prefaţă la 1972.
necesară şi d e f i n i t i v ă a r ă d ă c i n i l o r „ A n t o l o g i e du fantastique", T o m e I, • • • : „ T i n e r e t u l anilor *80", E d .
In marea literatură, In cultură Edition G a l l i m a r d , P a r i s , 1966. P o l i t i c ă , Bucureşti, 1985.
Obiectivul principal, m a j o r al uma­ 6
Carl Sagan : „ O viziune per­ • • • : „ Z e c e t e m e actuale In d e z ­
nismului socialist c r e d e m Insă că sonală asupra literaturii science-fic­ baterea specialiştilor români",
este unic; acela d e a evidenţia şl t i o n * In a l m a n a h „ R o m â n i a L i t e r a r ă Ed. P o l i t i c ă , Bucureşti. 1984.
promova o p e r e l e cu rol soclal-este- 1987 — Realitate-Fantastlc-Utople-
tlc şl g e n e r a l - u m a n corespunzător S.F." Voicu A. Da vid

ÎNTREPRINDEREA DE M A S E PLASTICE ŞI ÎNCĂLŢĂMINTE

VICTORIA
TIMIŞOARA

LIVREAZĂ

pentru larg consum:

• corpuri de iluminat;
• feţe de masă şi perdele din
materiale plastice;
• încălţăminte de lux ;
• articole de marochinărie ;

pentru industrie:

• piele artificială ;
• chimicalii pentru industrie
• încălţăminte.
ERIDIAN
ROBEKT SHECKLEY „ T e iubesc cînd eşti a m e ţ i t " . Ii răspunse M y r a .
„ V o r b e ş t i ca un înger, v r e a u să spun ca un i n g e r

Femeia
foarte deştept. Te-aş putea" asculta o viaţă Întreagă",
adăugă ea, ungindu-i o altă felie d e p l i n e prăjită.
Chipul lui M o r c h e c k începu să strălucească d e p l ă ­
cere, apoi se încruntă. Lăsîndu-şi cornuleţul pe m a r ­
ginea farfuriei. îşi scarpină obrazul si spuse. „Ştii, am

perfectă
a v u t un mic conflict cu O w e n - C l a r c k ; v o r b e a d e s p r e
Femeile Primitive".
M i r a li unse a cincea felie de pîine prăjită fără
să răspundă, a d ă u g î n d - o mormanului de pe farfurie. S e
întindea tocmai după a şasea, cînd c i ii atinse uşor
M o r c h e c k sc trezi cu gura pungă şi rlsetc răsu- mina. I m e d i a t ea se a o l e c ă şi in sărută pe nas.
nindu-i In urechi. Era risul lui G e o r g e - C l a r c k , u l t i ­ - F e m e i P r i m i t i v e i" zise ea batjocoritor. „ F i i n ţ e l e
m u l lucru dc care îşi mai amintea d e la petrecerea ce acelea n e v r o z a t e î N u eşti m a i fericit cu m i n e . Iubi­
avusese loc seara trecută. Asta chef ! T o t P ă m i n t u l tule ? Sînt M o d e r n ă , e adevărat, dar nici o F e m e i e
sărbătorise sfîrşitul de veac. A n u l T r e i M i i ! P a c e şi P r i m i t i v ă nu te-ar putea iubi cum te Iubesc eu — si
prosperitate pentru toţi, o viaţă fericită : „ C i t ţi-o de te iubesc ! "
fericită v i a ţ a " întrebase rînjind şmecher O w e n - C l a r c k , Era adevărat. De cînd existau documente,
care se imbătase de-a binclea. „ V r e a u s i spun, c u m e niciodată bărbaţii nu au fost in stare să trăiască f e ­
viaţa cu dulcea ta soţie ? " riciţi cu Femei P r i m i t i v e netransformate. F i i n ţ e egoiste
Fusese f o a r t e neplăcut. T o ţ i ştiau că O w e n - C l n r c k si alintate, ele pretindeau atenţie şi îngrijiri o viaţă
este P r i m i t i v i s t . dar cine-i dădea dreptul să jig­ întreagă. T o a t ă lumea ştia că nevasta lui O w e n - C l a r c k
nească pe alţii ? Insă pentru că se căsătorise cu o F e ­ îl pune să şteargă f a r f u r i i l e şi prostul se c o m p l a c e
meie Primitivă . . . î n t r - o n s e n v n e a situaţie » F e m e i l e P r î m ' t i v e cere-ui
„ î m i iubesc soţia". Ii răspunse f e r m Morcheck, mereu bani cu care să-si cumpere haine şi bibelouri
_şi ea este mult mai drăguţă şi m a i sensibilă decit mă­ pretindeau să li sr- aducă micul dejun In pat. dispă­
nunchiul acela d e n e v r o z e care e nevasta ta". reau d e acasă să ioace b r i d e e . v o r b e a u cu o r e l e ]•>
Insă bineînţeles. înţepăturile de acest fel nu au telefon şi naiba mai ştie cîte altele. Ra au încercat să
nici o influenţă asupra obrazului g r o s al unui P r i m i ­ ocupe funcţii specific bărbăteşti si. în cele din urmă.
tivist, despre care se zice că apreciază d e f e c t e l e f e ­ au d o v e d i t că sint e g a l e cu bărbaţii.
m e i l o r lor la fel ca şi virtuţile, dacă nu mai mult. î « - nls»e t' mn lti ca O w e n - C l a r c k erau d e p ă r e r e
Rinjetul lui O w e n - C l a r c k se lăţise şi m a i mult cînd că sint e x t r a o r d i n a r e !
adăugase. „Ştii, bătrino. cred că nevasta-ta ar trebui
M o r c h e c k simţi rum mahmureala-i dispare î n c e ­
dusă la un control. I-ai observat r e f l e x e l e în ultima
tişor parcă alungată d e dragostea cu c a r e II înconjura
v r e m e ?" Idiotul ! M o r c h e c k se ridică încet din pat.
clipind In strălucirea soarelui de dimineaţă ascuns M v r a . Ea nu gustase n i m i c din bunătăţile de pe masă.
după draperii. R e f l e x e l e M y r e i ; partea proastă e r a M i n c a s e p e s e m n e , mai înainte, ca să se poată dedica
că exista un s î m b u r e de a d e v ă r în cele l puse de în Î n t r e g i m e sarcinii d e a-1 hrăni p e e l . L u c r u r i l e
O w e n - C l ; rck. In ultima v r e m e M y r a nu prea p a n a acestea mărunte reprezentau de fapt diferenţa !
să fie în apele ei. „ O w e n - C l a r c k zicea că eşti cam înceată in ultima
„ M y r a I" strică M o r c h e c k . „Cafeaua mea e gata ? " v reme".
U r m ă o pauză, după care vocea ei răsună veselă d e „ Z ă u ?" întrebă M y r a după o pauză. „ P r i m i t i v i i
la parter „ î n t r - o clipă ! " C l i p i n d încă somnoros, M o r ­ ăştia îşi î n c h i p u i e că ei sînt buricul pămîntului şl le
check işi trase pantalonii, m u l ţ u m i n d In glnd Statului ştiu pe toate".
că u r m ă t o a r e l e trei z i l e erau tot sărbătoare ; a v e a î n ­ Răspunsul era corect, dar venise cu întîrziere.
t r - a d e v ă r n e v o i e d e odihnă după cheful din seara p r e ­ Morcheck îi mai puse cîteva întrebări soţiei sale. ur-
cedentă. m " r i n d u - i t i m o u l d e reacţie după secundarul ceasului
Jos în bucătărie, M y r a se agită In jurul lui, tur- de pe perete. Era î n t r - a d e v ă r mai lentă !
nîndu-i cafeaua, lmpăturlndu-i şerveţelul şi î m p i n - „ A venit poşta ?" o întrebă el iute. „ A sunat c i ­
gindu-i scaunul p e care să se aşeze. A p o i îl sărută pe neva ? N - o să Intîrzi la slujbă ? "
începutul de chelie din v l r f u l capului, locul în care Ii
După trei secunde ea deschise gura, apoi o î n ­
plăcea lui să fie sărutat.
chise. Ceva nu m e r g e a b i n e deloc.
„ C u m se s i m t e micuţa mea soţie d i m i n e a ţ a ? "
o întrebă el. „ T e iubesc", zise ea.
„ M i n u n a t , iubitule". îi răspunse ca după o scurtă M o r c h e c k simţi cum îi plesneşte inima în piept.
pauză. „ Ţ i - a m făcut cornuleţe. Cornuleţelc care Iţi O iubea ca un nebun, cu patimă. Dar scirbosul acela
plac". dc O w e n - C l a r c k avusese dreptate. T r e b u i e să o ducă
M o r c h e c k muşcă dintr-un cornuleţ b i n e prăjit şî la un control. M y r a păru că ii simte g i n d u r i l e : îşi
sorbi o înghiţitură d e cafea. „ C u m te simţi în d i m i ­ reveni v i z i b i l şi spune : „ T o t ce îmi doresc e s t - f e r i ­
neaţa asta splendidă ? " întrebă el. M y r a ii unse o cirea ta. iubitule. Cred eă nu m ă simt prea b i n e . . .
pîine prăjită cu unt si apoi răspunse : „ G r o z a v , iubi­ V r e i să mă duci la t r a t a m e n t ? Iar după tratament, să
tule. Ştii. cheful de ieri seară a fost g r o z a v . M - a m s i m ­ mă aduci ac?să ? Şi să nu-i laşi să mă schimbe ? N u
ţit fantastic toată seara". rreaa să 1 iu schimbată !" Lăsîndu-şi capul pe b r a ţ e l e
„Eu m - a m cam a m e ţ i t " , replică M o r c h e c k cu un încrucişate pe masă, ca izbucni intr-un plins tăcut, să
z î m b e t forţat. nu-l deranjeze.

U E L I O N — m a g a z i n al clubului de anticipaţie
Meridian S. F.

„ O să fie un simplu control, i u b i t o " , zise M o r c h e c k , la p r o b l e m e l e ci v i t a l e ? C e fel de radiaţie i m p e r c e p ­


incercînd să-şi stăpîncască lacrimile, pentru că ştia •— tibilă, misterioasă acţionează asupra o a m e n i l o r , cine
aşa cum ştia şi ca, d c fapt — că era i n t r - a d e v ă r o trimite ?
bolnavă. Expediţia a fost pregătită îndelung şi minuţios —
N u este corect, glndi el. F e m e i a P r i m i t i v ă , cu n e u ­ a ş a de d e p a r t e p â m i n t e n i i niciodată încă n-au Î n c e r ­
ronii ei grosolani, era imună la astfel d e boli. In t i m p cat să pătrundă. Echipajul n a v e i a urmat un curs spe­
ce F e m e i a M o d e r n ă , cu sensibilităţile atlt d e fin e c h i l i ­ cial de contacte cu c i v i l i z a ţ i i extraterestre, iar căpi­
brate, se î m b o l n ă v e a atit de u ş o r . . . Era nedrept, p e n ­ tanul, înainte dc zbor, a primit o casetă sigilată, în
tru că F e m e i a M o d e r n ă avea toate calităţile ideale ale care se aflau instrucţiunile cu p r i v i r e la întoarcerea
feminităţii. pe P ă m î n t .
In afară de rezistenţă.
M y r a îşi r e v e n i din nou Cu un efort, se ridică
!n picioare. Era atît de frumoasă, cu obrajii aprinşi d e
boală şi r a z e de soare clipindu-i In păr.
„ I u b i t u l e , ce-ai zice să mai aşteptăm un pic ?
P o a t e î m i r e v i n singură", adăugă ea, dar privirea i se
împăienjenea din ce In ce mai tare.
„ I u b i t u l e " , zise ea din nou. după care se clătină
si se sprijini de m a r g i n e a mesei. „Cînd v e i a v e a o
altă soţie, încearcă să-ţi aminteşti cit d e mult te-am
iubit", după care se lăsă pe scaun cu privirea goală.
„ M ă duc să scot maşina", spuse M o r c h e c k In
şoaptă, grăbindu-se să iasă. Dacă ar mai fi r ă m a s o
clipă, ar fi izbucnit în plins.
M e r g î n d spre garaj se simţea frlnt, ol>osit şi a m o r ­
ţit. M y r a era pe ducă şi toată ştiinţa m o d e r n ă , cu r e a ­
li 7 ă r i l e ei, nu era în stare să o ajute.
A i u n s e la uşă şi rosti „Dă-i d r u m u l " . Maşina ieşi
lin din garaj şi se opri In dreptul său.
_S-a î n t î m p l a t ceva. Boss ? " întrebă maşina. „ A r ă ţ i
îngrijorat. Eşti încă m a h m u r ? "
„Nu. e vorba de Myra. E bolnavă."
O clipă, maşina tăcu. A p o i zise încetişor : „ î m i
pare rău. d o m n u l e M o r c h e c k . A s v r e a să v ă pot fi de
vreun ajutor".
„ M u l ţ u m e s c " , zise M o r c h e c k . bucuros să căsească
un prieten într-un astfel de m o m e n t . „Din păcate nu
se poate face n i m i c " .
Maşina dădu înapoi pînă în faţa uşii, M o r c h e c k
o ajută pe M y r a să se aşeze, după care maşina porni
lin. păstrînd o tăcere plină de delicateţe pe tot d r u ­
mul pînă la fabrică.

Traducere dc T u dor Befttan

\RMEN S A G A T E L E A N

Steaua
„Să se deschidă numai la locul d e destinaţie", —
glăsuia ordinul.
Ţ i n t a a atins-o numai a patra g e n e r a ţ i e d e astro-
nauţi. Ea era tinără, cel mai In vlrstă era Căpitanul —
împlinise douăzeci şi nouă de ani. Ieşind pe orbita
Cucerirea Cosmosului era In plină desfăşurare. exterioară, nava a lansat aparatele de recunoaştere.
Oamenii obţineau minereu de pe P l u t o , făceau săpă­ Datele v e n e a u n e c o n t e n i t . . . şi nu erau î m b u c u r ă ­
turi pe M a r t e şi Saturn. N a v e l e călătoreau spre g a ­ toare pentru e c h i p a j .
l a x i i l e î n v e c i n a t e . Cosmosul a d e v e n i t cunoscut şi U r m e d e v i a ţ ă n-au fost descoperite p e nici una
apropiat, dar mai tăinuia o engimă v e c h e d e cînd din cele trei planete, două planete mari erau m o a r t e ,
lumea. pe a treia, cea mai mică. condiţiile erau asemănătoare
îndrăgostiţii, plimbîndu-se pe străzile nocturne cu cele de pe P ă m î n t , d a r şi ea era lipsită de viaţă.
;ne oraşelor de pe P ă m î n t . căutau pe cer o steluţă v i u S-a hotărît coborîrea pe această planetă.
strălucitoare, din constelaţia Zînei : muncitorii d e p e A u fost deschise trapele şi un detaşament sub c o ­
P l u t o î n a i n t e d e a cobori în mină Ii făceau cu mina : manda Căpitanului a păşit pe planeta necunoscută.
cei de pe M a r t e o admirau. N a v a stătea In m i j l o c u l unui şes nemărginit. In d e ­
Statistica a arătat că timnul irosit pentru a d m i ­ părtare se zăreau munţi negri, de după piscurile că­
rarea acestei stele a r fi fost suficient pentru cuceri­ rora astrul purpuriu, apunînd. trimitea raze. S-a lăsat
rea completă a încă două planete de m ă r i m e m i j l o c i e . noaptea. P ă m î n t e n i i au adunat surcele din tufişurile
gălbui-albastre şi au aprins primul foc a d e v ă r a t din
„ D e ce ? " — îşi băteau capul savanţii. D e ce toc­
viaţa lor. Iarba m o a l e d e sub picioare îi ademenea să
mai această stea. cea mai îndepărtată d e P ă m î n t . îi
se culce. Aşezlndu-se lingă foc, şi inspirînd un miros
atrăgea p e o a m e n i ? D e ce poeţii li dedică versuri ?
cunoscut şi In acelaşi t i m p necunoscut, oamenii p r i ­
D e ce despre ea s-au scris atitea r o m a n e şi au fost
veau in sus. P e catifeaua albastră a cerului licăreau
compuse atîtea cîntece ? D e ce distrage omenirea de

47 I 1 E L I O N — magazin al clubului de anticipaţie


M e r i d i a n S. F.

m i l i a r d e d e stele. Căpitanul abia a găsit S o a r e l e din fericire, nu reţinu decît u l t i m e l e cuvinte.


g a l a x i a sa, s-a g i n d i t la P ă m i n t u l pe care niciodată „ P s i h o l o g i a f e m e i i " , repetă el pufnind. „Sigur că
nu 1-a v ă z u t şi a aruncat privirea asupra echipajului. o cunosc. E şi n o r m a l " .
P r i v i r i l e tuturor e r a u îndreptate în cu totul a l t ă parte. „ Z ă u ? " m-am îndoit. „.Ai cumva s u r o r i ? "
Atintindu-şi p r i v i r e a . Căpitanul a o b s e r v a t , Intr-o „ N u , dacă-ţi povestesc d e ce, ai să crezi că f a ­
constelaţie necunoscută, o stea mică, foarte î n d e p ă r ­ bulei:'".
tată, care strălucea chemător. S-a uitat încă o dată „Ei, nici chiar aşa", i-am replicat. „ B a r m a n i i şi
la m e m b r i i echipajului, a zlmbit, a scos din porthart psihiatrii ştiu că nu există n i m i c mal ciudat ca a d e ­
caseta cu instrucţiunile de înapoiere, a aruncat-o In vărul. Dacă ai fi auzit măcar o parte din cîte s-au
sus cu mina şi a a z v l r l i t - o d e p a r t e . In tufişurile g ă l b u i - spus aici, te-ai putea Î m b o g ă ţ i . Lucruri cu a d e v ă r a t
albastre. incredibile I"
Traducere de Marin Buca „înseamnă că nu ştii ce-i aia incredibil ! "
„ N u zău ? Sînt sigur că orice ml-ai spune nu m ă
va mira. a m auzit a l t e l e mai g r o z a v e " .
P u f n i d i s p r e ţ u i t o r : „ P n r i e m pe restul sticlei ? "
„ C h i a r şi pe una întreagă !" i-am spus şi am pus
una nedestupată lingă el.
I-am făcut semn celuilalt barman să se ocupe d e
clienţi. Eram chiar la capătul tejghelei, acolo unde
ROBERT A N S O N HEINLEIN păstram un taburet liber, a v l n d î n g r ă m ă d i t e în faţă
borcănaşe cu castraveţi muraţi şi alte nimicuri care

Voi, zombilor
merg la băutură. I n partea cealaltă, cîţiva consuma­
tori se uitau la t e l e v i z o r , in t i m p ce altul umbla la
tonomat, astfel că e r a m izolaţi.
..Ei b i n e " , începu e l , „sînt im copil din f l o r i " .
„ N u mi se p a r e chiar aşa d e e x t r a o r d i n a r " .
„ U n u l adevărat. P ă r i n ţ i i m e i nu erau căsătoriţi !*
Ora 22 : 17. Zona temporală V (est). 7 nov. 1970. N e w „ B a n a l . Nici ai m e i " .
Y o r k Barul „ L a Tăticu" „CInd . . . " se întrerupse şi pentru p r i m a dată Ii
apăru puţină căldură în p r i v i r i . „ V o r b e ş t i serios ? "
T o c m a i lustrui a m un bol d e coniac, cînd în b a r
„Cît se poate d e serios. Sînt un bastard autentic,
tşi făcu apariţia „ M a m a N e m ă r i t a t ă " . Era ora 22 şi
sută la sută. P o t să adaug că la noi în f a m i l i e nimeni
17 minute, după timpul local al zonei cinci sau timpul
nu se căsătoreşte vreodată. T o ţ i sîntem copii n e l e g i ­
zonei de est, în ziua d e 7 n o i e m b r i e 1970. U n agent
t i m i " . Cum îmi p r i v e a insistent inelul, i l-am arătat
t e m p o r a l are întotdeauna grijă să noteze ora şi data,
adăugind : „ A s t a t e intrigă ? A r a t ă doar a v e r i g h e t ă .
pentru că aşa trebuie.
II port ca să mă lase f e m e i l e în p a c e " .
„ M a m a N e m ă r i t a t ă " era un tlnăr de douăzeci şi
Este un Inel foarte vechi, l-am cumpărat In 1985
cinci de ani, c a m d e statura mea, cu trăsături c o p i l ă ­
reşti şi un caracter irascibil. N u - m i plăcea cum arată, de la un coleg, care 1-a adus dintr-o misiune în Creta
nu mi-a plăcut niciodată, dar cum era aici ca să-1 r e ­ precreştină. Este şarpele Ouroboros. care-şi devorează
crutez, l-am I n t î m p l n a t arborlndu-ml cel m a i cuce­ perpetuu propria coadă. S i m b o l u l Marelui P a r a d o x .
ritor surîs comercial. II privi în treacăt.
P o a t e că sînt prea critic ; tipul nu face pe n e ­ „Da^ă esti î n t r - a d e v ă r copil din flori. Iţi dai seama
bunul, d a r contrariază, pentru că oricine II întreabă d e ceea ce simt. P e v r e m u r i e r a m o fetiţă . . . "
cu ce se ocupă p r i m e ş t e invariabil acelaşi răspuns : . C e ? M a l spune o dată, cred că n-am înţeles
„Sînt o mamă n e m ă r i t a t ă " . Dacă nu e prea prost bine •"
dispus, a d a u g ă : „Scriu povestiri tip confesiune la „ M ă laşi să povestesc ? Z i c e a m deci ră eram o f e ­
patru cenţi c u v l n t u l " . Insă, dacă nu are chef, abia tiţă . . . N-ai auzit v o r b i n d u - s e de Christine Jorgenson
aşteaptă să se l e g e cineva de el. Se b a t e ca o f e m e i e sau de Roberta C o w e l l ? "
poliţist şi are o tehnică de luptă corp la c o r p de-a „ A . poveştile alea cu schimbarea sexului ? V r e i să
dreptul fantastică. Acesta era şl unul d i n t r e m o t i v e l e spui că . . . "
pentru care mă interesa tipul, d a r nu şl singurul. „ U i t e ce e. dacă mă Intrerupi. nu-ţl mal spun n i m i c
A c u m părea r-im băut şi, judecind după e x p r e s i e , Copil găsit, am fost dus la orfelinatul din C l e v c l a n d
ai fi spus că ur* .te întreaga omenire. T-am turnat o în 1945, pe cînd a v e a m o lună. Tmi amintesc că eram
porţie dublă d e tărie, lăsîndu-i sticla la I n d e m î n ă . geloasă pe copiii v a r e aveau părinţi. Cînd am aflat cum
Goli paharul, şi-şi turnă încă unul. so fac copiii, şi asta poţi să mă crezi, se î n v a ţ ă r e p e d e
I n t i m p ce ştergeam tejgheaua cu cîrpa. i-am spus în o r f e l i n a t . . ."
în t r e a c ă t : „Ei, cum m e r g afacerile m a m e i n e m ă ­ „ştiu".
ritate ?"
„ . . . m i - a m jurat că dacă. o să am vreodată un
D e g e t e l e i s-au crispat pe pahar şl o clipă a m c r e ­ c o o i l . acesta va a v e a si m a m ă . si tată. Asa a m reuşit
zut că ml-1 v a z v î r l l în faţă. A m pipăit bîta ascunsă să rămîn neatinsă, lucru m a r e pentru mediul în care
sub bar. CInd t e ocupi d e manipulări t e m p o r a l e . î n ­ mă învirtetrci ! A trebuit să învăţ să mă b-*t pentru
cerci să p r e v e z i totul : slnt însă atîtia factori In Joc, a-mi apăra puritatea. A noi. creseînd. a m înţeles că nu
Incit niciodată p r e c a u ţ i i l e nu sînt suficiente. L - a m v ă ­ prea a v e a m şanse să mă m ă r i t vreodată, din aceleaşi
zut r c l a x i n d u - s e : genul d e indicii pe care Înveţi să m o t i v e pentru care nu fusesem adoptată". P r i v i r e a I
l e detectezi In cursul perioadei d e pregătire. se înăspri. „ A v e a m o fată d e cal. cu dinţii les>tl în
„ S c u z ă - m ă " i - a m spus. „ v o i a m doar să ştiu cum afară, e r a m plată ca o sclndură şl cu părul ţepos ca
Iţi m e r g e . H a i să zicem că te-am întrebat cum e v r e ­ sîrma . . .*
mea a f a r ă . . .*
„Dar nu eşti cu n i m i c mai urît ca m i n e !"
„ A f a c e r i l e m e r g b i n e " , răspunse el pe un ton ursuz,
„ î m i scriu poveştile, mi se editează şl aşa am ce să „ O fi. dar cui îi pasă de cum arată un b a r m a n
mănînc". sau un s c r i i t o r ? Cei care v o r să adopteze o fetiţă,
M i - a m turnat şi eu un pahar şi m-am aplecat spre caută o zînisoară, cu ochi albaştri şi bucle aurii. Mai
el spunîndu-i : „ D e fapt nu-s r e l e chestiile care l e scrii t i r z u . băieţii v o r m u t r i ţ e nostime şi profiluri apeti­
:

A m citit cîteva. c u i m i t o r cit d e b i n e surprinzi p s i h o ­ sante", î n ă l ţ ă umerii a neputinţă. „ N u puteam concura


logia femeii !" cu ele Atunci m-am decis să mă înrolez la
U.S.O A . R . E . . . . "
Deşi nu v o r b e a niciodată despre pseudonimele
Mlb care lsl publica povestirile, trebuia să risc Din „Unde ?"

11 E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie 48
M e r i d i a n S. F.

„La UŞOARE, Uniunea Surorilor Ospitaliere dida. De abia îmi regăsisem echilibrul, clnd m i - a m dat
pentru Astronauţii R e v e n i ţ i din Exterior, acum li se seama că rochia î n c e p e să-mi f i e prea strimtă".
spune P e r s o a n e R e s p e c t a b i l e Obişnuite să Slujească „ U n copil !"
drept T e m p e r a t o a r e In Tratarea U n o r Astronauţi în „ C e crezi ? F a m i l i a la care stăteam m-a ţinut cit
T r a n z i t din E x t e r i o r " . am mal putut să lucrez, apoi m-au dat afară. L a o r f e ­
După ce l e - a m plasat temporal, am recunoscut linat nu m-au mai p r i m i t şi aşa a m ajuns să lucrez
aceste n u m e . P e n t r u a desemna acest corp m i l i t a r d e într-un spital, unde a m golit plosca pînă mi-a v e n i t
elită, noi u t i l i z ă m altul : „ T i n e r e Indicate pentru R e ­ timpul. M - a m trezit Intr-o seară pe masa de operaţie,
facerea celor din F o r ţ e l e Extraterestre". S a l t u r i l e t e m ­ cu o asistentă m e d i c a l ă lingă mine spunîndu-mi :
porale atrag după e l e i n c r e d i b i l e distorsiuni de v o c a ­ ,Destinde-te. A c u m , respiră puternic'. Clnd m - a m t r e ­
bular. M a i ţine cineva m i n t e că o .staţie s e r v i c e ' era zit, e r a m In p a t a m o r ţ i t ă d e la piept In Jos. C h i r u r g u l
un loc unde se vindea benzină ? î m i amintesc că I n - a intrat şi m-a î n t r e b a t vesel ,Cum te simţi 7*
tr-o zi, pe d n d e r a m într-o misiune In Era Churchill, ,Ca o m u m i e '
o f e m e i e mi-a s p u s : ,Aştcaptâ-mă la service-ul din .Bineînţeles, eşti plină de bandaje şi tranchili­
colţ. EI bine, invitaţia nu are deloc sensul la care zante, dar o să m e a r g ă bine. O cezariană nu-i cel mal
vă gîndiţi ; pe v r e m e a aceea staţiile service nu aveau uşor l u c r u . .
paturi.
.O cezariană ? D o c t o r e . . . a m pierdut copilul ?'
„ M a m a n e m ă r i t a t ă " îşi continuă povestirea : „Era .Nu. copilul e b i n e '
pe vremea clnd lumea ajunsese să recunoască 3 ă i a t sau fată ?«
faptul că e Imposibil să trimiţi oamenii In C o s ­ .O fetiţă sănătoasă d e anroape trei kilograme*.
mos, pentru luni şi ani In şir, fără a lua măsuri de M - a m liniştit. E c e v a să faci un copil. î m i spu­
reducere a tensiunii. Iţi mai aminteşti strigătele d e neam că o să m e r g aiurea, că o să fac lumea să creadă
indignare ale puritanilor ? Asta era In f a v o a r e a mea, că slnt căsătorită iar micuţei o sâ-i spun că tatăl el
căci v o l u n t a r e l e erau puţine. P e n t r u a fi acceptată, o e mort. Fetiţa mea nu va ajunge niciodată Într-un
fată trebuia să fie respectabilă, de preferinţă inocentă
orfelinat.
(specialiştii preferau ca antrenamentul să plece de la
Dar chirurgul continuă : . S p u n e - m l . . . hm . . .
zero), cu o inteligenţă superioară mediei şi stabilă
(evita să-mi spună p e n u m e ) n-al a v u t niciodată tul­
emoţional, ori cea m a i m a r e parte a v o l u n t a r e l o r erau
burări h o r m o n a l e ?'
boarfe bătrîne sau n e v r o p a t e , care clacau după zece
zile In spaţiu. Aşa că n - a v e a m d e ce să fiu neliniştită ,Eu ? Bineînţeles că nu. Dar de ce ?'
d e fizicul meu : dacă mă acceptau, urmau să mă su­ Ezită înainte d e a continua : .O să-ţl spun totul,
pună unui tratament ortodontic, să-mi facă permanent, iar apoi o să-ţi dăm o injecţie ca să dormi. O să ai
să mă î n v e ţ e să m e r g . să dansez, arta de a asculta un precis n e v o i e d e linişte*.
bărbat şi toate c e l e l a l t e , ca să nu mai v o r b i m d e i n ­ .Pentru ce ?'
strucţia specială pentru servicii e x c e p ţ i o n a l e . L a n e ­ .Ai auzit d e m e d i c u l scoţian care a fost f e m e i e
voie, puteau recurge la chirurgia estetică : n i m i c nu-î pînă la treizeci şi cinci d e ani şi a d e v e n i t bărbat după
prea frumos sau prea scump pentru Băieţii N o ş t r i . Ca să o intervenţie chirurgicală ? După aceea s-a însurat şl
nu mal spun că dacă evitai sarcina pe durata angajării, are o existenţă perfect normală*.
puteai fi sigură că te v e i mărita cu un astronaut. L a .Şî ce are asta cu m i n e ?'
fel ca azi — .tinerele de la R e f a c e r e ' se mărită cu .Eşti un caz similar. Eşti bărbat'.
astronauţi şi asta-i perfect normal, pentru că vorbesc .Ceee ?' a m urlat. încerclnd să mă ridic.
aceeaşi l i m b ă . .Haide, nu te enerva. După c e te-am deschis, am
găsit o adevărată harababură. î n t i m p ce scoteam r o ­
L a optsprezece ani, cei din orfelinat m-au plasat
ndul, l - a m c h e m a t p e chirurgul şef, cu care te-am e x a ­
ca ajutor Intr-o f a m i l i e : aceştia nu voiau decît o ser­
vitoare Ieftină, d a r nu-mî păsa. înainte d e douăzeci sl minat sl am lucrat o r e In sir să salvăm r e s-a mal
unu d e ani nu mă p u t e a m Înscrie Ia UŞOARE. putut. A v e a i două seturi c o m p l e t e de o r g a n e genitale,
Ziua făceam menajul, iar seara pretextam că m e r g la nedezvoltnte complet, dar cu cele feminine capabile
cursuri de stenodactilografie, clnd de fapt frecventam să-şl îndeplinească funcţia. Cum nu mai exista şansa
o şcoală de m a n i e r e elegante, pentru a-mi spori şansele să l e refolosesti. l e - a m e x t i r p a t şi a m aranjat lucru­
de acceptare. rile In aşa fel ca să te d e z v o l ţ i ca bărbat*. îsi puse
Atunci am făcut cunoştinţă cu şmecherul ăla plin mina p e umărul m e u : .Nu te t e m e . tinereţea e d e
de bani. Ticălosul a v e a un teanc de bancnote de o sută partea ta. organismul se v a adapta, v o m s u p r a v e g h e a
de dolari pe care mi le-a arătat într-o seară, spu- î n d e a p r o a p e echilibrul glandular si v o m face un b ă r ­
c î n d u - m i să-mi iau cit îmi trebuie. Dar n-am făcut-o. bat g r o z a v din tine*.
Tml plăcea pentru că era primul tip drăguţ cu m i n e , A m început să p l î n g : .Si cooilul meu ?*
care nu Încerca să-mi facă propuneri. A m renunţat la .Cum n-al suficient lapte ca să-1 hrăneşti. In locul
cursurilp serale ca să-1 v ă d mai des şl a u r m a t cea tău n-aş încerca să-1 v ă d şl i-as căuta părinţi adoptivi*.
mai fericită perioadă din viaţa mea. A p o i , Intr-o seară, .Nu »'
în parc. a trecut la f a p t e " . î n ă l ţ ă din u m e r i . .E treaba ta Esti mama Iul. sau,
în fine. eşti p ă r i n t e l e lui. D a r nu-ţi b a t e capul acuma.
Văzlndu-l că tace. l-am î n t r e b a t : „Şl după aceea ? "
M a l Intli trebuie să te pui pe picioare*.
„După aceea, n i m i c ! N u l-am mal văzut niciodată.
A doua zi şi In z i l e l e u r m ă t o a r e am v ă z u t - o pe
M-a condus acasă, mi-a spus că mă Iubeşte, m-a să­ micuţă şi am încercat să mă obişnuiesc cu ea. N u v ă ­
rutat şi n-a mai v e n i t niciodată. Dacă-1 IntOnesc". zusem niciodată nou-născuţl sl nu ştiam cit sînt d e
adăugă el, „II u c i d " . urîti. Fiică-mea semăna cu o maimuţă portocalie. S e n ­
„Desigur, Iţi î n ţ e l e g sentimentele", a m spus pe un timentele p e care l e încercam faţă de ea au făcut l o ­
ton compătimitor. „ D a r să-1 u c i z i . . . să-1 ucizi pentru cul unei hotărlrl f e r m e d e a face totul ca să-i fie bine.
că a procedat într-un mod atlt de n a t u r a l . . . H m ! O lună m a l tîrziu Insă, hotarIrea m e a nu m a l a v e a
Te-ai opus ? " nici un sens".
„ H I ? C e are una cu alta ? " „ A d i c ă T*
„ A r e ! P o a t e merită să-i rupi oasele pentru că te-a „ A fost furată ! "
părăsit, d a r . . . " „Furată ?"
„ M e r i t ă mai mult. A s t a încă nu-1 totul, stal să-ţi .Mama n e m ă r i t a t ă ' aproape răsturnă sticla pe care
spun. A m reuşit să ţin totul secret şî am h o t â r l t că-1 pariasem. „ R ă p i t ă . C h i a r din creşa spitalului". R e s p i r ă
mai bine aşa. Nu-1 iubisem cu adevărat şi p r o b a b i l că cu greutate. „ C e p ă r e r e ai ? Să-i iei cuiva tot ce i-a
nu voi iubi pe n i m e n i vreodată, v o i a m doar mai mult mai r ă m a s în v i a ţ ă ? "
ca oriclnd să intru la UŞOARE. V i r g i n i t a t e a nu „Un a d e v ă r a t ghinion, lasă-mă să-ţl mal t o m un
era o condiţie sine-qua-non, aşa că mai puteam can­ pahar. Ş l . . . nici un indiciu ? "

48 ti E L I O N — magazin al c l u b u l u i dc anticipaţie
M e r i d i a n S. F.

„ N i m i c din ce ar fi putut da o indicaţie poliţiei. Dar ura mea a atins paroxismul cînd a m înceroat să
C i n e v a , care a pretins că este unchiul f e t i ţ e i , a v e n i t mă angajez în Corpul A s t r o n a u ţ i l o r . I m e d i a t ce m e ­
să o v a d ă . P r o f i t î n d de neatenţia i n f i r m i e r e i , a plecat dii ui militar mi-a v ă z u t cicatricea de abdomen,
cu c o p i l u l " . m-a declarat inapt pentru serviciu, deşi m - a e x a m i ­
..Nu 1-a putut descrie nimeni ? " nat îndelung, plin de curiozitate, căci citise o c o m u ­
„ U n tip cu o mutră comună, ca a ta sau a mea. nicare despre cazul m e u .
Asta-i tot. Sint c o n v i n s că era tatăl fetiţei I n f i r m i e r a Atunci m i - a m schimbat n u m e l e şi m - a m dus la
s-a j u r a t că părea destul de bătrîn. dar probabil că N e w Y o r k . A m găsit un loc ca ajutor de bucătar. A p o i
era machiat. C i n e altul să-mi fi furat fetiţa ? Se zice i m închiriat o maşină de scris şi a m Început să l u ­
că f e m e i l e fără copii încearcă asemenea furturi, d a r crez ca dactilograf la domiciliu. V a i şi a m a r ! I n patru
cine a mai auzit ca un bărbat să facă aşa ceva ? u
luni am bătut la maşină patru scrisori şi un manuscris
„Şi ce-ai m a i păţit după aceea î * nenorocit pentru Z i a r u l povestirilor trăite. N u m a i bun
„ A m r ă m a s unsprezece luni in clădirea aia o r i ­ pentru coşul de gunoi, dar tipul care 1-a scris a r e u ­
bilă şi mi s-au mai făcut trei operaţii. După patru şit să-1 plaseze. Asta mi-a dat o idee. A m c u m p ă r a t
luni, a început să-mi crească barbă şi înainte d e p l e ­ un teanc de reviste pentru femei pe care le-am stu­
care mă r ă d e a m regulat. N u mă mai î n d o i a m că sint diat". M ă p r i v i cu un aer cinic. „ A c u m înţelegi d e
bArbat", surise el fără urmă d e veselie. „ î n c e p u s e m să unde am amprenta d e .autentică f e m i n i t a t e ' în p o v e s t i ­
mă uit cu interes la decolteul i n f i r m i e r e l o r " . rile m e l e cu m a m e nemăritate, din singura v e r s i u n e
„ I n fine. a m impresia că n-ai ieşit prea rău din pe care n-am v î n d u t - o . versiunea reală ?
toate astea. Eşti un tip n o r m a l , cîştigi bani frumoşi şi A m cîştigat sticla ? u

» - a l p r o b l e m e . Ca să nu spunem că-i mai uşor decît A m Impins-o către el. N u e r a m prea Inclntat, dar
să fii f e m e i e " . treaba trebuia dusă pînă la capăt.
M ă scrută fără amabilitate : „ N u î n ţ e l e g i n i m i c " . „ M a i vrei să pui mina pe tipul ăla ? "
„De c e ? " O lucire sălbatecă ii străbătu privirea.
„ A i auzit v r e o d a t ă expresia ,o f e m e i e pierdută' ? " „Uşurel. N - o să-1 ucizi ? "
„Da, pe v r e m u r i . Dar azi nu prea înseamnă n i m i c " . R i s e sardonic.
„ E r a m pierdut, atît cit poate fi o f e m e i e ; i n d i v i ­ „ I ţ i baţi j o c d e m i n e ? "
dul m ă distrusese, nu mai eram f e m e i e şi nu ştiam „Stai un pic. Ştiu m a i mult decit crezi despre
cum să fiu b ă r b a t " . treaba asta. Şi cred că te pot ajuta. Ştiu unde să-1
„ C r e d că ai n e v o i e de t i m p pînă te obişnuieşti". găsesc".
„ N i c i nu-ţi poţi închipui, nu mă r e f e r la felul d e Se întinse peste bar.
a te îmbrăca sau d e a nu încurca uşile la W C . A s t a „Unde-i ?"
a m î n v ă ţ a t la spital. Dar cum să trăiesc ? C e să m u n ­ „ L a s ă - m i cămaşa, b ă i e ţ a ş " . Ii şoptii d u l c e , a r ă -
cesc ? N u ştiam nici măcar să conduc o maşină, nu tindu-i bita, „dacă nu v r e i să t e trezeşti cit eşti d e
a v e a m nici o profesiune şi nu mă puteam gîndi la lung In stradă şi să le spun curcanilor că ai leşinat".
munci fizice din cauza operaţiilor suferite. Mi-a dat d r u m u l .
I l u r a m p e cel care m-a sedus ; din cauza lui, „Iartă-mă. D a r spune-mi unde este. Şi, cum se
visul m e u de a intra la U Ş O A R E se spulberase. face că ştii a ti tea ? "

H E L I O N — magazin ai c l u b u l u i de anticipaţie 50
M e r i d i a n S. F.

„ T o n t e la t i m p u l lor. Exista a r h i v e , ştii. In spi­ Ora 1 0 : 3 0 . Zona VI. Aprilie 1063. C l e v c l a n d (Ohio).
tale, orfelinate, cabinetele doctorilor. P e directoarea Clădirea A p e x
instituţiei In care ai copilărit o chema F e t h e r a g e , nu-1
aşa ? Şi după ea a v e n i t o oarecare Gruenstein. nu-i „ H e i " , făcu el. „Scoate-mă din drăcia asta".
aşa ? î n a i n t e d e a-ţi schimba sexul te-ai n u m i t J ane. „Scuză-mă". i-am răspuns. A m r e p l i a t plasa şi a m
nu-1 aşa ? Şi nu m i - a i spus nimic din toate astea, ei ? " aranjat-o In cufăr. „Spuneai că vroi să dai de tipul
Era spulberat şi puţintel speriat. ăla".

„Ce înseamnă asta ? V r e i să-mi faci necazuri ? " „Dar... Am auzit ceva despre o maşină de că­
lătorit In t i m p !"
„ A b s o l u t deloc. Interesele tale sînt şi a l e mele.
Sînt In măsură să ţi-1 dau pe tip In mină. Faci cu el I-am arătat fereastra cu degetul. „Crezi că sîntem
ce vrei. Dar nu cred că o să-1 o m o r i . P e n t r u asta t r e ­ tot In n o i e m b r i e ? Şi tot Ia N e w Yorfc ?" în t i m p ce
buie să fii ţicnit şi nu eşti. Cel puţin nu p a r i * . contempla peisajul p r i m ă v ă r a t e c cu gura căscată, a m
„ L a s ă b l a - b l a - u l ăsta. U n d e - i ? " scos din cufăr un teanc de bancnote de o sută de d o ­
T-am turnat un strop In pahar. Era ameţit, dar lari, a căror s e r i e e r a c o m p a t i b i l ă cu anul 1963. B i ­
minia contrabalansa efectul băuturii.
roului Temporal nu-i păsa de cheltuieli (ru-1 costă
„ M a l încet. Iţi fac un serviciu, dar In schimb î m i
n i m i c ) , dar detestă anacronismele inutile. Dacă faci
faci şi tu u n u l " .
prea m u l t e greşeli, ajungi In faţa curţ'i m a r ţ i a l e , care
„Care ?"
te e x i l e a z ă p e un an I n t r - o p e r i o a d ă dezagreabilă, anul
„ M e s e r i a ta nu-ţi place Ce-ţi doreşti ? Să cîştîgl
1977 de e x e m p l u , cu munca obligatorie. Niciodată nu
mult, să ai o muncă stabilă, cheltuielile profesionale
rambursate i n t e g r a l , să-ţi fii propriul stă pin, să duci fac asemenea greşeli. B a n i i erau buni.
o viaţă aventuroasă şi fără m o n o t o n i e " . Intorcîndu-se spre mine, întrebă : „Ce s-a In­
Mă privi ţintă. tim plat ? " " mm
..Aş zice să te laşi de bancuri, tăticule, că o ase­ „ E aici. P o ţ i să-1 cauţi. T i n e , ia nişte bani p e n ­
menea slujbă nu e x i s t ă " . tru cheltuieli. R ă f u i e ş t e - t e cu el. După aceea, a m să
„ B i n e . Să p r i v i m lucrurile din alt t m g h l : Iţi dau v i n să t e i a u . "
p e mină tipul, te răfuieşti cu el şi după acces I n c u r i Bancnotele de o sută d e dolari au un efect h i p n o ­
slujba. Dacă nu eşti m u l ţ u m i t , . . . ei b i n e . nu te pot tic asupra celor care nu-s obişnuiţi cu ele. î n t i m p r e
obliga*. număra teancul cu o figură neîncrezătoare, l-am Î m ­
pins afară şi a m închis uşa. A doua etapă a operaţiei
începu să e t e ; aUuHtd pahar îşi făcea efectul.
:
7
consta dintr-un m i c salt t e m p o r a l fără dificultate, în
„Cînd mi-1 dai ?". întrebă CU o v o c e înceată. cadrul aceleiaşi p e r i o a d e .
„Dacă baţi palma, i m e d i a t " ,
î m i întinse mîna ..De a c o r d " . O r a 17 : 0 0 , Z o n a VT. M a r t i e 1064. C l e v c l a n d . C l ă d i r e a
T-am făcut un semn celuilalt barman <** se ocupe Apex
de toate sî m - a m uitat la ceas : ora 23 : . T o ~ m a l n n

mă aplecam să t r e c prin uşa d e sub b a r . cînd t o n o - U n bileţel sub uşă m ă avertiza că închirierea c a ­
matul începu să u r l e m e l o d i a Sînt nramiul mm bunic merei e x p i r ă săptămîna v i i t o a r e . î n c ă p e r e a arăta la
Omul de serviciu a v e a sarcina de a nu nune deeît e n ­ f e l ca şî cu o clipă I n u r m ă . A f a r ă p o m i i erau goi, i a r
teco v e c h i , p o p u l a r e , sau arii clasice, răci nu pot î n ­ cerul înnourat. A m z ă b o v i t atît cit să-mî iau banii c o n ­
ghiţi „ m u z i c a " d e după 1970, dar nu ştiam că placa temporani, paltonul şi pălăria, pe care le lăsasem cînd
asta era în tonomat. am închiriat camera, apoi am luat o maşină şi a m
p o r n i t spre spital. M i - a u trebuit douăzeci d e minute să
..Opreşte chestia ala", am stricat, „si dă-1 banii
0 plictisesc în aşa h a l p e asistenta medicală încît m-a
înapoi clientului care a c o m a n d a t - o " . Apoi am a d ă u ­
gat : „ A m să lip*osc o clipă. M ă duc în m a g a z i e " . lăsat singur In creşă, de unde a m plecat cu bebeluşul,
fără să mă v a d ă n i m e n i .
M e r g l n d înaintea .Mamei N e m ă r i t a t e ' , am luat-o
pe c o r î d o ' i i î ca sp termină cu o usă la care numai en A m r e v e n i t In clădirea A p e x . Regiarea maşinii a
si b a r m a n u l avem r ^ r i e . î n m a g a z i e se află o altă usă. fost deosebit d e delicată de data aceasta. întrucît nu
ne care numai eu not să o deschid şi prin care se exista încă în 1945. D a r a m avut grijă să-mi p r e c a l -
culez parametrii.
ajunge Intr-o cămăruţă.
însoţitorul m e u privi pereţii fără geamuri şi î n ­ Ora 1 : 0 o . Zona VT. 20 sept. 1045. C h v c T a n d . M o t e l u l
trebă : „ U n d o - i " M
„ V e d e r e celestă"
„"Imediat".
C o p i l u l , modulatorul şî cu mine, ne-am materia­
A m deschis cufărul, singurul obiect din cămăruţă. lizat într-un m o t e l în afara oraşului. Reţinusem ante­
Era un m o d u l a t o r portabil d e coordonate, greutate : r i o r o cameră, p e n u m e l e G r e g o r y Johnson din W a r r e n ,
2".kz, inclusiv accesoriile, m o d e l 1992. O minunăţie. Ohio. P e r d e l e l e erau trase, ferestrele închise, uşile î n ­
L - a m r e g l a t cu grijă, nu mai a v e a m decît să depile? cuiate şi parchetul degajat. în eventualitatea unui r a ­
reţeaua Hm i ta torului d e c i m p . ceea ce a m şi făcut, teu la acronizare. U n scaun care a p a r e unde nu t r e ­
fără să mai stau pe glndurî. buie Iti poate produce v î n ă t ă i , nu scaunul, b i n e î n ţ e l e s ,
„Ce-i asta ?", m ă î n t r e b ă e l . ci reculul cîmpului.

..O maşină d e călătorit în t i m p " , i-am r ă s p u n s T o t u l a mers n o r m a l . Jane d o r m e a adînc. A m cul­


a n m c t n d plasa în aşa fel ca să no acopere pe amlndoi. cat-o I n t r - o cutie de carton p e bancheta maşinii pre­
..Hei !", ţipă el, dîndu-se un pas înapoi. Ca să obţii gătite din t i m p . D u p ă c e a m ajuns la orfelinat, am
" n asemenea rezultat, reţeaua trebuie lansată astfel ca pus cutia pe trepte, Intorclndu-mă apoi la service-ul
rtenerul de drum să se dea înapoi şi să calep pe
plasă, care în continuare trebuie să fie b i n e strînsă. vecin (ăla unde se v i n d e b e n z i n ă ) şl am telefonat or­
altfel p o t ! să r ă m î i fără tălpi sau o bucată d e picior, felinatului. M - a m urcat iar la v o l a n , ajunpînd In t i m p
ori pop lua CU tine n bucată d e podea. Asta-1 lucrul ca să v ă d cum c i n e v a la copilul înăuntru. A m aban­
cel mai greu. Unii colegi încearcă să convingă subiecţii
donat apoi maşina lingă motel, făcînd rc-.tul ArUlinJM
să s e lase închini In plasă. Fu le spun adevărtd şi p r o ­
fit de uluirea lor pentru a face contactul. Ceea ce a m pe jos. A j u n s In c a m e r ă , am efectuat un salt «puţin-
şl făcut. temporal spre v i i t o r .

51 n E L I O N— m i - ,i In a l c l u b u l u i «Ir " ll< l p a | t *


M e r i d i a n S. F.

Ora 22 : 00. Zona V I . 24 a p r i l i e 1963. C l e v e l a n d . C l ă ­ Astăzi toată lumea ştie de ce a dat greş războiul
direa Apex. din 1963. B o m b e l e ce trebuiau să distrugă N e w Y o r k - u l
n-au e x p l o d a t , mii şi m i i d e lucruri nu s-au petrecut
î m i calculasem cu grijă întoarcerea. P a r a m e t r i i aşa cum era p r e v ă z u t şi toate astea din cauza inter­
t e m p o r a l i slnt factori nepunctiformi de durată, cu venţiei unor o a m e n i ca m i n e .
excepţia întoarcerii la punctul zero. Dacă făcusem m a ­ Dar a apărut Eroarea din 1972. Un lucru care nu
n e v r e l e corect, Jane ar trebui să fie In parc, p e c a l e ni se datorează şi care nu poate fi a n u l a t ; nu e nici
de a-şi da seama in miezul acestei nopţi p a r f u m a t e cu un p a r a d o x de r e z o l v a t . U n lucru fie există, f i e n u
m i r e s m e p r i m ă v a r a ti ce, că nu e deloc o fetiţă cu­ există, acum şi In v e c i i v e c i l o r amin I I n o r i c e caz,
minte, cum îşi închipuia. M - a m dus cu t a x i u l pinâ la nu v a mai fi alt 1972. Un ordin datat din 1992 are
casa acelor z g î r i e - b r i n z ă care o angajaseră şi i-am prioritate asupra tuturor celorlalte.
spus şoferului să mă aştepte In colţul străzii. M - a m
ascuns In umbră. A m închis cu cinci m i n u t e m a i d e v r e m e . In ser­
tarul cu bani, a m lăsat o scrisoare prin care î m i a v e r ­
Curlnd a m zărit cuplul înlănţuit. S-au oprit In tizam asociatul că sînt d e acord să-i v î n d partea mea
faţa porţii şi băiatul o îmbrăţişa prelung pe Jane. şi, fiindcă plec î n t r - o lungă vacanţă, II sfătuiesc să
A p o i ea intră şi el dădu colţul. M - a m luat după el se înţeleagă cu avocatul meu. Biroul T e m p o r a l v a h o ­
şi l-am prins d e braţ. tărî ce să facă cu banii. Ceea ce contează este ca l u ­
„ H a i , băieţaş, am v e n i t să te duc î n a p o i " . crurile să fie lăsate în ordine. M - a m reîntors în că­
măruţa din fundul magaziei şi am pornit-o spre anul
Sufocat, mă p r i v i cu ochii holbaţi.
1993.
-Tu P
„ D a , eu ! A c u m ştii cine-i seducătorul şi dacă te
gîndeşti puţin, o să-ţi dai seama cine eşti, iar dacă
Ora 22 : 00. Zona V H . 12 ian. 1993. Cartierul G e n e r a l —
te strădui, ai să ghiceşti şi cine-i copilul şi cine
sînt e u " . anexă, M-ţii Stincoşi
Era prea stupefiat pentru a răspunde. E un a d e ­
vărat şoc să ţi se dovedească faptul că nu-ţi poţi r e ­ După ce m - a m prezentat la ofiţerul d e serviciu,
zista ţie însuţi. L - a m condus pînă la clădirea A p e x m-am închis In c a m e r ă cu intenţia de a dormi o săn-
şi a m pornit maşina temporală. tămînă. Adusesem cu m i n e sticla (doar cîştigasem p a ­
riul !) şi a m băut un pahar înainte de a mă apuca de
r a p o r t Băutura avea un gust îngrozitor şl m ă î n t r e ­
bam cum d e a putut să-mi placă o astfel de poşlreă.
Ora 23. Zona V I . 12 august 1985. Baza din Munţii Dar tot e mal bună decit n i m i c : nu-mi place să
Stîncoşi postesc. Gîndesc prea mult. N i c i să beau prea mult
nu-mi place. Există tipi care. cînd sînt beţi, văd şerpi
L - a m trezit pe ofiţerul de serviciu şi după ce l-am în jurul lor. Eu v ă d o a m e n i .
arătat legitimaţia d e serviciu, i-am cerut să-1 culce M i - a m dictat raportul : patruzeci de recrutări,
pe tovarăşul meu. dlndu-i si un tranchilizant, i a r d i ­ toate aprobate d e serviciul P s i h o . inclusiv a mea. care
mineaţa să-i facă f o r m e l e de recrutare. Sergentul nu ştiu că va fi şl ea aprobată. Doar sînt aici. nu ? T e r -
părea pron ineintat. d a r gradul e grad. indiferent de ininlnd. a m înregistrat si cererea de mutare la o sec­
eră. aşa că execută ordinul pe care I l - a m dat. g î n -
ţie operativă. M - a m săturat pînă peste cap de recru­
dlndu-se. fără îndoială, că la următoarea întflnîre. el
tări. A m e x p e d i a t d o c u m e n t e l e şi m - a m suit în pat.
va fi colonelul şi eu. sergentul. L a noi se m a i î n t î m -
plă şi din astea. Ochii mi-au căzut ne „ L e g i l e locale ale T i m p u ­
lui", de deasupra patului :
„ C u m II cheamă ?" mă întrebă el.
„ N u face niciodată Ieri ce trebuie să se facă m î i n e "
Cînd I-am scris numele, ridică sprlncenele şi
„Dacă în sfîrşit Iţi reuşeşte ceva, nu încerca din
fluieră. nou".
„Ei. asta-I bună ! " murmură el. „ U n lucru făcut la t i m p salvează o m e n i r e a "
„ O c u p ă - t e d e treburile tale. sergent !" i-am spus. „ U n p a r a d o x p o a t e fl p a r a - a r a n j a t "
A p o i m - a m întors snre tovarăşul meu : „ N e c a z u r i l e „E mai curînd atunci cînd g î n d e ş t i "
tale s-au terminat, fiule. V e l face acum cea mal f r u ­ „Strămoşii noştri sînt şi el o a m e n i "
moasă meserie ne care o poate visa cineva. Şi o să „Jupiter însuşi a d o a r m e uneori".
meareă. Ştiu eu b i n e " . F o r m u l e l e acestea nu mă mai inspirau ca pe v r e ­
„E adevărat", interveni sergentul. _ P r i v i t i - m ă , mea cînd eram proaspăt recrut. T r e i z e c i d e ani subiec­
m-am năseut In 1917 si totuşi sînt tînăr si mă b u c u r tivi d e du-te-vlno p r i n t i m p epuizează p e oricine.
de v i a t ă t* M - a m dezbrăcat. Odată gol, m i - a m p r i v i t abdomenul.
M - a m întors în sala de nlecări si am reglat m o ­ O cezariană lasă o cicatrice m a r e , dar acum sînt atît
dulatorul la zeroul preseleeţionat. d e păros, încît nu se m a i o b s e r v ă decît dacă o cauţi.
A p o i m i - a m c o n t e m p l a t Inelul de p e deget.
Ş a r p e l e care-şl muşcă c o a d a . . . Eu ştiu de unde
Ora 23 : 0 1 . Zona V . 7 nov. 1970. N e w Y o r k . Barul . . I a p r o v i n ; dar v o i , toţi ceilalţi, d e unde v e n i ţ i , z o m b i
Tăticu" ce sînteţi ?
A m simţit că mă apucă o durere de cap, dar n-am
A m ieşit d'n m a g a z i e eu o sticla" de lichior în mînă de gînd să Iau v r e u n calmant. A m păţit-o o dată şl
oentru a îustiflea minutul cît am fost absent. A ' " t o ­
aţi dispărut cu toţii.
rni meu se certa c u clientul care p e « e s e e t n t a e t t l *sfT>f
propriu h t / p f c ta tnnomat. _ D u - t e . lecj|-l s ^ n s c i * - M - a m întins în pat. A m stins lumina.
te", l - a m S O M S . _ 0 să onresti annrat'il dună cîntec". N u existaţi cu adevărat. N u există n i m e n i altci­
Eram f o a H e obosit. n e v a în afară d e m i n e . Jane, singură în întuneric.
E neplăcut, d a r cineva trenuie să facă şi asta. Este T e r i b i l ce vă simt lipsa . . .
foarte dificil să recrutezi ne cineva î n c m î n d din 1972,
de la Mnrea Eroare. Există oare un m i i l o c mai bun ca
acela de a căuta oameni săriţi d e pe f i x In enoca l o r Traducere de Tudor Besuan,
şl să Ie oferi o treabă b i n e plătită, interesantă, chiar
dac.ă e s t e periculoasă, dar în primul r î n d . necesară ? Constantin Cozmiuc şi Dorin Davideanu

B E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţii
52
M e r i d i a n S. F.

PUSKAS I M R E : PREPARATORIUM

— Aceştia ? N u , aceştia-s î m p ă i a ţ i . . . D e ce-ar

Cucul
avea broasca p ă r ? . . . Cum să-i fie frig ? N i c i h i p o ­
potamului nu-i e s t e . . . D e unde antilopă ? N u v e z i ce
blană poartă, cum să răcească ? . . . C e prostii poţi să
scoţi din tine I B i n e , bine, hai să v e d e m a n i m a l e l e . . .

ZOOPANORAMA
„ C i n d zboară este uneori confundat
c u coroiul, d a r acesta din urmă are P r i v e l i ş t e a uluia. T o a t e a n i m a l e l e din l u m e . P i e ­
a r i p i l e late şi r o t u n j i t e . . . îşi strigă trele a l b e , strălucitoare, se aliniau milităreşte pe p a ­
jişte întinse pe două sute d e hectare. L i l o A n d e r s o n j r .
n u m e l e , adăugindu-i din cind in cind silabisi inscripţia :
o silabă..
— Panihera Leo — 2047. C i n e este ? îşi întrebă
tatăl.
(Peterson-Mounfort-Hollom)
— L e u l . U n a n i m a l feroce din A f r i c a .
— Loxodonta africana — 2089.
L i l o A n d e r s o n j u n i o r — cel din strada 87 — ur­ — Elefantul.
iaşe cit i i ţinuse guriţa sa de copil de zece ani n e î m ­ — Era periculos ? s-a interesat băiatul.
pliniţi, pînă cind tatăl lui — o m de treizecişicinci de — Depinde.
ani — 1-a asigurat că va respecta p r o g r a m u l zilei — Gorilla gorilla — 2110.
următoare, dlnd a p r o b a t o r din cap. L i l o A n d e r s o n se­ — Gorila.
nior detesta să v i z i t e z e grădina zoologică şi î a d e o b ş t e L i l o A n d e r s o n j r . s-a o p r i t buimăcit. O a r e nu
nu putea suferi nici un animal. M a i ales atunci cind fusese înţeles ?
tocmai cina. T o t u ş i i-a făgăduit fiului său că-1 v a — G o r i l a . . . întrebă t e m ă t o r .
duce la Z o o cind va î m p l i n i z e c e anişori. — G o r i l a ? c o n f i r m ă un m ă r bat. Adusese o tăbliţă.
— O rudă î n d e p ă r t a t ă .
II. — Rudă ? făcu neîncrezător L i l o . T ă b l i ţ a purta o
inscripţie.
L i l o A n d e r s o n senior şi-a smuls in ultima clipă — Cuculus canorus — 2147, citi cu glas tare.
odrasla din uşa ce se închidea automat. G a r n i t u r a a — Cucul, spuse bărbatul.
accelerat, iar m u l ţ i m e a revărsată p e p e r o n a pornit L i l o A n d e r s o n j r . 1-a p r i v i t c u m v a c i u d a t :
haotică spre b e n z i l e celor douăsprezece scări rulante. — Cine?
— O zburătoare. S e spune că-şi depunea ouăle In
ZOO cuiburile altor păsări, iar acestea le cloceau. S-a stins,
ca şi alte specii.
S-au î n d r e p t a t spre n u m ă r u l nouă. A u e x a m i n a t — C u m , şi el ? întrebă L i l o .
oamenii care coborau. A u căscat ochii la tăbliţa fixată
— P o ţ i să fii sigur, zise tatăl.
deasupra ieşirii. Şaizeci şi opt de secunde.
III.
zoo L i l o A n d e r s o n j r . nu s-a lăsat a m ă g i t O pasăre atît
O săgeată p u r p u r i e indica direcţia. I n sus, înspre de sireată ! . . . Cucul n-avea c u m să piară I Desigur, c u
v i c l e n i a - i caracteristică, Îşi creste prin a l t e părţi p u i ­
suprafaţă. A u p o r n i t agale spre intrare, c l i p i n d des
şorii. I a r o a m e n i i îşi închipuie că a dispărut. Aşa, su­
d a t o r i ţ i luminii diurne.
rise blnedispus cind descoperi rezolvarea. Se simţi m a i
şiret decît un cuc.
ZOO
— N u există alte păsări, grăi Intr-un tlrziu L i l o
A n d e r s o n sr. N u mai sint nici d e sâmînţă. El a fost
NEW YORK
ultimul.
BRONX — N u - n u ! făcu misterios L i l o . Dacă v i i cu m i n e .
Iţi voi arăta ceva. L i l o A n d e r s o n sr. se ridică de la
masă :
BINE A T I VENIT I N CEA M A I M A R E GRADINA — Bine. Dar ai pus la cale v r e o imbecilitate, jur
ZOOLOGICA DIN LUME !! ! că-ţi trag o pereche d e p a l m e de-ai să faci precum
cucul o sâptămină întreagă !
— Doi dolari, m o r m ă i casierul. A u coborlt două n i v e l e . A p o i au cotit-o spre
S-au oprit neajutoraţi In faţa hărţii. dreapta şi şi-au continuat drumul pe jos, prin c o r i d o ­
rul central al uriaşei clădiri. L i l o şi-a condus tatăl ţ i -
nindu-1 d e mină, apoi s-a oprit pe neaşteptate In faţa
SCELETORIUM unei uşi.
S-au cutremurat conştiincioşi v ă z î n d maxilarele — U i t e , aici 1 a spus victorios.
saurienilor, au a d m i r a t oasele delicate a l e păsărilor L i l o A n d e r s o n sr. s-a holbat mai intîi la fiul său,
colibri. apoi la uşă.
— N u , băiatul tatii, gîndacul-rinoccr n-are sche­ — Cucu-cucu-cucu ! s-a auzit de trei ori din spa­
l e t . . . D e unde să ştiu d e ce ? N - a r e n i m i c comun cu tele ei.
r i n o c e r i i . . . Cum să muşte ?
înaintea lor s-au aprins l u m i n i l e unei reclame:

DERMATORIUM
REPAB CU G A R A N Ţ I E CEASURI VECHI !
— Rădaşcă n-are p i e l e . . . Cum adică ? N e r a m i f i ­ A D R E S A T I - V A CU ÎNCREDERE !
cate. A r e coarne b o u r e ş t i . . . N u - s coarne d e c e r b . . .
C e ciută ? C e v r e i cu ea ? Ciuta nu-i cornută, boule ! Era ora 3 p.m.
Da, şi boul are c o a r n e . . . Lasă ciuta In pace, că n-a
inooraorat-o n i m e n i . . . H a i să m e r g e m I Traducere de Gyorffy Gyorgy

53 H E L I O N — magazia al c l u b u l u i de anticipaţie
M e r i d i a n S. f.

MIIIAIL K A G A R L I Ţ K I

Numărul de atracţie
G a r d i n a intrat In cabina însoţit dc ropotul d e importantă pentru m i n e şi colegii m e i . El a tăcut
aplauze care v e n e a dinspre arenă. I n m i j l o c u l c a m e ­ şi s-a uitat cu atenţie la G a r d i n . A c e l a tăcea In e x p e c ­
rei ticsite d e l ă z i deschise stătea cu spatele s p r e uşă tativă. Eu conduc un laborator într-un institut dc c e r ­
un bărbat scund şi puţin chel, care, mijind ochii m i o p i , cetări ş t i i n ţ i f i c e . . . N e o c u p ă m de p r o b l e m e foarte
p r i v e a afişele. L a auzul paşilor, s-a întors şi s-a î n ­ importante, a căror r e z o l v a r e va răsturna concepţiile
d r e p t a t In I n t î m p i n a r e , intinzindu-i lui G a r d i n a m ­ contemporane despre fizică şi biologie. Şi tocmai cinci
b e l e mlini. a m v r u t să trecem la un plan mai larg d e cercetări,
— Bună ziua . . . S t e k o l n i k o v . . . F e o d o r Afana- aţi apărut dumneavoastră cu aceste scamatorii.
sicvici...
— N u prea e clar, a z i m b i t artistul. N u m ă r u l
— G a r d i n . . . A r t u r I v a n o v i c i . G a r d i n a arătat m e u este de e x c e p ţ i e — centrul de atracţie al p r o ­
cu capul spre scaunul Î m p l e t i t ce se afla lingă o m ă ­ gramului.
suţă. V ă ascult.
— V e d e ţ i , A r t u r I v a n o v i c i , a început ş o v ă i t o r — A ş a e, — a oftat cu a m ă r ă c i u n e S t e k o l n i k o v .
S t e k o l n i k o v , lâsîndu-se CU prudenţă pe scaun, a m cu C e l m a i bun aspirant al nostru, A i f e r o v , intr-o j u m ă ­
dumneavoastră o p r o b l e m ă puţin delicată . . . dur f o a r t e tate d e oră abia mişcă cu p r i v i r e a la clţiva m i l i m e t r i
un chibrit, iar la dumneavoastră scaunele zboară sub
cupolă, v a l i z e l e sar p e genunchii s p e c t a t o r i l o r . . . Eu
înţeleg, desigur, că totul este îndopat cu electronică,
acţionează cimpuri electromagnetice puternice şi alte
lucruri t e h n i c e . . . într-un cuvînt, trucuri. Dar nouă
nu ne este mai uşor din cauza asta. Bugetul pentru
e x p e r i m e n t e nu ni se aprobă, ba mai şi rid de n o i . . .
N i se spune să-1 c h e m ă m m a i bine pe G a r d i n , decit
să ne ocupăm d e fleacuri ! E g r o a z n i c . . . S t e k o l n i k o v
a desfăcut in grabă o servietă învechită şi, scoţind o
mapă groasă, legată cu sfoară, a pus-o pe masă. i u -
chizlnd-o cu p a l m a . A i c i sînt calculele şi rezulta­
tele e x p e r i m e n t e l o r . C h i a r ducă este v o r b a numai de
m i l i m e t r i . In schimb este un rezultat argumentat ftiin-

%
ţific. U n fapt ştiinţific, dacă v r e ţ i . . .

— C e mi se cere ? a î n t r e b a t cu n e r ă b d a r e G a r ­
din, care obosise din cauza acestui admirator al t e -
letehnicii.

Surojreâti Science Tiction — Scoateţi din p r o g r a m trucurile cu mişcarea


o b i e c t e l o r ! 1-a i m p l o r a t Stekolnikov, mototolind în

im
mină o batistă. C e l p u l i n un t i m p , pînâ ce ni se a p r o ­

îrigfjton
ba bugetul...
— A ţ i înnebunit! 1-a întrerupt Gardin. Să scot
din p r o g r a m cel mai bun n u m ă r ?
— Scoateţi aceste trucuri, a tărăgănat plictisit
S t e k o l n i k o v . Sînteţi un o m talentat, născociţi alt­
ceva . . .
T h e Officers and Committee of the — N u . G a r d i n s-a sculat, dind să se înţeleagă că
discuţia s-a încheiat.
European Science Fiction Society hereby — Doar toţi ştiu că ăsb numai t r u c u r i . . . D;:ţi
institutului posibilitatea să lucreze.
certify that this Award has been voted — Eu nu d e r a n j e z pe n i m e n i . Şi-apoi, mi se pare
i ă e x p e r i m e n t e l e dumneavoastră nu si.it suficient d e
î:indite...
to M I L L I O N
— Chiar dacă o p e r ă m doar cu m i l i m e t r i , o facem
in m o d cinstit. A s p i r a n ţ i i noştri n-au nici computere,
of R O M A N I A nici electromngneţi sub podea, nici pregătire tehnică !
«fM furopean 5F lanjlnr
Stekolnikov a sărit d e pe scaun, a mişcat In t ă c e r e
for buzele albe, după aceea a făcut semn eu mina şi a
ieşit in fugă clin cameră.
Tovarăşe Stekolnikov ! Feodor Afanaslevlci ! —
John Brunncr Alim Pshi-makovich Kcshokov G a r d i n s-a uitat nî c o r i d o r . O p r i ţ i - v ă .
Răspunsul a fost o l o v i t u r ă puternică a uşii care
Ma! MHIidll NtliM'l dădea într-un foaier m a r e .

Jean-Paul Cronimu? Andrzej Wojcih


txttiaa lie•«MOMM
— Distrat ca toţi savanţii ! a z i m b i t artistul şi
s-a uitat la mapa lăsată d e S t e k o l n i k o v . Sub p r i v i r e a
• ll'lu. K ( M I I » U lui, mapa m a r e şi groasă s-a tirît încet p e masă, după
aceea s-a ridicat in aer şi. plesnind cu coada sforii, a
Pierre Barbvt zburat pe fereastra deschisă.

D i p l o m a „ P e n t r u cel mai bun Fanzin E u r o p e a n " , acor­ Traducere de


dată magazinului HBLION la congresul european d e s ­
făşurat In 1984 la B r i g h t o n ( A n g l i a ) . Marin Buca

li i. L i u N — magazia al c l u b u l u i de anticipaţie 54
OPINII

Antologii şi culegeri SF
Fără proza scurtă, apărută in p e ­ toresc activităţii tenace a lui Ion A n t o l o g a t o r i i şi-au asumat riscu­
riodice (literare sau d e popularizare Hobana. C u profesionalism şi sobri­ r i l e unei, poate, prea largi cuprinderi.
ştiinţifică), in a l m a n a h u r i o r i v o ­ etate, e v i t i n d patetismele l a c i i e , ne- O antologie nu este o cercetare so­
lume, literatura S F ar arăta cu totul c o n v i n g â t o a r e , a deschis căi o f e r i n d ciologică şi prin urmare nu este
a l t f e l ; m a i puţin seînteietoare, mai e x c e l e n t e m o d e l e , din nefericire nu o b l i g a t ă să ia in seamă tot c e există,
puţin dinamică. P o n d e r e a însemnată întotdeauna urmate. A d u c e r e a In bun sau rău. Şi totuşi, o selecţie a
a p o v e s t i r i l o r î n r a p o r t cu r o m a n e l e atenţia c o n t e m p o r a n i l o r a p r i m e l o r e x i s t a t : autori valoroşi, publicaţi şi
S F are o e x p l i c a ţ i e multiplă, pornind scrieri S F autohtone, reală contribu­ premiaţi, precum Ovidiu Bufnilă,
de la ucenicia literară, plnă la ceea ţie la istoria literaturii S F româneşti, S i l v i u Genescu ş.a., au fost omişi din
ce, i n t r e anumite l i m i t e , s-ar putea p r e c u m şi m i j l o c i r e a cunoaşterii ce­ sumar. C e criterii s-au aplicat, este
considera drept un e l e m e n t specific lor m a i r e p r e z e n t a t i v i autori ai unor greu de înţeles. I m p r e s i a unei a n u ­
genului. P e n t r u unii autori importantă literaturi străine, eforturi subsumate m i t e labilităţi nu poate fi î n d e ­
este doar ideea S F , şi clteva p a g i n i a f i r m ă r i i posibilităţilor artistice ale părtată ; dar, aşa cum este, antologia
sint îndeajuns, romanul ar solicita genului, constituie principalele sale există şi se oferă ca m a t e r i a l de
construcţie epică, personaje, analiză m e r i t e ca antologator. studiu.
psihologică etc. Oameni f i stele (1975), datorată Dacă din 1966 pînă în 1984 au
A n t o l o g i i l e , pe lingă actul recu­ lui V i c t o r Zednic, este pruna anto­ apărut, in m e d i e , o a n t o l o g i e sau o
perator faţă de t e x t e l e din periodice, logie care îşi p r o p u n e să inmunun- c u l e g e r e la f i e c a r e an şi jumătate, In
m a i au m e n i r e a d e a furniza o i m a ­ cheze c e l e m a i frumoase povestiri Si" 1985 şi 1986 apar cinci asemenea
gine a fenomenului literar in d i ­ româneşti ale perioadei postbelice, l u c r ă r i . P u t e m v o r b i de o adevărată
mensiunile sale spaţiale, t e m p o r a l e de a p r o a p e două decenii, inaugurata explozie.
sau tematice. O cultură, o epocă, un cu r o m a n u l Drum printre aştri (1954), Constandina P a l i g o r a , I n „Aver­
autor ori un anumit m o t i v constituie d e R a d u N o r şi I . M . Ştefan. L a un tisment pentru liniştea planetei",
de obicei subiectele a b o r d a t e . Difi­ an, urmează „ O f a l i e in t i m p " . Ion reuneşte p r o z e ale autorilor tineri,
cultatea lucrărilor d e acest gen con­ i i o b a n a alătură texte aparţinînd şi debutanţi sau nu editorial, c e l e m a i
stă in tensiunea esenţială dintre înaintaşilor şi scriitorilor c o n t e m p o ­ m u l t e selecţionate In urma unui c o n ­
două cerinţe contradictorii : p e d e o rani autori de v o l u m e SF. A m b e l e curs. Rezultatul întîlneşte intenţia :
parte necesitatea d e a da o „descri­ a n t o l o g i i au m a r c a t in m o d bine­ „noul v a l " se defineşte e x e r s i n d p e
ere'' cit mai e x a c t ă a domeniului, v e n i t unul din m o m e n t e l e i m p o r t a n t e o temă g r a v ă şi d e m a r e actualitate.
ceea ce ar presupune ilustrarea î n ­ a l e procesului de m a t u r i z a r e ideatică
D a r p e r f o r m e r u l boom-ului e d i ­
tregii scări v a l o r i c e , iar p e de alta şi artistică.
torial este A l . M i r o n o v , el reuşeşte
de a a l e g e şi difuza numai o p e r e l e I n 1983 a p a r e cea mai amplă să scoată patru culegeri la trei edi­
i m p o r t a n t e . R e u n i r e a Intre c o p e r ţ i l e c u l e g e r e de t e x t e d e plnă acum, re­ turi, secondat d e D. Merişca ( o dată),
unei cărţi a c i t o r v a povestiri „anto­ unind scriitori consacraţi şi debu­ M . Bădescu (de două o r i ) şi I. I. Iosif
l o g i c e " nu reflectă d o a r o anumită tanţi : ...li.a — o antologie a litera­ (o d a t ă ) .
realitate, aşa cum a fost înţeleasă de turii de anticipaţie româneşti", Bucuria numărului nu este, din
autorul selecţiei, nu este doar un act realizată de A l . M i r o n o v , I o n I l i e păcate, şi o bucurie a calităţii. Se
constatator, ci este şi unul v a l o r i z a ­ Iosif şi R. H o n g a . Critica i-a făcut p o t f o r m u l a serioase r e z e r v e î n d e o ­
tor, activ, ce va influenţa publicul o p r i m i r e r e z e r v a t ă : „ a n t o l o g i e cu sebi asupra culegerilor tematice.
cititor. A n t o l o g i i l e au p r i n u r m a r e n u m e pretenţios ( . . . ) unde alături I n t r o d u c e r i l e , prezentarea autorilor,
un i m p o r t a n t r o l f o r m a t i v , n e g a t i v d e p u ţ i n e t e x t e bine scrise se găsesc p r e c u m şi c o m e n t a r i i l e t e x t e l o r , mai
sau p o z i t i v . A j u d e c a şi a d e c i d e o m u l ţ i m e de o neiertătoare stingă- ales acestea din urmă, creează o
acceptarea sau respingerea unei p o ­ cie literară. Ceea ce demonstrează că stare de j e n ă prin n e i n d e m i n a r e şi
vestiri, presupune o bună cunoaştere p e autorii antologiei ( . . . ) nu artu lipsă de profesionali ta te. P a r c o m ­
a domeniului, criterii valide şi literară ii preocupă, din păcate, In puneri didactice destinate e l e v i l o r de
f e r m e de selecţie, curaj, cu a l t e cu­ primul rind" (Mirela Roznoveanu — g i m n a z i u , situîndu-se departe de ceea
vinte competenţă ; c o m p e t e n ţ ă dove­ Contemporanul 26/1983). O p i n i i l e v e ­ ce ar trebui să fie un serios aparat
dită de fapte (articole, studii), nu nite din f a n d o m nu diferă prea m u l t : c r i t i c , care să î n d r u m e şi să o f e r e
autoeonstatată şi autoafirmată. „ g r u p a r e a s-a făcut p e considerente cititorului informaţia necesară p e n ­
a p r o a p e consecvent literare, impor­ tru situarea lucrărilor selectate în
P r i m a a n t o l o g i e d e proză S F din tant fiind faptul că toţi antologaţii contextul literaturii S F româneşti şi
literatura universală p a r e a fi, după scriu S F " . „ A r t i ş t i ai cuvîntului universale. C i t e v a repere istorice şi
unii autori, „ P o c k e t S c i e n c e - f i c t i o n " (...) coexistă cu modeşti ininuitori un studiu temeinic ar fi fost fără
(194. >). I,a noi, cea dinţii se tipăreşte
r
de p r e f a b r i c a t e l i t e r a r e ( . . . ) , dile­ îndoială utile. T e z i s m u l tehnico-şti­
in 1906 : „ V i i t o r u l a început i e r i " şi tanţi glorioşi in f a n d o m ( . . . ) vin inţific, neconvingător, aduce deaer-
reprezintă o retrospectivă a antici- umăr la umăr cu scriitori de p r o f e ­ vicii proiectatei serii d e c u l e g e r i S F .
paţlel franceze. A c e a s t a , p r e c u m şi s i e " . (Sorin A n t o h i — Almanah Anti­
altele care v o r urma şi v o r a v e a in cipaţia' 85). Iar D o r u P r u t e a n u o p i ­ T e x t e l e alese, foarte diferenţiat.'
v eden pe precursorii anticipaţiei nează că această antologie prezintă v a l o r i c , nu sint cele m a i r e p r e z e n t a ­
româneşti, p e autorii italieni, p e interes pentru socio-criticâ. t i v e nici pentru literatura noas­
maeştrii anticipaţiei clasice, se du- tră S F , nici pentru cea străină. M a i

•15 U E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie


O p i n i i

mult, unele d i n t r e e l e nici nu se în­


cadrează In t e m e l e desemnate prin
titluri, ceea ce stîrneşte o altă serie
de n e d u m e r i r i . I n concluzie, putem
constata cu r e g r e t că n e a f l ă m în
faţa unor culegeri t e m a t i c e a v î n d un
v ă d i t caracter c o m e r c i a l , cuprinzînd,
cu unele e x c e p ţ i i , l u c r ă r i de minimă
rezistenţă literar-artistică, nicidecum
în faţa unor antologii. Sensul c u v i n ­
telor fiind f i x a t în dicţionare, ce rost
are să se c r e e z e confuzie p r i n t r e
cititori ?
A n t o l o g i i l e sînt un preţios i n ­
strument cultural, contribuind la
educarea gustului cititorilor, a bunu­
lui gust literar. C u atît m a i necesare
şi i m p o r t a n t e d e v i n e l e în S F , unde
a d e v ă r a t e l e v a l o r i nu şi-au dobindit
încă un statut f e r m , unde cititorii
tineri, apropiaţi ca vîrstă, dar destul
de d i f e r e n ţ i a ţ i ca n i v e l de înţelegere,
au n e v o i e d e o î n d r u m a r e adecvată.
Şi in acest sens, responsabilitatea
antologatorului a p a r e e v i d e n t ă .

Lucian Ionică

Aspect e
„Realitate, Fantastic, Utopie
(formulă care c u p r i n d e la f e l de b i n e
şi f e n o m e n u l S.F.), este o posibilă
sinteză a ipostazelor imaginaru­
l u i " . . . sînt c u v i n t e din articolul
p r o g r a m menit să ne dea p r i m e l e ,
sau cîteva, informaţii despre A l m a ­
nahul R o m â n i e i L i t e r a r e p e 1987.
î n a i n t e de-a v e d e a ce se v r e a şi ce 1. L a r g a a r i e de cuprindere în l e g a t de r o m a n u l gotic şi horror).
se realizează în pagini, să semnalăm care pot c o n v i e ţ u i paşnic m a i multe Acest a l m a n a h p r i v e ş t e literatura
o mică nelămurire: care, ce modalităţi d e fiinţare a l e artei. I n - S.F. ca un nou umanism.
„ f o r m u l ă c u p r i n d e Io fel de bine şi t l l n i m aici t e x t e de fantastic pur (ale
literatura S.F." ? 3. T e n d i n ţ a de a scoate antici­
lui A l . A l b e r t a z z i , H e n r y T r o y a t , H.
paţia d e sub dominaţia fantasticului
A l m a n a h u l este un glosar, sumar, P. Lovecraft, A . Carpentier, Tb,
p r i n prezentarea unor t e x t e ce ţin
idear (dacă se p o a t e spune), v e n i t să O w e n ) . d e S.F., unele în care cele
d e teoria genului, făcînd posibilă r e ­
aducă p r o b e pentru o istorie a re­ două fuzionează, teorii p r i v i n d lumea
ceptarea lui ca unitate distinctă, însă
laţiei : bizar, neguros / insolit, sur­ de m î i n e , critică literară unde se
nu legindu-1 tematic d e literatura
prinzător / fascinant, sublim, o b l i - discută în p r i m u l rînd d e S. F., r e p e r e
tehnico-ştiinţifică, aşa cum se insi­
gînd la o lectură cuprinzătoare, ale l u m i i fantastice.
nuează altundeva, ci recunoscuîndu-i
capabilă să i m p u n ă corelaţii şi d e l i ­ 2. A c c e n t u l pus de realizatori t e m e pe c a r e şi le-a d e z v o l t a t din
cate asocieri. este p e literatură. Şi ca t e r m e n u l de m i t o l o g i e , pe lingă cele specifice,
D e la început t r e b u i e să înţele­ literatură să nu sune a gol, v i n e existente ca o nouă, sau măcar altă
g e m că nu este o p u b l i c a ţ i e care se c o m p l e t a t cu cel de v a l o a r e şi este­ m o d a l i t a t e de a aborda lumea.
v r e a d e S.F., de fantastic sau de tic, opusă para-, anti- şi a-literaturii.
utopie, luate separat, deşi t e x t e l e O r i c i t de tare ar fi ideea, oricît de
vorbesc clar despre d o m e n i u l din Insolit cadrul prezentat şi dincolo de
care fac parte. T r ă s ă t u r i l e lor se în­ U n t e x t important, ce reflectă
corectitudinea e x t r a p o l ă r i l o r ştiinţi­
trepătrund la n i v e l u l construcţiei, orientarea almanahului în direcţia
fice făcute, i m p o r t a n t este produsul
dar diferă ca semnificaţie. separării genurilor p r i n impunerea
capabil de-a purta un sens sau para-
unor cadre, idei, semnificaţii speci­
V o r b i n d i n l i n i i g e n e r a l e , alma­ frazîndu-1 p e M . P r e d a , dacă artă
f i c e fiecăruia, este „ U n tren numit
nahul a r e unitate. T e x t e l e v a r i a t e ca nu este, n i m i c nu este. A s t f e l S.F.-ul e v a z i u n e " semnat L i n o A l d a n i . Acesta
gen şi tehnică n a r a t i v ă , se supun este scos din clasa de „nepot sărac", d e z v o l t ă o temă vehiculată în l i t e ­
ideii d e ansamblu, fără stridenţe, d e subgen al fantasticului (vezi : T . ratură : cea a dispariţiilor misteri­
c o n f o r m unor criterii estetice p e r t i ­ T o d o r o v — I n t r o d . în lit. fantastică oase, conjugată cu un m o t i v S.F., c e l
nente. şi A . M a r i n o — D i c ţ i o n a r de idei a l spaţiilor paralele. A c ţ i u n e a este
T r e i din i d e i l e puse In Joc de lit. plus un articol în „ T r i b u n a " n o ­ liniară. I n desfăşurarea ei se r e c u ­
almanahul „ R e a l i t a t e — Fantastic — i e m b r i e 1985 unde este asimilat noaşte o schemă simplă şi uzitată
Utopie" : clasei p o v e ş t i l o r cu roboţi, ori este (tema călătoriei). R e m a r c a b i l este

II i L i u N — magazin al clubului de anticipaţie 56


Opinii

Insă finalul m e n i t să e x e m p l i f i c e o generale despre fantastic în linia lui sacră genului din aceeaşi curiozitate
trăsătură esenţială i n d i v i d u a l i z a t o a r e Caillois p e care. dealtfel, îl citează, pentru subiecte d e m n e d e atenţia
a genului S.F., prin faptul că : 1. — completîndu-i poziţia cu p r i v i r e la unul o m de spirit : probabilităţi,
'Vrsnnaiu! a r e posibilitatea de a amănuntul fantastic, ignorat la o ştiinţe conjecturale, speranţe şi cal­
hotărî singur cadrul, universul In primă analiză, se"pat de un ochi n c - cule asupra v i e ţ i i viitoare.
care doreşte să-şi continue existenţa, avizat. dar In fond revelator, capabil P r i m e l e Istorii erau marcate d e
răutlnd cu înverşunare o l u m e d i f e ­ să răstoarne percepţia cadrului rea­ acceptarea, nu fără detaşare ironică
rită de cea obişnuită, cunoscută In list iniţial. ori u m o r , sl prin intermediul unor
prealabil. In fantastic eroul „cade m u l t i p l e e x p e r i e n ţ e d e scriitură, a
P e r c e p e r e a literaturii S.F. ca un
(s. n.) în ruptura r e a l u l u i " ( R . C a i l - unei viziuni despre v i i t o r d e dincolo
nou umanism este înfăptuită şi de
lois) fără să şi-o dorească iar o p ţ i ­ de războiul atomic, un v i i t o r supra-
Brian A l d i s s în eseul „ U n incendiu
unea v a fi una de r e v e n i r e cu o r i c e tehnlcizat, populat de roboţi şl m u ­
în pădurea l i t e r e l o r " unde. folosin-
preţ la obişnuit, la realitate ; 2. — tanti, descoperind pluralitatea şl pa­
du-se d e a r g u m e n t e convingătoare,
prin centrarea acţiunii p e o m . prin ralelismul lumilor, cu spaţiul cosmic
ce v i z e a z ă tocmai profunzimile gîn-
renunţarea la descrierea sterilă a b r ă z d a t de zboruri interastrale şî de
dirii u m a n e . î n v i t i n d - o la un drum
unor cadre insolite, însă lipsite d e mesaje descifrabile.
sinuos p r i n saloanele Imaginaţiei,
vibraţia umanului.
readuce în centrul atenţiei omul si
A l t e r i t à tea n o i l o r istorii se v ă ­
A l t t e x t s e m n i f i c a t i v este ..Prin­ ..oricare ar fi dimensiunea spaţială deşte într-o opţiune total opusă. î n
tre alte d i m i n e ţ i " semnat de L u c i a n sau t e m p o r a l ă In care se petrec f a p ­
d i a l o g p o l e m i c cu el însuşi si cu o
Ionică, unde. printr-un efort de con­ tele, oricît a r părea de stranie acesta
literatură suprasaturată de ponclfe.
strucţie r e m a r c a b i l , reuşeşte să se lume ( . . . ) oricît de stranii a r fi
scriitorul propune imaginea unei noi
scoată d e la reformă ideea uzitată a creaturile care o locuiesc, oricît
A r c a d l i . înflorite după ce răzbpiuT'
aoaritiei insolite, ( i n v e r s decît la d e strîmb. schilodit, răsurit ar fi
distrugător va fi fost evitat. ,onde
A l d a n I ) şl a unui posibil contact I n ­ acolo modul nostru obişnuit de viaţă,
preocuparea pentru tehnicizare să
t r e lumi. Aceasta fără să fie, în apa­ totuşi numai omul dă măsura şi fie înlocuită cu una pentru estetizare
renţă, deloc captivantă sau spectacu­ semnificaţia e v e n i m e n t e l o r fabuloase
(Scrisori din Arcadia}. Abandonarea
lară. A u t o r u l , posesor plnă nu demult ce se derulează în paginile acestor c ă l ă t o r i i l o r spaţiale şl a Iluziei c o n ­
doar al unei scriituri i m p e c a b i l e , d a r cărţi."
tactelor fizice cu flinte raţionale
nu şi al unui registru i m a g i n a t i v pe
Eseul lui Aldiss reuşeşte să fie (Scrisori din Arcadia, Interviul), ob­
măsură, reuşeşte în t e x t e l e mal noi
si un c a p de pod important In asi­ ţinerea informaţiilor extraterestre
să propună, nu spectacularul c| p r o -
milarea S F -ului în primul rînd ca p e cale strict deductivă (Interviul),
fund-umanul unor t e m e Indiferent
literatură, o literatură ce serveşte ca si alternativa tehnologica r» a n ­
de vechimea lor. Bătrînelul creionat
d e „trambulină pentru cele mai m i s ­ samblurilor neafectate de defecţiuni,
de Ionică optează neconstrîns pen­
terioase e x p l o r ă r i a l e minţii*. S e preferată autoreproducerii roboţilor
tru un anumit cadru existenţial. El
pledează. In continuare, pentru c o n ­ (Alternativa), sînt elemente a l e unui
v e d e lumea p r i n t r e d e g e t e şl î n d e ­
turarea unul capitol al esteticii S.F. project umanist, amhitionînd să dea
părtarea miinii distruge convenţia :
legat de dorinţa, nevoia omului d e s'Mutii nu numai crizei de e n e r g i e .
relaţia cu Individul misterios fiind
a cunoaşte şl de reacţia Iul In situ­ >-i si unei ..crize de Imaginaţie".
anulată.
aţiile propuse d e gen. căci „autorul
In partea de teorie M i r c e a Maliţa O anume filozofie a ştiinţei r e ­
si cititorul de S.F. " simt _un impuls
semnează un eseu ce aruncă o nouă lativizează posibilele Interpretări.
asemănător celui ce îl împingea p e
punte între cele două culturi, ştiin­ Fascinaţia tehnologiei, posibilităţile ei
îndepărtaţii strămoşi să unească din
ţifică şi umană, c o m b ă t î n d . in sub- Infinite, d a r si l i m i t e l e el. d e c e p ţ i i V
p r i v i r e stelele în constelaţii, prolec-
text. teza că românii nu au < c e I se datorează, sînt sugerate si­
tînd acolo figuri a l e lumii naturale
pentru fantastic (sînt citaţi : G Ga- multan. Sensul unui enunţ poate fi
şl mitice mal f a m i l i a r e lor. Adică
laction. V . Volculescu. Ş t . Bănulf-- >i deseori contrazis d e enunţul u r m ă ­
de-a traduce universul In sens
M . Elinde. la ultimul Incercîndu-sc tor. N a r a t o r u l îsi asumă relatarea
omenesc (s. n.).
si o d e l i m i t a r e F-S.F., iar de la manifestărilor diferite ale solritulul
străini : N . B u l g a k o v , J. L. Borges. uman. fără a se declara total adeptul
D. Buzzati). Dă ctteva consideraţii Lucian Vasile S/aho vreuneia, fără a absolutiza v r e o s o ­
luţie. Istorii ca Singurătatea alergă­
torului de cursă lunnă. Cu singe rece.
De ce cerul e albastru ? introduc
personaje pentru care aventura ştiin­
ţifică se soldează cu o totală stu­
poare Teoreticianul pur Enoh D a v i s ,
plenţînd singur în abisul r a ţ i o n a m e n ­
telor neînţelese de confraţi. P r o s p e r o

paradoxal
M e r l i n , savantul certitudinilor e x p e ­
rimentale, de oh'cei cu sînge rece.
dar deconcertat în faţa n e p r e v ă z u ­
tului. K a r l W e h r l i din l.iestal. p a r -
tieipînd sufleteşte la a v e n t u r i l e c u ­
noaşterii prin conferinţe de popula­
T i t l u r i l e celor două v o l u m e de în rezonanţa neologică a cuvintelor
rizare, nu ajung. în ciuda bogatei l o r
povestiri a l e lui O v i d S. C r o h m ă l n i - din titluri sau în polisemantismul
experienţe, decît la perplexitate.
ceanu. Istorii insolite (Cartea R o m â ­ substantivului, unde încap deodată
W e h r l i . de Pildă, imediat după ce
nească, 1980) şi Alte istorii insolit'' aventura, istorisirea ca act şi p r e -
demonstrează, documentat si retoric,
(Cartea Românească. 1986) sună ca s< -ierea viitorului, ci şi în numeroase
eît d e scăzută e probabilitatea ca
un ecou al p o v e s t i r i l o r lui P o c în alte savuroase, inspirat livreşti e x ­
cerul să nu f i e albastru, se află,
celebra v e r s i u n e franceză datorată şi presii.
năuc. în situaţia de a privi unul gal­
ea unui fin estet şi c r i t i c : fltototrei P e n t r u aplicarea datelor culese ben ca lămîia. Oamenii de s'iintă
extraordinaires şi N o u v e l l e s hist" - , . din d i f e r i t e ştiinţe. E. A . P o e este sînt ..tulburaţi î n adîncul conştiinţei
extraordinaires. Baudelaire. - !> Ie­r
considerat a fi un părinte al r o m a ­ l o r * dacă nu pot verifica demonstra­
zind c e l e b r e l e tales ţinea, pare-se. la nului de anticipaţie. Spirit analitic ţia unei t e o r e m e , refuză credinţa î n ­
fel de mult, să anunţe caracterul ieşit şi deductiv, abil în descompunerea focată şl chiar cazuistica morală.
din comun al î n t î m p l ă r i l o r . C i t d e s ­ unui mecanism intelectual ca şi, V i v a n t u l u i ( P r o s p e r o ) j se opune scri­
pre relaţiile de intimitate a l e scrii­ prin d e m e r s invers, în construirea, itorul (scenaristul Santosl. conştient
torului român cu limba l o r d e î m p r u ­ bucată cu bucată, a unei plauzibile d e importanţa adevărului în des<r|-
mut, acestea se trădează nu numai mistificări, criticul nostru se c o n ­

57 il M I o \ — magazin al clubului ov antiripattr


Opinii

crea unui e x p e r i m e n t , dar interesat ziunea fantasticului In naraţiune. adînceşte, ceea ce p a r e a fi o ,.în-
nu atit d e tehnica realizării iul. cit Cercul v i c i o s creat prin „fautoma­ t f m p l a r e neobişnuită". Dar :
de i m p l i c a ţ i i l e sale m o r a l e . t i z a r e " , adică p i e r d e r e a posibilităţii
de a face distincţie Intre realitate „ î n d a t ă v ă z u că nu intervenea
In permanenţa ni se sugerează
prezenţa unei incertitudini d i n c o l o şi iluzie, pîndind personajele şi na­ în ca n i m i c e x t r a o r d i n a r , doar
d e e x p e r i m e n t , d e raţionament, de ratorul, este d e fapt marea miză a nişte î n t î m p l ă r i banale, petre­
cute la masa de se-is
Şi de această dată fantasticul
se scurgea ca nisipul p r i n t r e
d e g e t e l e unei mîinl c a r e î n ­
cearcă zadarnic să-l r e t ' n ă . "

p i n f p " ¡ c ¡ r e . factura naraţiunii nu


e l i m i n ă . în p o v e s t i r i l e atit d e v o i t
Insolite, fabulaţia fantastică. P r o c e ­
deele sînt clasice : detalii f a m i l i a r e
concrete alăturate unor ciernentc-
s i i m H ' ă . ca în Scrisori din Arcadin ;
r o i n c i d e n ţ e d e felul aceleia c a r e se
stabileşte î n t r e realitate şi scenariu
în Cu singe rece : paradoxuri l o t i c e
ca în De ce cerul e albastru ? ¡ flna-
lurl „în coadă de neşte" ca în Inter­
viul, unde a v e m de ales i n t r e a ad­
m i t e că ni se face o farsă sau că
personajul este victima unei farse.
U n e o r i secvenţe n a r a t i v e pot fi m u l ­
tiplicate p a r a d i g m a t i c si transformate
astfel în paletă de posibilităţi, ca în
Cele zece triburi pierdute. S u b a m e ­
ninţarea morţii sistemului nostru
planetar, oamenii migrează In Cos­
mos. Cinzeci de mii îşi pierd urma.
O i n v e s t i g a ţ i e ulterioară confruntă
mai m u l t e ipoteze. Istorisirea con­
tinuă cu demonstrarea prin a r g u ­
m e n t e logîcp a faptului că mi gratia
a avut loc în t i m p . Ca»-e t i m o ? Un
sir î n t r e g d e ipoteze dezvoltă diferit
povestirea descriind mai multe p e ­
rioade c î n d ar fi putut avea loc î n ­
toarcerea in t i m o a celor cinzeci do
mii. A p o i . alt rînd de Inoteze conduc
spre mai m u l t e posibilităţi d i f e r i t e
nrivin-' m e m o r i a vieţii l o r anterioare.
V'>ita i n d e c î d a b i l i t a t e . degajată din
a ' i t u ' ' i n e a soeeifică. s n o r P i orin i r o ­
nie, î n t r e ţ i n e necesara nesiguranţă
a cititorului în acest spaţiu-timp al
visului.

C ă c i . la urma urmei, ce sînt eró­


nos*-opul. lornleta-scarmer, t c l e c i n e -
tica. maşina d e fabricat iluzii, cata­
l i z a t o a r e l e miraculoase ale procesu­
lui de d e z a g r e g a r e nucleară la î n d e
mina oricui, dacă nu visuri ? Această
i m a g i n a r a zestre a omenirii v i i t o a r e
reprezintă obiecte si domenii a l e v i ­
interpretare sau de reali/an- tehnică locului cu cititorul. P r i n t r - o desft- sării flnWtre 1 a
sflrs't de secol teh­
„ A b i s u l h e r m e n e u t i e " şi „abisul ra­ \ir>ită tehnică d e p u n e r e In abis, nicist A studia Istoria cu un aparat
ţ i o n a m e n t e l o r " fac să K instaure/e poate d o a r puţin prea explicită, o cp o f e r i imagini însufleţite din tre­
fantezia in locul soluţiilor. Acestea, p o v e s t i r e nefantastică d e v i n e m ă r ­ cut (Cele rece triburi vierdiite) snu a
s-a văzut, au o v a l o a r e r e l a t i v ă . Sub­ turia e f o r t u l u i d e a c r e a iluzia, d e mnstata «tarea sănătăţii unul pacient
liniind contradicţiile la c a r e se poate a inventa „situaţia fantomatică", Drin baleierea cornului cu o minus­
ajunge uneori pe calea deducţiilor misterul, umbra, m i t u l . Un scriitor culă lo>-n¡ota 'Scrisori r!in Arcadin).
logice, povestirile Itermeticul ii. consacrat. ..fascinat d e ipotezele f a n ­ înseamnă a da contur unor v a r í a t e
Alternativa relatează e f e c t e l e aşa-nli­ tastice", d e v i n e In Criza de imagina­ trăiri şi e x i s t e n ţ e ipotetice.
mitei teorii „a e r o r i l o r f e r t i l e " In ţie personaj d e r o m a n . Contrariat d e
Tn alt plan. toate acestea alcătu­
decodarea mesajelor şi „ a talismn- imaginea sa restituită In acest fel de
iesc un i n s t m m e n t d<*wn|*rtare a
n e l o r " In folosirea sursei d e e n e r g i e
0 debutantă, el încearcă să se rescrie imaginarului In spaţiu' scriiturii. U n
inepuizabilă. A m putea califica acest
atare instrument p r e t i n d e cunoaşte­
mod de a gindi şi de a scrie p r i n t r - o intr-o nuvelă, apoi, pierzind senti­
rea si depăşirea convenţiilor. Nu
formulă culeasă din critica lui C r o h - mentul identităţii sale reale, se mul­ s î n l e m în măsură să apreciem exact
mălniceanu : „ o lamă fină d e i r o n i e
ţumeşte să c o m e n t e z e romanul. Eul cit de inedit este universul S.F. ast­
sceptică**. E o I n t i m p l a r e că e x p r e ­
i m a g i n a r continuă să se infiltreze fel creat. Tn schimb, putem admira
sia defineşte acolo tonul unei p r o z e
p r i c e p e r e a în routüizarea şl p a r o d i e ­
fantastice ? in eul real, angajat in comentariu şi
rea subtilă a c o n v e n ţ i i l o r literare.
în corespondenţa cu scriitoarea. C o n ­ Stilul epistolar, e l e m e n t e l e retorice
Fantomatica este t e r m e n u l p r e f e ­
rat de scriitor pentru a numi intru­ fuzia Intre personaj şi scriitor se d i n t r - o c o n f e - i n t ă . aspectul c o m u n i -

ll M l o N — in.» -.1/111 ml c l u b u l u i d e anticipaţie 58


Opinii

rării ştiinţifice, d a t e l e d e s p r e alcă­ c a r e ..fantomologia" riscă să devină A r m a t e l e si a r m e l e , războiul,


tuirea romanului şi a scenariului d e „oculţist r o m a n t i c ă " ; ceea c e . după există pentru o prăjitură mai mult.
film. reportajul şi i n t e r v i u l d e v i n tot cum reiese d i n critica sa. O v i d C r o h - Pentru un pui fript. Pentru nişte
atltoa f o r m e d i f e r i t e d e povestire mălnireanu sigur nu doreşte (v. haine mai luxoase. Pentru un palat
a v i n d ca subiect şi aventura spiri­ Plinea noastră cea d e toate i f l e l e , Tt"ii măreţ. Pentru o ladă cu bani
tului, d a r şi istoria c o d u r i l o r in care Cartea Românească, 1081, p. 210— dc aur. Pentru o femeie frumoasă
<;o depozitează m a r i l e mesaje. E r e ­ 241). care ne va iubi mal mult fneclnd-o
gretabil că un c r i t i c c a M i r c e a I o r - D a t ă l - a m evocat la început p e in lux. în hrana. în plimbări, tn tot
eulescu („România l i t e r a r ă " , 48. autorul Mellontci Tauta. acum apro­ re ar dori ea. A c c e n t e c a r e a p r o p i e
1986). se fereşte să descopere, m a i pierea ni se p a r e justificată pentru nroza d e utopişti m o d e r n i , precum
ales la acest n i v e l , umorul datorat ambiţia c e - o arată scriitorul nostru P i e r r e P e ' o t în Transit sau N o s a r m e s
intertextului, d e parcă z i m b c t u l a r d e a împăca raţiunea, erudiţia şi i m a ­ «•ont d e m i e l . C a şi în societăţile
c o m p r o m i t e un spirit ales. P o a t e că ginaţia. E drept că imaginaţia sa. i m a g i n a t e d e romancierul francez,
povestirea Doamna Bovaru in seco­ mai astlmpărată. se adapă la alte a v e m aici o d o m n i e a păcii şi a a r ­
lul XXX ( p r i m u l v o l u m ) , u n d e inten­ i z v o a r e . P r i n c i p a l a şi poate unica ei moniei, realizată cu ajutorul ştiinţei.
ţia parodică este vizualizată, i-ar fi sursă e s t e Hvrescă.
Mu e r i e v o r b a aici d e orbirea e n ­
descreţit totuşi fruntea, oferindu-i
tuziastă în faţa tehnicii, caraeteris-
această supapă d e siguranţă fără d e Elena Negura
t r 3 anticipaţiei epocii, autorul este
;

ronstient r.ă masinismul va da de cav


civilizaţiei si omenirii, t e m e r i l e sale
sînt anulate d e către încrederea în
forţa m o r a l ă a omului, care v a şti
să î n v i n g ă tonte p i e d i c i l e puse în c a -
'.ra evoluţiei sale. m a t e r i a l e şi spi­
rituale.

Totul p posibiL.. Zapis î m p ă r a t , apărut în 1014


r r f u n d a l " ! p o l i t i c frămîntat d i n a i n ­
tea primului război mondial, este r e ­
latarea plină d e v e r v ă a unui război
(I. C. Vissarion. Scrieri Alese voi. II. Erl. r'o o furie apocaliptică, dus î n t r e s o -
Mincrva. Bucureşti. 19B5) reni si palosenî. reprezentanţii B i n e -
! " i si Răului, asa cum * e c u v i n e în
orice basm. P r o f i l u l moral a l p a l o -
senilor este întruchiparea evoans*"o-
a orrXllu] d e ştiinţă, p r e c u m si o m ă ­ nisntnfui g e r m a n , aşa cum a o a r e atît
O b i n e v e n i t ă r e e d i t a r e • taiere­
nuşă aruncată abil cititorului în semn In o r i m u l c î t sî în al doilra r ă z V » i
lor lui I. C. V i s s a r i o n , n e prilejuieşte
de provocare. m o n d i a l : Pentru pe să trăiască pe
i n t a c t u l cu unul d i n g e n u r i l e «"ele

baesm
duu
ca
l­i
pămlnt c c { slabi ?... A ... vor fi
mai puţin e x p l o r a t e l a noi : basmul
iricnec fiction, g e n înrudit d e aproa­
pe ca fantezia eroică. P i n ' i la acest
tivă, D e aici rezultă şl funcţia
p r i n c i p a l ă în cazul
sf. ca ^i In sf-ul „ j u v e n i l " : obispui-
u nnritl din ri rpt voinici
r/î robrn^cn color pp-nn rmtnt. s*-t ro­
trnrtp*te. ca

bească f. . .1 Că marpp mu ti mi care 1

prozator-ţăran. n u cunoaştem dectt rea spiritului cu p e r s p e c t i v e l e o f e ­


s-nu nr.'rif ca ţW"*%cBe vor fl ueisr
un sincur reprezentant d o cop mă în rite d e către ştiinţă. Instaurarea
K un fant pnr» sp va Intfmriln cu si-
i^est domeniu : L . F r a n k Raum. unei m e n t a l i t ă ţ i , nu d e ne|nrrrd'"-r
nvront"'. niitfilln BSI JM Va da Intre
creatorul ţinutului O z . « u T h e M a s -
frr K e v : A n Electric l ' a i r v • \.t.- petuă căutare r>e ia
unui lucru pînă la lucrul în sine.
Ideea făuriri
sau credinţă dognricitiră. c| d e p e r ­
armate, c i fnfre nonoarp . . .
f'<vinnXtr>r ţfO dislTUOe rv totul rtP pn-
Ponosii
(1001). o i n t e g r a r e a p e r s o n a W o r t i ­
adesea este n e v o i e d e un singur pas : r>"~n1 F w H f r M . ca S* fară lor dp tr^it
pic»* poveştilor In contextul specific
anticipaţiei. M-ncrptifMf-fncrnf»f«r|/or se nnstr TvO'KOn»'»» Iul' Astra f f w * pprin*p
Dacă R o b Joalyn. eroul Iul Hhhmi ideea ( . .) lucrurile, tonte lucrurile ,.,f„mln carp trphiijpte înlănţuite '
înfăptuite, sînt Idei întrupate i lu­ l . .( . t f o c r ' toată omenirea numai noi
înapoiază „ d a r u r i l e n ă z d r ă v a n e " rti
mea lucrurilor rstp lumea lucrurilor «vi r>" murim '
c a r e 1-a înzestrat D e m o n t d Electri­
Intmnate. N u este v o r b a aici d e sen­ Războiul p e » dus. a n e a l n d tonta
cităţii, ea un w r n ră o m e n i r e a nu
sul platonician al Ideii, el d e r e a l i ­ f'.cfe'e disnonib-le : r»azo d e luntă.
este destul d e înţeleaptă să utilizez*»
zarea ei p u r tehnică, care. _în anu­ • - ' " . i aerfan a cănii hrmnrtanţă mire
raţional produsele tehnicii, eroii Iul m i t e c o n d i ţ i i " , fa r e ca totul să d r - să f i e corect Intuită. s*î nta nu tnce- ;

Vissarion sînt constituiţi n e o struc­ devină posibil : Materia e una : '•• -l-/:" să pună la disnoritie nof s! no|
tură ontlmistă. Încrezători în poten­ transmutarea el, maşina care sfl tobmci d e dls*ru«re-e. balanţa tneli-
ţiala d e v e n i r e pozitivă a societăţii, umble vpsnlc. ana de tlnprpţp fără n*nd tn favn.nr<>a celor r w a b î î i să
ru a'uterul n e m i j l o c i t nl ştPuţei bătrîncte sînt b'erurl carp sp pot ' mobil Î7C7«» ranld f o r i e iiri^se.
astfel, R e r Căciulă împărat Sau : A c r e d e că sp voate farc un O-'nt" lunta cTstigată. so»*enii v o r
M02R) aste basmul zidirii unei n o i lucru este a *i aata să te apuci să-1 fi-oee la r-«>oo"striicţla socţetăt" dună
'urni. A i c i . -ornarea V i e t o r Crăciun si faci. A te îndoi de e l că i a poafe n r i u H n i f i e r e ' u a t e în R # r Căciulă
în prefaţă, f^rîmwl ştiinţific este a fnce este a-l amina înfăptuirea; far Tmoăr>»t. P u n ă o d e c i m a r e demonstra­
patra dimensiune a basmului. Tot
r.-rn ri'-ţi tnehtouiesti este pe vreun "iciodată.
B nu credP este a nn-1 poatp *nrr
Ev erprl rti totul SP poate mţi,
tivă a clerului eoi'UDt fVof efrjr! vă stri­
'•tricot afrinr/p şl rtovorul (...)
tnrtm vndpva. Dacă n-ar fi. nu s-ar Prpo*H trebuie s* fie annstoll. Iar nn
pntea închipui, dar. fiindcă pstp. se In nn-mlte condiţii, npnmhati ori shnbnst de sfat), dună
fnrhipuleste. ba se şi povesteşte! _*n n p o m ' t o onno ?*!'" se poate
1
• • o r i r n n z a r e a eeonc/mică sî socială.
:

Sub semnul acestei sugestii d e l u m e ' ^ ' v i si c v e * M c a Ideală n e c a r e


: cm mn| r ă m î n e d e I ţ w t v e t decît
p - . r W ă stau. d e fapt, c e l e trei bas­
a
o n-rtvme V'ssnrînn în basmele Mie, p»-ob!ema sentimentală a eroului,
me sf incluse în arest v o l u m . a l ă - o utonie sn^ninltă p e tehnologie, tn centru ca m u l ţ u m i r e a cititorului să
turi d e ceea c e ar putea constitui fie d e p l i n ă .
care r>o^r»a sl bunăstarea tuturor este
o declaraţie do î n c r e d e r e în poslbill-
o condiţie d e p l e c a r e a cărei r e a l i ­ \ e e r . M n.ămîntiibii rf!ec-
tătfle nelimitate a l e mintii omeneşti :
r

zare este obţinută, de-a lungul r o ' n ' tă o plt.ă perioadă d e crl^ă : I m l -
totul sp poatp. dar In anumite con­
diţii. P e n t n i V i s s a r i o n . căutarea con­ trei b a s m e sf. prin transformarea r<,>ntn /-o'»»' de_M doilea război m o n ­
diţiilor în c a r e v i s e l e d e v i n r e a l i ­ radicală a omului, a dorinţelor si dial. P o r n i n d d e la m o t i v e clasice
tate constituie a d e v ă r a t a preocupare idealurilor sale. (împărţirea regatului, mezinul cel

59
Opinii

fstet). se ajunge la confruntarea cn In E x p l i c a ţ i i pentru cititori bnitziana „cea mai bună dintre l u m i "
„ z m e i i " , d e fapt un fel d e ..savanţi (pag. 412). autorul îşi lămureşte in­ (F.mveel — Minden Vilâgok Leg-
n e b u n i " al prozei sf d e p e s t e ocean. tenţiile ; v i r t u ţ i l e e d u c a t i v e cultivate jobbika. In orig.) d e dincolo d e fron­
Odată învinsă inteligenţa malefică, c o n s t a n t : Eu cred şi susţin că oricum tiera sistemului, d e către un g r u p de
utilizarea ştiinţei pentru subjugarea ar fi vremea noastră de notrivnică, foşti agenţi secreţi, sub conducerea
omului, tărimul z m e i l o r d e v i n e se­ noi tot trebuie să facem opera semă­ legendarei M a t i l d a Haris. Răpirea
diul unor prefaceri p r o f u n d e , ţinta natului sufletesc, că trebuie să pre- unui c o n v o i d e a b s o l v e n ţ i d ă naş­
invadatorilor vecini, respinşi în narăm nişte condiţii de viaţă mai tere unor bănuieli reciproce, n e î n ­
urma unor lupte care descurajează crederea rodeşte, echilibrul este p e r ­
hune miine ca cele de azi. P o r n i n d
orice atac ulterior. Finalul este turbat şî p l a n e t e l e artificiale se
de la cele mai înalte idealuri ome­
aceeaşi societate ideală construită autodistrug In urma tentativei de a
neşti, imaginaţia autorului se anga­
cu sprijinul ştiinţei. deschide ostilităţile. Supravieţuitorii
jează pe linia lui .Tu Ies V e r n e . la cîte
îşi reconstruiesc civilizaţia.
O suită întreaeă d e idei sf sînt a scris, la basm pic. lui ştiinţifice ce
astăzi sînt realităţi mecanice. F ă r ă ca să abuzeze d e intenţii
expuse firesc şi fără ostentaţie, aici
Căci. rezultă nemijlocit din vădit moralizatoare, autorii redau,
ca şi în celelalte două basme, alături
aceste E x p l i c a ţ i i . . . . T. C. Vissarion utillzînd cu măiestrie mi Jloacele p r o ­
de sfaturi enunţate o e un ton p ă r i n ­
credea cu f e r m i t a t e în realitatea t e o ­ prii literaturii, o stare d e fapte. Desl
tesc : PP cit se voate să fiţi specia­
riilor sale : In vovestirile mele voi fragmentată în povestiri de sine-stă-
lişti, dar nu unilaterali : susţin cţl-vă
znorăvi idealurile cele mai cu pu­ tătoare. cartea se citeşte ca un bun
vSrerile. supuneti-le dezbaterilor tu­
tinţă iar în broşurile ştiinţifice voi roman al cărui personaj principal
turor si nu IP impuneţi cu forţa al­
nrăta posibilităţile de a înfăntui acest este sistemul L u m i l o r de fler. M o ­
tora. Greşalele ne pîndesc tn orice
ideal. Uh v i s ă t o r i n c o r i g i b i l sau un delul h e r a c l i z i l o r se dovedeşte. în
clină si la orice distanţă, iar gresa­
inventator genial ? D e ce nu a m î n - ultimă instanţă, n e f u n c ţ i o n a l : tri­
lele sînt dare inapof. sînt regres, ală­
două. doar toful se poate, în anumite unghiul echilateral a fost aşezat cu
turi de teorii şi e x p l i c a ţ i i din diferite
condiţii. vîrful în los. Intr-un univers în a r ­
ştiinţe. Inclusiv a m p l e idei despre
mură, unde beligeranţii si-au Impus
tehnica agrară.
Constantin Cozmiuc menţinerea unei stări d e echilibru,
« r i e a r e ar fi preţul plătit, nu poate
roexlsta o l u m e a prieteniei şî î n ţ e ­
legerii reciproce, un Univers al
Păcii. P r i n prezentul v o l u m , l i t e r a ­
tura de anticipaţie îsi asumă încă o
ifaffl r^lul d e purtătoare a m e s a j e ­
lor de a v e r t i s m e n t .

Un univers în armura Gyorffy Gyorgy


Debutînd cub semnul lupoaicei t i v e ; protagoniştii aparţin tuturor
cu puii, într-o R o m ă a secolului X X . m e d i i l o r imaginate, nişte oameni
cartea soţilor M a n d l c s G y S r g y şl M . obişnuiţi puşi I n situaţii limită, că­
Veress Zsuzsanna * îşi p r o p u n e să rora nu le p o t face faţă singuri şt se
alcătuiască p o r t r e t u l - r o b o t al unui retrag înfrînţi d e inerţia d i m p r e j u r .

Doua
posibil v i i t o r f o a r t e îndepărtat, dar Tonul p r i m e l o r povestiri este amar,
în contact i n t i m cu respirările, i n ­ ironic, uneori cu accente sarcastice.
certitudinile şi angoasele c o n t e m p o ­ P ă m i n t u l se bucură d e un sta­
raneităţii. Volumul, închegat sub tut p r i v i l e g i a t . I n această „ G r ă d i ­
f o r m a unei culegeri de povestiri, ne n i ţ ă " sînt crescuţi şi educaţi copiii,

euenimente
prezintă un stadiu al e v o l u ţ i e i so­ pînă la vîrsta cînd urmează să f i e
cietăţii umane, p o r n i n d d e la analiza repartizaţi aleatoriu în I m p e r i u sau
p e calculator a m o d e l u l u i triunghiu­ în C o n f e d e r a ţ i e . L e g e a heraclidică a
lui echilateral (prezentat pe scurt în menţinerii status-quo-ului impune
p r o l o g ) propus de grupul heracllzilor sacrificii. Sîrguineiosul secretar
— o mînă de v i z i o n a r i (savanţi şi O s w a l d ibn Szinr.a c a d e v i c t i m ă sus­ Două evenimente ale anului
scriitori) imaginari, deghizaţi dintr-un piciunilor celor doi inspectori şcolari S. F. r o m â n e s c ' 86, dlntr-o serie de
capriciu ludic în figuri mitologice demagogi şi limitaţi. Pedagogul realizări e d i t o r i a l e peste m e d i a u l ­
misterioase şi g r a v e . Sistemului binar W o o l e K e n e b e nu reuşeşte să e v i t e timilor ani, merită a fi e v i d e n ţ i a t e :
format din C o n f e d e r a ţ i e şi I m p e r i u l dcznodămîntul tradiţionalei „hăi­ ediţia critică V I C T O R ANESTIN
Galactic ( L u m i l e de f i e r ) , e l e m e n t e t u i r i " d e la sfîrşitul unui an şcolar " I N A N U L 4000 S A U O CĂLĂ­
caracteristice operei spaţiale, i se şi este e x p u l z a t . Disciplina din c e n ­ TORIE LA V E N U S " apărută la
adaugă leagănul omenirii, „Grădi­ trele de e d u c a r e este menţinută prin Editura „ D a c i a " , avindu-1 ca autor
n i ţ a " (Nevelde, în o r i g . ) , un punct teroare, cu ajutorul unei r e ţ e l e d e pe C O R N E L R O B U şi almanahul
arhimedic de sprijin al b r a ţ e l o r unei „ o b s e r v a t o a r e " videoacustiee, c o o r d o ­ „ R O M Â N I A L I T E R A R A '87", difu­
balanţe incert e c h i l i b r a t e . I n locul nate d e un o p e r a t o r uman şi nu de zat la începutul toamnei '86, e l a b o ­
războaielor galactice, subiectul p r e ­ un calculator, cum se credea. „ N u rat de L U C I A N I I A N U şi D O I N A
ferat al space-opera, cu f i ţ e şi îţe există maşini m i l o s t i v e , ci doar RODINA.
descîlcite cel mai adesea prin foc şi oameni i n u m a n i " , t r a g e concluzia fos­
sabie (eventual, laser), cititorul des­ tul e l e v Dan M o r t e n s . proaspătul p e ­ A m î n d o u ă se constituie ca uni­
coperă o frescă umană d e m a r e în­ dagog. In aceste condiţii, micuţul cate In peisajul literaturii româneşti
tindere, detaliată pînă la amănuntul K u n g refuză să d e v i n ă adult, iar pă­ actuale.
microscopic. L u m i l e d e f i e r — pla­ rinţii care solicită o consultaţie g e ­ C O R N E L R O B U aşază prima
n e t e a r t i f i c i a l e colonizate — sînt ra­ netică p e una d i n t r e L u m i l e d e fier punte Importantă pentru recupera­
d i o g r a f i a t e şi dezasamblate bucată vor să a f l e dacă urmaşul lor v a fi rea operei unul p i o n i e r al fantasticu­
cu bucată ia m i n i a t u r a l e utopii nega- fericit sau nu. T r ă i r i l e şi sentimen­ lui ştiinţific românesc, constituind o
tele personajelor sînt surprinse cu o carte r e p e r pentru v i i t o a r e l e tenta­
naturaleţe o b i e c t i v ă şi redate simplu, t i v e de acest gen.
veridic. i V I C T O R A N E S T I N , autorul r o ­
* Mandlcs Gyorgy, M . Veress
mân cel mai c o n v e r t i t la S.F. spre
Zsuzsanna — Lumile de fier (în l b .
S a l v a r e a situaţiei latent-ronflie-l sfîrşitul secolului al X l X - l e a şl în
m a g h i a r i ) . Editura K r i t e r i o n , Bucu­
tualc este pregătită în taină pe l e i - p r i m u l sfert d e veac X X , omis In-
reşti, 1986.

I I E L I O N — magazin al clubului de anUcipaţie 60


Opinii

timplător d e I o n H o b a n a in V I I T O ­ ghid e x c e l e n t pentru reevaluarea C i t e v a capitole primesc un c o n ­


R U L , A T E N Ţ I E ! (Ed. Tineretului, unei o p e r e şi a unui autor român de ţinut şi f o r m e compoziţionale deose­
iyo8) prezentat p e un spaţiu larg de literatură ştiinţifico-fantaslică, un bite : F I S U R A IN REAL; LUMI
F l o r i n M a n o i e s c u In L I T E R A T U R A a d e v ă r a t început in calendarul S. F. P A R A L E L E ; COSMOSUL ACCESI­
S.F. (Ed. U n i v e r s , 198J), dedicindu-i-se românesc. BIL ; SPECTRUL ZEULUI MARTE ;
din partea aceluiaşi I O N H O B A N A Ediţia clujeană a lui V i c t o r NU SINTEM SINGURI.
un capitol „ Ş T I I N Ţ A ÎNSEAMNĂ A n e s t i n , datorată lui Cornel R o b u , D e l i m i t ă r i l e nu sint tranşante,
P U T E R E " in S C I E N C E F1CTION, va fi, p r i n instrumentarul critic î o - nici nu puteau, d a r sint ordonatoare
A U T O R I , C Ă R Ţ I , I D E I (Ed. Emi- losit şi p r i n acurateţea ştiinţifică, un a l e unor idei d e integrare a v a l o r i l o r
nescu, 1983), este „instalat" de către punct de r e f e r i n ţ ă obligatoriu p e n ­ româneşti in context european şi
Cornel R o b u in prioritatea ( c r o n o l o ­ tru toţi cei care se v o r încumeta sa-i universal.
gică, cum spune istoricul literar c l u ­ urmeze exemplul. D i n t r e r o m â n i , contribuţii i m p o r ­
j e a n ) ce i se c u v i n e . A l m a n a h u l României Literare tante la consolidarea capitolelor
P r e f a ţ a „ U n a d e v ă r a t cetăţean un f e l de altă s p l e n d o a r e pentru î m ­ semnează : G E O B O G Z A , N 1 C O L A E
al cerului", cuprinzînd 31 de pagini, pătimiţii genului, r e p r e z u u a o certa 1LIESCU, LUCIAN IONICA,
este un studiu temeinic, în care viaţa demonstraţie a efortului de punere GHEORGHE P A UN, LUCIAN
şi opera lui V i c t o r A n e s t i n sint j u d i ­ in pagină a unui univers f a s c i n a n t : H A N U , B O G D A N F I C E A C . L a stră­
cios raportate la epocă. fantasticul, utopia şi literatura ini, lista e mult m a i lungă : J U L E S
V i c t o r A n e s t i n d e v i n e un „ p e r ­ ştiinţifico-fantastică. VERNE, G U Y DE M A U P A S S A N T ,
s o n a j " al acestor p a g i n i v i i , căutător O r g a n i z a r e a materialului se face H. P. L O V E C R A F T , R A Y B R A D -
şi deschizător d e d r u m u r i , convulsi­ printr-un atonalism c o n v e r g e n t . BURY, STANISLAV L E M , C. J .
onat de „puterea ştiinţei", fantastic CH'ERRYIl, A N D RE MALHALX,
V i z i u n i l e încep cu virstele f a b u ­
susţinător al lui C a m i l l e F l a m m a - GENE WOLFE, RICHARD COWPER,
losului şi a l e miraculosului, trecind
rion, spirit contradictoriu în atitu­ LINO ALDAN1, BRIAN ALD1SS,
peste spaţii geografice, de/.involt, cu
dini estetice, î n t r e p r i n z ă t o r in j u r ­ HARLAN ELL1SON, LEW1S SHi-
f r i i e l e a f l a t e in miini bune (Doina
nalistică şi in popularizarea ştiinţei, NER, WALTER KUBILIUS, RO-
R o d i n a şi L u c i a n H a n u ) , aruncind
un a d e v ă r a t „ c a z " a l istoriei litera­ BERT GREENE, W 1 L L I A M MOR­
năvodul larg peste secolul douăzeci,
turii româneşti. RIS.
fertil şi reprezentativ.
Imparţialitatea atitudinii critice a S e detaşează din sumar articolul Deosebită este secţiunea dedicată
lui Cornel R o b u , strategia recuperării lui M i r c e a M a l i ţ a „Strategii de spo­ Muzeului imaginar prin paginile
operei anestinene, i n f o r m a ţ i a bogată rire a sensului realităţii", purtător semnate de A N D R E M A L R A U X şi
vehiculată in note, ca şi bibliogra­ d e enunţuri p o l e m i c e şi, credem noi, ROGER CAILLOIS.
fia scrierilor lui V i c t o r A n e s t i n , v a ­ născător d e v i i t o a r e pagini r e a c t i v e . A l m a n a h u l România Literară —
lorizarea operei l i t e r a r e şi a demer­ Sint „ d e s c o p e r i t e " viziuni asupra Realitate, fantastic, utopie este o
surilor teoretice a l e autodidactului, literaturii S. F., se f i x e a z ă începutu­ „ c a r t e " r e m a r c a b i l ă prin strategia
se constituie intr-un spornic ritm al r i l e genului, sint selectate o p e r e li­ bunului gust literar, p r i n „ a r h i t e c ­
cunoaşterii unei personalităţi c o m ­ terare d e referinţă pentru d o v e d i r e a tura" m o d e r n ă a cuprinsului, o i n i ­
plexe. literarităţii genului, este folosită o ţiativă care se cere repetată.
Cartea lui C o r n e l R o b u este un ilustraţie bogată. Cornel Secu
|— i — — l i — — mfri*

O firmă d e prestigiu — Nou —


ÎNTREPRINDEREA MECANICA PENTRU AGRICULTURA TIMIŞOARA
Str. Mangalia nr. 61 — Telefon : 1 44 35 Telex : — 071249

Vă oferă un produs nou, omologat, de cea mai


bună calitate

„ELEVEZA ELECTRICA E 2,55'


pentru încălzirea puilor crescuţi la sol.

— fiabilitatea mare în exploatare ;


— subansamble interschimbabile, in­
tervenţie uşoară la reparaţii.
— elimină în totalitate pericolele de
incendiu ;
— consum redus de metal ( 3 8 % ) ;
— prescrierea termostatării în do­
meniul de ± 0 , 5 ° C şi afişajul digital al
Caracteristici tehnice principale temperaturii măsurate;
— rezistenţa mecanică mărită ;
Comparativ cu elevezele existente în — permite o igienizare şi dezinfecţie
exploatare, ELEVEZA E 2,55 vă oferă : eficace;
— importante economii de energie — capacitatea de cazare mărită la
electrică 4—500 000 kW/ore anual pe 700—800 pui do o zi, la suprafaţă deser­
fermă ; vită 2,55 mp.

I¡ l i I O N — magazin al clubului de anticipaţi?


• Umor SF m Umor SF • Umor SF • Umor SF m

C ì n d veti primi premiul Nobel?


R.: Permiteţi să intru direct In I . C . : D a ? . . . Deci piese... Dar din tul de conservare. Mă bazez pe spusa
subiect ? care muzeu ? Că mai am unul. Un lui Ixivoisier, săracu': Nimic nu M
L . C . : Stnteţi invitata mea ! muzeu al greşelilor de limbă sări­ pierde, nimic nu se ciştigă, totul
k : Invitatul I toare in urechi la Radio şi TV şi să­ se... .Jfc
ritoare in ochi in periodice şi Cărţi. R. : T r a n s f o r m ă I
L . C . : Mă rog, dacă ţin ţi...
K. : C u m mai staţi cu literatura da R . : Vă amintiţi vreuna ? L X . : Nu. Se regretă!
anticipaţie ? L . C . : O spun pe cea mai nevinovată. R . : C e n e m a i puteţi spune ?
L.C. : Mulţumesc, bine. De fapt nici­ Din revista „Magazin". Reţeta săptă- L . C . : îngrozitor de multe. Lucrez cu
odată n-am stat. De clnd mă ştiu am minii: „Curăţiţi şi tăiaţi fasolea in intermitenţe la o carte de interviuri
scris numai literatură de antici­ bucăţi de 4—5 c m . fier beţi o in <i;>d cu mari personalităţi ale lumii. Se
paţie. rece cu sare .. poartă.
R.: Nu-nţeleg. Cum numai ? Şi R. : Dacă-mi daţi v o i e , aici nu-i nici R.: Interesant!
„Amintirile unui mincinos" ? Şi o greşeală.
_Amintiri inventate" ? L . C . : Foarte. Şi inedit, mai ales.
L.C. : Bineînţeles. Căci ce slut ele L.C. : M-aţi prins ! Am dat exemplul Pină acum n-am decit unul definiti­
dacă nu nişte calatorii in t/m,» . ' ! ăsta pentru inducerea in eroare a vat, că e greu să dau de persoaneh'
adversarului. vizate. L-am terminat pe Napolcot
R. : Şi proza dv. ironica t
L . C . : Şi. Căci ce este proza ironică R . : V ă sint a d v e r s a r ? Uonaparte.
dacă nu e reevaluare anticipativi a
unor situaţii date ? ! L.C. : Orice discuţie presupune mă­ R . : V r e ţ i să-mi citiţi 2—3 întrebări
car două părţi adverse. cu răspunsurile aferente ?
R . : A m auzit că a v e ţ i un hobby . . .
L . C . : Mai multe. R. : A ş t e p t a ţ i ceva ? L . C . : Să văd... Uite ...
L . C . : Aştept o carte la Albatros, in întrebare : Cum v-aţi simţit la \Va-
R. : M ă r e f e r e a m la obiectele dv. Fantastic Club. Nu de alta, insă terloo ?
fără Întrebuinţare. sainsfiesn-iştii nu mă recunosc sains-
Răspuns : Mizerabil (...)
L . C . : A! Vedeţi, Jules Verne isi fics-ist. De fapt, nici eu nu recutiosc
imagina nişte obiecte foarte utile întrebare: Ce fel de femeie era
in destui dintre ei vreun scriitor.
insă imposibil de realizat in vremea Maria-Luiza ?
lui. Eu fac exact pe dos : construiesc Sintem chit. Răspuns: Imposibilă (...)
lesne nişte obiecte total inutile, R . : Sinteţi aspru. întrebare : Vă place să fiţi tămliat ?
i-nrginlndu-mi o viitoare utilitate L . C . : Eu ? Numai imprudent. Lipsit 1,'ăspuns : Cui nu-i place ? In cazul
>i lor. de cel mai elementar simţ : instinr- meu, tămtierea, chiar de nu-i since­
R.: Interesant! îmi daţi un exem­ ră, sint convins că o merit... Şi-a­
plu ? ltoi fumul conservă, nu crezi ?"
L . C : C u plăcere!... O cursă de Mulţumit ?
şoareci amenajată minuţios, cu in-ii-
catoare, mod de Inntrebuinţare, flo­ R. : M u l ţ u m e s c . . . C e Î n t r e b a r e aţi
ri, pancarte cu „liine aţi venit .'" (in dori să vă mai pun ?
• iteva limbi de mare circulaţie), desti­ L.C. : Cind voi primi Premiul No-
nată unor şoareci superinteligenţi, bel.
< are, in mod cu totul şi cu total de­
R.: Qnd veţi primi Premiul No­
liberat, după ce vor citi instrucţiuni­
tei 7
le, o vor Jolosi cu entuziasm,
li. : Şi ce mai faceţi ? L.C. : Plicticoasă întrebare! Am mai
L.C. : Am pus bazele unui muzeu de răspuns o dată, demult. Pentru ce ?
kitsch-url. Strtng tot ce intră in R . : P e n t r u opera d v .
această sferă, de la picturi şi pină L.C. : Să n-o luăm chiar aşa meca­
la idei şi cuvinte kitsch. nic. „Opera" mea, observaţi ghili­
melele modestiei, e-n curs de desfă­
R.: Dar ce este kitsch-ul ? şurare. In 20—30 de ani sper s-o ter­
L . C . : Semidoctism tlenc spii ituală + min.
umor involuntar.
R . : V a fi o p r o z ă d e anticipaţie ?
R . : A v e ţ i v r e o piesă de m a r e r e z i s ­
L.C. : Desigur.
tenţă ?
H. : C e faceţi in t i m p u l l i b e r ?
L.C. : Toate jdesclc mele sint foarte
rezistente. N u . s e strică. Ha una din L . C . : Eu n-am timp liber. Toate
ele, singura jucata de un teatru, pe orele mi-s ocupate cu interviuri. In
măsură ce trece timpul devine parcă }muze, scriu romane şi schiţe pentru
şi mai bună. Mi se pare normal. Aşa Urzica.
se intimplă cu vinul, aşa s-a Intim- R. : D o r i ţ i să î n c h e i e m discuţia ?
]>lat cu drumaturyia shakesprarea- ti • L C . : De ce nu .' '. Nu eu am în­
nă...
ceput-o.
R . : Eu vă î n t r e b a m de p i e s e l e din
muzeul d v .
e> I © 1 Hi I Laurenţiu Ccrncţ

62
Umor S. F.
trăgind două focuri de armă. Spre

O aventură norocul nostru, dovedi o lipsă de pre­


cizie de-a dreptul jenantă. Cu toate

c u Victor Jibia
acestea, am aruncat translatorul
automat, devenit de altfel inutil, căci
gesturile tipului erau cit se poate de
clare : voia să urcăm in vehicolul său
Să vi-l prezint mai iutii pe bunul să dea rateuri, catadicseşte in fine şi să-l însoţim in oraş. Aveam ace­
meu prieten Victor Ţiblă. E un băiat să-mi spună : laşi drum, aşa că nu existau motive
inalt, brunet, are ochii albaştri şi — Am declanşat sistemul de să îl refuzăm.
poartă musiu (ii scurta, ll caracteri­ autodistrugere al navei. Va exploda A oprit in faţa unui local plin
zează In primul rind faptul că totul peste 120 de secunde. Noi vom sări de lume, probabil to;i pierde — vara
ii reuşeşte. Deşi tinăr (are doar trei­ cu paraşutele. din oraş se adunaseră aici. Deasupra
zeci de ani, la fel ca mine), a reuşit, — Am uitat să iau paraşutele ... uşii se afla o firmă pe care scria
in urma unor studii strălucite fi a reuşesc cu să inguim, in vreme ce „Beer Too. Hali Taylof. Am fost
citorva acţiuni încheiate cu succes, Victor tmi aruncă o privire grea de imbrinciţi înăuntru cu o regretabilă
să devină şef ECST. ECST înseamnă semnificaţii. lipsă de maniere. Omul care ne adu­
„echipă de cercetare spaţio-tempo- — Ce facem acum ? sese strigă:
rală". El e şeful, iar eu sint echipa. — Sărim fără paraşute. Pină jos
Alcătuim un cuplu bine închegat, ne — Hei, băieţi, ia priviţi ce am
facem vreo trei minute, avem timp găsit pe colină !
completăm reciproc, iar meritele suficient să căutăm o soluţie.
mele In reuşita acţiunilor mai sus Afurisitul şterpelise translatorul
pomenite nu sint deloc neglijabile, automat şi il declajişase din inti-u-
deşi au fost adeseori trecute sub tă­ plare. Tot râul spre bine, mi-am zis,
cere. măcar ne vom putea înţelege.
— Dragi prieteni, sintem nişte
Nu cred că are rost să vă explic străini tn trecere, care nu vrem răul
prea amănunţit cum e cu călătoriile nimănui. Am rătăcit drumul ţi aşa
in timp, sinteţi desigur familiarizaţi am ajuns pe aceste meleaguri. Vom
cu ele din povestirile de aventuri pleca imediat şi nu ne veţi revedea
care apar prin reviste şi ulinanahuri. niciodată.
Realitatea e cu totul alta, noi nu fa­
cem parte din vreo poliţie tempo­ Cam aşa aveam de gind să le
rală, noi facem muncă de cerceta, e vorbesc celor de faţă, dar Victor mi-o
luă inainte. Dintr-o săritură, ajunse
tiinţifică. Cu toate acestea, enigme
pe o masă şi începu să strige:
ne plndesc la tot pasul, aşa cd nu
— Inconştienţilor, înapoiaţilor,
Unsese nici intimplările palpitante.
brutelor, ştiţi cu cine aveţi de-a
Să vă povestesc una din ele.
face ? .' Noi reprezentăm viitorul, voi
Ţinta noastră era Marte, acum
sinteţi nişte fantome, nişte strigoi, o
patru sute de ani. Era mai degrabă
paranteză a istoriei.'
un exerciţiu de rutină, căci urma să
aflăm, după toate probabilităţile, ...Şi continuă aşa eiteva minu­
acelaşi Marte de acum patru sute de te. Ar mal fi avut el multe de spus,
mii de ani, neschimbat pină azi. Cind dar probabil că translatorul automat
colo, ne trezim pe o colină înverzită, se defectase, căci am observai cum
la poalele căreia se zărea un dru­ auditoriul începe să vocifereze nein­
meag, la capătul căruia se afla un teligibil, iar mai apoi să arunce spre
oraş, In preajma căruia curgea un noi cu felurite obiecte, majoritatea
riu. Nu ne-am mirat, căci regulamen­ cărora tburau spre mine, deşi nici
tul interzice. Victor se aruncă la vale Nu era o idee prea grozavă, dai nu deschisesem gura.
de pe un povlrniş abrupt, contind pe pină la explozia avionului mai rămă­ Văztnd că se îngroaşă gluma, am
gravitaţia scăzută de pe Marte. Căzu seseră cincisprezece secund . u>u ea făcut clţiva paşi repezi spre uşa.
grămadă, fapt pe care l-ar fi evitat am declanşat sistemul de cjccturc. pentru a-i deruta pe adversari. Aceş­
dacă ar fi aşteptat sâ-i spun că gra- Din fericire, zborul \-u dovedit tia căzură tu cursă şi se înghesuim
vimetrul arată exact g , deci ne gă­
m
u
a fi simulat, uşa cd In afară Ue spe­ in dreptul uşii. blocindu-ne ieşirea.
sim fără îndoială tot pe Terra. Se rietură. Victor sa ales cu o entors.i Situaţia îmi amintea o întimplare
{simulatorul avea vreo cinei metri mai veche, pe cind nu lucram încă
i'iică de pe jos gonind, văicărin-
înălţime), iar eu um fost mutat dis­ la ECST. Eram împreună cu Victor
du-se şi Injurlnd aparent fără adresă.
ciplinar pentru trei luni fiindcă uita­ pe o navetă militară de tip nou. pe
Ca de obicei, tot eu urma să fiu con­
sem paraşutele şi jiindcă sărind din care trebuia să o tes'.um. Proba ce­
siderat vinovat şi pentru acest in­
simulator, căzusem chiar in spina­ rea să pătrundem in maximum trei
cident.
rea examinatorului, care se afla deda ore tntr-o staţie orbitală alfa, apăra­
Ţin minte, cu vreo doi ani in
subt şi juca table cu portarul. tă de navete individuale şi proiectile
urmă, eram la bordul unui supersonic.
Să revin la povestirea noastră. teleghidate. Aparatul nostru era
In cadrul unor verificări la care erau
Eram deci pe Terra, intr-o perioada extraordinar, dar Victor se lăsă fu­
supuse echipele noastre. Trebuia să
situată cu vreo şapte sute de ani tn rat de frumuseţea manevrelor tactice
scăpăm de urmăritor, iar urmărito­
urmă, de-ar fi fost să judecăm dujiă şi de acrobaţiile cosmice în care lan­
rul era o rachetă teleghidată tare
aspectul clădirilor ce se zăreau iu sase nava. asa incit nu mai era mult
deşteaptă, care nu ne slăbea deloc.
depărtare, după marca autovehiculu­ pină la sfirşiiul celor trei ore afec­
Timp de trei ore încercăm noi toate
lui ce se apropiase <le noi pe dru tate, iar noi nu reuşisem încă să ne
tertipurile — tn zadar. Ii atrag aten­
me •</. f/it/w hainele individului care apropiem de staţie. Intrucît lotul era
ţia lui Victor că ne aflăm deasupra
coborlse din cabină şi după tipul ur­ mai degrabă un tpectucoi oferit co­
Paciiiculul şi că i'eabia mai avem
mei pe care o îndreptase spre noi. misiei însărcinate cu alo.uţiile pen­
combustibil pentru întoarcere, aşa
tru anul următor, am convenit cu
că mai bine să ne dăm bătuţi. F.l. ttU Omul ni se adresă răstit, intr-o
adversarii ca noi să ulacăm în flan­
şi nu. Ne continuăm cursa. Il întreb limbă necunoscută.
cul drept, iar ei să-şi deplaseze for­
ce are de gtnd. Nu-mi dă nici o expli­ — Foloseşte translatorul automat
ţele pe stingă, astfel imit să putem
caţie, vrea să facă pe grozavul, să-mi mă înghionti Victor.
atinge obiectivul. Zis şi făcut. Noi ne
vadă mutra clnd va oferi el, in ulti­ Am scos rapid aparatul şi am i n - a h'tăin in n'reajtta fnoastră), ei îşi
ma clipă, soluţia genială. Se termină dreptat antena spre individul din dirijează tirul spre stingă (lor), aşa că
combustibilul. Clnd motoarele încep !aţa noastră. Acesta reacţiona pe loc.

63 ll i l 1 u \ — uiaga*in al clubului de anticipaţie


V m O f S. F.

am nimerit intr-un snop de proiectile Am căzut de acord să nu poves­ emisiune şi ne-am prezentat în stu­
care pur şi simplu ne-au transformat tim nimănui aventura noastră; se dio dar nu ne-a luat nimeni in seamă.
frumuseţe de navă, intr-o strecură­ ftte că tipii de la ECST nu-i agreează Credeau că slntem mascotele emi­
toare. Pină la urmă am reuşit să tre­ pe cei cu prea multă fantezie, liămi- siunii.
cem, dar racheta ajunsese bună de neau de justificat : nelndcplinirea
iMsiunii de cercetare pe Marte, dete­
*
dus la fier vechi. Colegii au propus
ca manevra respectivă să intre în riorarea costutnelor şi a aparatelor Doi tineri mergeau cu maşina
manuale sub numele de „străpunge­ (în cursul salturilor incorect calcu­ spre casă, din radioul de bord se au­
rea Ţiblă". late) şi mai ales pierderea translato­ zea muzica transmisă de postul teri­
rului automat, care era obiect de in­ torial si circulaţia pe şosea era
Acum urma să încercăm aceeaşi
ventar şi urma să mi se impute. extrem de degajată in acea oră tir-
mişcare. Ne-am năpustit spre uşă,
Ne-am descurcat totuşi şi am încro­ zie din noapte. Subit, motorul înce­
dar in clipa următoare zburam amin-
pit o poveste credibilă (se ştie că tează să mai funcţioneze, la fel şi
doi prin ferestrele înalte, purtaţi de
a I c n i n d e cel mai greu de crezut). radioul, iar cei doi tineri încearcă să
avintul nostru şi de gravitaţia redu­
descopere cauza defecţiunii. Deodată
să a planetei Marte, pentru a ateri­ Cum s-au petrecut de fapt lucru­ fură învăluiţi într-o lumină portoca­
za... nu, nu in mijlocul străzii, ci tn
rile, nu am spus nimănui. Voi sinteţi lie intensă. El, uitîndu-se pe geamul
mijlocul deşertului roşu ce acoperă
primii care aflaţi. coborit :
planeta vecină de sute de mii de ani,
pină in ziua de azi (cu o mică pa­ — Scumpo, este un O.Z..V. chiar
ranteză, poate). Dorin Davideanu deasupra noastră. Cred că este ace-
laşi de noaptea trecută.
— Nu, nu cred. Ălora le-am
spus să-şi schimbe culorile că por­
tocaliu cu verde nu se asortează, şi

Houston,
uită-te la ăştia cu ce culori defilează !

a v e m o problemă! Un
intr-un
mic om
compartiment;
verde stă

care, fără nici un cuvint,


singur
intră un alb,
il înhaţă
pe omuleţ şi-l arunci pe geamul
La o conferinţă de presă, după Un poliţist îşi făcea liniştit ron­ deschis. După două minute, micul
ce se întorsese de pe orbită, Sally dul prin llyde Park, cind deodată om verde revine furios in comparti­
lîide, prima femeie-astro-;aut ameri­ remarcă trecind pe llrigă el un mic ment.
cană, este întrebată care a fost cel om verde insoţit de o arătare şi mai
ciudată, ceva intre tipar şi omito- — Nu pot să înţeleg un lucru,
mai palpitant moment al periplului
ei spaţial. rinc, dar cu şase picioare şi de cu­ ţipă el. De fiecare dată cind iau tre­
— Ei bine, răspunde ea. In mo­ loare bordo. Poliţistul se întoarce şi-i nul ăsta se găseşte cite unul care
mentul clnd survolam Oceanul In­ interpelează: vine şi mă aruncă pe geam ! De ce ?
dian, am anunţat centrul de control — Buna ziua domnilor, mă scu­
— E foarte simplu. Aici e nu­
că probabil slnt prima fiinţă care face zaţi că intervin, dar n-aţi fost cumva
jogging deasupra Oceanului Indian, ieri seară invitaţii emisiunii „Viaţă mai pentru albi, ii răspunde indivi­
şi atunci a intervenit o voce stranie in Univers"? Pe canalul 5 li DC f dul şi-l aruncă din nou pe fereastră.
care mi-a spus : — Oh, nu, ripostară cei doi.
— Nu sinteţi singura, uitaţi-vă N-am fost invitaţi. Am aflat despre Silviu Gencscu
pe hubloul din dreapta. Era un O.Z.S.
Şi atunci le-am spus că probabil sint
singura fiinţă care tricotează deasu­
pra Oceanului Indian. Ca răspuns
mi-au trimis nişte modele intere­
sante. Erau desenele de la Nazca.

E noapte. Peste cimpiile scoţiene


s-a abătut o furtună cu tunete şi ful­
gere, cum nu se mai văzuse de mult.
tn poarta castelului Chiswik se aude
bătind cineva. Majordomul aruncă o
privire prin vizetă şi observă in lu­
mina fulgerelor că in faţa porţii erau
adunaţi mai mulţi omuleţi mici şi
verzi, strinşi cu toţii sub o umbrelă
mare, neagră.
— Ce doresc domnii ? li se
adresă el.
— Găzduire peste noapte, veni
prompt răspunsul.
— Mă tem că acest lucru nu
este posibil. In urmă cu citeva săp-
tâmîni am primit un grup de colegi
de-ai dumneavoastră, tot o noapte,
şi a doua zi am observat că lipsea
argintăria, iar de atunci fantoma din
castel se exprimă in jargon de cos-
modrom şi asta il scoate din ţiţini
pe Sir Harry.
U m o r S. F.

al păsărilor, concretizată firesc

Actualitatea ştiinţifică printr-un


In urma
număr
acestui
mult
succes,
sporit
se
de ouă.
preconi­
zează extinderea metodei la curci,

pe glob raţe, bibilici.


L A M P A CU LICURICI. Licu
TALANGA ELECTRONICA : Un ani, informează agenţia S.H.A. — ricii, aceste steluţe vii ce luminează
grup de specialişti de la Universi­ N.A.-N.A., citind surse locale. Robo poezia nopţilor de vară, au fost o-
tatea din BAO-BAAO au pus la punct tul. acţionat de pachete de came şi biectul unor experienţe finalizate de
un program destinat îmbunătăţi- roţi dinţate, este considerat o rari­ curtnd cu succes. Prin selecţie diri­
tate printre descoperirile de acest jată a fost creată o rasă de licurici
ţirii sunetelor produse de acest popu­
gen, structura lui nefiind afectată de mai mari şi mai strălucitori decit
lar instrument muzical. Aparatul,
scurgerea (trupului. exemplarele normale. Aceştia, gru­
vine In ajutorul celor care posedă,
paţi în mici colonii, vieţuiesc in in­
îngrijesc sau conduc turmele la pă- PROBLEMA CUADRATURII
teriorul unor recipiente anume con­
şunat şi invers, nemaifiind nevoie de C E R C U L U I nu a fost rezolvată pină
cepute, ce se constituie astfel
acum tncolo ca aceştia să tragă de acum, deşi a fost enunţată tn anti­
tn corpuri de iluminat .sui ge-
urechi, să legene sau să fugărească chitate. In Kurdistan. s-a pus la
neris, cu lumină plăcută şi blinda.
prin clmpii oaia purtătoare de fa­ punct o tehnologie, datorită căreia
Nu trebuie neglijată economici­
langă. Se realizează astfel o impor­ putem ocoli cu dibăcie introducerea
tatea acestei soluţii, căci lampa
tantă economie de timp. ei tn tehnică. Astfel încît, într-un
nu consum energie, iar licuricii
viitor apropiat, vom putea utiliza roţi
CARE SÎNT LIMITELE A D A P ­ se hrănesc cu mai nimic.
cu un profil pătrat.
T A B I L I T Ă Ţ I I ? l-i această întrebare
G H I C I C I N E B A T E L A U Ş A ?!
nu încercat să dea un răspuns un IN ULTIMELE DOUA LUNI,
V-aţi întrebat vreodată cită energie
grup de tineri rfin Alshahashael. Ei exploratorul arctic T. A. Larkoff a
electrică se consumă zilnic la o sim­
au pornit de la ipoteza, luată plnă avut ocazia să treacă, de citeva ori,
plă apăsare pe buton, folosind atit
acum in deridere, că omuleţii verzi prin două evenimente fericite ! Unul
de banalele sonerii ?! Un calcul sim­
slnt mesageri cosmici, humanoizi care s-a spart, celălalt a reuşit să fugă.
plu ar conduce la rezultate nebă­
prezintă particularităţi de adaptare
A V I C O L A . De curind s-a desfă­ nuite : şi totul pentru a produce un
la planeta mtrmă. Concluzia : pig­
şurat un îndrăzneţ şi ingenios expe­ sunet strident, enervant. De aceea,
mentul verde al epidermei lor poate
riment : Un lot de găini obişnuite propunem înlocuirea soneriilor supă­
fi explicat cel mai bine prin existenţa
unui proces de fotosinteză la acest (gallus bankiwa domestica) a fost rătoare şi costisitoare cu inele groase
nivel. izolat intr-o încăpere lipsită de fe­ de alamă aplicate pe tăbliile uşilor,
restre, unde, cu ajutorul iluminatu­ sau prin clopoţelul cu lănţug ce pro­
Deşi hazardată, această ipoteză
lui artificial, a fost simulată o alter­ duce un cinchet vesel, plăcut, odih­
pare să fie confirmată de descoperi­
nanţă zi-noapte din ce in ce mai ra­ nitor.
rea recentă a unui trib african care
pidă. S-a obţinut astfel o accelerare Traian Urdca şî
în perioada secetoasă nu se hrăneşte
corespunzătoare a ritmului biologic Dorin Davideanu
cu nimic. In acest timp pielea cor­
pului căpătind o culoare verde muci-
laginoasă. Cantităţile, relativ ridicate,
de apă consumate par să fie un in­
diciu al existenţei acestui proces ce
sfidează bunul nostru simţ. Iată deci
că omul-plantă încetează să mai fie
o simplă ficţiune.

D E S C O P E R I RE. tn întunecata
junglă amazoniană, a fost de curtnd
descoperită o muscă a cărei viteză
depăşeşte .? mach. îndelungatele stu­
dii efectuate in tahnratnr de rătre
oamenii de ştiinţă au evidenţiat
faptul că musca nu respiră, nu se
hrăneşte fi nu se qlnde%te la nimic
In ( i m n u l zborului. Se preconlrrară
lansarea, cu ajutorul unor exemplare
b i n e dezvoltate din această sperie,
de microaparatură electronică în
spaţiul cosmic..

O EXPEDIŢIE ARHEOLOGICA
a descoperit in deşertul Lutreş-Edun
robot din cărămidă vechi de 7 500 de

65 U E L I O N
Greşeala 9

sau
Viaţa ca o
bandă
desenată
M ă r u n t şl f a n t o m a t i c alunecau fulgii, z b e n g u i n - început să apară nişte l u m i n i ţ e roşii, dese. r a r e creş­
du-se, tulhurindu-sc la f i e c a r e pală de vlnt. „ U n dans teau din ce in ce. sema-niad cu o infinitate d c tran­
nebun, reprezentat de către Natură, purtind semnătura dafiri înfloriţi, roşul lor puternic cuprinzînd întreg
maestrului coregraf N o r " , gîndi Dan. treclnd cu pa«;i spaţiul v i z i b i l pentru ca apoi să se stingă treptat, ofi-
înceţi pe străduţa îngustă din cartierul p e r i f e r i c în lindu-şi petalele, r e d e v e n i n d indigo, noptatic.
care locuia. Era î m b r ă c a t subţirel, cu un p u l o v e r gri. Senzaţia fusese d e scurtă durată ; inchizind ochit
pantaloni d e aceeaşi culoare şi purta c i z m e d e piele şi deschizîndu-i. Dan răn>ase consternat d e liniştea
neagră. F r i g u l nu îl deranja, se simţea v i o l . încălzit
ce stăpînea î m p r e j u r i m i l e . I s e păruse ? N i m i c i m p o ­
d e spectacolul fascinant al ninsorii.
sibil, era d o a r atit de t u l b u r a t . . .
V e n e a d e la cursuri şi se hotărî brusc să î n t r e la
..Cazino", să se încălzească puţin cu o v o d c ă mică.
*
P l î m b î n d u - s e p r i n t r e m e s e îl zări într-un separeu pe P e aşternutul mototolit. îşi simţea trupul ca un
A d r i a n ş i . . . M o r e n a . Ea îi dăruia înfierbîntată săru­ animal rănit. Durerea zilei ii tulburase somnul, negrul
tări lungi, pătimaşe, i se lipea d e trup drăgăstoasă, coşmarului ce-i ameninţase visul, luminiţe roşii, mai
încolăcindu-i gîtul cu b r a ţ e l e fine si lungi. Ea să fie, m a r i . tot mai m a r i . îi stăruiau în g î n d .
sfioasa M o r e n a , prietena lui şi viitoarea soţie ? Bătăile uşoare in uşă îl înfiorară : lipsit de v l a g ă ,
Teşi din local şi porni încet, p e jos. spre casă. Ca­ tremurînd. asculta hipnotizat.
pul îi v î j î i a . în trup un t r e m u r uşor se făcea simţit, — Toc ! Toc ! Toc !
u r m e l e paşilor se înşirau nesitrure. în t i m p ce uîndul Fără a-si da seama prea b i n e ce face se îndreptă
stăruia zadarnic să î n ţ e l e a g ă dansul fulgilor mărunţi spre uşă, deschizînd-o atit f i t îngăduia lanţul de si­
de nea. guranţă.
• — P o t să i n t r u ? '
î n casă persistă o undă vatră de parfum, combi­ Tn fata uşii era un fclifibat înalt. îmbrăcat într-un
nată cu fumul ţ i g ă r i i d e azi dimineaţă. G r e o i , r e v e ­ costum alb. mulat p e trupul puternic*
nind la realitate, la realitatea de a fl un n a i v î n d r ă ­ Nehotărît. Dan deschise totuşi uşa.
gostit, se lăsă să a l u n e c e p e canapea, cu p a l m e l e — V ă mulţumesc.
apăsate pe obrajii de-a lungul cărora lunecau b r o b o a n e Stînd în hol. cei doi continuară să se privească
de sudoare sau p o a t e . . . t i m p d e cîteva clipe : ochii lui Dan se plecară. î n t î l -
nindu-i p e cei aî vizitatorului. O hotărîre irezistibilă
— Alo ?
lucea in ei.
— Poftiţi în cameră, reuşi să îngîne.
— Dan ?
Străinul se înclină uşor. urmîndu-şi gazda. Se aşeză
— Greşeală.
în fotoliu, după care începu să vorbească r e D c d e :
Receptorul căzu cu un z g o m o t uşor pe măsuţa mică,
— V ă miraţi p r o b a b i l că mă aflu aici la această
albă. Tn cameră continua să reziste urma glasului ei :
oră. A m să vă spun. A m v e n i t să vă cer ajutorul. M a i
„Dan ? "
întîi. să n e cunoaştem : Stebo Colbas. e x p l o r a t o r de
Stătea la geam savurînd o ţigară. în liniştea m o ­
pe A l t a m i r a b e l .
lipsitoare a serii. P a l e t a cromatică a cerului se schim­
— Dan. Dan T ă n a s e . Student.
base, cenuşiul norilor se transformase treotat. conti-
— M ă bucur.
nuînd să se închidă la culoare, d e v e n i n d dintr-o dată
i n d i g o . Fulgii îşi opriseră dansul, lăsind în urmă puful Necunoscutul care acum purta u n n u m e zîmbî şl
moale, aşezat pretutindeni în jur. blînd si liniştitor. continuă :
Se înnopta. Tn el acest fenomen avusese loc mai d e ­ — P ă m i n t u l a fost atacat d e m a r ţ i e n i . . . Atacul
mult. Atunci. a eşuat, dar se pregăteşte \in altid. Şi cei care sînt în
Ţ i g a r a îi alunecă d i n t r e d r e e t e . ochii ţinteau în măsură să intervină, refuză să o facă. R e p r e z e n t a n ţ i i
continuare cerul . . . Brusc, p e fondul întunecat au m a r i l o r puteri s-au închis în săli de şedinţe, contrazi-

II E I. I O N — magazin al clubului de anticipaţie 66


Debut S.F.

cîndu-se în p r i v i n ţ a măsurilor ce trebuiesc luate si să-i pese că-1 dureau m i i n i l e , picioarele, capul. Se
nefăcind nici un pas spre a le aplica. I n aceste c o n ­ închise în sine, aşteptînd ca interferenţa să înceteze.
diţii, noi, a l t a m i r a b e z i i . aflaţi Ia rîndul nostru de mult N u a v e a v o i e să se oprească acum, in final. Supunîn-
t i m p in conflict cu ei. a m v e n i t să vă p r e v e n i m . O du-şi voinţa unui efort e x t r a o r d i n a r , simţi cum dure­
•iavă de-a noastră s-a î n d r e p t a t spre P ă m î n t . P e drum rile încetează brusc. I se aplicase testul nesiguranţei
nu a m fost interceptaţi, d a r ajunşi aici am fost î n t î m - individului v i n o v a t . O greşeală si totul era pierdut.
pinaţi cu o lamentabilă neîncredere. Ra mai mult. era N u avea v o i e să se lase înfrînt. Se pregăti să pără­
să fim ucişi. Dacă sinteţi cu a d e v ă r a t om, n e v e ţ i sească parcul. încă puţin si . . . în faţă îi apăru M o r e n a .
ajuta. Pentru o clipă, g î n d u r i l e ii fură răscolite ca de furtună.
— Ce as putea să fac ? — Nuuu. începu să strige nebuneşte, nu, nu !
— E simplu. M î i n e dimineaţă trebuie să emlteţi
ştirea folosind T r a n s m i t ă toiul U n i v e r s a l . Repetaţi t o t
ce v - a m spus acum. A p o i plecaţi şi vă întoarceţi cît S e pomeni in pat, transpirat, cu inima hătind pu­
mai r e p e d e acasă. V ă v o i aştepta. D e ce nu transmit ternic. P r i n faţa ochilor ii jucau steluţe roşiatice. Bă­
eu însumi ştirea ? Fiindcă vocea mea nu poate fi c a p ­ tăi în uşă. Se ridică încet.
tată d e microfoane. Deci. rniine dimineaţă. Sinteţi de — Toc ! Toc ! Toc |
acord ? Deschise tisa. în faţa lui stătea un bărbat înalt, pu­
ternic, îmbrăcat într-un costum alb.
C o n v i n s mai mult de tonul sincer; direct al v i z i t a ­
— Pot să intru ? !
torului. Dan încuviinţă.
Intrară în h o l V i z i t a t o r u l îl privi suri/ind.
— A c u m să d o r m i m . T r e b u i e să vă treziţi d e v r e m e .
— Nu. nu aţi visat. T o t u l s-a petrecut cu adevărat.
Cu mine nu vă faceţi p r o b l e m e , mă descurc.
Aţi acţionat eu mult curaj si hotărî re. Pămîntenii s-au
Şi eu un „ N o a p t e b u n ă " uşor se ghemui în fotoliu.
* apărat şi i-au alungat pe invadatori. Sinteţi eroul lor.
Vă aşteaptă.
R a z e l e soarelui pătrundeau t i m i d e printre şirurile
de n o r i . U n d e v a , acolo sus, cineva ameninţa omenirea. A l t a m i r a b e z u l arătă spre fereastră. A b i a atunci
O ameninţa şi p e M o r e n a . Cu ce d r e p t ? O r i c i n e ar fi Dan percepu rumoarea de afară. R i d i c i n d un colţ al
ei, îi v a împiedica. perdelei, văzu v a l u r i l e î n v o l b u r a t e ale mulţimii. Se în­
dreptă spre balcon ; atunci sună telefonul. Se întoarse
Parcul V e s e l i e i . C u p o l e l e aurite străluceau înnebu­
din drum.
nitor în bătaia soarelui dimineţii. V e r d e a ţ ă continuă,
copaci stufoşi, impunători, iarbă fragedă şi grasă. V i ­ — Alo?
zitatori mulţi, pălăgioşi.
— Dan ?
R e a l i z a r e a T r a n s m i ţ ă t o r u l u i U n i v e r s a l era d e dată
Receptorul că/u cu un z g o m o t nsor pe măsuţa m i ­
recentă. Tn parcuri ie de distracţii din m a r i l e orasc se
că, albă. Ginduri răscolite ca de furtună.
instalaseră staţii de emisie, d e unde oricine se putea
— N u , murmură ; strigă apoi : Nuu, nu !
adresa lumii întregi. Postul funcţiona p e o frecvenţă
b i n e cunoscută tuturor şi se bucura de multă p o p u l a r i ­
tate. Tn p r i m e l e luni. staţiile fuseseră l u a t e cu asalt, Si din nou se trezi, in v r e m e ce petale roşii de
fiecare voind să-si facă auzită vocea în cele patru trandafir cuprindeau cerul.
vînturi. Cu timpul, doritorii s-au rărit. N u erau mulţi
T e l e f o n u l . Se ridică, d e data aceasta hotărit să
cei care a ' ^ u c e v a de spus.
răspundă.
P l i m b î n d u - s e p r i n t r e construcţiile ce adăposteau — A l o ? Sint Stebo Colbas. N u includeţi. V r e m să
".'...-Mi-le locuri. Dan zări în cele din urmă uşa g a l - vă ajutăm. Pasul greşit încă nu a fost făcut.
!>"nă a Transmiţătorului U n i v e r s a l . Tsi luă tichetul si Imediat auzi cunoscutele bătăi în usă. Strînse
aşteptă, d e o a r e c e !>eculcţul portocaliu, „ocupat", era pumnii încăpăţînat si .şopti, mai mult pentru sine :
aprins. — Nu ...
După un sfert de oră îi veni rîndul. R e p e d e , fără
pauze, transmise mesajul, după care părăsi cabina l i ­
niştit, ca un o m care şl-a î m p l i n i t misiunea. î n d r e p t î n - Steluţe roşii sclipeau pe cerul indigo.
du-se spre ieşirea din parc. Dan zăcea în patul răvăşit, fixind CO privirea mă­
* suţa mică, albă. pe care se afla telefonul. Cu toate
N u se âuzeatl sirene d e alarmă, nici maşini a l e p o ­ acestea, tresări cind aparatul începu să sune. Ilidică
liţiei nu se zăreau. Totuşi. Dan era convins că se v o r receptorul.
lua măsuri pentru a fi descoperit şi prins. N u îi era — Alo ?
teamă.
Un fior scurt îl pătrunse. O mină străină părea că — Dan ?
î> umblă prin creier. Tsi dădu seama că cineva încearcă
să-i sondeze g î n d u r i l e . i l o t ă r î t , merse mai departe, fără Simona Pap

Juriul concursului anual de proză scurtă, ediţia a VH-a, 1987. avînd următoarea compo­
nenţă : M I R C E A O P R I T A (preşedinte) M A N D I C S G Y O R G Y , VIOREL M A R I N E A S A . DORIN
D A V I D E A N U şi L U C I A N V A S I L E S Z A B O a acordat următoarele premii :
Premiul I — SERGIU SOMEŞ A N (Braşov) pentru povestirile „Să n-o săruţi pe Isabel" şi
.,'1
• ă şi-un copil în ploaie".
Premiul al II-lea — MIRCEA P O P A (Sibiu) pentru povestirea „Cu o dimensiune în plus".
Premiul al IlI-lea : SORIN F R A N C I S C (Galaţi) pentru povestirea „Vecinul meu".
Au mai fost distinşi cu menţiuni N I C O L A E C. A R I T O N (Tulcea) şi V I O R E L M I H A L C E A
(Bacău).
Lucrările pentru concursul „ H E L I O N '88", dactilografiate la două rînduri, în patru exem­
plare, si nedepăşind zece pagini, vor fi expediate pînă la 30 aprilie 1988 (data poştei) pe adresa
clubului HELION : Str. Paris, 1, c p . 1900 Timişoara.
Nu « s i e obligatorie apartenenţa la un cenaclu, club sau cerc de anticipaţie pentru a par­
ticipa la concursul organizat dc către clubul „HELION".

•57 H E L I O N — magazin al clubului dc anticipaţie


D e b u t S. F.

v e d e a visul cu ochii. S e simţea ca într-o cuşcă, fără


ieşire, închis împreună cu un animal, un monstru
misterios şi totodată periculos ce-i spiona din umbră
f l e c a r e mişcare aşteptind, parcă, momentul prielnic

Casa pentru a-1 i n h ă ţ a . . . S e scutură ca apucat de friguri,


î n c e r c ă să se încurajeze, o speranţă Iluzorie. S e găsea
practic într-o capcană căreia cu toate că 1-a făcut i n o ­
f e n s i v e majoritatea curselor, au m a i rămas totuşi cîteva
c a m u f l a t e abil prin m o b i l e , pereţi sau podea, de o mînă

printre nori, satanică, răuvoitoare. S i m ţ i impulsul sălbatic de a o


lua la fugă, să treacă prin g e a m u l î m p o d o b i t de z e c i l e
de stele, purtătoare de lumi stranii, ce străluceau reci,
respingătoare, să e v a d e z e din acest univers sinistru în
care, atotstăpînitoare, noaptea acoperea ca un giulgiu

omul printre o a m e n i i , casele, p o m i i , d i n d u - l e o factură ireală, n e -


pămîntească, coborîtă parcă din p o v e ş t i l e de groază ce
bîntuiau cu atîta ferocitate paşnicele orăşele de m a i
demult. A b i a se putu stăpînî să nu urle. Cu ochii î n r o ­

stele
şiţi se apropie, clătinindu-se, de seif. I i atinse carcasa
rece a v î n d simţămîntul acelora ce p e timpuri îşi vîrau
de bună v o i e capul în g u r a v r e u n u i leu înfometat.

Brusc reveni la realitate. Sc ghemui in faţa safe-


ului cu urechile ciulite, atent la cc-1 mai mic zgomot,
mereu în gardă şi începu, cu m î i n i l e tremurinde. să
T r a n s p i r a din plin. S t r o p i i de sudoare se p r e l i n ­ f o r m e z e cifrul magic, un „Sesam d e s c h i d e - t c al t i m ­
u

geau încet p e obraji, s p r e bărbia de unde cădeau apoi purilor m o d e r n e . N u era un profesionist, se afla l a a
silenţios pe linoleumul decolorat. S e Intîmpla, cîteodată, doua „ s p a r g e r e " . P r i m a eşuase, fiind făcut inofensiv
ca o picătură sărată să ajungă pe b u z e l e f r e m ă t ă t o a r e pînă în clipa, cind, furioasă, stăpina c a m e r e i îl depa-
şi atunci. încruntindu-se. omul se ştergea cu m î n c c a raliză. A e r u l din c a m e r ă d e v e n i înăbuşitor, p ă r i n -
roasă de o prea Îndelungată întrebuinţare. P r i v e a du-i-se că pereţii pulsează într-un r i t m nebun, u m -
seiful, luminat d e raza îngustă a lanternei, asemenea flindu-se, asfixiindu-1, zdrobindu-î oasele sub
unui şarpe d i n junglă ce-şi fixează victima, h i p n o t i - e n o r m a presiune, apoi retrăgîndu-se lenţi, martori muţi
zlnd-o. D a r , pentru el. lucrurile stăteau invers. ai unei c r i m e stranii prin însăşi natura el. îşi dădu
P a r t e a cea mai p r i m e j d i o a s ă a acţiunii trecuse seama că mi mai p r i m e ş t e aer, astfel încît luă ini­
fără nici un incident. I i trebulseră aproape zece m i ­ ţiativa de a-şi da jos haina punînd-o sub genunchi.
nute, ce s-au scurs cu încetineala veacurilor, pentru a Ducea o luptă cu sine. f i i n d la sfîrşitul puterilor, şl
f a c e Inofensiv robotul-paznic d e la intrarea î n ca­ cu t i m p u l . . . se uită l a ceas şi, în aceeaşi clipă. î n ­
meră, o c o m p l e x ă cameră de luat v e d e r i cu m e m o r i e . c r e m e n i . S e afla de peste cinci o r e în faţa seifului ce
In semiobscuritatea î n c ă p e r i i , luminată rar d e flash- ţinea, cu dinţii parcă, de tezaurul aflat în spatele
urile p a t r u l e l o r a e r i e n e , desluşise cu uşurinţă ţinta unui adevărat zid d e fier. Era f e r m hotărît să lase
escapadei sale nocturne : seiful. totul, baltă, să revină cu altă ocazie, sau, poate, nici­
T r e m u r î n d , se a p r o p i e , cu paşi înăbuşiţi, la doi odată . . . încercă pentru ultima oară . . . Brusc, auzî
metri d e e l . Era d e un tip ultramodern, dotat cu un declic, şi încet, cit pe-acî să scîrţîle, uşa seifului se
cele mai sofisticate aparate de identificare şi n e u t r a ­ deschise aidoma gurii unui rechin hămesit, lăsînd să
lizare a musafirului nepoftit, incepînd cu anii, n u m ă r u l ia f o r m ă un cerc negru, decupat din noaptea nesfir-
de la pantofi, date e x a c t e despre r u d e l e pînă la al şită a spaţiului. S e ridică în picioare, ca hipnotizat,
treilea grad şi t e r m i n i n d cu paralizia temporară. T o a t e crezîndu-se v i c t i m a unei halucinaţii, înfigîndu-şi fără
acestea l e ştia din p r o p r i e e x p e r i e n ţ ă . . . Şi cum omul milă unghiile in p a l m e , apoi se destinse, stors de
învaţă numai din greşeli, se precipită spre tabloul de v l a g ă . A p r i n s e lanterna, p r o f a n î n d interiorul safe-
comandă al computerului casnic ce-şi ducea, prăfuit, ului. Inima-i bătea să-i spargă pieptul. î n g h i ţ i în
veacul într-un colţ întunecos al încăperii unde a v e a u sec. T r e m u r a ca înaintea unei execuţii. Cu ochii mari
loc lupte de e x p a n s i u n e î n t r e colonii d e păianjeni m i ­ introduse mina liberă. . . . s i m ţ i că a m e ţ e ş t e . . . P r i n s e
nusculi. Z ă b o v i a p l e c a t asupra lui p r e ţ d e c î t e v a m i ­ cu Infinite precauţii s t i c l a . . . o p r i v i îndeaproape,
nute, t i m p in care făcu i r e m e d i a b i l K . O. seiful a m e ­ în t i m p ce un zimbet i se lăţea p e faţă. făcînd l e g ă ­
ninţător. S e îndreptă d e spate Icnind, a v î n d z u g r ă v i t ă tura dintre urechi. O clătină, apreciind atît substanţn
pe chip bucuria victoriei unui copil ce a reuşit să ce se zbenguia clipocind jucăuşă, cit şi marca de pe
desfacă o maşinuţă pentru a-.şi satisface curiozitatea, etichetă. Cu o mină exaltată o duse la g u r ă . . .
întoarse raza lanternei spre seif. încet, ca p e n t r u a
nu-şi dezvălui prea d e v r e m e un secret. Brusc, c h i ­ Dimineaţa, soţia îl găsi într-o stare de n e d e -
pul i se schimonosi ca după o l o v i t u r ă primită în p l e x , yns. în__camera unde ascunsese d e el ultima sticlă d e
năpădindu-1 o frică animalică ce-I dicta să p l e c e de whisky. Doar cu un an în urmă fusese proclamată
acolo, dar era prea tîrziu, o ştia, şi oricum ar fi fost prohibiţia
o prostie din partea Iul să se întoarcă acum, cind îşi Adrian Chifu

II E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie 68
A v e r s ă cu a n t o l o g i i • •.
Un salt surprinzător în numărul antologiilor de în discuţie putem distinge ambiţia de a „ c a r t o g r a f i a "
texte science fiction, s u r v e n i t cînd ne aşteptam mai teritoriul anticipaţiei după criterii tematice.
puţin, tinde să depăşească in doi ani (cel puţin nu­ P o a t e că numai acest lucru (încă neîncercat la
meric), totalul apariţiilor similare din ultimii două­ noi) este suficient pentru a face o t r i m i t e r e spre t e m e ­
zeci d e ani. rara şi ambiţioasa Mare enciclopedie a sciencc-Jictio-
Fenomenul poate fi interpretat ca o acumulare a nului, apărută sub î n g r i j i r e a unui colectiv in Livre
potenţialului creator al aşa numitului „nou v a l * ( d e f i ­ de poche in nu m a i puţin d e 36 de v o l u m e .
nit în Povestiri despre invenţiile mileniu/ui ///: „ti­ C r i t e r i i l e aplicate d e antologatorii francezi, v i z i ­
neri scriitori d e anticipaţie grupaţi In jurul revistei b i l e clar in o r i c a r e din v o l u m e , sînt d e natură să
.Ştiinfd ţi tehnică" — pag. 166 . .) ai cărui reprezentanţi o f e r e o i m a g i n e clară şi cit d e cit completă a d o m e ­
nu şi-au găsit decit cu r a r e e x c e p ţ i i altă c a l e d e a f i r ­ niului tematic parcurs : f i e c a r e din v o l u m e reuneşte
mare. Că n u este tocmai aşa v o m v e d e a In c e l e ce ur­ autori anglo-saxoni, t e x t e publicate pină in l'J75.
mează. t e m e l e p o v e s t i r i l o r i.iscriindu-se într-un „ m e t a - t e x t "
O planetă numită anticipaţie (Junimea. 1985 ; nu de natură să ilustreze a v a t a r u r i l e motivului, expus
v o m discuta despre ea, e c o u r i l e articolului semnat d e intr-o introducere fără m a r i pretenţii, dar realizată
Yoicu BuKariu în Luceafărul sint încă proaspete). cu aparatul critic corespunzător.

Nici un zeu in cosmos (Ed. Politică. 1085). Povestiri Această i m p r e s i e d e construcţie solidă nu o r e g ă ­
despre invenţiile mileniului III (Ed. Ştiinţifică şi Enci­ sim, din păcate, in a n t o l o g i i l e noastre, unde spaţiul
clopedică. 1986. P o r e s t i r i ciberrobotice (idem, 1986) şi este împărţit in m o d e g a l i n t r e autorii noştri şi cei
Cosmos XXI — Intimplări dintr-un univers al păcii străini, cei din urmă dind ( v a i !) greutate v o l u m e l o r
(Ed. Politică, 1987), sint titlurile a n t o l o g i i l o r semnate In aproape toate cazurile.
de A l . M i r o n o v în c o l a b o r a r e cu Dan Merişca, Mihai Ir» general alegerea textelor străine este bine
Bădescu şi G e o r g e V e n i a m i n . In toate v o l u m e l e luate făcută, oferind chiar surprize plăcute, cum ar fi
povestirile lui Harry Harrison şi Gérard Klein din
.Viei un z, u m Cosmos, R o b e r t Ueinlein, Cordwair.er
Smi'.h şi fraţii Strugaţki din P o v e s t i r i despre intvn-
ţiile mileniului III, Isaac A s i m o v şi F r é d é r i c P o h l din
Povestiri ciberrubotice, de exemplu.
Textele româneşti, însă, se sprijină in bună
măsură tot d e braţul „ v e c h i u l u i v a l " , cel nou lăsind
în urmă de prea m u l t e o r i o a m a r ă i m p r e s i e de tra­
ducere a unui text străin, ori d e lucru făcut la c o ­
m a n d ă cu sculele aflate la indemină. Sînt şi e x c e p ţ i i
dar, în cadrul antologiilor, incă neconcludente. Reţeta
succesului apusean nu se p o a l e adapta identic la noi.
căci, cel puţin in literatură, duce la un aspect de
artificial, de produs de serie crescut in seră, inapt
să reziste in afara atmosferei călduţe care, zice-se,
domneşte in „fandom". Se naşte astfel o legitimă
întrebare : care să fi fost criteriul selecţiei textelor
autorilor noştri ? A u existat e l e intr-adevăr ?
O a r e 466 d e n u m e r e din defuncta Colecţie nu
puteau oferi un material r e a l m e n t e interesant şi d e m i
de a fi readus la lumina tiparului ? Ca să nu mai v o r ­
b i m de fanzine. reviste si a l m a n a h u r i . . . Aceasta
cu atît mai mult cu cit a n t o l o g i i l e nu par a-şi p r o ­
pune să lanseze autori, ci să impună atenţiei un gen
literar. Să impună sau să binedispună ?

U E L I O N — magazin *> c l u b u l u i d e anticipaţie


Microscop

Lipsa aparatului critic, invocata d e Voicu B u g a -


riu, este o lacuna reala in primul caz şi o necesitate eaşi rubrică a revistei studenţeşti („Fără romantism
in cel d e al doilea ; nu distrezi o masa d e cititori cu d e s p r e v i a ţ ă " ) ne v a mărturisi toată gama de p r o c e ­
e x p u n e r i de critica şi istorie literară. d e e licite şi ilicite pentru a a j u n g e la nesprraln ocazie.
Dar e g i d a sub care au apărut v o l u m e l e ne î n d r e p ­ Eforturile de grămătic şi „ l o g i c i a n " , ajung la graniţa
tăţeşte să a v e m pretenţii m a i m a r i şi să ne aşteptăm
penibilului prin citarea trucată, înserierea unor frag­
la introduceri cel puţin d e n i v e l u l colegilor noştri
francezi. In locul lor a v e m t e x t e d e b o r d i n d un entu­ m e n t e rupte de context, analiza atentă a greşelilor lor
ziasm contagios, dar lipsit d e conţinut. Iar In Cos­ d e dactilografiere sau prin „ p u n e r e a la p u n c t " a unor
mos XXI se strecoară chiar erori g r a v e : Soldat, nu opinii autorizate, aparţinind altor critici.
spune nu ! d e G o r d o n Dickson este d e fapt Soldat, nu
întreba! (Soldier, ask not ! — pag. 6 ) , iar Am gură Emfaza gazetărească, desfăşurată p e o întreagă pa­
si nu pot să urlu de H a r l a n Ellison este N-am gură gină (mă rog, numărul e d u b l u ) , amendează stilistica
si trebuie să urlu (I h a v e not m o u t h and I must
oralităţii, orizontul cultural al personajelor, răstălmă­
scream ; pag. 7).
cind, după bunul plac pasaje întregi din povestire.
A c e s t e a ar fi. in parte, minusurile seriei d e a n ­
tologii apărute _in a v e r s ă " , de natură să stirneascâ Radu Eugeniu Stan înfierează elemente lexicale
aversiuni şi animozităţi, dar fără indoialâ ignorate (detalia, drastice tratamente), p r o p u n î n d , în schimb, t e r ­
d e m a r e l e public. Că( 1 adevăratul cititor al acestei m e n i noi după l e g i încă neştiute d e lingviştii romani
serii nu se interesează d e aspectele critice. Din pă­
Onalialagium şi coplum) şi sintagme uluitoare (o dei fi­
cate seria nici nu este de natură să-i deştepte aseme­
nea preocupări lează la sănătoasa). E drept, probabil cu aceeaşi ri­
g o a r e lingvistică s-a propus publicarea unei schiţe si'.
Spiridon Corbii
NODURI DE CIRCULAŢIE, semnată de G e o r g e Lazăr
in c a r e pleonasmul (marilor aglomerări urbane) c o n ­
f u z i i l e In folosirea locuţiunilor („de-a lungul pereţilor
unor clădiri imense, inutile, se aflau benzi rulante") fac

Maturizare
casă bună cu „ n o d u r i " d e logică într-un spaţiu tipo­
g r a f i c foarte restrlns.

Maturizarea p r e c i x c duce, peste ani, după cum s-a


văzut, la o etică si m o r a l ă gazetărească dubioasă. F o r ­

precoce ţarea, cu şperaclu, a sertarelor în care se găsesc ma­


nuscrise e un nou tip al criticii d e i n t i m p i n a r e . un t e ­
ritoriu cucerit, g r a ţ i e vajnicului cornentator-publicist
d e pe m a l u r i l e Bahluiului, R a d u Eugeniu Stan.

Opinia studenţească, revistă a Consiliului U.A.S.C. Ioan Tudor Făgeţanu


din Centrul Universitar laşi, a reuşit să adune in nu­
mărul dublu 7—8/1986, atîtea „ p e r l e " gazetăreşti, cit P.S.
a l t e reviste studenţeşti într-un cincinal. Tit luri super-
A m ajuns şi noi, pe a l t e căi. In posesia colecţiei, din
bisime : Punere la punct; Recoltă frumoasă; Cel mai
eficient hotel din judeţ; Pur şi simplu îmi place; păcate incompletă, a scrisorilor de a m o r ale lui R. E.
Şcoala făcută pe bucăţele; America ogarului intelec­ Stan. Recenzia lor o v o m publica într-un număr viitor.
tual sau Et in America Ego !; Promiţător, rezonabil şi P e d e altă parte, o m u l ţ i m e d e autori, posesori ai
mai jos; p a r a d o x u r i e c o n o m i c e , enunţate cu d e z i n v o l ­
tură : „deşi nu-şi face planul. „ T r a i a n " - u l a d e v e n i t cel unor v o l u m i n o a s e manuscrise nepublicate (pentru de­
mai eficient hotel din judeţ (pag. 5 ) ; anunţuri prin care pozitarea cărora nu le mai ajunge spaţiul de acasă) s-au
se comunică respectarea L e g i i Presei, alte anunţuri arătat foarte interesaţi de perspectiva unor comentarii
p r i v i n d un Spectacol rotat susţinut de cenaclul Quasar,
si solicită adreaa, precum şi numărul de telefon, a bi­
atestări de ziarişti in urma unei p r o g r a m e speciale stu­
denţeşti, la pagina ;t a f l ă m că V o r o n e ţ u l se află Intre necunoscutului comentator R.E.S., specialist In c o m e n ­
C i m p u l u n g M o l d o v e n e s c si V a t r a Dornei. Dai c e nu tariul anticipat, 0 nouă specie a criticii S.F.
a f l ă m in această revistă ? ! A f l ă m , spre e x e m p l u , cum
I n disperare de cauză s-ar putea să se adreseze Ca­
un copil cu n u m e l e Hadu Eugeniu Stan a început să se
maturizeze brusc la 6 ani (mai precis între 5 si 6 a n i ) . sei de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi pen­
(Jricum înainte d e a m e r g e la şcoală. Precocitatea a c e a ­ tru medierea transmiterii o p e r e l o r pe traseul cunoscut.
sta s-a datorat, după propria-i mărturisire (pag. li) unor
dezbateri serale, in holul si pe scara blocului al cărui I.T.F.
locatar cu cinste era, ale c o l e g i l o r de generaţie pă­
trunşi d e „atmosfera de e m u l a ţ i e creatoare de pe în­
treg (s.n.) cuprinsul c a r t i e r u l u i " .

Această m m ie de a se da in spectacol se p a r e că-1 CLUBUL IIELION — organizează ediţia a


bintuie in continuare pe fostul copil al cartierului. V-a a concursului de traduceri din limba ro­
R a d e Kugeniu Stan.
mână intr-o U m b i străină a p o v e s t i r i l o r ş.f. pu­
Un spectacol-eoupe, vecin cu poezia dadaistă, ne p r o ­
blicate în ultimii zece ani de către autori ro­
pune R.E.S. la pag. 16 (rubrica Ochelari de critic), por­
mâni în reviste sau edituri din România. Tra­
nind de la g r e ş e l i l e d e d a c t i l o g r a f i e r e ale unui manu­
ducerile, dactilografiate Ia două rfnduri, în trei
scris „ M a i d a n u l cu e x t r a t e r e s t r i i " , semnat d e Constan­
e x e m p l a r e , menţionind corect revista, editura si
tin Cozrniuc.
anul apariţiei, v o r fi e x p e d i a t e pe adresa clubu­
„ D e aceea, a m fost cu utit mai )ericit cind a m avut
lui Helion (Casa U n i v e r s i t a r i l o r . Str. P a r i s nr. 1,
nesperata ocazie d e a o b ţ i n e immuscrisul ultimei saie
1900 T i m i ş o a r a ) pină la 15 o c t o m b r i e P>87).
contribuţii in domeniu." (sublinierile ne aparţin). P r o ­
babil că intr-o altă i n t e r v e n ţ i e a publicistului, la a c e ­

ii E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie 70
Pe scurt despre proza scurtă

C o m e n t a r i i l e de mai j o s — su­ lei morţi a p r o p i a t e s î n t . . . ei înşişi.


Silviu Genescu
mare, dar critice — sint rezultatul Un mod subtil de a spune că
unui proces de selecţie prin lecturii adesea vina propriei morţi noi o Luciile
si se v o r p o l e m i c e . P r i n exemplele purtăm. Fortăreaţa ar fi efortul con­
ne c a r e le aduc In discuţie, c o m e n ­ structiv p e care-1 o p u n e m temerilor T e x t u l , a p ă r u t in Paradox, '83,
e perfect in sistemul său de refe­
tariile noastre propun implicit un noastre fundamentale. întrebarea
rinţă. S.F.-ul este aici mai mult o
model al prozei S.F. Fără a încerca care r ă m i n e in faţa cititorului la undă, o vibraţie uşoară într-un
sâ-1 creionăm aici, să spunem to­ sfirşitul lecturii — şi care f a c e din cîmp realist. Stilistic, „Euellle-
tuşi cu v e d e m v i i t o r u l S.F.-ului pe „ F o r t ă r e a ţ a " o e x c e l e n t ă proză p r o - nu v ă d e ş t e greşeli. Expresia e sub­

blematizantă — e dacă nu chiar ordonată perfect temei, registrului


linia angajării în d e z b a t e r i l e ce f r a -
nostalgic d a r reţinut în care n a r a t o ­
minlă pe omul dintotdeauna (rezol­ această î n v e r ş u n a r e d e a construi o
rul îşi plasează discursul. .Semnifi­
vate, sub raport artistic, in felul „ f o r t ă r e a ţ ă " c a r e să ne a p e r e de noi caţia generoasă a acestei povestiri —
propriu genului si al calităţii cit mai înşine e aceea c a r e ne declanşează imposibilitatea comunicării, sau,
inalte). auto-agresiunea. D e p e urma căreia atunci cînd aceasta e posibilă, g r a ­
tuitatea ei i r e m e d i a b i l ă — o pla­
v o m „ n i u r i " sau nu. Căci finalul lasă
Cele care urmează sint pole­ sează p r i n t r e piesele de e x c e p ţ i e a l e
problema morţii in suspensie, din-
mice din încă o pricină : textele genului. P l a s a r e a acestei problema­
du-ne astfel prilejul de-a medita tici In registrul S.F.-ului e o abili­
aparţin unei generaţii de prozatori
mai departe. tate a autorului. A c e e a d e a se r e ­
tineri — «noul val S.F.". Selecţia
Ovidiu l'eciran întoarce, vorbind despre angoasele
operaţii de BOl v i z e a z ă şi contura­
altei lumi decit cea cotidiană, la n e ­
rea — lacunar, e v i d e n t , dar surprin- liniştile noastre d e zi cu zi.
zlnd citeva coordonate e s e n ţ i a l e ale
scrisului acestor autori — profilu­
O. P.
Sorin Tamaş
lui acestei generaţii literare S.F.
sub raportul deschiderii către anu­ Alina matei
m i t e t e m e şi modalităţi de e x p r e s i e .
S e Intimplă c e v a ciudat cu schi­
ţa aceasta : se construieşte dintr-o
serie de fapte fie improbabile, fie
incredibile. Deşi bunul simţ li se
î m p o t r i v e ş t e . In final ajung să im­
Ovidiu Bufnilă pună o ciudată coerenţă, strâbătind
straturile succesive d e scepticism ce
protejează cititorul. Situaţia e atît
Fortăreaţa de neobişnuită. Incit sfîrşim prin a
accepta c o n v e n ţ i a propusă de autor :
Text de m a r e e c o n o m i e a mij- v o m considera fireşti, într-un cadru
nefiresc, .şi a l e g e r e a culorii mov
W clor, in care naraţiunea se d o ­
I>entru ochii viitorului copil, şi acea
vedeşte condusă cu m i n ă experţii
nemotivată dorinţă de a fotografia
s p r e efectul final, „ F o r t ă r e a ţ a " e un
a doctorului, dacă ţinem seama de
e x e m p l u — aş zice — clasic pentru
numărul scenelor similare la care
modul cum o m a r e temă poate fi
asistase pină a t u n c i . . .
..pusă in scenă" cu m a x i m ă eficien­
Renunţind la e x p l i c a ţ i i , mizind
ţă. T e m a morţii — prezentă aici sub
doar p e sugestie, autorul reuşeşte
un aspect particular al ei ( „ . . . ş i ţie
v i surprindă o situaţie umană stiin-
ţi-c frică si nu atît d e ea / m o a r t e
ţifico-fantastică, a l e cărei ecouri se
(n.n.) / ci de felul in c a r e v e i m u r i " )
răsfring asupra lumii d e azi. Ceea
e „ d e t u r n a t ă " din planul realului (al ce nu e puţin lucru pentru această
realului propus de text, d e s i g u r ) in schiţă, una din cele mai valoroase
ea secund, al subiectivităţii. Dacă lucrări ale Almanahului Anticipaţia
iniţial moartea prin insetarc ii a m e ­ '87. Iată că nu cantitatea . . .
ninţă pe cei doi protagonişti ai
. K . r t â r e ţ e i " , in final cauza posibi­ Lucian Ionică

71 H U I l i s — m a g a z i n al c l u b u l u i de a o U c l p a t i e
Pe scurt d e s p r e proza scurtă

batros, 1985) de a-şl desăvirşi


Cătălin lonescu Cristian T. Popescu
prima luptă a copiei cu o r i g i ­
Vitrina nalul. A c e s t „2 r o m a n " , alăturat Cassargoz
unui titlu ce a făcut carieră în ci­
R ă z b o i u l a rămas acelaşi, deşi tatele despre cele m a i bune povestiri Este una din acele nuvele
a r m a m e n t u l şi echipamentul a d e v e ­ S T . româneşti, indică o succesiune, s.f. care se menţine la suprafaţă, nu
nit mai sofisticat. De v i n ă sint numai lasă speranţa unei continuări, deşi atit p r i n ideea s.f. (aici un simplu
oamenii. Ei işi adaptează lumea î n ­ un maliţios s-ar putea întreba reto­ p r e t e x t ) , sau personaje (scoase parcă
conjurătoare cu ajutorul tehnicii, ric : „ Q u i d prodest ?". L u i însuşi in din m a g a z i a de produse tipizate a
dar se „ a u t o c o n s e r v ă " ca specie. îşi nici un caz, căci a căzut în c a p ­ s.f.-ului c o m e r c i a l ) , cit prin structura
r e z o l v a lesne p r o b l e m e l e cu ajuto­ cana p r o p r i e i creaţii. Lipsită d e f i o ­ abruptă a finalului, capabil să sus­
rul a r m e l o r , a v i n d grijă să nu facă rul noutăţii, povestirea işi păstrează cite interpretări variate.
un tărăboi p r e a m a r e . Istoria este farmecul prin parfumul f l o r i l o r de
v e c h e şi r ă m î n e aceeaşi. U n i i atacă, prun şi a l atmosferei de grădină j a ­
ceilalţi rezistă. Jungla, ea însăşi o poneză la ora ceaiului. Vitalitatea
încleştare a forţelor naturii, î n v ă ­ textului este insă integral a l i m e n ­
luie conflictul inteligenţelor supe­ tată d e p r i m a v a r i a n t ă , ca şi î n t r e ­
rioare. Sfîrşitul luptei, oricit de î n ­ gul eşafodaj al acţiunii.
depărtat ar f i , l e v a a d u c e celor Puse alături c e l e două texte con­
oprimaţi victoria. M e r c e n a r i i intu­ tinuă lupta eroului : „ C a r e este
iesc acest lucru. Banii şi forţa bru­ copia şi care este originalul ?", iată
tală pot să l e îndeplinească p o f t e l e prima întrebare care izbucneşte
trupului, dar nu p o t să l e m u r d ă ­ după t e r m i n a r e a lecturii. I n t e n ţ i o ­
rească sufletul. A s i s t ă m la o dramă nează M a r e l e M a e s t r u (Hei !) să n e
psihologică. U n d e v a , in subconştien­ o f e r e o suită de i m a g i n i a l e aceleiaşi
tul lui A b d a r , există o oază d e l u ­ confruntări, metaforă a luptei cu
ciditate, un refugiu al Frumuseţii. sine ? A t u n c i , h a j i m e !
El i l redescoperă in v i s , in f i e c a r e
noapte. S e simte alterat, prins la
mijloc, î n t r e «ciocan şi n i c o v a l ă , I n ­
tre Bine şi Rău.

M e r c e n a r u l nu p o a t e să spună Doru Pruteanu


adio a r m e l o r . O m u l nu p o a t e stră­
bate strada cu v i t r i n e . N i c i una din Zodiac
cele două feţe a l e U n i v e r s u l u i nu-1
mai acceptă. Sentinţa a fost pronun­
Există aici, d e fapt, două t e x t e ;
ţată. A b d a r Z y t r u s m o a r e , Insă V i ­
suita d e instrucţiuni care nu spun
sul Frumuseţii r ă m i n c l a i n d e m l n a
nimic, n i m ă n u i , inutilă şi lipsită d e
oamenilor. In palmă, fostul comba­
sens, cu o p o n d e r e exagerată în sub­
tant strînge o bucată din sticla unei
stanţa textului şi naraţiunea p r o -
posibile v i t r i n e .
prlu-zisă, densă şi sugestivă, scrisă
Povestirea (in Argonaut nr.
cu sobrietate şi d o v e d i n d o bună cu-
8/1984) este o parabolă a cău­ Conceput într-o manieră voit
uoaştere a meşteşugului literelor,
tării Absolutului. Eroul principal şocantă, textul evoluează în c l m p u l
capabilă din fericire să reziste asal­
îşi depăşeşte cadrul, războiul, d e stilistic al prozei d e senzaţie, cu un
tului „ i n f o r m a t i c " al subtextului-
aceea el v a fi e l i m i n a t . In puţine limbaj încărcat d e durităţi (tirfă.
p r o g r a m (oare de c e nu a fost scris
pagini, lucrarea reuşeşte să n e pună curvă, ejaculat e t c ) , cu eroi-surogat
in limbaj d e a s a m b l a r e ? ) .
întrebări şi să n e sugere/e răspun­ care debitează o filozofie de birt
suri. Este un p r i l e j d e meditaţie O p o v e s t i r e (in antologia . P o ­ (timpul : hazna infectă, realitatea :
despre condiţia omului c o n t e m p o r a n . vestiri c i b e r r o b o t i c e " , Ed. Ştiinţifică o tirfă cu care s-au i-uUat toţi filo­
O vitrină In sticla căreia ne şi Enciclopedică, 1986) cu un aer „ e z o ­ zofii ; o curvă pe care nu se poate
odihnim. t e r i c " , minată de epatarea voită a
pune bază), Intr-un mediu social d o ­
Gyorffy GyttrfS cititorului cu un p s e u d o - e x p e r i m e n t minat d e căcăciosi plini de bani etc.
literar, eşuat din cauza alegerii Caracteristicile generale a l e n u ­
tipului de „ l i m b a j " d e p r o g r a m a r e , velei o încadrează In stilul gotic al
inferior faţă d e ceea c e ne-am
Alexandru Ungicreanu anilor 1760—1820, definit d e către
putea aştepta de la calculatorul David P u n t e r in T h e l.itorature of
Artele marţiale moderne unei alte generaţii. Ar fi fost Tcrror ( 1 9 8 0 ) : caracter stereotip,
d e p r e f e r a t un F O R T H sau L I S P stăpinirea suspansului, emfază In
(II) acestei m i x t u r i d e B A S I C cu F O R ­ descrierea terifiantului, cu inserţii
T R A N , dacă nu o c o n v e r s a ţ i e a p r o a ­ bogate din nciv american guthir,
Surprinzătoare această tentativă pe n o r m a l ă ; aşa c u m n e îndeamnă
a lui Al. Ungureanu (Avertisment după acelaşi a u t o r : grotescul psi­
actualitatea să e x t r a p o l ă m . . . hic, obsesii psihologice (Filozofu'),
pentru liniştea planetei, Ed. A l ­

U C L I O . N — magazia al clubului de anticipaţie 72


Pe s c u r t d e s p r e p r o z a s c u r t ă

acces slab la l u m e a o b i e c t i v ă , so- fiindu-nc sugerată o altă f o r m ă de fit — 1 buc.


etate decăzută psihic şi social, cu sclavie. paf — 1 buc.
iz putred, v i o l e n ţ a ca m o t i v cheie, Dona I z a l b a nu-si bruschează ptaf — 1 buc.
tonul general nesănătos, oroare, sclavul, ci II supune unui n e î n t r e ­
ptiu — 1 buc.
"bsesie. rupt „ j o c a l n e r v i l o r " c a r e c u l m i ­
nează prin c u m p ă r a r e a androidei poc — 1 buc.
Chiar dacă din punct de v e d e r e
s.f. nuvela nu spune n i m i c (în a c e ­ Deia Brabante şi r e p r o g r a m a r e a el. pleosc — 1 buc.
laşi v o l u m . P o v e s t i r i ciberrobotice, !n fapt. în m o m e n t u l în c a r e se î n - Lipsită d e obiectivitatea auto­
Fr. P o l i i dezvoltă mult mai sugestiv timplă acest lucru (sinteeamaiurtiă-
rului, o b i e c t i v i t a t e c a r e reprezintă
o idee asemănătoare), cu toate i m ­ ilinlume. va spune de acum înainte,
tocmai caracteristica principală a
p r e c i z i i l e stilistice, uneori ridicole la nesfirşit. f a t a ) , autorul „rosteşte"
acestui gen ( m i c i i cititori sînt mult
(începu să exploreze circular, incet prima silabă a cuvîntului „ m e s a j " .
mai e x i g e n ţ i cu literatura destinată
si sistematic, cimpul vizual. Dădu M o d u l în c a r e o rosteşte D e cei de-a
doua. în final, nu este m e n i t să-1 lor. decît o m a r e parte a celor m a r i ) ,
repede peste el (pag. 372) — nu peste proza nu rezistă nici măcar la o
eimp ci peste c e v a v a g cunoscut, contureze. A c e a linişte d e sfîrşlt d e
toate, abandonarea propriului trup analiză mai sumară sau la o p r i m ă
sau : . . . acoperită pînă sub ochi de citire.
o barbă neagră, si la fel de rinji- ca pe o p o v a r ă şi. în acelaşi t i m p ,
toare (pag. 373) — nu barba, f i ­
gura . . . e t c ) , cit şi a atmosferei g e ­
frica, nu d e m o a r t e , ci d e n o n - e x i s -
tenţă. sînt, tatr-o c o m p a r a ţ i e , o in­ Traían Urdefl
nerale, dominată d e o v i o l e n ţ ă b i n e florescenţă la capătul povestirii
sugerată dar nu p e măsura scopului e r e , deschisă, ne oferă nu o paletă
propus, ceea ee-i reuşeşte autorului d e culori, ci una de g î n d u r i .
aici este o p l o n j a r e a t e x t u l u i Intr-o Ovidiu Bufnilă
dimensiune nouă. nebănuită.

Deşi a v e m un produs tipic c o ­ Fa ir play


mercial, forţa de sugestie a nara­
ţiunii lasă să se î n t r e v a d ă un autor
care, adus pe făgaşul a d e v ă r a t al
Tndor Negoiţă M a r e creator de terifiant în r î n -
durl puţine ( v e z i cu adevărat r e ­
literaturii, ar pute? crea lucruri i n ­
Zărghitul marcabila p o v e s t i r e Domino din Va­
teresante, eliberîndu-se de masca
tra, 20 oct. 1982. pp. 16—15 / ! ' ) . O v i ­
anglo-saxonă sub care-şi ascunde
diu Bufnilă face o concesie (Cronica.
talentul...
Despre proza de anticipaţie 29 oct. 198?. p. 6 ) . încereînd un fel
Constantin Cozmiuc pentru tineret si copil s-a v o r b i t d e u m o r negru d e succes în Fair
destul de puţin şi nu chiar de bine plai/. A n r o n p c că-i reuşeşte si asta.
p o a t e din cauză că acel care o prac­ .Ia»- e de p r e f e r a t simţul pentru at­
tică se feresc mai întotdeauna de mosferă, respiraţia dintre rlnduri.
această catalogare. încărcată, parabola abia încropită
din cealaltă ^celelalte). Bufnilă poate
„ Z ă r g h i t u l " (în A l m a n a h u l A n ­
scrie p l â c t literatură vandabilă,
Ovidiu Bujnilă ticipaţia '87) nu-şi p r o p u n e să fie
r l e c î n d de la m o t i v u l nu prea-prea
decît o astfel de povestire. Subiectul
/dar. fiind v o r b a de haz. încă m e r -
ei : 3 copii si doi roboţi eşuaţi p e
Povestind, cel care <-».-.> - _se spune că unii oameni con­
o insulă pustie.
tinuă să e x i s t e în conştiinţa c e l o r ­
doarme Există un m o m e n t c a r e a r f i lalţi si că oricînd n e pot a narea pe
nutut. p r o b a b i l , schimba soarta aces- strada*. Şeful aer viciului f'nanelar.
O o b s e r v a ţ i e a p a r e de la început t ° i povestiri. A c e l a în c a r e copiii află doborît de un infarct ne terenul de
necesară. P r o z a lui O v i d i u Bufnilă despre existenţa m o r ţ i i . D a r după un tenis, reia după v r e o două luni p a r ­
(In „Povestiri ciberrobotice", Ed. pasaj în care autorul oscilează între tida cu partenerul său f a v o r i t , insta­
Ştiinţifică si Enciclopedică. B u c u ­ a continua sau nu, abandonează latorul, adică omul instalat între
reşti, 1986) nu are puncte de t a n g e n ­ această pistă. Din narate ! Ceea ce t i m p cu drepturi d e p l i n e în casa pri­
tă şi nici d e intersecţie cu cea a lui r ă m î n e reprezintă prea puţin chiar mului.
Kurt Vonnegut. Nu vizează niel si pent'-u eonii. P e n t r u că :
umorul negru, nici farsa, este l i p ­ 1) P e parcursul p o v e s t i r i i , au­ V r e m si no? continuarea. Deo­
sită d e zburdălnicia şi seninătatea torul demonstrează întreprinderea camdată scorul este egal.
lui B i l l y P i l g r i m . Dacă s i m ţ i m n e ­ anumitor o b s e r v a ţ i i asupra c o m p o r ­
voia unei raportări. poate este mai tamentului copiilor, nu însă si cu­
n i m e r i t s-o f a c e m la G. G. M a r q u e z . noaşterea psihologiei lor.
A v e m în faţă. in mod cert, o *1 Desigur, există proză c a r e nu
p r e t i n d e transmiterea unul
Sorin Siminn şi Dan Merişca
voce aparte, care neglijează aproa­ mesaj,
pe total „recuzita S.F.", păstrînd dar atunci se aşteantă o compensa­
' l ' . i r minimum, de strictă utilitate fe Bdttsfl de desfăşurarea acţiunii. Nedumerirea
în economia povestirii. M i z a pusă Această rroz, ! este lipsită de mesaj
3

in |oe tata alta decît cea a „socului si. în pepirţşi t i m p , de acţiune.


tehnologic" sau a l o v i t u r i l o r d e tea­ 3) P r o z a prezintă o abundentă O schiţă (In acelaşi număr din
tru. Eite rea a sondării naturii d e onomatopee, o e v i d e n t ă a aces­ Cronica) — tot scurtă si tot p e r c u ­
umane, n meditaţiei. tora ni s-a părut r> "-°s-3ră pentru d e ­
r tantă ! M o t i v u l savantului solitar si
monstrarea r e l o r a f i r m a t e mai sus : senil, maşina de călătorit in t i m p —
D e l » Rrabante, frumoasa an-
sursă de i r o n i e şi degringoladă,
droldA din generaţia D a u n e si eroul ftiu — 19 buc. pastişa ( o a r e ?) o r g a n i s m e l o r vea-
iHtvetti'H. i e luhe*e. Sint în pro­ b a m — 19 buc. (7 consecutive) '•'îui următo- („Direcţia Patrulelor
prietatea unor stăplni d i f e r i ţ i . Insă
tu-dum — 9 buc. T e m p o r a l e " , „Biroul de recuperare a
se întlmtSC dimineaţa. î n a i n t e de î n -
bang — 3 b u c . obiectelor pierdute"). Povestioară-
eeperea lucrului, pe malul mării.
poantă scrisă d e nişte oameni c a r e
Pare donr o drngo*te nlmplă sl cu­ au-aauuuu-ai-aia-u-aaaa — 2 buc. stiu să-şl l i v r e z e marfa (chiar şi de
rată. C l t e milioane de nrlnvl n-au
b a m - b a - r a m — 1 buc. compromis). Umor c a r e se v r e a
trfiit-o, înainte ca ea t ă fie scrisă
dur-du-rum — 1 buc. nonşalant, dar care acuză o anumită
aici (a cita oară ?). Amendamentul
crispare.
r>c care-1 aduce O B M t v t t J teme. jiii — 1 buc.
Insă, nuanţează rezultatul obţinut. spiuuu — 1 buc. Viorcl Marineasa

73 R E L I O N — magazin al c l u b u l u i d e anii< i p a ( i -
Itinerarii

a O şedinţă de e x c e p ţ i e a p r o ­ eonţinînd lista cenaclurilor, cercuri­ diate p e adresa clubului HELION


g r a m a t cenaclul „ M a r ţ i e n i i " al A s o ­ lor şi cluburilor de anticipaţie din (Str. P A R I S N R . 1. c. p. 1 900 T I M I ­
ciaţiei Scriitorilor din Bucureşti in ţară, redactat de căt.'e Dan M e r i t a , Ş O A R A ) , în patru e x e m p l a r e , pînă
ziua de, (bineînţeles) marţi 28 a p r i ­ riscă să se t r a n s f o r m e într-un buletin la lă mai 1988.
l i e 1987. al erorilor. I n f o r m a ţ i a vehiculată nu
A citit proză s.f. M i r c e a N e d e l - este deloc „ l a z i " . In special în ra­ a P r e z e n t a t elogios de către c r i ­
ciu <.i a fost didCUtati cartea „Alte zul cenaclurilor n e m o l d o v c n e ş t i . ticul M i h a i C o m a o în nr. 3/278/1987
Isterii I n s o l i t e " semnată d e O v i d al Suplimentului literar-artistic al
Crohmălniceanu (Ed. Cartea R o m â ­ • In luna ianuarie 1986. Casa T i ­ Setatei! Tineretului BOGDAN FI-
nească. 19B6). neretului din T i m i ş o a r a a găzduit o C E A C c o n v i n g e încă o dată prin-
e x p o z i ţ i e personală d e grafică pc tr-o p o v e s t i r e scurtă ştiinţifico-fan-
Şedinţa a fost condusă de către
teme stiinţifieo-fantastice a unui tatică „ S l N T U N I C " . I n fişa d e p r e ­
scriitorul R o m u l u s Bărbulescu.
foarte tinăr artist plastic timişorean, zentare este anunţat un v o l u m d e p o ­
P e marginea povestirii Primul
PETRU ZMED. vestiri p r e d a t editurii Albatros. In
e.ril la rronosrop. semnată d e M i r ­ planul editorial pc 1987 nu figurează.
c e a N e d e l c i u . au luat cuvîntul O v i d P o a t e in 199;».
• Editura „FACLA" a înscris
S. Crohmălniceanu. Ioan Bogdan
in planul editorial al anului 1987 un
l e f t e r . M i r c e a Cărtărescu. Toan B u -
roman ştiinţifico-fantastie al unui • P r i m u l fanzin tipărit din B u l g a ­
duca (toţi din partea cenaclului
universitar timişorean, W i l i a m Ma­ ria F E P (Fantastica. Euristica, P r o g -
Junimea al U n i v e r s i t ă ţ i i ) şi A d r i a n
rin. Spicuim din prezentarea redac­ nostica) a apărut in anul 1984. E d i ­
Rogoz. Ton Hobana, V i c t o r B î r î ă -
ţiei „un român ştiinţifico-fantastic tor clubul de
: anticipaţie „IVAN
dcantJ. Florin Mannlosru. Sanda Ba­
întemeiat pe sugestiile şi pe proce­ E F R E M O V * d;n Sofia. O p t pagini,
dian din partea cenaclului MnrtlenU.
deele ficţiunii m o d e r n e * . format A 2 . în condiţii g r a f i c e exce­
Spicuim citeva r o r b i r i : FI. M a -
T i t l u l romanului este „ T a i n e l e lente.
n ol eseu - t e x t u l lui M . N . este un t e x t
plural, o p r o v o c a r e la adresa citito­
Roboţilor*. R e ţ i n e m , din cuprinsul foarte
r u l u i " ; A . R o g o z „ o r i c e literatură bogat, c i t e v a titluri - A r t ă . fantastic
• A n u l 1986 se constituie ca
pxDerimentală este s . f : I. Bogdan şi fantastologie : I n t r e e n i g m e şi in­
unul din cei foarte buni pentru
T.efter .un nou statut al stereotipiei teligenţă artificială ; Noosfera : N e ­
s.f-ul românesc. verosimila realitate şi v e r o s i m i l u l
l i t e r a r e . . . m o d e l u l utopic. îl consti­ A u apărut citeva cărţi fie refe­ fantastic : Planeta stiintifico-fantas-
tuie intervenţia în r e a P : I o n Hobana rinţă : . A L T E I S T O R T I I N S O L I T E * tică. P r i n t r e semnatarii (si redactorii
.factorul ludic trebuie s u b l i n i a t . . de O V i n S. C R O H M Ă L N I C E A N U : Fen-ului) n u m e o u n o s c u t e : Ivailo
invenţia urmează intenţiei autoru­ . L I T E R A T U R A Dl! A N T I C I P A Ţ I E " Runev. Atanas Plavov. Teodor Re-
l u i * : O v . Crohmălniceanu .autorul (voi. m de I O N H O B A N A : . I N S U - z i v , M i r o s l a v P o p o v , I\an D i m i t r o v .
lansează o idee o r i g n a l ă s.f. teoria
:
I E I . E F E R I C I T E " de H O R I A ARA­
împrăstierii v î r s t e l o r " : Ioan Budnra. MA ; V I C T O R A N E S T I N „ Î N A N U L
a Revista MăgtO&n a început să
„un s.f. aparent, redus la f o r m ă na­
4 000 S A U O C Ă L Ă T O R I E L A V E - publice p r o z e cu un n i v e l Ideatic
rativă. Există o conştiinţă a c o n v e n ­
NUS". e d i ţ i e critică realizată de si estetic deasupra mediocrităţii.
ţiei". F l o r i n l a r u _se manifestă un ni­
N u m a i în p r i m e l e trimestre al anu­
v e l al referenţialitătii. T o a t e p a r a n ­ C O R N E L R O B U (cd. D A C I A ) : S O -
lui 1987 a v e m două e x e m p l e eloc­
tezele Implică u n p r e z e n t " : M i r c e a L O M O N M A R C I T S „ A R T A .ŞI Ş T I I N ­ v e n t e : p r o z e l e semnate de O v i d i u
r 5 r t ă » - e s c M .stilistica lui M . N . este ŢA" : KAREL CAPEK .FABRICA Hurduzeu şi V i c t o r Niţă.
c e a obişnuită, excesul d e r a ţ i o n a l i ­
DE A B S O L U T " şi „ K R A K \TIT~. tra­
tate este un defect al literaturii s.f." a U n număr dedicat în exclusi­
F l o r i n M a n o l e s c u a prezentat în ducere şi postfaţă de J E A N G R O S U ;
vitate literaturii s.f. ecologiste a rea­
cfteva o a e l n l . cu pertinenţă, rarteq „EXISTA ALTE FIINŢE IN COS­ lizat magazinul VtOA editat în 1986
lui O v i d C r o h m ă l n i c e a n u « A l t e I s ­ M O S ?*, v o l u m î n g r i j i t de către TT- de c ă t r e Asociaţia Scriitorilor s.f.
torii I n s o l i t e " . B E R I U T O R O (Ed. P o l i t i c ă ) . L U M I ­ maghiari.
A l t e intervenţii n o t a b i l e : A. Ro­ LE DE F I E R de M . VERESS ZSU- P r i n t r e numeroasele proza MB
goz. M . Cărtărescu. M . NedoIHu.
ZSANNA şi M A N D I C S GVORGY află si cea semnată de PUSKAS
Florin laru. Ton H o b a n a . .Sanda R a -
(Ed. K r i t e r i o n ) . I M R E . „ C U C U L * , prezentată In cu­
dian. P e t r e S o l o m o n . O s w a l d H n - v r
prinsul acestui număr.
*FLEACURI o schiţă semnată
a Puternicul club de anticipaţie
de ISAAC ASIMOV este tradusă a T o c m a i cînd căpătase oarecare
în Luceafărul nr. 3/1987 de către din K A T O W I C E ( P o l o n i a ) , editorul contur, a v i n d şi tendinţe de e x i g e n ­
L i g i a T o d a n . B i n e scrisă, b i n e tra­ buletinului lunar F I K C J E (cu un ţă literară. Argonaut, suplilmentul
dusă, schiţa a r e o Intrigă care-i mai nivel d e i n f o r m a ţ i e mult peste media s.f. al cunoscutei reviste ieşene de
degrabă poliţistă, decît s.f. europeană), a organizat. între 29 mai cultură C O N V O R B I R I LITERARE,
a dispărut în neant. Să fie d e v i n ă
• Editura Albatros anunţi pen­ şi 1 iunie 1986. în condiţii optime. si lunga eclinsă a cenaclului Qua-
tru 1 0 R 7 rttovn Hffţtni interesante : P O L C G N '86. Congresul scriitorilor sai la nedorita sucombare ? !
'.fITTAIT r,n a m e ^ c t t . NIK*: TON
M cluburilor de a n t i c i p a ţ i e poloneze.
H O B A N A . FMlSrW.A VIE: I \ a B I B L I O T E C A N O V A . caietul
ORIZONT a c f a s t A CONSTELA­ I n aceeaşi perioadă a v e a loc. la T i ­
de critică, t e o r i e şi istorie literară,
Ţ I E feutef^n* ^e t e x t e româneşti*. mişoara. H E L I O N '86. O î n t î m p l a r e
CRISTIAN POPESC! T CASSAR- xerografiat, editat de clubul de an­
bună.
G07. : T M P L O Z T A (antologie de p r o - ticipaţie „ H E L I O N " , in colaborare
7 ă s.f. din lit. universală si din au­ cu cenaclul „ H . G. W e l l s " din T i m i ­
a CONCURSUL ANUAL DE
tori r o m â n i ) .
PROZA SCURTA HELION '88 îşi va şoara, v a fi din nou la dispoziţia
Totuşi e foarte puţin, mal ales cunoscătorilor printr-o e d i ţ i e spe­
cunoaşte laureaţii la sfîrşitul lunii
că două titluri a ' i fieurat în planu­
mai lî'88. L u c r ă r i l e , care nu trebuie cială realizată în luna iunie 1987.
r i l e e d i t o r i a l e din anii trecuţi.
să depăşească z e c e pagini, dactilo­
• Q U A R K 16. buletinul informa­
tiv al cenaclului Quasar din Taşi. grafiate la două rînduri, v o r fi e x p e ­ Cornel Secu

H E L I O N — magazin al clubului de anticipaţie 74


CENTRUL
DE
CHIMIE TIMIŞOARA
OFERĂ
DOZ PENT
ACID PIQNIC
.presiune. 2 bar
Ml l/l
MOAR Biras
oterisitcî : turaţie 55-280 rol/mie
volum 950 cc
OPOMPE C u
CIRCULAŢIE
caracteristici debit mau 5 1 / l i
presiune max 0,25 bar
fffiV -lcolaborări neutra reinlyarea unor
probleme lin
dumneavoastră

75 H E L I O N — magazin al clubului dc anticipaţie


II E L 1 O N — magazin al clubului de anticipaţie 7 O
ÎNTREPRINDEREA DE DETERGENTI T I M I Ş O A R A

Calea Buziaşului nr. 3


1 9 0 0 Timişoara
tel. 83115

EMULGATORI PENTRU PESTICIDE


PRODUSE PE B A Z A DE A G E N Ţ I DE S U P R A F A Ţ A ETOXILAŢI ŞI
SOLVENŢI PENTRU OBŢINEREA CONCENTRATELOR EMULSIO-
NABILE DE INSECTICIDE ŞI ERBICIDE :

E M U L G A T O R AC, LN _ pentru produse tip Triflurom


E M U L G A T O R C37, 0C64 —
pentru insecticide organofosforice tip
Carbetox

EMULGATOR F,5 pentru insecticide organofosforice tip


Sinoratox

E M U L G A T O R F22 — pentru produse pe bază de triclor di-


paratonil-etan

E M|U L G A T 0 R 128 — pentru produse tip Dibutox

E M U L G A T O R F46 — pentru produse tip Lindan

E M U L G A T O R LN pentru Trifurom

EMULGATOR A 46
pentru produse pe bază de dinosebace-
tat

^ M U L G Ă T O R I I A U R O L U L DE A REDUCE T E N S I U N E A S U P E R F I C I A L A A EMUL­
SIILOR. A S I G U R Î N D A S T F E L O P U L V E R I Z A R E UNIFORMA; PERMIT PĂTRUNDEREA
SUBSTANŢE] A C T I V E INSECTICIDE ŞI Î N LOCURI GREU ACCESIBILE. N U S l N T F I T O T O -
XICE. PRODUSELE S l N T BIODEGRADABILE, DECI N U P R E Z I N T Ă P E R I C O L U L DE P O ­
LUARE A APELOR.
DEOARECE N U A U T E N D I N Ţ A P R O N U N Ţ A T A DE S P U M A R E N U CREEAZĂ D I ­
F I C U L T Ă Ţ I IN O P E R A Ţ I A DE P U L V E R I Z A R E .

77 H E L 1 O N - magazin al clubului de anticipaţie


no num
TIMIŞOARA STR. GH. L A / A R NR. 9
T E L 961/3 00 78 T X 43 380

VA OFERĂ FAMILIA DE

CALCULA lOAfE Pi RSONALE


- TIM -

Domenii de utili/are acoperind cele m a i d i v e r s e conector pentru d e z v o l t ă r i (conectare in reţea de


preocupări : proiectarc-cercetarc, industrie, a u t o m a t i ­ calculatoare, cuplare d e unitate duală mini floppy
zări, gestiune, i n v ă ţ ă m i n t - c d u c a ţ i e , medicină sâiiăt.ile, disk e t c . ) ;
agricultura, familial şi altele. interfeţe : seriulă RS232C şi paralelă pe 8 biţi per-
miţind cuplări «le i m p r i m a n t e ;

ZX-TIM compatibil soft cu S I N C L A I R Z X - S P E C T R U M ;


resurse s o f t : c o m p i l a t o a r e ; asumbloare/dczasam-
— c o m p a t i b i l soft cu Z X - 8 1 al firmei S I N C L A I R ;
bloare, p r o g r a m e educative, p r o g r a m e aplicative,
— microprocesor Z 8 0 A Ia frecvenţa 3.25 M I ! / ; jocuri etc.
— m e m o r i e sistem : 8 Ko E P R O M (extensie posibilă in fabricaţie curentă la F M E C T C . l i v r a b i l in d i ­
pină la 1G K o ) ; verse variante, dupa perifericele care i se ataşea/ă.

— memorie utilizator: i ; ! G Ko R A M (extensie posi­


bilă pină Ia 04 K o ) ;
T I M -N

— afişare pe T V alb/negru ; microprocesor Z80A la frecvenţa 3.5 M H z ;

— format de a f i ş a r e : 24 rinduri a 32 car.u tei .• s.m m e m o r i e R O M : 2 K o . extensibilă pină la G4 K o ;


2 5 6 x 1 9 2 puncte in r e g i m rezoluţie mărită ; memorie R A M : 192 K o , relocabilă pe blocuri de
1G K o ;
— interfaţă cu casetofon obişnuit ;
afişare pe : T V alb/negru sau color, monitor alb/ne­
— tastatură plată Q W E R T Y cu 40 t a s t e ;
gru sau color ;
— conector pentru extensii ;
i n . i l i a rezoluţie la afişare : 320 l'Xl puncte, 16 cu­
— s o f t w a r e d e ba/ă : m o n i t o r I O şi interpretor B A S I C ; lori cu F L A S H . H K K . I I T ;
— două regimuri de lucru : F A S T . S L O W ; interfaţă cu casetofon obişnuit ;
— resurse s o f t w a r e : c o m p i l a t o a r e i ' O R T H , L I S P , p r o ­ tastatură Q W E R T Y perfecţionată, detaşabilă ;
g r a m e educaţionale, p r o g r a m e aplicative, jocuri etc. ; i n t e r f e ţ e : serialii R S 2:12(". paralela permiţind cu­
— in fabricaţie la F M E C T C in semestrul 2 l'»87. la plări de i m p r i m a n t e sub C P / M .
preţ accesibil publicului. sistem de o p e r a r e : B A S I C S P E C T R C M sau C P / M
pe GU K o cu 80 caractere/linie. încărcabil la a l e g e r e
pe dischetă ;
TIM-S
o unitate duală mini floppy disk inclusă şi posibili­
- - microprocesor ZMlH la frecvenţa 3.5 M I I / sau ti MII/. ;
tate de cuplare a incă unei unităţi ;
— memorie ROM : lo Ko conţinind interpretorul
multiple dezvoltări posibile prin adăugarea de pla­
BASIC ;
chete : funcţionare in reţea locală sub protocol
— m e m o r i e R A M : G4 K o ; „token-passing". interfeţe analog-numcricc pentru
— m e o r i e R A M video : 10 K o ; comanda proceselor industriale, joystick e t c . ;
— afişare p e : T V alb/negru, monitor alb negru sau compatibil cu S I N C L A I R Z X - S P E C T R U M ;
color, în r e g i m : a l f a n u m e r i c , grafic sau editare, uti- bibliotecă software cuprin/ind : monitoare, compi­
li/ind 8 culori cu F L A S H . H K K . I I T ; latoare F O R T I I . C. P A S C A L , editor de texte, asam-
— interfaţă cu casetofon o b i ş n u i t ; bloare/de/asambloare, jocuri, programe educative
— tastatură plată Q W E R T Y cu 40 taste plus dublarea etc.
tastelor de cifre z e c i m a l e şi m o d ; in fabricaţie in trimestrul 4/1987. la F.M.E.C.T.C.

II E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie 78
NTREPRINDEREA DE LACURI Şl VOPSELE

AZUR"
T I M I Ş O A R A — STR. CHIMIŞTILOll NR. 1

Promovînd progresul teh­


nic, aplicînd r e z u l t a t e l e
cercetării ştiinţifice în p r o ­
ducţie, I.L.V. „ A Z U R " p r o ­
d u c e şi livrează:
o nouă s e r i e d e E m a i ­
luri c u u s c a r e la aer, p e n ­
tru interior şi e x t e r i o r , în
c e a m a i variată g a m ă c o ­
loristica:

SERIA 5072

Produsele se aplică cu pistolul sau


pensula pe suprafeţe metalice, lemn
sau zidărie. Dau pelicule dure, elasti­
ce cu bune rezistente la intemperii.

H E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie
ELECTROMOTOR
1900 TIMIŞOARA ; 21 BD. REPUBLICII ; TELEPHONE 1 38 56 ; Telex 71323 ; ROMANIA

M O T O A R E ELECTRICE TIP N C M

» SINGLE P H A S E
LOAD CAPACITOR
INDUCTION MOTORS
WITH I N C R E A S E D
TORQUE, T Y P E
t NCM

TEH M O T O R S TYPE NCM


A R E D E S I G N E D F O R G E N E R A L DRIVES.
PROTECTION: I P 4 ; VOLTAGE: 220V;
FREQUENCY 5 0 Hz.

11 I I I 11 \ — magazia al c l u b u l u i de anticipaţie 80
CONTOR TRIFAZAT
DE ENERGIE ACTIVA
C U D U B L U TARIF Şl D U B L U
INDICATOR DE PUTERE
MAXIMA 1 C A 2 IMDT

A p a r a t u l e s t * d e s t i n a i înre­
gistrării e n e r g i e i electrice a c t i v e
consumate îndeosebi d e consu­
m a t o r i i i n d u s t r i a l i , în reţele cu
t r e i sau p a t r u f i r e si măsurării
concomitente a puterii maxime
absorbite de consumatori.

Ti ii

APARAT MAGNETOELECTRIC
DE T A B L O U TIP M P 40

Aparatele magnetor ctrice


M P 40 se utilizează în «. >mati-
zâri, telecomunicaţii, a p a r a t u r a
medicală si în d i f e r i t e instalaţii
i n d u s t r i a l e d e curent c o n t i n u u şi
curent a l t e r n a t i v p e n t r u măsura­
TIMIŞOARA r e a c u r e n t u l u i şi a t e n s i u n i i .

calea
buziasului
nr.