Anda di halaman 1dari 68

Materialele prezentate au scop didactic.

Folosirea lor în alte


scopuri decât cele necesare procesului de învăţământ, este
sancţionată potrivit legislaţiei în vigoare.

ISTORIA UNIVERSALĂ
A ARHITECTURII ŞI ARTELOR
2010-2011

ANTICHITATEA
ŞI EVUL MEDIU
Curs 10 / semestrul I

Lector drd.arh. Corina LUCESCU


CIVILIZAŢIA HITTITĂ
CIVILIZAŢIA HITTITĂ

Anatolia
Este o regiune a Asiei de Sud-Vest care astăzi corespunde cu partea
asiatică a Turciei, însă nu cu partea europeană, Rumelia.
- în turcă: "Anadolu“
- în greacă: "Aνατολή" Αnatolē sau Ανατολία Anatolía
În limba greacă numele înseamnă "răsăritul soarelui" sau "est".
Cuvântul turc Anadolu este derivat din versiunea greacă originală.
Regiunea e cunoscută şi după numele ei latin - Asia Minor.
CIVILIZAŢIA HITTITĂ
REPERE GEOGRAFICE
CIVILIZAŢIA HITTITĂ

Femeia cu oglindă – Zeu hittit /


Zeiţă hittită cu un simbol sacru / Relief pe Poarta regilor din HATTUŞAŞ
ZINDJIRLI
CIVILIZAŢIA HITTITĂ
CIVILIZAŢIA HITTITĂ

Hittiţii, a căror origine nu este cunoscută cu certitudine, se pare


că au fost o populaţie indo-europeană, limba lor fiind înrudită de
departe cu greaca şi sanskrita.
Hittiţii au rămas cunoscuţi pentru sistemul lor avansat de
guvernare, ca şi pentru cunoştiinţele din domeniul militar – au
fost printre primii care au utilizat fierul, carele lor fiind cele mai
uşoare şi mai rapide din acea vreme.
Unele dintre cele mai importante realizări ale civilizaţiei hittite
sunt în domeniul legislaţiei şi justiţiei.
În 1906, în urma săpăturilor de la Bogazköy, a fost descoperită
arhiva regală hittită. Aceasta a făcut posibilă descifrarea limbii
hittite, prin care s-au aflat multe informaţii despre cultura,
organizarea politică, religia şi literatura hittită foarte dezvoltate
pentru acea vreme.
Hittiţii foloseau un sistem de scriere cuneiformă, preluat de la
babilonieni, dar şi un sistem hieroglific preluat de la egipteni.
Religia hittită cuprindea un panteon extrem de variat. Hittiţii se
denumeau ca fiind Ţara celor 1000 de zei, pentru că au preluat şi
zeii şi mitologia lor de la civilizaţiile din jurul lor, în special de la
hurriţi, asirieni, babilonieni şi persani.
CIVILIZAŢIA HITTITĂ
REPERE CRONOLOGICE

REGATUL VECHI
1680-1380 î.Chr.

REGATUL MIJLOCIU
1500-1380 î. Chr.

REGATUL NOU
1380-1200 î.Chr.

NOUL REGAT HITTIT


sec.XI – VII î.Chr.
CIVILIZAŢIA HITTITĂ
REPERE CRONOLOGICE

cca. 2000 î.Chr.


Triburi indo-europene ale hitiţilor
se stabilesc în centrul Asiei Mici
– Podişul Anatoliei, asimilând
populaţia autohtonă – hatti.

sec.18 î.Chr.
În Podişul Anatoliei, apar mici
oraşe-state hitite: NESA,
HATTUŞAŞ, KUŞŞAR, angajate
într-o continuă luptă pentru putere.
CIVILIZA ŢIA HITTITĂ
CIVILIZAŢIA
REPERE CRONOLOGICE

REGATUL VECHI
1680-1380 î.Chr.
1680-1650 î.Chr.
TABARNA (LABARNA)
STATUL HITIT – Regatul Vechi,
cu capitala la KUSSAR.

1650-1620 î.Chr.
HATUSSILIS I
mută capitala la HATTUŞAŞ, azi
BOGASKOY
1620-1590 î.Chr.
MURSIL I
cucereşte şi jefuieşte Siria şi
Babilonul, la capătul unui raid de
2000 km. Este asasinat.
1590-1525 î.Chr.
Perioadă de frământări dinastice.
Eclipsa puterii hittite.

1525-1500 î.Chr.
TELEPIN
Apare cea mai veche culegere de legi
hittite
CIVILIZAŢIA HITTITĂ
REPERE CRONOLOGICE

REGATUL MIJLOCIU
1500-1380 î. Chr.
Epocă obscură, marcată de
decăderea autorităţii monarhice
REGATUL NOU
1380-1200 î.Chr.
1380-1346 î.Chr.
SUPPILULIUMA – cel mai
important suveran al statului
hittit, denumit CAROL CEL
MARE al Orientului. Apropiat.
Extinderea autorităţii hittite
asupra Nordului Siriei,
Palestinei şi a statului Mitanni
1345-1315 î.Chr.
MURSILIS II
Campanii în vestul şi estul Asiei
Mici pentru consolidarea hotarelor

1315-1296 î.Chr.
MUWATTALLIS – Conflict
deschis cu Egiptul faraonic.

1296 î.Chr.- Bătălia nedecisă de


la KADEŞ – prima bătălie din
istorie a cărei desfăşurare poate fi
reconstituită.
CIVILIZAŢIA HITTITĂ
REPERE CRONOLOGICE

1289-1265 î.Chr.
HATTUSILIS III – ultimul mare
suveran care încheie primul tratat
de pace cunoscut în istorie, cu
faraonul RAMSES II (1269). Siria
este împărţită între Egipt şi hittiţi.
1250 – 1230 î.Chr.
Campanii în Anatolia de vest.

cca. 1200 î.Chr.


În contextul Marii Migraţii Egeene -
Popoarele Mării, are loc prăbuşirea
statului hittit.
Mici regate hittite, arameizate,
supravieţuiesc în Munţii Taurus
timp de 4 secole.

NOUL REGAT HITTIT


sec.XI – VII î.Chr.
În zona dintre Marea Mediterană,
Munţii Taurus şi râul Eufrat se
dezvoltă o civilizaţie cu caracter
sirio-hittit cunoscută sub numele de
Noul Regat Hittit, care dispare în Elementele civilizaţiei hittite au fost absorbite de către frigieni,
urma cuceririi sale de către regele assirieni, aramei, ionieni şi greci.
assirian SARGON II (721-705).
CIVILIZAŢIA HITTITĂ
REPERE CRONOLOGICE

REGATUL VECHI

1680 – 1650 î.Chr. - Labarna I 1650 – 1590 î.Chr. - Hattusilis I


CIVILIZAŢIA HITTITĂ
REPERE CRONOLOGICE

REGATUL VECHI

1550 – 1530 î.Chr. - Ammunas


1525 – 1500 î.Chr. - Telepin
Telepin este primul rege care
realizează un tratat de alianţă
şi cooperare cu un alt stat -
Kizzuwatna.
CIVILIZAŢIA HITTITĂ
REPERE CRONOLOGICE

REGATUL MIJLOCIU

1460 – 1440 î.Chr.- Tudhaliya II


Apariţia triburilor Kaška.
CIVILIZAŢIA HITTITĂ
REPERE CRONOLOGICE

REGATUL MIJLOCIU

1440 - 1420 î.Chr. - Arnuwandas I 1420 – 1400 î.Chr. - Tudhalias III


CIVILIZAŢIA HITTITĂ
REPERE CRONOLOGICE

REGATUL NOU

1380 - 1346 î.Chr. - Šuppiluliuma I


Cel mai important suveran al statului hittit
CIVILIZAŢIA HITTITĂ
REPERE CRONOLOGICE
REGATUL NOU

1345 – 1315 î.Chr. - Muršilis II


Se atinge acum apogeul puterii şi expansiunii teritoriale
CIVILIZAŢIA HITTITĂ
REPERE CRONOLOGICE
REGATUL NOU

1286 – 1265 î.Chr. – Hattusilis III – ultimul mare suveran hittit


CIVILIZAŢIA HITTITĂ
REPERE CRONOLOGICE

NOUL REGAT HITTIT

sec.XI – VII î.Chr.


Noul Regat Hittit
CIVILIZAŢIA HITTITĂ
ARHITECTURA HITTITĂ – sec. XVII-VIII î.Chr.
variante sirio-hittită şi mitanno-hittită
moştenire culturală locală străveche
contribuţii mesopotamiene şi indo-europene
elaborarea structurii cu schelet de lemn şi umplutură
de cărămidă, ridicată pe un soclu de piatră cu orthostaţi decoraţi

compoziţia de tip BIT-HILANI


transmisă palatelor minoice

porţile duble ale fortificaţiilor


cu intrarea din megaliţi sculptaţi în formă de arc

soclurile coloanelor cu perechi de animale


CIVILIZAŢIA HITTITĂ

MATERIALE
PIATRA – existentă din abundenţă în Anatolia.
Folosită pentru FUNDAŢII şi INCINTE FORTIFICATE.

CĂRĂMIDA şi LEMNUL
Folosite pentru execuţia zidurilor clădirilor de locuit şi a templelor.

TEHNICA ORTHOSTAŢILOR
Baza zidurilor de cărămidă crudă era protejată în exterior printr-un placaj de lespezi de piatră,
aşezate în poziţie verticală – ORTHOSTAŢI , sau printr-o asiză de bază – SOCLU.

BIT-HILANI
Tip de construcţie utilizat în arhitectura
palatelor, alcătuit din:
- o sală dreptunghiulară alungită, precedată de
un vestibul
- înconjurată din trei părţi de spaţii de
importanţă secundară
- acces în vestibul pe mijlocul părţii lungi,
printr-un portic cu coloane, prins între două
masive de zidărie în formă de turnuri
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - SOCIETATEA

Dregători hittiţi / KARKEMIŞ

Femeie hittită cu fus şi copil cu Bărbatul care taie gâşte


o tăbliţă de şcoală / MARAŞ / TELL HALAF

OCUPAŢII: creşterea vitelor,


agricultura, grădinărit, viticultura,
prelucraea metalelor – cupru, argint,
cositor, argint, fier.

Mici satuete hittite, din plumb / ALIŞAR


CIVILIZAŢIA HITTITĂ - ARTA

Ceramică hittită / KULTEPE


CIVILIZAŢIA HITTITĂ - ARTA

Vânătoarea cu carul / orthostat MALATIA

Regina la masă / ZINDJIRLI


Statuete
hittite din
bronz

Regele oferă primele produse


Dragonul/Balaurul Illuyankas / relief
zeului vegetaţiei / IVRIZ
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - ARTA

Himeră / KARKEMIŞ

Slujitori şi muzicanţi hittiţi la Regele KADUWA /


ospăţul regelui / KARATEPE KARKEMIŞ

Lupta demonilor / KARKEMIŞ


CIVILIZAŢIA HITTITĂ - ARTA

Arme hittite din bronz

Peceţi şi
sigilii hittite

Car de luptă hittit găsit în Egipt Care de luptă hittite în acţiune / KARKEMIŞ
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - ARTA
Preotese hittite / KARKEMIŞ

Inscripţie hieroglifică / transcrisă de către BEDRICH HROZNY, cel care a descifrat limba hittită
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - ARTA

Stânca de la IAZYLY KAIA


Procesiunea zeilor şi preoţilor hittiţi
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - ARTA

Procesiunea celor Doisprezece zei hittiţi

Sculptură pictată reprezentând


pe zeul Sharruma şi regele Tudhaliya
1250 - 1220 î. Chr.
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - ARTA
SAKÇAGÖZÜ
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - ARTA
SAKÇAGÖZÜ / 1200 – 700 î.Chr.

Bază de coloană - pereche de sfincş


sfincşi

Palatul includea o construcţie de tip BIT-HILANI,


cu un portic al cărui unică coloană era rezemată pe o bază reprezentând o
pereche de sfincşi.
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - ARTA
SAKÇAGÖZÜ
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - ARTA
SAKÇAGÖZÜ
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - RĂZBOAIE
Atac al carelor de luptă în
bătălia de la KADEŞ / relief
din templul lui Ramses de la
KARNAK

Popoarele mării traversează Siria


/ relief egiptean găsit la LUXOR
Egipteni, cu ciomege în mână,
îi interoghează pe prizonirii
hittiţi în faţa oraşului KADEŞ
/ relief din templul lui Ramses
de la KARNAK
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - FORTĂREŢE
HATTUŞAŞ /
BOGAZKOY
TURCIA
sec. XVI-XIV î.Chr.

amplasament:
pe o colină înaltă, la confluenţa
a 2 râuri

dezvoltare:
pe un teren accidentat, pornind
de la citadela situată în partea sa
cea mai ridicată, cuprinzând
succesiv 4 zone despărţite prin
ziduri intermediare
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - FORTĂREŢE
HATTUŞAŞ
Regatul vechi Regatul mijlociu Regatul Nou
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - FORTĂREŢE
HATTUŞAŞ
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - FORTĂREŢE
HATTUŞAŞ
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - FORTĂREŢE
HATTUŞAŞ

HATUŞAŞ
MARELE TEMPLU
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - FORTĂREŢE
HATTUŞAŞ

Marele Templu
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - FORTĂREŢE
HATTUŞAŞ
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - FORTĂREŢE
HATTUŞAŞ

LOCUINŢĂ

CITADELA ŞI ZONA PALATULUI


CIVILIZAŢIA HITTITĂ - FORTĂREŢE
HATTUŞAŞ
CITADELA
Zona palatului
Zona palatului cuprinde un complex
de clădiri fără un plan prestabilit,
alcătuit din locuinţa regală, construcţii
gospodăreşti şi depozite.
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - FORTĂREŢE
HATTUŞAŞ

Reconstruţie ipotetică - Marea Sală Regală de Audienţă


CIVILIZAŢIA HITTITĂ - FORTĂREŢE
HATTUŞAŞ

Camere de depozitare Coridor

Paviment Templul Zeului Furtunii


CIVILIZAŢIA HITTITĂ - FORTĂREŢE
HATTUŞAŞ

POARTA LEILOR
Leii protejau cetatea faţă de răul din afară
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - FORTĂREŢE
HATTUŞAŞ

Părţile anterioare ale porţii


aveau forma unor lei, ciopliţi
direct în megalite.
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - FORTĂREŢE
HATTUŞAŞ
Poarta Sfincşilor
Sphinxes Gate
Un terasament artificial de 15 m înălţime şi
250 m lungime, având la bază o lăţime de
80 m în partea sudică a fortificaţiei –
edificat în sec. XIII î. Chr.
În mijlocului acestei părţi a zidului cetăţii
se află Poarta Sfincşilor

Dedesuptul porţii se află o intrare ascunsă


- un tunel cu o lungime de 70 m construit
înaintea terasamentului, numit Yer Kapi –
drumul subteran
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - FORTĂREŢE
HATTUŞAŞ
Yer Kapi
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - FORTĂREŢE
HATTUŞAŞ

Yer Kapi

Intrarea subterană era


acoperită cu o boltă în arc
frânt, înaltă de 3 m.
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - FORTĂREŢE
HATTUŞAŞ
Poarta şi construcţiile defensive
Sectorul sudic al fortificaţiei , cel mai vulnerabil, era apărat
cu un rând dublu de ziduri. Rândul exterior al fortificaţiilor
îl constituia un rambleu de pământ placat cu piatră; cel
interior consta din două ziduri, între care se punea
umplutură de piatră spartă, amestecată cu argilă.

Zidurile erau executate fără mortar, din blocuri mari de


calcar, grosolan cioplite, cu o oarecare formă de
paralelipiped, aşezate în asize orizontale.
Zidăria reprezintă o formă de trecere de la zidăria
ciclopiană la cea regulată. Pe zidurile de piatră se înălţau
apoi ziduri din cărămizi nearse.

La fiecare 20-30 m se aflau turnuri dreptunghiulare.

Fortăreaţa avea trei porţi sub formă de tunel, aprox. 15 m


lungime, cu arcele de la intrare construite din megalite
uriaşe, până la 6 m înălţime, aşezate în picioare şi cioplite
după o curbă parabolică. Aceste megalite erau proptite cap
la cap, sau acoperite cu unul sau două blocuri.
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - FORTĂREŢE
KARKEMIŞ – 11 – 8 î.Chr.

Aşezarea era un important centru


cultural , un mare oraş comercial şi un
punct strategic foarte important
amplasat avantajos între Mesopotamia
şi Asia Mică..

Citadela din vârful colinei a fost


construită de Sargon akkadianul
(mijlocul mileniului 3).

A doua linie de fortificaţii a fost


construită de hittiţi, în sec. 15-19
î.Chr. De formă ovală în plan, consta
dintr-un val de pământ pe o fundaţie
de piatră brută.

A treia linie a fost construită în jurul


anului 1200 î.Chr., după distrugerea
oraşului, cuprinzînd un teritoriu mult
mai mare şi fiind mai perfecţionată
d.p.d.v. tehnic.

ORAŞ
ORAŞUL CU CELE TREI INCINTE
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - FORTĂREŢE
SAMAL / ZINDJIRLI – sec. 8 -7 î.Chr.

Diametrul fortificaţiilor avea 720 m.


Centura exterioară era formată din 2
ziduri, aşezate la 7 m unul de altul.

Partea inferioară a zidurilor era


construită din piatră iar cea superioară
din cărămidă nearsă.

Fiecare inel avea circa 100 de turnuri.

CETATEA
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - FORTĂREŢE
SAMAL / ZINDJIRLI
sec. 8 -7 î.Chr.

Coloanele porticelor aveau baza din piatră, de forma


unui cilindru scund, ornamentat cu 2 cununi de
frunze atârnânde şi separate printr-un tor cu
împletitură.

CITADELA - A DOUA INCINTĂ

De formă ovală neregulată, Citadela era întărită cu un


zid cu turnuri semicirculare, proeminente şi avea o
singură poartă, străjuită de 2 turnuri puternice.

În partea de nord s-au păstrat câteva construcţii de tip


BIT-HILANI care făceau parte din complexul
palatului.
Bază de coloană - ornamentală
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - FORTĂREŢE / ARTA

SAMAL / ZINDJIRLI
sec. 8 -7 î.Chr.

Bază de coloană Lei de la intrarea fortificaţiei


pereche de sfincşi
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - FORTĂREŢE / ARTA
SAMAL / ZINDJIRLI
– sec. 8 -7 î.Chr.
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - FORTĂREŢE
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - PALATE
ALALAKH / TELL ATCHANA
1450-1200 î.Chr.
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - PALATE
ALALAKH /
TELL ATCHANA
1450-1200 î.Chr.

Palatul lui NIQMEPA (Level IV)

Palatul lui YARIM LIM (Level VII)


CIVILIZAŢIA HITTITĂ – PALATE / ARTA
ALALAKH /
TELL ATCHANA
1450-1200 î.Chr.
CIVILIZAŢIA HITTITĂ – PALATE / ARTA
TELL TAYNAT / 1200 – 700 î.Chr.
Fragment de tron
cu reprezentarea
unui capitel de
coloană

Palat de tip BIT-HILANI şi MEGARON

Bază de coloană din Megaron


CIVILIZAŢIA HITTITĂ - TEMPLE
IAZYLY KAIA
1650 - 1450 - 1200 î.Chr. B
Sanctuarul este rezultatul
asimilirării a două văgăuni,
închise de clădirea unui templu,
ai căror pereţi de stâncă au fost
decoraţi cu o friză sculptată cu
scene figurative.
A
Era un loc sacru folosit mai ales
la celebrarea Anului Nou.

Sanctuarul în aer liber este dedicat Marelui Zeu


al Furtunii Teshup şi soţiei sale, Marea Zeiţă a
Soarelui Hepathu.
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - TEMPLE
IAZYLY KAIA
1650 - 1450 - 1200 î.Chr.
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - TEMPLE
IAZYLY KAIA
1650 - 1450 - 1200 î.Chr.

Templul A
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - TEMPLE
IAZYLY KAIA
1650 - 1450 - 1200 î.Chr.

Templul B
CIVILIZAŢIA HITTITĂ - TEMPLE
TELL HALAF / SAMAL
sec. 10 î.Chr.

TEMPLUL

CITADELA
CIVILIZAŢIA HITTITĂ – TEMPLE / ARTA
TELL HALAF / SAMAL
sec. 10 î.Chr.