c

I §e ce s-a convertit Steinhardt la creştinism? Şi mai departe: de la ce s-a

"JL-*S convertit? De la iudaism? De la ateism sau de la indiferenţă? Sau,
cumva, de la cultură? Nu, se va zice. De la cultură în nici un caz. Nu se
converteşte nimeni de la cultură. De cultură nu mai poţi scăpa. Se poate
converti cineva, eventual, prin cultură, în interiorul ei, convertind cultura, sau
poate mai exact cultura lui. Căci om de cultură a rămas şi după convertire. Dar
că cineva şi-a convertit cultura cred că se poate zice. Mi se pare că acesta este
cazul lui... Din acest punct de vedere, cazul lui mi se pare exemplar.c
Departe de a se lepăda de cultură, el are pentru toate mărturii culturale,
care se unesc, se întregesc şi se verifică lesne cu cele ale sfinţilor, decât cu cele
ale culturii... A bătut cu toată cultura la uşa chiliei sfinţilor şi, cu sfială, la uşa
lui llristos. Fără să facă din cultură ancilla, o sclavă a teologiei ca în Evul
Mediu.c
A aşezat la aceeaşi masă cultură şi spiritualitatea şi le-a pus să dialogheze.
Şi le-a întâlnit armonios în propria lui persoană, transformând-o în monahul
Nicolae de la Rohia. "c

c
c
c 
c
c  c

c
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune a berc înr-o
ume ecu
ara

JUSTIFICARE

Lumea în care răm nde ă devnă pe  ce rece o ma ană de

demonu
ecu
arăr Când vorbm depre
umea în care răm ne referm
deur
a oae apece
e care aparţn oceăţ fe e
e economce po
ce
cu
ura
e au prua
e. Audnea care e obervă o ma mu
 devennd
afe
mooru
ecu
arăr ee aceea de a o
a ofca
ş conşen Berca
Orodoxă de oceaea conemporană.
Trebue avu în vedere ouş că
umea conemporană e af
ă înr-o
permanenă mşcare ş prore oca
 ar Berca în vruea
ucrăr e
monare rebue ă prne cu m
oace
e a
e pecfce proreu
oca

având o nereu
ă înoţeacă
umea pe ca
ea a. în aceaă
ucrare de
înoţre a
um pe ca
ea a Berca are un ro
deoeb de mporan dacă
avem în vedere că prn ecu
arare e e
mnă dn mora
a creşn
or
prncp
e ş precepe
e evane
ce precum ş chmbarea raporu
u dnre om
ş I Ir
o cu un rapor înre om ş a
ţ  "dumnee". Prnre aceş do
 care
un
a fe
de varaţ ca ş preocupăr
e omu
u conemporan e numără ară
doar ş poae ş cu
ura. Aşadar munea Berc care şm că îş are emeu

u
m în comununea Sfne Trem fnd oodaă pare conuvă a
Berc care în oa
aea e ee "rmă''' în
ume penru a ve "bunăăţ
e
Ce
u ce ne-a chema dn înunerc
a
umna Sa cea mnunaă" (1 Peru 2 9)
rebue ă îş af
e ca
ea a ş în cu
ură. Iar ca
ea cea ma bună ca
e prn care
ee pob
ă munea Berc în cadru
cu
ur e poae num converrea
cu
ur. De aceea încercăm în aceaă
ucrare ă preenăm câeva repere

÷
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de m une a berc înr-o
ume ecu
araă

prncpa
e prn care aceaă
ucrare de mune e poae rea
a. Dar ce
ma
bne am condera că puem înţe
ee ace apec a
mo
oe conemporane
prnr-un exemp
u concre prn exemp
u
părne
u Nco
ae Senhard ma
exac pu prn exemp
u
veţ  ş opere părne
u Nco
ae Senhard. Căc
după cum mărurea I.P.S. ropo
 Dr. Anone P
ămădea
ă - mărurre
care de a
fe
a a
a eme
a acee
ucrăr - cau
părne
u Nco
ae
Senhard ee unu
exemp
ar. Sau ma bne pu modu
în care ne araă cum
poae f converă o cu
ură: " a aşea
a aceeaş maă cu
ura ş prua
aea
ş Ie-a pu ă da
ohee. Ş
e-a înâ
n armono în propra
u peroană
ranformâd-o în monahu
Nco
ae de
a Ro
Ta."'
Coderăm că în mo
oa conemporană cu
ura rebue ă ocupe un

oc foare mporan de aceea vom încerca ă preenăm o moda

ae efcenă
ş
a îndemâna Ber c de a evanhe
a fer
a fnţ au conver cu
ura.
P
ecând de
a deea că "ranformarea crednţe în cu
ură
ranformarea ş fnţrea cu
 u r  prn Evanhe
e conue o operă care
rec
amă condţ ş exenţe mperave"" ş avându-1 ca mode
în anerea
copu
u noru pe părne
e Nco
ae Senhard v-om încerca ă raăm nu
ma mu
 c doar câeva drecţ pe care
e conderăm neceare în ceea ce
prveşe mo
oa conemporană.

' I.P.S. ropo

 Dr. Am
one P
ămădea
ă. De l
Alecu Rnsso l
Nicol
e de l
Rolti
 Tparu
Tporafe
Pparha
e Sbu. Sbu. 1997. p. 147.
" Pr. Prof. Or. Iun Bra. Cultura creştina. în Persoană şi comuniune. Prinos de cinstire Preotului Profesor
Academician Dumitru Stăni/oae. P
. Arhepcope Orodoxe Sb  u  Sb u 1993 p.2 19.

II
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard -ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araa

CAPITOLUL I

N CO AE STEINHARDT O U ŞI OPERA IN
CONTEXTU MISIO OGIEI CONTEMPORANE

1. Omu
: de Ia Ncu Aure
u Senhard
a monahu
Nco
ae
De
aroha

Penru a puea "'urăv11 în câeva cuvne chpu

părne
u Nco
ae
De
aroha ş înane de a î preena vaţa ş opera aâ dn perpecva
mo
oe creşne câ ş în vunea ânăru
u eo
o îndrăo de modu
cum
prn ce
e două coordonae vaţă - operă părne
e Nco
ae î
mărureşe pe
Hro e cuvne ă ne oprm
a char prma predcă c
n vo
umu
rod a

converr
u Nco
ae Senhard - "Dărund ve dobând". Găm afe
în
predca n  u
a ă "Ce- daore eu
u  Hro"' urmăoarea auocaracerare
venă nu
a mu
 mp după Boe în care părne
e Nco
ae aduce doxo
oe
ânuoru
u penru că "dn rob ş ch
od m-a ăcu om
ber ş enor; dn
frco ş mşe
 om îndrăneţ; d n fnţă a înunecm un aha după
umnă ş

obod a încerca enaţa că nu-m ee ner a nău ă mă por efecv porv
cu învăţăura ş vrerea Ta."1

Nco
ae Senhard Duruiiul vei Jolniinli. I-Ic. Daca. C
u Napoca 2000. p. 12-13.
Converrea c u
 u r  
a Nco
ae S
enhard -ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

Sub acee emne a

e
berăţ ş enore a
e îndrăne
 ş draoe de
Lumnă a a "
umea de va
or crcumcră de vaţa ş opera"" părne
u
Nco
ae emne pe care Ie-a făcu ă rodeacă d n p
n în
ucrarea a monară a

căre rod î
vom preena în pan
e acee
ucrăr.
Vaţa de
oc
n ş  ă "p
nă de paradoxur încercăr ş eme aâ de
u
burăor evocae în Jurna
u
Fercr"' o începe înr-o marne de Bucureş
(comuna Pane
mon)
a 29 u
 e 1912 înr-o fam
e de evre. De mc e me
ara de prua
aea orodoxă
a începu fermeca de c
opoe
e berc Capra
e
e fnd aşa cum frumo pune "dec
anşaoru
n ţ  a
a
ure me
e
duhovnceş bnecuvânându-1 pe Sf. P au
n de No
a depre care e pune că
e-
ar II nrodu în ceremona
u
no re
"."1 A decoper apo Crăcunu

"ărbăoare duoaă a naşer Pruncu

u ve de ea10 ş vedem aă că "înre
I Iro ş evreu
N.Senhard -a înfrpa o preene foare de mpuru. Hro
cunoşea care va II fârşu
 dar î
aă ce
u ce era în căuare
beraea ş
oenea
a de a decoper ca
ea. Zdoru
n  m 
o r î cunoaşe nma ş î
a
ăură

u Naanae
ce
ară vc
eşu î

aă ă-L urmee î
accepă penru o  în Caa
Lu ca ş pe prm ucenc dar muafru
nu îndrăneşe ă roeacă încă Rabi
Tu cşli /'iu/ lui Dumnezeu, Tu eşli rege/e lui /sine/! (
oan 149). Preenu
-
muafr nc nu puea pera ă devnă unu
de-a
cae."'
Chemarea făcuă de ânuoru
penru a e creşna î ee adreaă de mc
cop
 char dacă ea avea ă fe de
uşă aba cu mu
 ma âru ş nu orcum c
în odoae
e emnţe comune aemundu-e încă de
a începu "cu o povee
de draoe: o dub
ă îndrăore: de berca creşnă ş de neamu
românec."

" roran Roaş. Portret Jiu fărâme.m N. SleinharJl sau hericirea Je a fi creştin. Caietele Je la Rohia, vo. II

d. I
e
ve
 ca . Baa are. 1999. p.27.
Ibdem. p.25.
1
N. Sen h a r d
. I'rimc/Jia Mărturisirii. I'-d. Daca C
u Napoca 2000 p 1 7 1 .
Ibdem. p. I 72.
''
'.S.
u 
   I
odea S
e
ea n u
 A'. SteinharJt in amintirea contemporanilor. în Caietele Je la Rohia. vo. II Kd.
I
e
ve
 e a . Baa are. 2000. p.44.
N. Senha d. 1'iiiiiejJia...op.cll.. p. 1 7 1 .
 Converrea c u
 u r  
a Nco
ae S
enhard -ca
c de mune creşna înr-o
ume ecu
araă

Urmeaă c
ae
e prmare
a şcoa
a C
emenţa ar ma apo
ceu

a "Spru
Hare" unde -a avu co
e pe Arşavr Aceran rcea E
ade Conann
Noca fnd nuru
e
ev de re
e moacă care a urma ore
e de re
e
creşnă predae pe aunc de părne
e Gheorhe Georecu de
a berca
S
veru cărua char dacă "nu corepundea înru ou
îna
u
u dea! de preo
neprhăn a

e
or noare"' î poară o ve ş draă amnre recunocând că
ace "preo ova
ş bonom1"' a avu un ro
mporan în conoma mânur
părne
u Nco
ae Senhard.
După
ceu
abo
v în 1929 urmeaă curur
e facu
ăţ de Drep ş Lere.
In mpu
facu
ăţ un epod d n vaţa ânăru
u uden Senhard ne reţne
aenţa ş anume momenu
în care împreună cu Emanue
Neuman oţu
une
verşoare încep ă meară
a naoă înă "nu d  n crednţă ş mcm" după
cum aveau ă mărureacă c c
n "bunăcuvnţă oca
ă."
"Pun'e pe rebă băee. Fă ro de cărţ învaţă ebraca af
ă o naoă
ma prn cenru eumpără-ţ veşmne
e ş acceor
e rebuncoae efecuăr
o
emne a ruăcun
or. Snaoa am a
a-o...dar ându
m-era
a bercuţa dn
Pane
mon ş-n urech îm răunau c
opoe
e oae." Dar aceaă încercare de a
e nera în cu
u
moac a "aceu bnom ne
ecua
exraordnar" cum î
numeşe A
exandru Pa
eo
ou a eşua. "Experenţa noară udacă nu a dura
prea mu
...mă
oveam de reuăţ: după deprnderea ebrac m -a v în ca
e
aramaca după a
fabeu
comun ace
a
învăţau
u Raş ba ş a
u
upra
eoerc. Aceea erau f
oare
a ureche apăăor îm era puu
dn uf
e prafu

ş cenuşa dn nmă." Referor

a aceaă experenţă udacă ş în urma
mărurr
or părne
u Nco
ae bunu
ău preen A
exandru Pa
eo
ou afrma:
"a mţ afacerea unor eur a unor vorbe expre rua
e pe care nu
e-a


Ibdem. p. 182.
" Ibdem.
"' Ibdem. p. 174.
" Ibdem. p. 174.
Converrea cu
 ur
a Nco
ae Scnhard - ca
e de m  une creşnă înr-o
ume ecu
araă

prea înţe
e ş care nu au nmc dn puerea de capaţe de că
dură omeneacă de
f
udae ş de exraordnară înţe
eere a 
ăbcun omeneş pe care
e are
creşnmu
." ~ In anu
1934 abo
vă facu
aea de drep ş
 ere ar în anu
1936
îş a docorau
în drep cu ea "Prncp
e c
ace ş no 
e endnţe a
e drepu
u
conuţona
. Crca opere
u  Leon Duu."
în mpu
răbou
u benefcnd de fapu
că aă
ău Ocar Senhard era
înceăţen prn
eea ndvdua
ă voaă de par
amen dar ş ofţer în reervă
fnd recunocu ca "evreu de caeora a doua" nu a fo afeca de perecuţ
e
ap
cae evre
or dn Româna. Are de upora înă după 1947 p r v aţ u n 
e pe
care
e-au avu de upora oţ acea care -au arăa demn în faţa remu
u ş a
proane comune. Pe exc
u d n barou exe
e î erau nere ar penru a
e puea înreţne a fo nevo ă ocupe
ocur de muncă de ce
e ma mu
e or
neca fcac.
In acea peroadă î cunoaşe pe Vr
Gândea ş Pau
Smonecu în a
căror bb
oec îş ăeşe penru o vreme
n ş ea uf
eecă în
ecur dnre care
nu
peau "Pae Ve
ccovch Ioan Scăraru
 Ioan Damachn axm
ăruroru
 Grore Pa

ama Nco
ae Caba
a; dar ma preu de orce
V e ţ 
e S fnţ 
o r. " ' Ină acee popaur
erar duhovnceş e împ
eeau cu
numeroae popaur prua
e decre cu
u x de amănune care e arăau ma
mu
 decâ bnevene în ace an "mohorâţ ş aaţ."
"La vecerna de âmbăa
a mănărea P
umbua
-am cunocu pe
areţu
So
an; am urca repe
e râme a
e bcr cuţ  Bucur dea
u
Pararhe
în ua de 27 ocombre dmneaţa devreme
a coaerea moaşe
or Sfânu
u
Dumru Baarabov;
a Sfnţ Voevo în Grvţe; am acu
a
 u r  h  măreţe

a Sf. Sprdon or

a Domnţa Bă
aşa în ba
c  mar ca în paţa Veru
u or
a
podu
Sf. E
efere
a berca receacă d n paţa Pache
a p   a bercă a

" Al. Paleologu. în Y. a
 





   



   „oi. I. F.d. I lel„etiea. Baia Marc.
l
l )W. p. 1 07.
' Nicolae Steinhardl.   

   I AI. Dacia, Cluj-Napoca. 2001. p.20l.
Converrea cu
ur
a Nco
ac Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

Doamne prnre maane

e de pe Ca
ea Vcore;
a cape
e
e Bbeş
or dn
rada Sapen e... " Iaă doar câeva d n
ocur
e în care părne
e Nco
ae
împreună cu vrednca de pomenre Vorca Conannde -a
ăa 'Ŷ'fura"
deoporvă de Berca Orodoxă ş de ora român
or. Ş acee pe
ernae
aveau ă-1 duca pe ca
ea draoe de Hro ş în ce
e dn urmă
a converre
căc aşa cum ne mărureşe nu a ven
a creşnm "pe că orce exeece
arheo
oce comparae: nu ne
ecua
ând nu raţona
ând comparând
udnd ref
ecând e
ecv; c numa pe ca
ea fermecaă a draoe." ?
Acee perernăr încep înce înce ă-ş ană copu
. II fac pe Ncu
Aure
u Senhard ă caue "ma dâr refuu
în berc în cărţ creşne în
ruăcune în năded care părăeau me
eaur
e neprecu
u ş e conurau
repa în fermae.""' Dar începând cu anu
1958 proana comună
împorva ne
ecua

or - în peţă a ace
ora d  n "rupu
Noca" - e îneţeşe.
Penru începu aceaă proană e maera
eaă în măur coercve cum ar f
d o m c 
 u
forţa în dfere
o ca
 ăţ  d  n ţară penru ca ă e aună nu pee
mu
 mp
a arearea f
oofu
u ş croru
u Conann Noca ar împreună
cu acea a unu mare număr de ne
ecua
 prnre care Dnu P
a A
exandru
Pa
eo
ou VI. Sren Seru A
-Geore Păore
Teodoreanu Dnu Rane
ha Rădu
ecu Theodor Enecu area Sadova ş.a. "La 31 decembre 1959
ee convoca
a Securae cerâdu--e ă fe maror a
acuăr punându--e în
vedere că dacă refuă va f area ş mp
ca în
ou
ne
ecua

or mco -

eonar." Chema în faţa ancheaor

or mu
 ma âru decâ ce
a
ţ 
componenţ a "
o  u
u " N. Senhard a refua ă facă "pacu
cu davo
u
"
rămânând fde
preen
or ă a
e căror înrunr
e frecvenae ş a căror draoe
ş preţure
e-o demonreă aşa cum numa o m
ădţă ce- drep în devenre dn

"

mem. p.2()3.
1
N co
a e Senhard. rimcjilia.... op. c. p. I 75.
"bdem. p.178.
1
(î. Arde
eanu. op. c. p. 58.
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

Hro puea ă o facă. Ş o d n draoe rebue ă amnm ac dcuţa

exrem de emnfcavă cu aă
ău bărânu
Ocar Senhard ace "ocoenar

ucd ş ranşan" cum î

numeşe Nco
ae ano
ecu ş care aunc când  e
cere
u Ncu Senhard ă depună mărure î rep
că ranşan: "Ce-a ma ven
acaă nenorocu
e? Le-a da mprea că şovă că poae ă încapă ş
pob
aea ă-ţ răde pr e en. In afacer când pu
ăaţ-mă ă mă ândec
îneamnă că a ş accepa. Penru nmc în
ume ă nu prmeş a  maror a

acuăr. Ha due char acum.'"' Char dacă fau

 -a păru aunc puţn
cuda - nu după mu
 mp 1-a înţe
e ş ma mu
 decâ aâ 1-a apreca
rămânându- veşnc îndaora părne
u ău pe care în aceaă  uaţ e î

aemăna după conduă cu un enaor roman. "E adevăra ce aa că ve avea

e fore re
e. Dar nopţ
e
e ve avea
nş  e - rebue ă repe ce m-a pu
rebue; de nu m-ar bae Dumneeu - ve dorm bne. Pe când dacă accepţ ă f
maror a
acuăr ve avea ce- drep  
e deu
de bune c
ar nopţ
e vor II
înrooare. N-o ă ma poţ închde un och."" Ş aă cum ş acee faur
conrbue în bună măură
a a face d  n omu
Ncu Aure
u Senhard un om cu
ou
deoeb penru că "un om care preferă închoarea une mărur
acuaoare nu e unu
obşnu.""" Î n o ţ  de acee faur pe câ de ranşane pe
aâ de creşneş e va îndrepa pre înunercu
puşcăre în care va cunoaşe

umna
u Hro. "In
ocu
acea aproape rea
de nru aveam ă cunoc
ce
e ma ferce 
e dn oaă vaţa mea. Câ de abo
u de ferc am puu f în
camera 34!"""
Trecu prn focu
une no anchee în ua de 4 anuare 1960
a începuu

cărea arearea e arăa mprobab

ă înpre ore
e 17 ee pu ub are de are.

Nco
ae ano
ecu. Nopţi şi zile. în Prin alţii in postumitate. Caietele de la Roliia. vo. IV. \:A\. I
c
vc ca. Baa
arc. 2002. p. I 39.
'' N. Senhard. Jurnalul....op. c. p.23.
"" Ibdem. p.24.
Nco
ae ano
ecu. op. c
. p. 13').
"" N. S
enhard
. Jurnalul....op.c.. p. 3
.
Converrea cu
 ur  
a Nco
ac Scnhard -ca
c de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

In daa de 7 mare 1960 ee du în ce

u
a 18 ce
u
ă pe care o decre ca "o
bombă de proporţ uraşe puernc
umnaă un fe
de a
de noape eomerc
amp
fca."""1 Răma în prau
ce
u
e penru deu
de mu
 mp remurând de
fr aşepând o mşcare d  n acea încăpere "p
nă de
umnă ş o
" are prma
înâ
nre cu părne
e na Dobeu "acea mână înnă dn parea Berc
Orodoxe penru ca ă prmeacă boeu
în confeunea noară creşn
orodoxă."" înâ
nrea cu părne
e na ee decră în Jurna
foare p
ac:
"Deodaă u de o
a cucuru în âna pe rându
ce
ma îna
 o mână a
rdca un dee ş-m face emn ă urc. Să urc - dar cum? ân - care deur
e îneraă cu mţu
veder prcepe că mă roec în căuarea unu m  
o c de
acenune -  e a
ăură o a doua oru-a de bună eamă. E
e chţeaă o
căţărare. Cu bocceaua ca va de
ume cu eur frcoae c
ănţănnd mă af
u
îndeaun de mamuţă ca ă mă po aăţa până u ţnându-mă de paur
e de fer.
O arăare înfofo
ă mcă de a ş înroor de 
abă de o pa
oare ce -ar puea
ă ţnă de a
ă prmă cromacă decâ a unveru
u noru e dă ma aproape de
a
ă mume ş mă îndeamnă o pe muţeşe ă mă înnd a
ăur de ea; mă acoperă
cu o umăae de păură drenţuă. Ş-m şopeşe: cu
cae o ţâră că nu ma e
mu

."^ Iaă că mâna care -a ăcu emn ă urce u pe pa penru puţnă odhnă
era nmen a
u
decâ ce
care nu pee mu
 mp avea ca în aceeaş ce
u
ă ă-
admnree Boeu
creşnec. Depre înâ
nrea în aceeaş ce
u
ă cu un preo
orodox înâ
nre care nu
acea a
ceva decâ ă- înăreacă încrederea în prona
dvnă avea ă afrme exa
a: "nun
e exă. Dumneeu
ucreaă mereu...
Şu în m  
o c u
umu
u
u care e că în ce
u
ă după ce a fârş deşeparea
când o mare de c he
  ump
e paţu
ş-n faţa pune acopere -a ş forma o
coadă ca de comeă şu că am încăpu în mân
e Dumneeu
u ce
u vu.""'

"' Ibidem. p.77.

21
Ariiiin. Mina Dob/eu. în     a  
   Ixl. Anastasia. Bucureşti. 2001. p.444.
"^ N. Stcinhardt, .////‡//<///(/....op. cit., p.78.
"" Ibidem. p.70.
 Converrea cu
ur
a Nco
ae S
cnhard -ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

După mărurrea medaă a dornţe de a e boea urmeaă în peroada

10-15 mare 1960 caeharea care merea foare repede pe de o pare penru
că părne
e na e arăa "înăduor ş nepreenţo" dar ş părne
e Nco
ae e
dovedeşe a cunoaşe deu
de mu
e. Pe
ână părne
e na în ce
u
ă ma erau
do preoţ reco-cao
c
a înrebarea cărora ce vrea ă fe cao
c au orodox
părne
e Nco
ae răpunde ară şovăa
ă că orodox urmând dec ca boeu
ă
11 e ăvârş de părne
e na ar
a boe ă ae ş ce do preoţ reco-cao
c
dând afe
boeu
u un caracer ecumenc.
Luând fârş caeharea a o ş mu
 aşepau
momen a
boeu
u
prorama penru ua de 15 mare 1960 înr-un momen de aaţe maxmă
când avea
oc înoarcerea "de
a aer" în aşa fe
încâ arden ă nu- poaă
vedea. De a

e au fo pue
a punc d  n mp ş benefcnd de comp
caea
câorva deţnuţ
a momenu
dnane  ab 
 are
oc fâna Tană a Boeu
u
ană pe care părne
e Nco
ae o decre înr-un mod cu ou
deoeb făcând
c
n ce
care ceşe ace paa d  n Jurna
u
Fer cr  parcă parcpan drec
a
Tana ăvârşă în ce
u
a 18: "La repee
ă - dar cu acea cunţă preoţeacă unde
uţea
a nu âneneşe d cţ a de
uşă - părne
e na roeşe cuvne
e
rebuncoae mă îneamnă cu emnu
cr u c  îm oarnă pe cap ş pe umer o
conţnuu
 b r  c u
u  ş mă boeaă în nume
e Taă
u ş a
F  u
u  ş a
Sfânu
u
Duh... ă nac dn nou d n apă vermănoaă ş d n duh rapd."27 Rândur
e care
urmeaă în Jurna
ş care decru efecu
ane boeu
u un memorab
e ş un
adreae aâ ce
or care nu conderă Boeu
o fână Tană dar ş nouă ce
or
care am fo boeaţ de mc penru a cuea ma bne
a ceea ce am prm prn
Fana Boeu
u ş cum rebue pe ma depare ă ne facem munea de creşn
cun
ucrând cu haru
prm
a Boe. "Va ă că ee adevăra: ee adevăra că
boeu
ee o fână ană că exă S fn e
e Tane. A
mner fercrea aceaa
care mă împreoară mă cuprnde mă învne n-ar puea f aâ de neînchpu de

:7
Ibdem p.84 85.
 9
Con„ertirea culturii la Nicolae Stcinhardt - cale de misiune creştină într-o lume secularizată

mnunaă ş dep
nă. Lnşe. Ş o abo
uă nepăare. Faţă de oae. Ş o du
ceaţă.
In ură în vne în muşch..." - '
An de emnţă care au urma boeu
u nu au fo ma uşor dar măcar au
fo "cop
eşţ de convnerea că ufernţe
e au en că vaţa oaă nu e poae ă
nu abă en."" Char c
acă penru mu
ţ dnre e vaţa în închoare era
"preînchpure a  h e  monaha
e or a fercr cereş'1'' au închoarea era
compareă cu un
aboraor duhovncec în care mu
ţ au ven
a crednţa cea
adevăraă au au urca pe repe
e deăvârşr dornţa de
berae era foare
mare. E
berarea avea ă vnă penru părne
e Nco
ae în
una auu a anu
u
1964 în urma raţer enera
e a deţnuţ
or p o
 c. Imeda după eşrea dn
închoare urma ă deăvârşeacă boeu
prn ana runer ană ce urma ă
fe ăvârşă
a uea părne
u na de părne
e Teodorecu pe care
părne
e Nco
ae avea ă-1 înâ
neacă
a berca "Sfâna Ecacrna de
a
Inuu
Teo
oc. Dar în 1964 după eşrea d  n închoare ş aunerea
a
Bucureş Senhard
a ua unde ş
a cne rebua ă aună dar prona d v  n ă a
îndrepa paş pre Schu
Darvar unde
a în â
n  pe părne
e Gheorhe
Teodorecu ce

a care î
rme părne
e na ş d  n mâna cărua avea ă
prmeacă aâ mrunerea câ ş Sfâna împărăşane.
In Bucureş înă area de fercre
berae abo
uă ş exa
are mţă pe
oaă peroada deenţe ce a urma boeu
u a începu ă decreacă. Câ mp a
ră aă
ău nu a puu f vorba de că
uăre dar după cum înuş mărurea
  n d u  a după vaţa monaha
ă. "Duhu
ce
nou - I Iro poae face dn ne o
făpură nouă ce Sf. Apoo
Pave
 ş afe
peram exenţa ş eu - m-a
îndemna încă dn închoare pre monahm."'' Pe de o pare e af
a dornţa
u
ferbne de că
uăre ar pe de a
 a recenţa - oarecum exp
cab
ă - a areţ
or

"s Ibidem. p.85.

"'' Ibidem. p.94.
(
'" Ibidem. p. )5.
N. Steinhardl. /'/7wcy'<//(/...,op.cit.. p. 180.

0
Converrea cu
ur
a Nco
ae Scnhard -ca
c de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

care e fereau a prm în obşe un fo deţnu po

c dar nu aâ dn caua
peroane părne
u Nco
ae câ ma a
e d n caua remu
u comun dn acea
peroadă rem care după cum bne ş m a în
ăura ş char uc o ere de
perona
ăţ marcane a
e v eţ  berceş ş cu
ura
e a
e vrem.
"Uşure
n-au mer
ucrur
e. Am co
nda mu
e mănăr une
e nu m-au
p
ăcu me a
ora nu
e-am p
ăcu eu. .. Ca fo deţnu po
 c eram prv pe
drep cuvân cu upcune de u n   areţ peraţ de evenua
e
e încurcăur ş
be
e
e care ar f înemna ă e
ee
a cap ară ă- doară capu
.v~
Ină în anu
1973 Conann Noca - ce
cărua părne
e Nco
ae avea ă-
 poare înreaa vaţă o  an c ă ş nedemnţă preene - fnd nva
a C
u
Napoca
a un mpoon
erar pr
eu de
anarea une cărţ avea ă î

cunoacă pe proapău
epcop vcar de
a C
u Junan Chra vând cu
aceaă ocae mănărea Roha unde proapău
epcop fuee areţ vreme de
30 de an. Af
ându-e
a Roha prma peroană
a care e ândeşe Noca ee
bunu
ău preen Ncu Senhard fnd convn că ace
oc rera de ruăcune
a
a ub purarea de ră a ac Domnu
u ee dea
ş pe măura râvne ş
draoe de I Iro a preenu
u ău fou
evreu încreşna. înor
a
Bucureş Conann Noca î dă de vee foare repede părne
u Nco
ae cum
că -a ă
ocu
porv penru a-ş duce
a î mp
 n r e dornţa de rodre a
a
anu
u prm
a Boe d  n daru
ş m
ovrea Ce
u
ene-erăor. "T-am
ă
ocu
porv m-a pu Noca. De îndaă am p
eca
a Roha înoţd de
croru
Iordan Chme un preen a

u  Noca. In noembre 1973 ne-a
înâmpna
a Roha nou
areţ Serafm an. Roha m-a cucer dn prma  ş
dep
n o daă ma mu
 Noca î mp
n  e arcna de îner că
ăuor a
meu.""'
Tmp de şape an a va apo mănărea rămânând în f
ecare an peroade
câ ma
un de mp nuru

ucru cu care avea ă e obşnuacă ma reu -

Ibdcm. p. 183.
" Ccoe Arde
eau Mcolac Sieinluinll monografie, Kdura Au
a. Braşov. 2000. p.90.
Converrea cu
ur
a Nco
ac Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă ''

după cum mărureşe P.S. Junan - avea ă fe fru

. "Era rău de fr drep
penru care oamna odaă cu venrea fru
u e înorcea
a Bucureş revennd
a
mănăre doar prmăvara."*
Perernăr
e o ma dee ş ma
un
a Roha încununae cu rămânerea
defnvă ş depunerea vour
or monaha
e au a după cum vom vedea ub
purarea de ră a do oamen provdenţa
 aâ în vaţa părne
u Nco
ae
Senhard câ ş în vaţa prua
ă a mănăr Roha ş dec a creşn
or
orodocş dn aramureş ş nu numa fnd vorba depre ce do foş areţ a
mănăr P.S. Junan Chra ş părne
e arhmandr Serafm an.
In anu
1976 după rdcarea "Cae cu parac
" dn n c n a mănăr -a
amenaa în neroru
e o încăpere mare penru bb
oecă. Părne
e Serafm
an areţu
dn acea vreme a
mănăr în urma une ve a
u Nco
ae
Senhard profând de fapu
că acea ee un ne
ecua
 1-a rua ă caue
a
Bucureş - în cercur
e frecvenae de acea - un bb
oecar care ă oranee
bb
oeca mănăr înrerând ş aranând ce
e pee 23.000 de exemp
are de
cărţ exene în acea vreme
a mănăre în noua nc n ă a bb
o  ec. înor nu
după mu
ă vreme de
a Bucureş ş dând cur ruămnţ părne
u areţ a ă
bb
oecaru
porv penru a orana bb
oeca mănăr.
"Am înţe
e că era char e
 eeu
ş f
oofu
creşn p
n de dărure ş
compeenţă cărua î pueam încrednţa aceaă mune. A refua orce
compenaţe băneacă o
cându-m doar ă- dau în auor do udenţ eo
o
cu care ă nvenaree ş ă pună
a punc înrerarea pe fşe a fondu
u de
care a
mănăr. P
n de modee ş cuvncoaă purare m-a rua ă-
înădu a rămâne ca veţuor a
mănăr punând că re
ucrur î
deermnă
ă a aceaă hoărâre. a înâ dornţa ş draoea penru vaţa monaha
ă pe
care vrea ă o urmee. Apo punea penru
nş ea ş pacea duhovnceacă pe

Convorbre perona
ă cu P.S. Sa J u    n  an Chra Epcopu
aramureşu
u ş Să
maru
u. rca
.aă
a Roha în
I a pr 
 e 2003.
Converrea c u
 u r  
a Nco
ac Scnhard -ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă '2

care a af
a-o ca ncăer în a
ă pare
a Roha. Iar un a
re
ea mov î

conue acu
area pe care o va avea de a e af
a în
umea cărţ
or aâ de dra

u."'1 Luându-ş făădunţa de a orana bb

oeca mănăr -a mărur
oodaă părne
u Serafm dornţa a ancă de a prm hana monaha
ă de a
ua
înerecu
chp dornţa de a "nra în ama că
uăreacă nu dn reenmen ură
faţă de
ume îmbufnare au eamă de vaţă""'"1 c d n draoe de
nş e ş cer dn
draoe de Hro. Acee făădunţe a părne
u Nco
ae a urma o a
ă
făădunţă venă de daa aceaa d n parea părne
u Serafm care în ca
aea
a de areţ ş duhovnc aunc când va condera de c u v  n ţ ă î
va că
uăr.
Inre mp frae
e Nco
ae ş-a vău de acu
are aranând ş oranând
bb
oeca mănăr dar părânduş aparamenu
d  n Bucureş unde ma
merea dn când în când părând afe
conacu
cu vaţa cu
ura
-
erară a
vrem.
In anu
1980 părne
e Serafm îmbo
năvndu-e foare rav fnd în prau

morţ ee nerna

a C
u-Napoca pe o parcuru
ver  vennd acaă
a
mănăre doar cu ocaa evenmene
or p r 
e u  e de hramu
mănăr
Adormrea ac Domnu
u cînd ca areţ a
mănăr rebua ă fe preen
a
acee evenmene f   n d conşen că docor ar puea avea drepae când dn
caua bo
 ce e arava odaă cu recerea mpu
u î dădeau o ma puţne 
e
de  ră  ş aducându-ş amne de făădunţa făcuă frae
u Nco
ae nu a vru ă
moară Iară a împ
n acea făădunţă. Ş afe
în ua de 16 auu 1980
înane de a e înoarce
a pa
îş îndep
nea daora de conşnţă unându-1 în
monahm pe ce
care d n Ncu Aure
u Senhard avea ă devnă Părne
e
Nco
ae De
aroha. S
uba under în monahm a avu
oc în ncna parac
u
u
mănăr Sfâna Ana Roha înr-un cadru foare n  m fnd preenţ ş părnţ
Anone Perţa Nco
ae Lee ş Emanue
Ru.

Arşavr Ac
eran Amintiri despre N.Sieiiiluirill, $;d. Daca. C
u-Napoca 2002. p.88.
'^ N. Senhard.   77<<....op. c.. p. 1 82.
Converrea c u
 u r  
a Nco
ac Senhard -ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă
5

înor
a pa

a C
u părne
e Serafm ee chema de căre P.S. Teof

a
epcope penru a răpunde de ce 1-a că
uăr pe fou
evreu Senhard ş în
ace fe
punând pe ar auorăţ
e comune care nu permeau că
uăr
e fără
aprobarea neru
u Cu
ur ş Cu
e
or ş cu aâ ma puţn că
uăra unu
fo deţnu po
 c. Iar prn răpunu
ău părne
e Serafm nu a ăcu a
ceva
decâ ă vădeacă ceea ce e acundea ub acea "frune îna
ă ş ândoare
încadraă de o pare ş de a
a de şuvţe ărace de păr a
b de vreme cu faţa
raă pa
dă ş ucaă acoperă de
a pomeţ cu rare fre a
be cu prvrea ve
codoare ce răda enere ş fervoare cu oaă vâra înanaă'1" ' ş anume

ucrarea monară pe care părne

e Nco
ae avea ă o depună - prn vaţa ş
opera a ²
ucrare monară prn care avea ă înmoae ş ce
e ma împere
 n  m  a
e aâor eneraţ învennae de propaanda aee a fou
u rem
comun.
"De ce
-am că
uăr? Pă în prmu
rând omu
acea a du vaţă de
că
uăr de mu
 ş cu aâ ma mu
 de
a nrarea în mănăre ar eu nu am făcu
decâ ă- dau formă de că
uăr. Apo în a
do
ea rând omu
acea rebua cn
cu hana monaha
ă penru fapu
că e
 ne
ecua
fnd a prm crednţa
orodoxă devennd un creşn praccan ş dorndu-ş că
uăra a ţ  n u  ă
e
arae uuror n e
e c u a

o r că e poae ă f ş om de cu
ură ş un bun creşn că
în Bercă nu e "înue
a mne' deoarece în Bercă -au forma mar
e
perona
ăţ cu
ura
e eco
e dea rându
. I ar în a
re
ea rând m-am îndep
n în
‡ace fe
o daore de conşnţă repecându-m ş eu
a rându
meu parea mea
de aădunţă făcuă aunc când părne
e Nco
ae ş-a auma oranarea
bb
oec mănăr noare."
După că
uăre în uf
eu
"croru
u în hane monaha
e" 1 cea ma
u
burăoare înrebare a fo aceea dacă odaă ce a îmbrăca "hana merene ş

'"
oan
-'
p. Popas spiritual la Rohia. în Caietele ile la Rohia, vo
.
. Kc
.

e
vc
ca. Baa are. 1999. p.40.
Convorbre perona
ă en părn e
e Serafm an. rea
aă
a Roha în 30 mare 2003.
A r ş a v r Aceran. Amintiri..., op. c. p.88.
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă 14

a pocănţe... ş -a
epăda de
ume ş de oae a
e e ma poae ma are drepu

ă facă ceea ce î p
ăcea ce
ma mu
 ş ceea ce e prcepea ce
ma bne ş
anume ă cre - pub
cându-ş eeur
e în pub
caţ
e de peca
ae a
e vrem
părând afe

eăura cu reve
e
erare
a care coreponda cu numeroae ş
deoeb de aprecae eeur
erare. Ş de unde puea prm ce
ma bun ş de
fo
o răpun
a aceaă înrebare decâ de
a epcopu

ocu
u nmen a
u
decâ
fou
areţ a
mănăr Roha erarhu
care "a a în pae
e1' părne
u
Serafm an în momenu
că
uăre părne
u Nco
ae ş anume P.S. Junan
Chra a
căru răpun provdenţa
avea ă-ş vadă roade
e în o ceea ce a cr
părne
e Nco
ae De
aroha d  n momenu
că
uăre.
Dec ş nd că după ce a depu Ieămne
e de monah nu ma a drepu
ă
fac ceea ce vre u c ceea ce îţ  porunceşe avva -a adrea cu înrebarea dacă
ma are drepu
ă cre ca ş până acum P. S. Sa
e Junan ce
care a pu:
"La aceaă înrebare -am răpun: Nu! După ce
-am
ăa câeva c
pe ă
răacă ace răpun am connua: nu părne nu a voe ă cr cum c ca
ş până acum c rdcând 
au
am ra: nu a voe ă cr ca ş până acum c
ă cr mu
 ma mu
. I ţ  dau char poruncă ă cr! Să cr mereu aceaa ee
acu
area pe care ţ-o dau eu. Aproape u
u   ş în ace
aş mp încâna m-a
mu
ţum ş m-a înreba ca monah ce are voe ă cre
-am răpun: ce doreş
ce e va îndemna cueu
ău ce e va
umna Dumneeu. Scre o ceea ce e va
npra haru
pe care î
a."
Iar c
n momen ce a deven monah "n-a încea ă dea mărure cu
cuvânu
ş veţurea cum că a înţe
e cu cu adevăra vaţa monaha
ă ş că nu
doreşe ă abă nc un prv
eu. O c h 
e modeă un a
ar de ruăcune ş un
a
ar de muncă ne
ecua
ă care a fo bb
oeca maa de obşe cu bucae mu

ma modee decâ de obce d n caua remu
u a
menar mpu doar de area

Convorbre perona
ă cu P.S. Sa .
u
n an Chra. Epcopu
aramureşu
u ş Sămaru
u. rea
aă
a Roha în
I a pr 
 e 2003.
 |S
Converrea cu
ur
a Nco
ae S
cnhard -ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

ănăăţ ş nu dn move de e

acec. Ne
p de
a Sfâna Lurhe ş de
a
eonopcă pe care
e condera va
e penru vaţa adevărau
u monah... Un
chp paerca
 un uf
e care ş-a ă împ
nrea prn
oodna cu Roha aceaă
mreaă care nu e oferă c care aşeapă ă fe decoperă dărundu-e apo ş
răp
ănd cu darur
e e pe ce
ce a ă-o. onahu
Nco
ae de acum e puea
condera ş-a ş mărur-o de a
fe
 un ferc. Un favora a
Domnu
u care
-a dăru aşa o mreaă. Vredncă ş fecore
ncă ş ea mrea ar e
după mu
ă
căuare vrednc de răp
aă ş pe măura
o cu
u  cu har ş crednţă dăru.'0'
Aşa cra depre vaţa pe care du-o d n momenu
că
uăre părne
e Nco
ae
Prea Sfnţu
I u  n Hodea Sheeanu
ucencu
ău u b   vaţă dn duhu
cărea
e reme ş acum în
ocu
ce
mnuna ş bnecuvâna a
Rohe.
înrora de modu
în care va f prm de căre fraţ care a
căuau obşea
acee mănăr prnre move
e înrorăr af
ându-e vâra ca
aea a de
"  n d v d cu recu po
 c"  ornea a encă dub
u
au au de "ne
ecua
ş
orăşean prnre oamen oţ de obârşe ţărăneacă" Dar nu afo ă fe. Căc
"monah aceşa neamu
acea de păor ş ţăran oamen aceşa aâ de
oebţ de mne m-au prm prcepu ş accepa cu o mărnme o bunăvonţă
o răbdare ş o mpae care au defnţa orce bareră.11" Iar aceaă mărnme
cu care a fo prm ş "adopa" aâ de căre părnţ câ ş de căre ăen
rohen - de care -a îndrăo ş pe care -a admra în mod peca
penru
modu

or de a vedea "vaţa pămâneacă ca fnd rea
ă ş mporană în înţe
eu

d ep
 n a
capo
u
u 25 a
Evanhe
e Sfânu
u Apoo
ae"'" - a ofer-o
a
rându
ău înapo prn ruăcun
e ş m 
o c r 
e pe care
e-a ăcu ş
e va face
dea pururea penru e ş penru neamu
românec aâ de dra
u!

A. Ac
eran. op. c
. p.65.
"'' N. S
en
ard
. /'iiincJ(liii...,op. c
. p. 1 83.
"' Ibdcm. p.184.
" Ibdcm.
'-' Ibdcm. p. 187.
Converrea cu
ur
a Nco
ae Scnharc
 - ca
e e
e mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

A învăţa
a mnunaa mănăre de
a Roha
oc depre care punea că î

cop
eşeşe de
a - dar ş a
ăur de - fraţ împreună veţuor că "a f creşn a f
monah nu rebue ă f încrâncena nc pera nc ace de drau

acemu
u c ă f om aşa cum I u  Hro după ce a accepa ă e
înrupee a accepe condţa de om a fo ş om în ce
ma îna
 înţe
e a

cuvânu
u." ' A începu ă ândeacă a
fe
- după cum înuş mărureşe - de
când a ven
a Roha; a începu ă prveacă
umea cu a
ţ och "-a perecu în
mne ceva ce m-a comp
ea haru
ş bucura pe care am ră-o după ce am
prm boeu
în puşcăre ş am deven creşn."
Ac dec unde a ă ceea ce a căua de o vaţă înreă unde a ă pu

monahu
u aşa cum ş
a î n c h p u  dnodeauna unde a mţ că- ee capău

drumu
u după nouă an de purare a rae monaha
e an cu mu
e bucur
duhovnceş dar ş cu mu
e reuăţ - maoraea fnd prcnue de membr
foe ecurăţ - ş-a ă după ferca veţure d  n momenu
Boeu
u ş
ferca odhnă. Căc
u n  27 mare 1989 pornnd înr-o că
ăore pre Bucureş
avea ă fe nevo ca
a Baa are ă-ş înrerupă că
ăora penru că nma avea
ă î
rădee. In drum pre pa
ş-a da eama că că nuru
medcamen care î
ma poae 11 de fo
o ee "medcamenu
curăţor de păcae'1 Sfâna
Împărăşane cerând ca aceaa ă- fe aduă de părne
e areţ a
mănăr.
Afe
că în daa de 30 mare 1989 prn părne
e I u  n Hodea avea ă
prmeacă ce
e ma ăţoae ş ma fne "mernde penru vaţa de vec.'1 ""*
Iar în aceeaş  de o 30 mare 1989 în care a prm Sfâna împărăşane
după ce a pu âmbnd ce
or ce î
înconurau "mereţ de vă o d h n ţ  ar când
vă înoarceţ aduceţ câe o f
oare ă o puneţ pe mormân" ' rămânând de vehe

' P.S. Juslinian C'hira 11, A'. a
    

  în ( 


   F.cl. I lel„etica.
Baia Mare, 2000. p.34.
" Ibideni.
'" Ceaslo„.    a

!   "#"I.B.M.B.O.R.. Bucureşti. 2001. p.301.
(
' Arhimandrit Serallm Man A'. a
    
   

 



   „oi. III. "$ 
I lel„ et ic a. Baia Mare. 2001. p. 156.
Converrea cu
 u r  
a Nco
ae Senhard -ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă 17

domnu
F
oran Ramoş - bun preen ş p
ăcu parener de da
o - -a ceru ă î
aprndă
umânarea de
a căpăâ ruâdu-1 apo ă a d  n ervea a nedepărţa
Carte de rugăciuni ş ă- ceacă cu voce are Rugăciunea pe patul de moarte.
"A fo cea de pe urmă ruăcune roă prn vocea preenu
u ău dar ş prn
mţrea ş vbraţa uf
eu
u ău. A fo un ră de auor dar ş o predare a a
o încrednţare a uf
eu
u ău în ra
u  Dumneeu. Iar după câeva c
pe
uf
eu
ău -a deprn de înve
şu
pămânec începându-ş că
ăora pre
veşnce!

Ibidcm. p. I 57.
Con„ertirea culturii la Nicolae Steinhardt - cale de misiune creştină într-o lume secularizată

2. Opera: de
a
eraură
a eo
oe

Opera părne
u Nco
ae Senhard ee foare mporană în cadru

mo
oe conemporane în enera
 câ ş în cadru
m    u n   creşne care e
face în rându
ne
ecua

or. Vr
Ierunca răpunând
a înrebarea cine este
Nicolae Steinhai l  cra urmăoare
e: "un cror că
uăr...o faţă berceacă
dn epoca ma nouă de
a no care a rdca
eraura
a ranu
de conşnţă
credncoaă ăcând d  n
eraură o arcu
are a v e ţ  . . .e vocea aşepaă a
n e
e c u a
u
u  român care răcumpără cumnţena confraţ
or ub-vrem
anunţând chmbarea
a faţă prn Cuvân." Conder că nu ee mu
 de
oc aunc
când punem că vaţa ş opera părne
u Nco
ae Senhard "adauă un capo

ned 
a ora
 eraur" ' cu
 ur  ş poae char înr-o oarecare măură ş a
eo
oe orodoxe româneş.
Nu ne propunem ca ace capo
a fe un doar de recepare cr  ca a
opere părne
u Nco
ae c doar o preenare emaca a opere enhard-
ene în mod peca
a
ace
or crer cu conţnu eo
oc preenare care ne ee
neceară penru o ma bună debaere a ubecu
u acee
ucrăr.
Nu rebue ua că eco
u
noru - aâ de pro
fc pe p
anu
creaţe
ne
ecua
e - a produ ş no curene eo
oce. "Reu
a a
une marna
ăr
eo
oce cu varae  mp
c aţ   oca
e exenţa
e economce ş f
oofce
acee curene eo
oce au aşa-e
e eo
o conemporane un opera unor

ls
Ibidem. p.193.
Converrea c u
 u r  
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o Iun e ecu
araă '9

eo
o au şco
 eo
oce af
ae ub nf
uenţa une ândr f
oofce oca
e
economce ec."
Afşând o noă de acua
ae ş auencae - în peca
predc
e părne
u
Nco
ae câ ş ce
e
a
 e crer cu conţnu re
o - rebue menţona încă de
a
bun începu că e
e nu aparţn vre-unu nou curen eo
oc c un foare bne
ancorae în creu
domac a
Berc Orodoxe ea
onu

or de măurare ş de
denfcare fnd "raporarea aorncă
a crednţa Berc Apoo
ce
ranme de Sfnţ Părnţ.'°(

A cr ş vorb aşadar d n poura a de monah devennd afe

un dacă

un monah măruror care deş nu -a bucura de demnaea preoţeacă va
rămâne prn ceea ce a cr prn a a "duhovnce a înţ e
ep c u n ' 0 care
mueşe în înreaa a operă de după converre un duhovnc penru mnea ş
 n  m a noară.
Scr er 
e părne
u Nco
ae de dpă îmbrăcarea hane monaha
e au a ub
bnecuvânarea ş porunca daă de P.S. Junan de a cre mereu ce î
va
îndemna cueu
 ce î
va
umna Dumneeu de a cre
o ce î
va npra haru

pe care î
are haru
cu care a fo dăru. I ar haru
e "dărueşe doar ce
or care î

cauă ce
or care nu fărâma hoărâr
e crednţe n c  nu depăşec hoare
e
Părnţ
or.'0" Ca monah măruror a prm învăţăura cea dreapă ş a fo
năcu prn Cuvânu
ce
ubor e
având daora fână de a căua ă cunoacă
bne ace
ea pe care Cuvânu
I-a învăţa
ămur pe ucenc' 1
Având daru
"pecu
av - cerceăor" ş pe ce
"pracc - nrucv" nu a
fo numa "învăţăor de cunoşnţe re
oae c ş îndrumăor menor a
v eţ 
creşne aşa după cum au fo prm ddacă
 creşn.'°4 Nu rebue ua fapu

''Pr. pof. Nco

ae Dură. Teologic şi teologi. în Orodoxa an X X X V I I I  nr. 4 oc.-dec. 1986. p.46.


Ibden.
I.P.S. Baro
ome Anana. Dultovnie c/e mină. în Caietele de hi Rol/ia. vo. I I. op. c. p.33.
v
Pr. po
'. Nco
ae Dură. op. c
. p.48.
Ihdem.
Ibden.
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard -ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

că noa auencă nu ee eparaă de harmă de 

umnare prn har care
meamorfoeaă ne
eţa noară. După cum obecu
conemp
aţe ee o răre
ş preenţă perona
ă adevăraa noă mp
că înâ
nre recprocae crednţa
ca adeune perona
ă faţă de preenţa perona
ă a
u Dumneeu care e
decoperă pe Sne."^ Iar aceaă înâ
nre ş adeune perona
ă faţă de preenţa

u Dumneeu care e decoperă pe Sne o reăm dn be

şu preenă în
pan
e ce a
căuec opera părne
u Nco
ae ş foare mporan de ub
na
nu numa în pan
e cu văd caracer eo
oc c pre urprnderea mu
ora ş
în numeroae
e a
e eeur
erare. Trebue dec oberva în opera părne
u
Nco
ae de după converre ş în mod deoeb de după underea în monahm un
nou mod de ândre au ma bne pu o dechdere a ândr pre acea rea
ae
care o depăşeşe care o rancede. Afe
recerea de
a
eraură
a eo
oe
facându-e prnr-un "nou mod de a ând în proceu
cărea ândrea nu nc
ude
nu cuprnde c ee nc
u  ă ş cuprnă morfcaă ş reînvoraă de crednţa
conemp
avă.'°()
Parcurând raeu
exenţe prn cu
ură raeu care penru "pre
e
n e
n  ş  e ş îneae de cerudn ee o formă de căuare a ne
u ' 0
Senhard aune
a conc
ua că nu ee de aun cu
ura în peţă
eraura
me că
peşe ceva că ceva nu repră ar nura ca
e de "reucare" ee
crednţa. Ină nu orce ca
e nu orce crednţă c doar orodoxa ca
ea drepe
crednţe. Iar ceea ce ma urprnde înr-un mod deoeb de p
ăcu ee
mbau

care poae f foare bne decr prn nermedu

annom
or de enu
vech
adcă ancora în radţe ş oodaă modern ne
ecua
dar oodaă
a nve
u
de
înţe
eere a
uuror comp
ex ş rav dar oodaă mp
u ş p
n de bucure

mba pe care P.S. Junan î

defnea ca fnd "nepopec."

" V
a d  m  r
.o. Credinţă .şi teologii: în S.T.. ca I I . an X L I I I  nr I
an.-Febr. 1991. p.68.
v
' Ibdem.
I.P.S. Ba
o
omeu Auana. op. c. p.33.
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard -ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

Prmu
ş ce
ma mporan e
emen care rebue ub
na în ceea ce
prveşe
mbau
opere
or cu caracer preponderen eo
oc ee fapu
că e
nu
rebue ă mneacă deoarece Adevăru
nu e denfcă cu forma
nvcă;
Adevăru
ee necrea pe când
mba ee creaă. Nu rebue ua fapu
că prma

upă eo
ocă a Sau
u Va
e ce
are ş a fânu
u Grore de Na a fo
ocma ă arae că
mbau
eo
oc ee o creaţe ş o opţune a noară a
eo
o
or' 1. Ş ocma ace
mba urprnăor ace ncană ş provocaoare
învăţăura creşn orodoxă penru "
umnae
e" mnţ a
e ne
ecua

or
devennd ş în ace fe
duhovnc de ană a
cărurar
or aşa cum î p
ace unu
a
 mare cărurar I.P.S. Baro
omeu Anana ă î
numeacă pe meru
monah
Nco
ae De
aroha.
Uşor de înţe
e ş poae char norma
penru u n   bar ş canda
o penru
a
ţ modu
cum e împăca reraerea monaha
ă cu connuarea carere
pub
cce care pe măura recer mpu
u e devo
a o ma mu
 ar ofere
e
redacţ
or poreau e poae exp
ca fo
ond cuvne
e Sfânu
u Efrem Şru
:
"nu -a du în pue pre a e ă
bă c c pre a îndu
c în pue ă
băca

um."
Rodndu-ş  a
a nţ  în "pua înveră" ş p
 n ă de boăţ duhovnceş a
Rohe ne-a
ăa o operă în care aşa cum oberva ucencu
ău u b  - părne
e
Ioan Pnea - "
eraura f
oofa poeca fac caă bună cu exu
evanhe
c ş
înreţn un dcur eo
oc uperor."'" La baa opere părne
u Nco
ae nu ă
a
ceva decâ dornţa de a II mărur cum şe e
ma bne pe Ce
care -a
deprn o
 care î acopereau och Ce
care -a înădu ă 11 poaă rua ă II
poaă ub ş ă I e poaă închna Ce
care a ăd în e
nădedea erăr Ce
care
-a dăru ca
aea de preen a
Său fnd înnob
a prn crednţă apa Boeu
u
ş focu
Duhu
u Sfân Ce
care 1-a oco în măură a înţe
ee ş a  cu

>
S

ano Papadopu
o. Teologie şi limbaj, rad. Pr. Dr

 e Frăcea în R.'I'.an IX (81). nr. I 
an-ar. 1999 p.23.

' IV. Ioan
'n
ea. Admimiii Ortodoxe. \:x\. Lme. C
u-Napoca. 2003 p.
I.
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă pp

deăvârşre convn că E
ee Ca
ea Adevăru
ş Vaţa.60 înea fnd de adevăr
părne
e Nco
ae aune ă af
e adevăru
 dar nu orcum nu ca noţune abracă
au conrucţe ne
ecua
ă c ca Peroană ş anume Hro Fu

u Dumneeu
înrupa. Iar cne î
af
ă pe Hro a af
a adevăru
ş af
ându-L nu poae ă nu-L
mărureacă p
n de fână bucure.1
Iar înreaa operă a părne
u Nco
ae ee o afe
de mărurre deoarece
şa părne
e că după ce haru
vne după ce cuvânu

u Dumneeu rănd ş
perecând în om înco
ţeşe ş începe ă dea vaţă ă-1 ump
e ă-
p
neacă ş ă-1
îndumneeacă nu ma ee deu
omu
u ă udee Scrpua ca udu
abrac ă răacă o vaţă înbercă ă-ş împodobeacă caa cu coane ă
acu
e mucă berceacă ă în
ocuacă o cu
ură omeneacă cu o cu
ură
în b er c  ă c rebue mărur  de  în oae împreurăr
e concree a
e veţ 
aâ prn cuvân câ ma a
e prn fapă.
Penru a puea oberva ma bne modu
în care ş prn nermedu
opere
a
e părne
e Nco
ae poae f condera ca fnd un vrednc mo
o creşn
rebue ă împărţm opera a în două părţ ş anume
ucrăr cre înane de
ab
rea
a Roha ş
ucrăr cre după ab
rea
a Roha ce
e c
n urmă fnd ş
ce
e ma mporane în ceea ce prveşe ema abordaă în aceaă
ucrare.
Debuu
are
oc în anu
1934 cu un vo
um parodc ""In enu
... ner
or"
a
Edura Cu
ura Poporu
u ub peudonmu
Anhu nume
ua dn
"Caracere
e"
u La Bruere vo
um încr în noa şrenăreacă a nere
eneraţ nerbe
ce. In aceeaş peroadă frecveneaă cenac
u
"Sburăorur
condu de Euen Eovnecu pub
când în aceeaş maneră burheă-
şrenăreacă în "Reva burheă.''' în 1935 împreună cu Emmanue
Neuman
pub
că
ucrarea "Ea ur ne concepon cao
ue du udame.'1 în 1936
ermnând docorau

a Bucureş pub
că
a Edura "Cureru

Judcar"

''" N. Senhar
. Dăruind....op. c
. p.12.
1
Pr. Prof. I)r. Va 
c hoc. I're clici exegetice Iu Duminicile de peste an, ['.d. Tco
ana Sb u . 2001. p.276.
Converrea cu
 ur  
a Nco
ac Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

Bucureş ea a de docora ''Pr ncp 

e c
ace ş no
e endnţe a
e Drepu
u
conuţona
. Crca opere
u  Leon Duu" prefaţaă de Ju
 e n Bonnecae
profeor de drep
a Bordeaux ş membru de onoare a
Academe Române cu
care Senhard era în corepondenţă încă d n 1929. To în anu
1936 începe
corepondenţa
a "Reva Fundaţ
or Rea
e" cu arco
u
"E
emene
e opere

u Prou" ar până în anu

1960 când ee area co
aboreaă
a reve
e
Lberaea Cureru
Lerar Trbuna poporu
u ş Vcora.
înre an 1972-1973 raduce cărţ 
e "Perona
u
de 1 ş 6 mnue" a
u
Jame Bar
ovv "Vaţa porvă" a
u  Davd Sore ş "Focur
e mâne" a
u
ax O
ver Lecamp oae apărue
a Edura Unver Bucureş. în 1973 pub
că
în cunocua co
ecţe "Bb
oeca penru oţ" de
a Edura nerva două vo
ume
de "Sud ş eeur" de A
an radue în co
aborare cu A
exandru Bacu ar în
1974
a Edura A
baro apare o a
ă raducere de daa aceaa a unu roman
orc a

u Grave Rober "Eu C
audu eu
." înre an 1977 - 1978 p u b
 c ă
re raducer una dnre e
e d  n Gaon Boer "Ccero ş preen ă" ar
ce
e
a
e două dn K p
n  Rudard "Sa
 ş compana a" ş repecv
"Domna a preacnu
e
efan" oae re apărue
e Edura Unver
Bucureş.
In ceea ce prveşe a doua pare a opere
or a
e ş anume
u cr ăr 
e cre
după  ab
r ea
a Roha nu rebue ua fapu
că e
e -au "năcu" ş având
a
baă bnecuvânarea ş îndemnu
de a cre o ceea ce î
va npra Dumneeu a
Prea Sfnţe Sa
e Junan Chra. Afe
apar vo
ume
e de cr  că
erară
"Incerudn
erare" în 1980 Ia Edura Daca C
u-Napoca; "Geo Boa - un
poe a
Efece
or Exa
ăr Grandou
u So
emnăţ Exuberanţe ş
Paemu
u" în 1982
a Edura A
baro Bucureş; "Crcă
a peroana înâ"
vo
um de eeur apăru în 1983
a Edura Daca C
u-Napoca; "Eca
e în mp ş
paţu" în 1987
a Edura Carea Româneacă ş în 1988 vo
umu
"Prn a
ţ pre
ne" apăru
a Edura Emnecu Bucureş vo
um dn care capo
u
"Eu

÷

÷÷÷  ÷
÷p ÷ ÷

 ÷

 

÷

înum ş câţva a
ţ1' a fo e
mna de cenură producând afe
mu
ă ufernţă
părne
u Nco
ae. To în anu
1988 apare un vo
um prefaţa de părne
e Nco
ae
Senhard n  u
a "Emnecu ş abu
ono
oc" cr de Sve
ana Pa
eo
ou-
aa ş apăru
a Edura Nord Aarhu Danemarca.
Iar ca o încununare ca rodrea a
anţ
or ă fe deăvârşă avem
ucrăr
e
cre după converre ş în peca
după ce a îmbrăca hana monaha
ă dar care
dn caua remu
u comun în peca
 dar ş a a
or facor ndependenţ de
vonţa auoru
u au apăru poum.
Prma dnre acee
ucrăr ş cea ma de eamă ee "Jurna
u
fercr" cu
prma ed ţ e apăruă în anu
1991 ş aun în preen
a ed ţ a a şapea f   n d
radu în anu
1996 aâ în
mba franceă câ ş în
mba  a
ană. Prma verune
a "Jurna
u
u fercr " a fo încheaă
a începuu
anu
or '70. O care cu va
oare
de eamen p r  u a
 conţnând numeroae amnr în peca

eae de proce
ş de închoare re

ecţ  po
 ce - căc eamenu
po
 c cu care începe
J u r n a
u
nefnd a
ceva decâ una d n încercăr
e româneş de a chţa o eore a
reenţe împorva comunmu
u - precum ş ref
ecţ re
oae ş mora
e.'" O
care care încă în manucr fnd a derana remu
comun deş de exenţa
e au ş u  foare puţne peroane. In urma ve unu rup de cr or oţ
membr a U n  u n   Scror
or cror care prn purarea
or creşneacă ş
p
nă de ev
ave
-au făcu pe părne
e Nco
ae ă e dechdă Iară reerve în
faţa
or preenându-
e până ş aşa-a "
eraură neră" - ş anume cărţ a
e
unor auor af
aţ în ex
prnre care onca Lovnecu Vr
Ierunca Em

Coran - prnre care e număra bneînţe

e ş manucru
J u r n a
u
u . Dar e
pare că unu
dnre cr  o r  preenţ avea o mune peca
ă ş anume de a
"urna" ecurăţ o ceea ce avea ă
e prene părne
e Nco
ae. Aşa e face
că
a foare puţne 
e după aceaă vă au preena
a mănăre do domn
dn parea ecurăţ cu înreaa
 ă a cărţ
or "nere" pre a
e rdca ar

"" Toma Pavo

. .Iiinuiliil lui Meu Siciiihunll, în ('aiclclc tic la Ro/iia.vol.W. op. ÷1>9.
 Converrea cu
ur
a Nco
ae Sen
ard - ca
e de mune creşnă înr-o I un e ecu
araă

penru că aveau nformaţ cere nmen nu -a ma puu opune ş nmen nu
e -a
ma puu recupera vreodaă.' Ină după ace ncden nep
ăcu părne
e
Nco
ae avea ă recre "Jurna
u
fercr" d n memore.
Fru
roşu care răbae pan
e Jurna
u
u nefnd a
u
decâ preenarea
fnţe înăş care e cop
eşă de fercre în
ocur în care aceaa pare mpob

de af
a în ce
u
e
e închor
or care devn afe
"academ ş a
are" ce
ranformă un "răăcor" înr-un "domn" ş înr-un creşn.' To în anu
1991
ee pub
ca "ono
ou
po
fonc"
a Edura Daca C
u-Napoca deş
manucru
a fo preda de căre părne
e Nco
ae edur încă dn anu
1988.
Vorbnd depre ace vo
um Prea S fn ţ a Sa Junan Chra punea că în pan
e
a
e "mu
e dn frae
e ânde ş cre de Nco
ae Sen
ard un adevărae
per
e. Srop de
umnă ş foc cr  a
aţ  ranformaţ în cuvne ş nu şu dacă
Nco
ae Sen
ard ma are pe cneva ea
în
ume deoarece în
eraura
româneacă nu are pe nmenea aemenea."0
In anu
1992 apare carea n  u
a ă "onahu
de
a Roha răpunde
a 365
de înrebăr ncomode adreae de Zahara Sâneoran" Ia Edura Reve
Leraoru
 Bucureş care năcuă pe ca
e epo
ară ş cuprnând înrebăr
prvnd eo
oa
eraura eca anaarea po
că oceaea ş denaea
noară ca ş raporarea a
a repere a
e cu
ur române. Ş o în anu
1992 un
 p ăr  e cu bnecuvânarea P.S. Sa
e Junan Chra "cuvne
e de crednţă" a
e
părne
u Nco
ae râne în vo
umu
n   u
a "Dărund ve dobând" vo
um pe
care î
conderăm ca fnd ce
ma mporan d  n înreaa operă a părne
u e

repreenând vo
umu
rod a
Boeu
u ş că
uăre a
e vo
um ce vădeşe
rodrea a
anţ
or cu care a fo dăru părne
e Nco
ae De
aroha. Eeur
e
eo
oce cuprne în ace vo
um au fo Ia baa
or predc ş -au năcu dn
dornţa de a-L mărur pe I Iro porv cuvne
or Lu: "Pe ce
ce ă va

'" (T. P.S. I u    n I

odea-S
e
eanu
. în Caietele de la Rohia,\o\ I I . op. c.. p.5().
Vr  
Ierunca Jurnalul lui Nieu Steinliardt, m Caietele de la Rohia. \o\.\\.... p. I 13.
'° P.S. J u    n  a n Chra. ; memoria părinte/ui N Steinhardl. în Caietele Rohiu,\o\. II... p.39.
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

mărur pe ne în faţa oamen

or î
vo mărur ş Eu în faţa Taă
u eu
Care ee în cerur."'11 Ş ş nd că un bun creşn rebue ă mărureacă ceea ce
crede ş-a înuş cum nu e puea ma bne cuvne
e Sfau
u Apoo
Pave
"cu
nma e crede pre drepae ar cu ura e mărureşe pre mânure."1 Iar
acee predc au
a baa
ucrăr monare pe care părne
e Nco
ae o face în
rându
ne
ecua

or.
Acee cuvne de crednţă v  n în înâmpnarea ne
ecua

or ş daoră
fapu
u că părne
u Nco
ae "î ee acceb
ă o onă cu
ura
ă f
oofcă ş

erară foare înnă - de care nu profă înodeauna comenaor eo

o
profesionişti. Aceaă dechdere rea
ă ară făţărnce nu penru paradă de
erudţe creaă nenumărae punţ înre c  o r ş auor î oferă dnr-o onă au
a
a un e
emen de apropere ca ă fe pob
ă apo adâncrea în cred nţ ă. . .
Nco
ae Senhard rea
eaă afe
o recuperare a
 er a ur  creşne care
pune în c r cu
aţ e mbo
ur creşne ş î preţueşe cum e frec pe cror
creş n. "" Găm ac în "Dărund ve dobând" eeur eo
oce care prn
auencaea ş profunmea
or cre cu un conde neemăor în afrmarea
crednţe a
e aduc propeţme avoare ş învorare dcuru
u o m
e c '
In anu
1993 ee pub
ca vo
umu
"Prmeda mărurr"
a Edura
Daca C
u-Napoca vo
um de convorbr cu ucencu
ău u b  poeu
ar acum
preou
Ioan Pnea.
a menţonăm prnre opere
e părne
u Nco
ae în anu
1994 vo
umu
de
convorbr epo
are cu Nco
ae Băcuţ n  u
a "Inre
um"; în 1995 apare
nuru
roman c
n carera pub
ccă a părne
u n  u
a "Că
ăora unu fu
rpor"; în 1998 apare vo
umu
de eeur n   u
a "Carea împărăşr" ed ţ e

"" Matei 10.32.

7
" Romani. 10. 10.
O„idiu MoceaiHi.    
% % 
  în 




  "" IV.... p. I 70.
Ihitlcm. p. I 72.
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o Iun e ecu
araă

ândă ş înră de Ion Varc; în 1999 ş 2000 un pub

cae două vo
ume de
eeur nede prmu
 "Drumu
căre he" înr de Oana Căna ar a
do
ea
"Ipa
ecur" ub înrrea părne
u Ioan Pnea.
In anu
2000 Edura H uman a pub
că înr-un vo
um nu
a
"Dumneeu în care pu că nu cre..." 250 de cror expedae de Nco
ae
Senhard căre onca Lovnecu ş Vr
Ierunca d  n peroada 1967-1983.
Pe
ână acee
ucrăr râne în vo
ume părne
e Nco
ae a ma î mp
 n 
porunca prmă de
a Prea Sfnţa Sa Junan Chra ş pub
când o ere foare
numeroaă de arco
e eeur recen ud
erare raducer ş nervur în
prea vrem. Iaă ce punea P.S. Junan depre opera părne
u Nco
ae ş
mporanţa e - punem no - în cadru
mo
oe conemporane:
"Nco
ae Senhard nu a cr romane dar f
ecare arco
a
ău f
ecare
eeu ee în aee
aş mp un mcro ş un mea roman. Nco
ae Senhard nu a
cr poee dar f
ecare pană d  n cărţ 
e
u  ee un cânec o poee de mare
frumueţe. Nco
ae Senhard nu a cr raae de f
oofe dar fecare pană
ee un crâmpe de în a
 ă ândre f
oofcă. Nco
ae Senhard nu a cr
manua
e de ş nţ ă dar ş nţ a ee preenă preundenea în cărţ 
e a
e... ar a
c căr ţ 
e
u Nco
ae Senhard reprenă un mare câş mora
 p r  u a

arc
 er ar ş documenar."711

1
P.S. Justinian Chira. op. cit., p.39-41.
Converrea cu
 ur  
a^
co
ae Senhard -ca
e de mune creşnă înr-o Iun e ecu
araă 28

3. Chpu
ş opera părne
u Nco
ae Senhard în
mo
oa conemporană

După cum -a vău ş în ce

e preenae ma u chpu
părne
u Nco
ae
Senhard ee vu în conşnţa conemporan
or ar înreaa a operă ee

ucrăoare. Poae e va ce

ucrăoare în ce en? Lucrăoare în enu
că ee
dăăoare de înţe
epcune ş nădede. Căc ce
or ce cauă înţe
epcune cea
adevăraă părne
e Nco
ae în rândur
e a
e
e pune că aceaa ee frca ş
draoea de Dumeeu. I ar pe ce ce îş au nădedea în ce
e recăoare a
e
um
aceea

e e
e bune ş doare cum ar 11 eea de cu
ură î învaţă prn vaţa ş
opera a că adevăraa nădede nu rebue ă 
e în oamen ş cu aâ ma puţn în
ce
e creae de m  n ţ 
e  mâ n 
e oamen
or c numa ş numa Ia Dumneeu Ce

în Treme 
ă v  .
Penru a vorb depre ceea ce reprenă părne
e Nco
ae în mo
oa
conemporană rebue ă punem încă de
a bun începu că munea creşnă
care în
mba reacă îneamnă "rmere" îş are emeu
u
m în comununea
Sfne Trem ş ee pare conuvă a Berc care în oa
aea e ee
"rmă" în
ume penru "a ve bunăăţ
e Ce
u ce ne-a chema dn înunerc

'r. I.ce
. D'. Aure

'avc
. Misiunea Bisericii inlr pn lume secularizata. în R.T.. ere nouă an XII (84). nr.3
u
e- ep.. 2002. p.32.
Converrea cu
ur
a Nco
ac Scnhard - ca
e e
e mune creşnă înr-o
ume ecu
araă 29

a
umna Sa cea mnunaă." " Iar înocma ace
ucru î
face ş părne
e Nco
ae
prn vaţa ş opera a în Bercă fnd prn ana Boeu
u ee chema ş co
dn "c
oacă înume ş benă" ' ş rm ă dea mărure depre Ce
ce a ăcu
aceaa cu e
.
Ro
u
părne
u Nco
ae ee cu aâ ma mporan cu câ obervăm că în
oceaea conemporană "cu
ura ecu
araă a dep
aa cenru
de nere a

omu
u de
a Dumneeu ş crednţă
a raţunea auonomă ş
a şnţă." Dar
numa cu meode ş nţ fce enu
u
  m a
Scrpur nu poae f părun.
"Raţunea omeneacă nu ee ufcenă în părunderea Scrpur ş înţe
eerea

u Dumneeu ca ubec a
Cuvânu
u e c ee nevoe de o înţe
eere
meamorfoaă de ener
e Duhu
u care depăşeşe puer
e r aţ u n   omeneş." "^
Numa aşa numa având o
ecură în are de ruăcune numa af
ându-e ub
aenţa Sânu
u Duh npraă fnd de Acea mnea omeneacă devne
capab
ă de no înţe
eer r e f
e cţ  nerpreăr ş concepţ devne capab
ă de a
pune în 
u b a Ber c ceea ce a acumu
a penru ne de a înţe
ee în
umna
Adevăru
u ceea ce mnea omeneacă a crea penru a
e pune în 
uba a. Căc
mnea omeneacă numa rdcaă fnd în rancendenţa
u Dumneeu ne dă o
afe
de înţe
eere.
Nu rebue ă uăm cuvne
e Sfânu
u axm ăruroru
 cuvne în
duhu
cărora înţe
eem ma bne "cau
" părne
u Nco
ae: "cunoşnţa înocma
a cuvne
or Duhu
u e decoperă numa ce
or vrednc de Duhu
 adcă numa
ace
ora care prnr-o înde
unaă cu
vare a vru
or curăţndu-ş nma de
funnnea pam
or prmec cunoşnţa cuvne
eor dumneeeş." Aceaa

" : I
'en 2.9.

" N. Senhard. Dăruind.... op. c. p. 13.

71
Pr.
.cc
. Dr. Aure
Pave
 op.c. p. 34.
'^ S c
 an To
ană. ('itviinlul lui Dumnezeu inlrpo lume secularizata. în Biserică şi multicultwalitate in Europa
sfârşitului de mileniu, coorc
. pr. profdr
oan Va
e
.eb. Prea Unverară C
ueană C
u-Napoca. 2001. p. 156
'' Ibdem.
Sf. axm ăruroru
. Răspunsuri către Talasie. în
'
oca
a. vo. I I I .
îd. I
ar ma. Bucureş. 1993 p.92.
 Converrea cu
ur
a Nco
ae S
enhard - ca
e de m   une creşnă înr-o
ume ecu
araă

ace cau
părne
u Nco
ae Senhard aâ de nerean ş fo
oor aâ în
cadru
mun nerne câ ş exerne a Berc.
Cu ce
e două coordonae a
e a
e - vaţă ş operă - părne
e Nco
ae
conrbue efecv ş efcen
a munea pe care o defăşoară Berca în cadru

proceu
u de renerare în vaţa oceăţ româneş - ub oae apece
e e -
cu aâ ma mu
 cu câ exă ş anume voc ma a
e în rândur
e
ne
ecua

or care nd ă o
ee Berca de oceae.
Vennd în Bercă d  n rându
ne
ecua

or d  n rându
oamen
or de
cu
ură
e reamneşe aceora un
ucru fundamena
pe care mu
ţ ne
ecua

dn ua de a e pare că
-au ua ş anume "cu
ura româneacă în o ceea ce
are ea pecfc ş maor ee o cu
ură creşnă înemeaă pe FA'anhe
a
înţe
eaă ca Scrpură ş mea." Nco
ae Senhard fnd unu
dnre ce mu
ţ
care au recu pe nedrep prn ce
u
e
e comune
e reamneşe n e
ec u a

o r ş
nu numa
or că Evanhe
a ş meau
e - pe care e î
conderă aă ca

nd
"învech" ş nepunco în a e adapa "cernţe
or" oceăţ conemporane - a
a
va Româna înr-o umăae de eco
de aem ofca
. Credncoş ş-au
pracca cu d f cu
 ăţ  dar cu enacae crednţa. onah onţ dn mănăr -
au reînor în mănăr. Berca înăş -a mpu remu
u comun ca o
rea
ae de care puerea po
 că nu puea face abracţe. T r ad ţ a Evanhe
e a
b r u  oa
armu
în cu
ura creşnă româneacă ş în conşnţa creşnă a
roman
or.
Câeva veree dn pa
mu
1 1 8 v  n ă înărecă ş ma mu
 ce
e pue până
ac reăndu-e parcă preărae pe ca
ea venr
a crednţă a ce
u ce -a năcu
evreu ş a mur monah orodox au ma corec ar 11 ă punem nver căc cu
adevăra părne
e Nco
ae a mur udamu
u ş a va orodoxe a mur
ndferenmu
u care poae proven d n cu
ură ca ă vee în draoe de

,s
Acad. Piof. Virtzil Cândca. K&
   în S.T. scria II. anul XLIX. nr. 1-2. ian-iunic IW7.
p. 143.
' Ibidcm.
Converrea c u
 u r  
a Nco
ae Scnhard - ca
c de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

Cuvân ş de emen: "'Se opeşe uf

eu
meu după cuvânu
Tău... Acea m-a
mânâa înru necau
meu penru că cuvânu
Tău m-a va... Cuvne
e ur
Ta
e un ma de preţ decâ m de comor de aur ş de arn... De n-ar f fo

eea Ta ândrea mea aunc aş f per înru necau

meu... Făc
e pcore
or
me
e un cuvne
e Ta
e ş
umnă cărăr
or me
e...  '
In ace conex ş numa daoră bunăăţ ş m
o  v r 
u Dumneu -
după cum înuş mărureşe - ş-a puu înuş pua
u Dooev care nu
vne decâ ă înărecă în faţa cepc
or crednţa a nceră ş adevăraă: "de m
-ar doved în modu
ce
ma ndubab
 pe pau
de moare fnd că nu Hro
ee adevăru
 că adevăru
e a
 u
- dacă demonraţa ar f ncanab
ă ş
covârşoare - n-aş a n c  o c
p ă
a îndoa
ă: aş a
ee ă rămân cu Hro nu cu
adevăru
.
Ş aă
în ace mod pe părne
e Nco
ae Senhard ând a
ăur de mar
oamen a Ber c erarh preoţ profeor de eo
oe conemporan nouă care
au da roade prua
e durab
e boae de care îndeoeb acuma după revo
uţa
dn decembre "89 ne bucurăm cu pronţă'" care
upând cu cenuşu
ş cu
area "că
dccă" vne ă ne ofere uuror câeva punce de reper în dearu

mora
ş ne
ecua
în care încearcă ă ne cufunde oceaea ecu
araă a
omu
u de
p nou.' '
Iar e
 părne
e Nco
ae De
aroha ee - aşa cum î p
ace părne
u na
Dobeu a-
"defneacă'1 - o mână înnă pre ne
ecua
 cărora
e pune:
"Iaă! L-am cunocu pe Hro! Venţ
a Hro! Nu e poae exp
ca a
fe

area de fe r c r e pe care am ră-o eu

" P  a
mu
I 18: 72.92. 105.
N. S e nhar d .. Dăruind..., op. c. p. 12.

~ A
exandru Bacu. V. Sieinhanli p căiiurar creşiin. în Caee
e de
a Roha. vo. II.... p.69.
Io an . Boc Bio^rajia unei neputinţe. în Caee
e de
a Roha. vo. I I . . .  p.77.
Arhm. na Dob.eu. în ('onvorhiri realizate i/e Sorin Duinilreseu, Kd
ura Anaaa Bucureş. 200 I p.444.
Converrea c u
 u r  
a Neo
ae S  c  n h a r d  - c a
c de mune creşnă înr-o Iun e ecu
araă Ò

CAPITOLUL II

CONERTIREA CU TURII LA N1COLAE

STEINHARDT

1. Teo
oe ş cu
ură - conderaţ enera
e

S-a cr mu
 ş probab
e va ma cre mu
 depre
eăura dnre
eo
oe ş cu
ură depre mboa care exă înre ce
e două ş în peca

depre ro
u
eo
oe în acea mboă ro
care ar rebu ă ocupe prmu
p
an
înr-o
ume pornă pe ca
e une deacra
ăr de neăpân. Avem în faţă un
adevăr nconeab
: cu
ura în u
  me
e eco
e a începu ă e
acee o ma
mu
 ş înr-un mod o ma a
er uând că
a rădăcnă ea are o moşenre
creşnă ar daoră acee "uăr" au apăru ş prob
eme
e. Prma ş cea ma
ravă dnre e
e conând în fapu
că "1-a mărur o ma mpercepb
pe
Creaoru
creaoru
u e închându-e în marn
e
um văue ş upunându-e

e
or care ăpânec meru
şerpuor a! ore.1:

'rof. Dr. Teodor . I'opccu. Biserica şi cultura. Yx\. I n     u  u
u  Bb
c ş de une a
B er  c Orodoxe
Române. Bucureş. IW6. p.3.
Converrea c u
 u r  
a Nco
ae Scnhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă 33

Pornnd de
a aceea nu puem ă începem a
fe
acee conderaţ
enera
e prvnd mboa eo
oe-cu
ură decâ mărurnd împreună cu
vredncu
de pomenre profeoru
docor Teodor . Popecu că înr-adevăr
"creşnmu
ee prncpa
u
facor a
cu
ur "' ' ar ora creşnmu
u ee
ară doar ş poae o ore a cu
 u r . Nu rebue ua c reamn mereu fapu

că "ceşnmu
e aşa de rân
ea de cu
ura
um no ş anume aceaă
cu
ură aâ de mu
 condţonaă de fapu
orc a
creşnmu
u încâ aparţa
ş nf
uenţa
u au fo penru formarea e hoărâoare ş conue de aceea
nuru
evenmen adm de ore ca depărţnd înr-adevăr în două vaţa
omenr ca eparând în mod rea
o
ume veche de o
ume nouă."
Nu rebue înţe
ee reş acee cuvne nroducve
a câeva conderaţ
enera
e pe ema eo
oe ş cu
 u r   ce fac ubecu
aceu ub-capo
.
Spunem că nu rebue înţe
ee reş deoarece copu
noru nu ee ace
a de a
nea ş mnma
a ro
u
c u
 u r  
ace a
ne
ecua
ăţ au a
proreu
u
cu
ura
în dfere
e a
e forme. Ş ma mu
 decâ aâ ee necear ă
mărurm ac că înr-adevăr conform docrne Berc Orodoxe Dumneeu
arbue omu
u încă de
a bun începu un den creaor cv
aor. "Creşeţ ş
vă î n mu
ţ  ţ  ş ump
eţ pămânu
ş-
upuneţ.11"
Aceaa
e pune Dumneeu prm
or oamen bnecuvânându-. "Dar ce
puea ă înemne aceaă poruncă decâ ob
aţa daă omu
u de a-ş por
neconen poenţa
u
ău de vaţa ş de a-ş pune
a conrbuţe oae puer
e
a
e ne
ecua
e penru a cucer naura ş a o ăpân.11' îna
e
e înuşr
ne
ecua
e cu care a fo înera de Dumneeu omu
ş
e araă ş punând

''' Ibdcm. p.7.

Ibdcm.

ăcerea 1.28.
Dac. Prof. K m
 a n Va
ecu. Atitudinea Bisericii Ortodoxe lat ă de progresul cultural, n S. T. nr.9-
() era

-a. nov-dec 1952 p.5 17.

Converrea c u
 u r  
a Nco
ae Senhard - ca
c de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

nume fecăror veţuoare: "Ş a pu Adam nume uuror anma

e
or ş uuror
păăr
or ceru
u ş uuror 
are
or ă
bace."
Urmând fru
Cărţ Facer înâ
nm nenumărae afe
de exemp
e în care
omu
face dovada înuşr
or a
e ne
ecua
e deoebe începând de
a ce
e
menţonae ma u ş pana
a
aba
care ua fo aă
ce
or ce răec în corur
a
urme'1  fnd vorba ac de prme
e începuur de cv
aţ e când oamen îş
conruec prme
e corur penru
ocu; apo Iuba
care ee "aă
uuror ce
or
ce câna dn chară ş d  n cmpo11 " reu
ând de ac înuşrea de f   n ţ e
creaoare de frumo ăde de Dumneeu în om. Vedem dec cum încă de
a
începu omu
îş exercă puerea a de creaţe în forme dn ce în ce ma
perfecţonae în care îmbracă maera pe care o ranformă în nrumene de

ucru în obece de confor ş înfrumueţare exercându-ş de aemenea ş

enu
ău creaor în combnarea cuvne
or a unee
or a cu
or
or penru a
reda frumou
î n c h p u  de manaţa a arcă. Omu
nu ăcea în oae acee
caur decâ - aşa cum punea daconu
profeor Em
an Va
ecu - ă îş
exerce funcţunea a creaoare cu care 1-a înera Dumneeu. '
Vorbnd de funcţa creaoare a omu
u nu rebue ă uăm că Dumneeu
în concepţa creşfm-orodoxă ee în connuă acvae creaoare ş
provdenţaoare
a Ic ş omu
 chpu
ş aemănarea
u  Dumneeu nu-ş poae
împ
n propru
ău den ş nu poae f cu adevăra ferc decâ numa aunc
când me în adâncu
fnţe a
e puerea creaoare ş când aceaă puere e
înrupeaă în rea
ăr concree ş durab
e. Iar ca
ea împ
nr denu
u ău
creaor nu ee a
a decâ ca
ea proreu
u cu
ura
 ca
e ducăoare
a cop numa
ş numa în măura în care omu
 cu oae ace
e darur a
e Duhu
u Sfân cu oţ
a
an prmţ de
a Dumneeu dec cu oae înu şr 
e a
e pracce
au

""
-'acerea 220
Ihdem.
" facerea 421.
' IJn
 an Va
ecu . op.c
. p.5 18.
Ihdem.
Converrea cu
ur
a Nco
ae S
cn
ard -ca
e de mune creşnă înr-o Iune ecu
araă

ne
ecua
e deoebe î
duc
a deăvârşre după porunca ânuoru
u: "F-
dar vo deăvârşţ precum Taă
voru Ce
cerec deăvârş ee.'1 ?
Nefacând obecu

ucrăr noare vom
ăa
a opare nenumărae
e ş
nea
ab
e
e pan depre deăvârşre a
e Părnţ
or oprndu-ne doar
a a reţne
în p r   n u
d e 
o r ce au fo expue câ ş a
ce
or ce v-or urma afrmaţa
părne
u profeor Em
an Va
ecu: "'deăvârşrea creşnă îneamnă o
onfcare a înre veţ omeneş nu numa ub rapor mora
c ş ub rapor
ne
ecua
ş char fîc. Deăvârşrea creşnă nu îneamnă o prua
are
excevă bo
năvcoă o deaşare de vaţa răă în chp norma
ş ănăo.
Numa în mod reş a fo nerpreaă docrna creşnă ca o învăţăură a
comprmăr v e ţ   ş  r ă r  e pe un p
an pur p r  u a
 depare de bucumu

v e ţ  înr-o bo
năvcoaă apae ş aşepare a fercr dn vaţa de apo. Numa
une
e ece ş drecţun mce a
e creşnmu
u au înţe
e docrna creşnă în
fe
u
acea."''' Nu rebue ua fapu
că ânuoru
ne-a pu foae c
ar: "Eu
am ven ca
umea vaţă ă abă ş d  n be
şu ă abă." Iar aceaă deăvârşre
înţe
eaă ca on
căre a înre veţ  ş ub raporu
ău ne
ecua
 în
corcondanţă f n d cu ce
e pue de ânuoru

u Hro ş cae ma u ne
fac ă uţnem încă o daă că demeru
noru nu ee a
u
decâ ace
a de a
mărur că înr-adevăr cu
ura ee bună fo
ooare ş dăăoare de en veţ
numa în măura în care ee îmbnaă cu mboa domacă-mora
ă-cu
.
In cadru
înreu
u proce cu
ura
c c
u
crednţe ocupă ară doar ş
poae un
oc foare mporan. Ş rebue înţe
e ac prn cc
u
crednţe proceu

în care ora fână au ora mânur rece în ora oamen

or ş o
ranformă enerând converrea perona
ă prn crednţă ş conurea
poporu
u
u Dumneeu prn Tane. I ar ace "cc
u a
crednţe" nu e poae
rea
a decâ prn îmbnarea urmăroare
or eape eenţa
e ş anume: în prmu

'" ac 5.48.

'"' I J n 
 a n Va
ecu. op.c.. p.52().
"" loan 10. 10.
Converrea cu
 ur  
a Nco
ac Scnhard -ca
e de m   une creşnă înr-o
ume ecu
araă 36

rând mărurrea perona

ă a crednţe care nu e poae face ară nţerea în
crednţă ş fără aproperea a ceea ce Iu Hro a învăţa ş ranm apoo

or
ă ară "
umnare" adcă ară a prm
umna cuvânu
u
u Dumneeu.
Creşnu
poară cu ne aceaă vune ş reve
aţe de aceea vaţa ş denu
ău
au un en abo
u. Prn crednţa în Dumneeu e
înţe
ee raţunea exenţe
precum ş - foare mporan de a
fe
- enu
veţ a
e ş a
voru
u ău.
După mărurrea crednţe urmeaă ce
ebrarea crednţe în cadru
cu
u
u
fe parcu
ar fe pub
c creşnu
exprmându-ş ş manfeându-ş afe

crednţa a ub formă de adorare a

u  Dumneeu prn nermedu
ruăcun
or
mne
or
aude
or p
ne de mu
ţumre ş de bucure.
Iar a
re
ea apec d n ace c c
u a
crednţe ee manfearea au
praccarea concreă a crednţe în vaţa perona
ă ş oca
ă. Căc converrea
perona
ă îneamnă un anaamen mora
dcp
na pe ca
ea înemnaă de
Hro în porunc
e a
e evanhe
ce. "Nmen nu poae ă 
ueacă
a do
domn căc au pe unu
î
va urâ ş pe ce
ă
a
 î
va u b  a de unu
e va
p ş
pe ce
ă
a
 î
va dpreţu; nu pueţ ă 
u   ţ  ş
u  Dumneeu ş
u mamona." '
Iaă cum ş în vruea aceu îndemn evanhe
c urmarea
u Hro
rărea după chpu
Lu ee nura audne va
dă a creşnu
u. Iora
perona
ă a  n d  v  d u
u  ² pune aâ de frumo părne
e profeor docor Ion Bra
- ee afe
converă de ora perona
ă a
u  Hro... Dumneeu ee un
prncpu de vaţă în comunune care cauă mânurea omu
u ca propra
u
vocaţe.
Ş aă cum revennd
a conderaţ
e noare enera
e cu prvre
a
mboa eo
oe - cu
ură nu puem ă nu conaăm - având în vedere ce
e
pue ma u - că eo
oa noară orodoxă ee conderaă pe bună drepae ca
fnd o eo
oe eu profund conţnu prua
dpunând de un
avana

ac 624.
IV. Pro
". I)r. Ion Bra. Curs teologie ilogiiuilică şi ecumenică ...p. 1 4-1 5. -- "Ŷ Pjft  ý f/ti) i ---------
Converrea c u
 u r  
a Nco
ae Scnhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

conderab
prn fapu
că pune accenu
pe preenţa
u Dumneeu în creaţe
prn Duhu
Său. Iar numa punându-e accenu
pe aceaă preenţă a
u
Dumneeu în creaţe e poae creea un cadru adecva ş e po dechde no
perecve penru înâ
nrea dnre cu
ură ş eo
oe. Numa aşa numa
baându-ne pe aceaă rea
ae v-om puea ''depăş manea unu unver înch
în propra
u manenţă care a du
a opoţa dnre cu
ură ş eo
oe penru a
înana în drecţa unu unver dech faţă de rancendenţa dvnă ş care duce

a împăcarea dnre cu
ură ş eo
oe.''"
Ş penru că am na
a începu ma mu
 pe ro
u
eo
oe în
mboa eo
oe - cu
ură e cade ă ne oprm ş aupra ce
u de-a
do
ea
e
emen a
acee mboe ş ă vedem ce îneamnă au ma bne pu cum
puem defn cu
ura - referndu-ne ac în cea ma mare pare
a cu
ura
acă.
în rândur
e urmăoare char dacă rcăm ă ne arăăm a 11 ma mu

co
ac vom proceda aşa penru a cuprnde o câ ma mare vareae de pob
e
defnţ a
e cu
 u r   ce avem a
e fo
o pe înre cuprnu
acee
ucrăr pre a
uţne ea propuă încă de
a bun începu.
î n  â
n  m afe
 în pan
e cărţ
or de peca
ae ş nu numa ec de
d efn ţ  a
e cu
 ur. O pob
ă exp
caţe în aerţunea noară conă în fapu
că
aproape fecare ne
ecua
au om de cu
ură a încerca una au ma mu
e
defnţ a
e cu
 u r  pe care în ce
e ma mu
e caur
e-a adapa propr
or a
e
concepţ depre vaţă naură uf
e au nu în u
mu
rând r e
aţ 
o r
or ma
nene au nu cu dvnaea. Conderăm că de ce
e ma mu
e or acee - ş
e
puem num ac cu puţn cura - peudo-defnţ au fo doar eor care
rebuau ă ufce o vaţă au o operă de o ca
ae ne
ecua
ă şau mora
ă
dacă nu deavuaă de maorae măcar îndoe
ncă d  n ce
e două punce de
vedere enumerae ma u. Lăându-
e pe aceea
a o pare - de ce ă
ucrăm în

""' Pr. Prof. I)r. Dumru (h.Popecu. Teologie .şi cultură,

d ura In    u  u
u  B b
 c ş de  u n e a
B erc
Orodoxe Române. Bucureş 1993. p.2.
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de m   u n e creşna înr-o
ume ecu
araă

înunerc când puem

ucra în
umnă - vom preena câeva defnţ care vn ă
ne arae că drumu
pe care merem de
oc axomac ee ouş ce
bun. Acee
defnţ vn oodaă ă în
ăure parcă neura ce ă în uru
cuvânu
u cu
ură
au a
fe
pu în uru
aceu cuda ş vră cuvân cuvân de 
avă dar ş de
roaă cum î
denumea profeoru
Ioan Gh. Savn.
Iaă aşadar cu
ura numă nu de puţn nob
eţe uf
eeacă; hrana
uf
eu
u; reacţunea împorva anma
ăţ; oa
aea va
or
or prua
e creae
au înuşe de om; creaţa p r  u
u  omenec pre deoebre de naură care e
creaţa
u Dumneeu; produu
acvăţ prua
e a popoare
or ş a
perona
ăţ
or de e
ă; uma va
or
or re
oae mora
e f
oofce arce
ş nţ fce ş ehnce; acţunea uf
eu
u omenec pre înanare ş înă
ţare; ş nu
în u
  m u
rând coana chpu
prua
pecfc au uma înuşr
or ş
p ar  cu
ar  ăţ 
o r unu neam.
Ivorâe dn adâncu
ş neecau
vor a
p r  ua
 ăţ  româneş ne reţn
aenţa paru defnţ de o adâncme ş frumueţe care - ş o punem ac fără
fa
ă mândre naţona
ă - au ceva d  n cande
a pururea ve ş dn
a cr m
e veşnc
pure a
e orodoxe româneş
aă bunăoară cum părne
e profeor Dumru
S
ăn
oae defnea cu
ura ca fnd "produu
doru
u omenec de a
ea f   n ţ a de
va
or ş rea
ăţ eerne" ; au d e f n ţ a daă de Lucan B
aa dn care cu
ura
reee ca fnd "exenţa înru mer ş reve
are au o exenţă în a
be adâncă
ş ub bo
ţ cu reonanţe rancendene" "; epcopu
Varo
omeu Sănecu
punea dere cu
ură că ee " mare
e depo oa
u
cueăr
or ş enmene
or

a care e poae r d ca omu

prn muncă în şcoa
ă ş afară dn şcoa
ă." Ş nu în
u
mu
rând amnm ac în ace mn-
oar - dacă puem num aşa aceaă
pare a
ucrăr - una d  n mu
e
e defnţ cuprne în pan
e cărţ Nostalgia

P.Pro
'.Dr.Dumru S
ăn
oae. apud

aron V. I'e
ea. Religia culturii. x\. Epcope Orodoxe a Aradu
u.
Arad. 1994. p. 19.
'"" Lucan B
aa. bdem. «²^> <<L£~^-~ /^(.^X~^^² i~J^
'"'
v p cop Varo
omeu Sănecu. bdem.
Con„ertirea culturii la Nicolae Steinhardt - cale de misiune creştină într-o lume secularizata ±

Paradisului a
u Nchfor Cranc: "cu
ura ee nvenţa propre a enu
u enc
prn care e afrma în
ume perona
aea pecfcă a unu popor."
După cum -a puu conaa ş dn defnţ
e cae ma u cu
ura e în ea
înăş o noţune dcuab
ă ca en ş conţnu. Penru o ma bună înţe
eere pe

ână d e fn ţ 
e cae - ş aceea fnd doar o mcă pare dn defnţ
e care -au
da de-a
unu
an
or cu
ur - rebue ă expunem ş precarea emo
ocă a
cuvânu
u cu
ură. Făcând dec un umar udu emo
oc obervăm că în
înţe
eu
ornar cu
ură îneamnă
ucrarea pămânu
u pre
ucrarea naur cu
dfere
e e ramur: cu
vare înrre creşere ş cu oae ce
e neceare acee

ucrăr a pămânu
u penru ca e
ă dea roade bune. Pornnd de
a aceaă
preenare emo
ocă a cuvânu
u cu
ură au ma bne pu răfrânând
aceaă defnţe ş aupra omu
u nu numa a naur puem înţe
ee prn cu
ură

ucrarea de cu
vare a înuşr
or bune îmbunăăţrea înnob
area
înfrumueţarea neroară ş perfecţonarea omu
u precum ş rerea ş
fo
orea înuşr
or nob
e deăvârşrea vruţ
or ş devo
area uuror
puer
or bune care un în om d  n înăş frea
u . Referndu-ne exc
uv
a om
aceaă d e fn ţ e a cu
 u r  ca fnd "opera de îmbunăăţre împodobre creşere
înnob
are ş deăvârşre a omu
u dervaă dec d  n enu
emo
oc a

cuvânu
u nu ee numa mp
ă ş uşor de reţnu în memore dar ş cea ma
porvă penru a
ămur enea rou
în
ume ş copu
fna
a
cu
 u r . Re
a
eJA^ru
ş uf
eu
cu
 u r . Scânea ş apo f
acăra cu
ur -a aprn dn focu

acru care ardea pe vara a

are
or. In prvnţa aceaa nu ee ş nu poae ă fe
- i ‡ I- ,,105

nc o îndoa
a.

aă aşadar cum omu
e adapeaă naur ş oodaă îş adapeaă naura
penru a produce cu
ură ş ma exac pu omu
producând prn uf
eu
ău
cu
ură e
ranformă defap naura. Deoarece -a pu în cau
de ma u că

Nichifor Crainic. r & '   ($ Cugetarea. Bucureşti, p. 35.

m
Pr.l'rol'.llarion V.felea. 
& 
 fd. Episcopiei Ortodoxe Rmâne a Aradului. Arad 1994. p.2().
Converrea cu
 u r  
a Nco
ac Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

re
 a e voru
ş uf
eu
cu
ur conderăm ca necear încă de
a bun începu
ă  ab
m c
ar că re
 a nu ee numa un produ a
omu
u c ee fără echvoc
cea ma pecfcă dnre oae ca
 ăţ 
e pe care
e are fnţa umană. "Re
a nu e
ăă de om pe ca
e de acţune cu
ura
ă c e daă omu
u e înnăcuă fenomen
care e un mer nu numa penru ore c ş penru pho
oe... In conşnţa a
depre Dumneeu ş depre o vaţă în
eăură cu E
 re
a ă în adevăr ma
preu de orce cu
ură e duh duh fân.'''
Înr-adevăr re
a ee ma preu de orce cu
ură. erând ma adânc
puem pune creşnmu
ee ma preu de orce cu
ură. Iar p
ecând de
a
de

n ţ a care menţoneaă că cu

ura ee orce cu
văm puem înţe
ee cu
ura
creşnă ca fnd cu
varea în no a
ucrur
or I u  Dumneeu dec a
ucrur
or
care ne duc pre Dumneeu. Cu
ura creşnă ee aşadar cu
varea crednţe ş a
fape
or e cu
varea draoe de Dumneeu ş  mp
 c  de aproape
e cu
varea
năd e d  a merene a m
e  ş a bucure euharce Iară de care vaţ a
creşnmu
u ar f o
 ă de enur.
Dn păcae oceaea modernă a  
e
o r noare cu
vă până în ce
e ma
mc amănune păcau
ub oae forme
e propaând ş promovând oodaă o
cu
ură mnă. Ş când vorbm de o cu
ură a păcau
u în oae forme
e pob
e
cuprndem ac de
a ace
e forme a
e păcau
u rupec începând cu
ea
area
prouţe defrânarea ş merând până
a încercăr
e de a e crea o aşa numă
cu
ură exua
ă denauraă prn ore
e de educaţe exua
ă cu care un nfeaţ
co p  în şco

e noare începând cu ce
e ma mc c
ae. Acee exemp
e de
cu
ură mnă e fac remţe ş prn ace
e forme a
e păcau
u ne
ecua
 dacă
puem num aşa oae ere
e ş învăţăur
e de crednţă denaurae concreae
în fe
ş
e de ece ş denomnaţun re
oae care după revo
uţa dn
decembre 1989 ş odaă cu naurarea democraţe
a no în ţară defăşoară o

ucrarea proe
ă de o amp
oare nemaînâ
nă. Ş aă cum dn păcae un o

'"' hol'. I)r. Teodor M. I'opescu. op. cil., p. 14- 15.

Converrea cu
 u r  
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

ma mare număr dn rându

creşn
or orodocş cad pradă am puea pune
aceor varae forme de peudo-cu
ură ş până
a urmă de peudo-re
.
Deş ne af
ăm doar
a începuu
acee
ucrăr ne mţm ob
aţ ca
având în vedere ce
e pue ma u ă creonăm o mcă conc
ue aşeaă ac în
vruea nerţe cru
u p
ecând de
a defnţa cum că cu
ura ee o ceea ce
cu
văm. Spunem dec că penru a opa răpândrea parcă de neăv
 a
peudo-cu
ur
or de o fe
u
dăunăoare fără doar ş poae dn punc de vedere
mora
 ne
ecua
ş duhovncec o prmă ca
e de opare a aceor cu
ur
mne ar f cu
varea uuror vr u ţ 
o r creşne conc
uonae în cu
varea
"Cuvânu
u
u Dumneeu care ne nv  ă ă-L facem cu
ura noară."
Iar cuvânu

u Hro nu poae deven cu
ura noară decâ în măura în
care recem de
a d  c p
n ă
a vaţă de
a eore
a praccă de
a cuvânu
ce

frumo
a cuvânu
ce
d n
ucrare. Ş aă cum cuvne
e de ma u vn ca un
răpun împorva afrmaţe care uţne că creşnmu
prn înăş naura ş
munea a e o re
 e necu
ura
ă au char ancu
ura
ă. Aceaă opne ee
foare de înâ
nă aâ cu referre
a creşnmu
prmar câ ş cu referre
a ce

acua
ş dn păcae ee propaaă ş uţnuă cu vehemenţă char de o mare
pare dn ne
ecua
ae.
Penru a nu 11 conderaţ cnc  ma
ţoş ş nc char endenţoş vom
condera opna ma u amnă ca având
a eme
a e drep cauă prncpa
ă
necunoaşerea emencă a dome
or ş învăţăur
or eo
oe creşne în enera
.
Creşnmu
prmar ş e
reş înţe
e de ma mar ace
or vremur a păru penru
acea
ume veche ca fnd "o neaţe a cu
 u r  o .re
e penru c
av ş proş o
uperţe char percu
oaă penru dene
e omenr. Creşnmu
afrmă e
drep pe Dumneeu ş uf
eu
 căderea omu
u ş nevoa mânur ceru
ş
veşnca nu nevo pămâneş cu
ura
e ş orce. Lumea aceaa cu oae
opere
e e părea a davo
u
u. Creşnu
vrea ă e e
beree de ea ă o învnă

lerom. Ralail Noica.    )#" Reîntregirea. Alba Inlia. 2002. p. 15.
Converrea cu
 ur  
a Nco
ae Scnhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă 42

e
crede în fârşu
e ş răeşe cu peranţa une paru apropae. Cu
ura
um
reco-romane e
pare a n-o înţe
ee ş char a o dpreţu. Creşnmu
nu părea
afe
ndca ă e pună de acord cu cu
ura ş cu aâ ma puţn capab
ă
producă cu
ura.
Poae doar în ace
conex am puea ă ufcaă dar numa în pare
opna în care creşnmu
era vău ca necu
ura
au char ancu
ura
. Iar
penru a conc
uona cu un răpun
a adrea ce
or ce văd în creşnm o re
 e
necu
ura
ă au char ancu
ura
ă Ie răpundem prnr-un adevăr: ² bne
cunocu ş de căre mu
ţ dnre e dar ăădu - creşnmu
nu
upă dn
p r nc p u conra cu
 u r  conra orcăre c u
 u r  c a
upa
upă ş va
upa
împorva orcăre forme de peudo-cu
ură care va promova păânmu

aemu
au cea ma de înâ
nă formă de peudo-cu
ură a 
e
o r noare
mora
aea.
împorva aceor peudo-cu
ur e r d că Berca creşnă ş bne face.
Dec creşnmu
nu ee împorva cu
 u r  c împorva peudo-cu
ur.
Creşnu
nu are cum ă fe ancu
ura
aâa mp câ ne
enţa a
ne
ecu
ău ş oae roade
e aceua e

e conderă darur a
e
u Dumneeu.
Nu are cum creşnmu
ş dec  mp
 c  creşnu
ă fe ancu
ura
aâa
mp câ "cu
ura e rerea  devo
area ş arăarea în afară a comor
or bune de
ândre ş mţre care e af
ă acumu
ae în vera  n  m  de unde e cer
derobe; e rodu
darur
or cereş pe care n
e npră ş n
e împ
neşe Duhu

Sfân." Ş cum am puea f ancu

ura
 aâa mp câ cu
ura ee frucu

ac v  ăţ  prua
e a omu
u cu prvre
a o ce î
înconoară raporu
omu
u
căre
ume acvaea prua
ă a omu
u îndrepaă aupra
um; aâa mp câ
ea cuprnde în ne ace
eaş e
emene ca ş re
a adcă înre uf
eu
omu
u pe
omu
înre; aâa mp câ re
 a ee mooru
cu
um ea făcând cu
ura ă e

Prof. [)r. Teodor M. I'opescu. op. cit.. p.2().

'"" Pr. Prof. I)r. Ilarion V. I'elea. op. cit., p.22.
Converrea cu
ur
a Nco
ae Scnhard -ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araa

devo
e ş ă înf
oreacă cum e devo
ă ş înf
oreşe veeaţa pămânu
u ub
nf
uenţa rae
or oare
u.
Peru a uţne înre mod concre afrmaţ
e de ma u ce
e ma
emnfcave ş p
duoare exemp
e
e ăm
a Sfnţ Părnţ a Berc ş în
peca

a Părnţ Capadocen repecv Sfânu
Va
e ce
are Sfânu

Grore de Naan ş Sfânu

Grore de Na. Ce re mar Părnţ
Capadocen "'au fo ş un aureo
aţ de un deoeb preu eo
oc f
oofc

erar ş orc ar opere

e cre pe care
e-au
ăa connuă ă e mpună
prnr-o mare enb
ae re
oaă prnr-o excepţona
ă puere de ândre
prnr-o covârşoare boăţe de de prnr-o a
eaă formă
erară ş prnr-o
remarcab
ă mporanţă orcă."
Exemp
u
aâ de e
ocven a
Părnţ
or Capadocen vne ă înăreacă
afrmaţa noară de
a începuu
aceu ubcapo
ş ă ne confrme aâ prn
exemp
u
veţ  câ ş prn ce
a
opere
or că nu cu
ura în ne nu ee bună c
fa
a cu
ură aşa numa peudo-cu
ură în care accenu
cade pe aem ş
mora
ae. Ş c
n păcae după cum vedem în oceaea conemporană acee
forme de peudo-cu
ură nu e înâ
nec numa
a aşa a "eneraţe pro1
a
căuă dn ner deorenaţ aâ pe p
an prua
 câ ş pe p
an profeona

(maoraea  n er 
o r ne

nd aşa de deorenaţ cum unem  p  ţ  ă credem)

c înâ
nm acee forme de peudo-cu
ură ş în rându
une părţ a
n e
ec ua
 ăţ  forme concreae în dfere mşcăr începând cu une
e mşcăr

erare ş ermnând cu ece

e ş denomnaţun
e ecare care acţoneaă ca
orava în rupu
poporu
u român năcu ş crecu înr-o aâ de frumoaă ş
ănăoaă radţe orodoxă. I ar
ocu
de cne în aceaă radţe orodoxă
româneacă î
ocupă ca de a
fe
în orce radţe orodoxă raporarea permanenă

a radţa parcă. Teo

oa orodoxă româneacă creaoare fără doar ş poae

"" I. Mihălceseu. 
± 
  în lî.O.R., an XXXIX. nr. 4. iul. 1915. p. 389 - 390.
I'r. l'rof. loan Ci. Cuman, *  

   

 !   
   licl. Mitropoliei
Banatului. Timişoara, an 1988. p. 103.
Converrea cu
 ur  
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

de cu
ură ee bne ancoraă în pru
Părnţ
or înţe
eând prn pru

Părnţ
or "un ermen a
refernţe neroare în eo
oa orodoxă care nu ee în
nc un ca ma puţn mpora decâ cuvânu
Sfne Scrpur c ma derabă nu
poae f nccând depărţ de acea."
Ş nu puem în ace conex a

ucrăr noare ă nu facem referre
a
Părnţ Berc ş ma mu
 urmând Sfânu
u Va
e ce
are punem ş no
că "ee o aroanţă ş aproape o crmă ă nu urme pe părnţ ş părer
e aceora
ş ă nu
e conder ma mporane decâ a
e a
e." No ne vom opr după
cum am acu-o ş ma u în cadru
aceu ubcapo

a Părmţ Capadocen ş

a Sfânu
Ioan Gură de Aur. Ne-am opr ş ne vom opr Ia aceş dacă
 ş

umnăor a înre Berc creşne deoarece e un ce care "au J^eş ă
depăşeacă caraceru
ubanţa
a
ândr e
ene fe că era vorba de
aroe
m fe de p
aonm pe care
e cunoaşeau ca nmen a
ţ ş au făur
penru prma daă în or a c u
 u r   umane concepu
de peroană pe care
-au
aşea
a eme
a învăţăur
or dnpre Sfâna Treme" ar aceaă "eo
oe
rnară a Sfnţ
or Ierarh ne auă ă dăm o nouă ră
ucre prua
ăţ noare
româneş de care avem aâa nevoe aă ca ă puem deven oamen de
omene ă depăşm ura ş vo
enţa ş ă aducem conrbuţa noară
a făurrea
une
urope no înr-o epocă confrunaă de ecu
arare ş ehncare."
Penru o ma bună înţe
eere a re
aţe ce ar rebu ă exe înre eo
oe
ş cu
ură ne vom îndepăra puţn de
a ceea ce -a dor a f ace ubcapo

doar câeva conderaţ enera
e prvnd mboa eo
oe - cu
ură ş vom
aprofunda re
aţa dnre f
oofe ş re
e făcând aceaa numa dn dornţa ca
ace udu ă fe câ ma comp
e ş documena cu punţă. Ne vom opr în
câeva rândur ş aupra re
aţe dnre fo
oofe ş re
e deoarece de ce
e ma
mu
e or e pune emnu
ea
înre f
oofe ş cu
ură ar ce care nu mer până

"" Theodor Nikolau. (
 &
   )#" Limes. Cluj-Napoca. 2001. p. 27.
""' Sf. Vasile cel Mare. apud Theodor Nikolau. op. cit., p. 8.
111
Pr. Prof. I)r. Dumitru M. Popescu. op. cil., p. 9.
Converrea cu
 ur 
a Nco
ae Scnhard - ca
c de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă 45

aco
o în a ea
a ce
e două enăţ acordă ce
puţn un ro
maor f
oofe în
cadru
cu
 u r . Iar dacă ne punem înrebarea de ce ocma ac când vorbeam de
eo
oa ş cu
ura parcă ne vom opr ş aupra f
oofe răpunu
va ven
foare repede reeşnd d  n s crer
e Părnţ
or - în peca
a Părnţ
or
Capadocen - căc în peroada parcă prn cu
ură e înţe
eea în prmu
rând
f
oofa ar dpue
e pe care
e are eo
oa cu f
oof
e de o fe
u
ocupă un
ro
mporan în acea peroadă. Dar nu numa aceea ar f move
e penru care
ne vom opr ac
a re
aţa dnre eo
oe ş cu
ură c ma mu
 decâ aâ
nereeaă ş facneaă raporarea Părnţ
or Capadocen
a f
oofa ş cu
ura
e
enă ş păână care ş m că era
a mare preţ în şco

e frecvenae de Părnţ.
Spun că ne facneaă ş ne nereeaă deoarece aceaă raporare rebue ă o
avem ca mode
în ceea ce prveşe propra noară raporare
a cu
ura vrem de
ce
e ma mu
e or porvncă Ber c.
Dar rebue avu în vedere fapu
că încă de
a bun începu în cadru

acee r e
aţ  înre eo
oe ş

oofe "eo
oa parcă a reuş ă depăşeacă
dua
mu
ândr e
ene dnre
umea enb
ă ş
umea n e
 b 
ă adcă
dnre p r  ş maere
a n  v e
u
unveru
u crea."
Având în faţă ş exemp
u
Părnţ
or Capadocen rebue ă punem încă
de
a bun începu - ceea ce reprenă un adevăr nconeab
- că "f
oofa a
adu mar ervc creşnmu
u încă înane de aparţa a preănd
umea
ancă penru prmrea Evanhe
e
u  Hro. ar f
oof a an ch  ăţ :
Socrae P
aou au Aroe
 ca ă enumerăm pe ce ma mporanţ dnre e au
cu
va în rându
conemporan
or uu
va
or
or eerne penru bne adevăr ş
frumo preănd afe
erenu
penru răpândrea Evanhe
e
u Hro ca
neă a va
or
or upreme ş în prmu
rând a u br .    K)

" Pr. Prof. I)r. Dumitru Gh. Popescu. op. cit., p. 78.
"' Ihidcm. p.8().
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de m   u n e creşnă înr-o
ume ecu
araă ^

Ină f
oofa ancă conderaă de un ca făcând pare dn p
anu

u
Dumneeu penru "p
nrea vrem" în vederea înrupăr Fu
u
u Dumneeu
ee ouş o creaţe omeneacă ş dec pe
ână părţ
e ş capo
e
e e
umnoae
ş înă
ţăoare a avu ş "capo
e obcure ş hedone care ncau omu
ă e

peacă ma mu
 de bunur
e recăoare decâ de ce
e eerne.'1"7 So
uţa a ven
prn ap
carea une meode e
ecve prn care eo
oa parcă a
ua dn
f
oofe o ceea ce era de fo
o p r  u a
 ăţ  creşne ş de a în
ăura oodaă
ceea ce nu era conform au char era dăunăor prua
ăţ ş v eţ  creşne.
Iaă pre p
dă ce ne pune Sfânu
Vae_ce_are în
eăură cu aceaă
meodă e
ecvă: "vă făuec că nu rebue ă urmaţ înru ou
pe aceş
oamen adcă pe învăţaţ dnane preunden pe unde ar vo ă vă conducă
predându-
e cârma ândr voare aşa cum aţ preda pe a une corăbL Se
cuvne doar ca prmnd o câ e de fo
o de
a e ă ş ţ  ce rebue ă receţ cu
vederea." ' Iar daoră acee meode e
ecve eo
oa parcă nu -a vău
"c
ava" unor eme f
oofce ş n c  nu "a opa penru un em f
oofc în
favoarea a
 u a  c a
ua d  n fecare em e
emene
e care -au perm ă pună în
evdenţă adevăru
de crednţă nechmba a
Berc
u  Hro."
Iaă cum -au rapora mar Părnţ a Ber c 
a cunoşnţe
e dobânde
în mpu
 ud 
o r cunoşnţe în marea
or maorae provene dnr-o cu
ură
e
enă păână ş cum
e-au am
a ranformându-
e înr-un proce de
îmboăţre a şprţu
u omenec ş nu orcum c prn nermedu
creşnmu
u
auenc.
In aceaă am
are ş ranformare a cunoşnţe
or
ace coroborae cu
emence cunoşnţe eo
oce deăvârşe prnr-o vaţă duhovnceacă de o
nenae deoebă au conc
uona în opera de căpăâ penru eo
oa vrem
câ ş a ce
e conemporane operă care a perm aşa cum punea Se
ano

" Ibdem. p.8 I.


SI'. Va  
e ce
are. Cuvdiii către tineri, apud P'. Prof. Dr. Dumru C
. Popecu. op. c
. p. 8 1.
Pr. prof. dr. Dumru C
. Popecu. op. c . p. 82.
Con„ertirea culturii la Nicolac Steinhardt -c ale de misiune creştină într-o Iunie secularizată

Papadopou
o "părunderea Berc în
umea ne
ecua
ă care de acum nu- ma
puea pune
a îndoa
ă mpunăoarea e îndrănea
ă
ocu
ea
pe care î
avea în
paţu
cu
ura
" ~  e reuşnd aâ prn vaţa câ ş prn opera
or ndreca
recunoaşere a Berc în mod ne
ecua
. Iar aceaa -a puu rea
a ş daoră
înţe
eer cu
ur ca fnd "un proce de purfcare înă
ţare ş înnob
are a
omu
u prn râvna de cunoaşere ş prn doru
după mora
ă cu
ura fnd oodaă
ş un proce de e
ecţe de a
eere a ceea ce a bun ş fo
oor.11 "
Sfânu
Grore de Naan preceaă
a rându
ău că "cu
ura e prmu

dnre bunur
e oamen
or ş e vorba nu numa de cu
ura creşnă care
dpreţueşe preţoaea în cuvân ş care e preocupă numa de mânure ş de
frumueţea ândr c e vorba ş de cu
ura păână pe care mu
ţ creşn o
repudaă ca fnd o cură ca fnd prmedoaă ş ca îndepărând de Dumneeu.
Aceş oamen udecă reş. Cu
ura nu e o acumu
are de-a va
ma a o ceea ce
înâ
neşe omu
în ca
e: cuvne de a  u d n . Ea mp
că operaţ comp
cae.
Cu
ura e un proce de e
ecţe de a
eere a ceea ce e bun ş fo
oor." "
aă ş

a Sfânu
Grore de Naan în ceea ce prveşe raporu
dnre eo
oe ş
cu
ură decoperm cea ma mare vrue creşnă înâ
nă după cum am vău
ma u ş
a Sfânu
Va
e ce
are - care nu ee a
 a decâ dreapa oconţă.
Fără aceaă dreapă oconţă - manfeaă aunc când e opneaă cu prvre
a
raporu
dnre eo
oe ş cu
ură
a Părnţ Capadocen prn meoda e
ecvă
aâ eo
oa câ ş cu
ura conemporană ar f fo
p ă de une
e dnre ce
e ma
mar boăţ ne
ecua
e ş duhovnceş a
e a
e.
Deş e poae condera că prn aceaă expunere ma amănunţă a re
aţe
dnre eo
oe ş cu
ură repecv eo
oe ş f
oofe
a mar Părnţ
Capadocen am depăş puţn cadru
raa de  
u
ş ema aceu ubcapo
ne
vom ufca aceaă "depăşre" prn arumenarea că acee exemp
e v a
e

'"" Stclianos Papadopoulos. I a   I 

+
I£d. Bizantină, Bucureşti. 2003. p. 180.
IJI
Pr. Prol'. loan Ci. Coman. op. cit.. 128-12').
"'" Sf. Grigorie de Nazianz. r
 &  

  
apud Pr. Prof. loan Ci. Coman. op. cit., 129.
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
c de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

eo
oe orodoxe un ş vor f mereu acua
e ş demne de urna ma a
e în
oceaea conemporană aâ de eo
o câ ma a
e de ne
ecua
. Penru a ma
 u b
 n a încă odaă că nu a fo de pro amnrea în ace ubcapo
nroducv
a
eme ce urmeaă a f debăuă vom conc
uona în ona
ae cu ema

ucrăr ş vom pune că în modu

preena ma u -a rea
a converrea
c u
 u r   în peroada parcă de căre Părnţ Berc în peca
de căre
Părnţ Capadocen.
Având ca fundamen prncpa
acee exemp
e de converre a cu
ur
nc
uând ac în ermenu
de cu
ură o ce ţnea de ândrea e
enă ş f
oofa
păână a vrem pe care
e avem de
a Părnţ Capadocen puem condera
aemănăor înr-o oarecare măură ş bnenţe
e părând proporţ
e exemp
u

monahu
u Nco
ae De
aroha. Trebue repe ă părăm proporţ
e ar aceaa
nu îneamnă că ce
puţn rapora
a mpacu
pe care î
poae avea o aemenea
converre a c u
 u r   înr-o oceae deorenaă d n punc de vedere ne
ecua

ş mora
 au ma bne pu orenaă pre cu ou
a
 e va
or decâ ce
e auence
ş neperoare că nu ee
a fe
de puernc ş demn de
ua în conderare. Dar
nu e ufcenă doar o
uare în conderare doar o
uare în vedere a une forme de
converre a c u
 u r   c ee neceară o
uare în eamă o
uare în praccă a
acee forme de meanoa până
a urmă. Ină aupra converr propru-e a
c u
 u r   aâ în enera
câ ş în peca

a Nco
ae Senhard ne vom opr
a
momenu
porv în aceaă
ucrare.
In conc
ue
a aceaă de
caa ş oodaă facnana prob
emă a
raporu
u dnre eo
oe ş f
oofe mărurm încă odaă că în opna noară
aceaă meodă e
ecvă nu ee a
ceva decâ o converre a cu
ur care îş
vădeşe mporanţa prn fapu
că 
fo
ond f
oofa cu aenţe ş în mod
e
ecv eo
oa răăreană a reuş ă păree nea
era adevăru
de crednţă
de-a
unu
eco
e
or fără ă adaue dome no ş ară ă în
ăure a
e
e dn
corpu
docrnar a
creşnmu
u prmar dar oodaă ă coboare
căre
Con„ertirea culturii la Nicolae Steinhardt - cale de misiune creştină într-o lume secularizată 49

mena
aea omu
u dnr-o epocă daă pre a-1 îna
ţă căre Dumneeu. In
creşnmu
răărean f
oofa nu a fo dnamă penru eo
oe fndcă
începând cu parca eo
oa răăreană a ranfura în Hro omu
ş
cu
ura.
Nu puem închea aceaă pare a
ucrăr dedcaă Părnţ
or Capadocen
decâ mărurnd împreună cu îna
 Prea Sfnţu
Nco
ae Corneanu
ropo
u
Banau
u că înr-adevăr "Sfânu
Va
e ce
are Sfânu
Grore
de Na ş Sfânu
Grore de Naan prn cu
ura
or c
acă emencă ş prn
puerea
or de n u ţ e deoebă au da o nouă ră
ucre eo
oe creşne
ambţonând ă o pună înanea e
 e ne
ecua
e a oceăţ conemporane
or -
nemu
ţumă dn ce în ce ma mu
 de ecea de de pe care o vădeau mar reor
a mpu
u preocupaţ ma mu
 de formă decâ de fond - ca un em de
ândre de cea ma îna
ă ca
 ae." 1 2 4
Acea ee aă ce
ma puernc exemp
u de converre a cu
 u r   ma
prec a modu
u e de rea
are câ ş a efcacăţ e în peca
pe emenu

oca
cărea  e adreeaă. Ş aceaă efcacae a
eăur care exă au ar
rebu ă exe înre eo
oe ş cu
ură efcacae a căre ucce e daoreaă ş
aceu mod de converre a cu
 u r  - penru începu
a un nve
perona
 ar
apo cu ap
c ab 
 a e enera
ă
a n v e
u
une oceăţ - ee pob
ă ş daoră
fapu
u că "omu
e af
ă exac
a arcu
aţa ono
ocă dnre Dumneeu ş
creaţe de aceea e
are un ro
decv în denu

u m . Dmenunea comcă a
mânur e rea
eaă în om ş prn om. Prn e
ener
e
u Dumneeu po
părunde în oceae în cu
ură în ară. De ac mporanţa capa
ă pe care o are
ranparenţa omu
u adcă punţa
u  de a închde au a dechde
umea penru
har de a o
umna au de a o înuneca."1"^

"'' Pr. Prof. I)r. Dumitru Cili. Popescu, op. cil., p. 83.
'"'' Î.P.S. Nicolae Mitropolitul Raliatului. (
 &   ,
- în S.T seria II. an XX. nr. 5-6 mai-iunic. I%8.
Pi'. Prof. l)r. Ion Bria. K#

-   
 & # 
 %-
   
 
a % 
în U.O.R.. an XCVIII. nr. 9-10. sept-oct 1980.
Converrea c u
 u r  
a Nco
ae Sen
ard - ca
e de mune creşnă înr-o Iun e ecu
araă ?0

Dar după cum am vău ş în exemp

u
Părnţ
or Capadocen a

Sfânu
u
oan Gură de Aur dar ş a
uuror ce
or
a
ţ mar Părnţ a Berc pe

ână ce
e două ''e
emene" care a
căuec mboa eo
oe - cu
ură un
oc
mporan î
ocupă un a
re
ea e
emen fnd oodaă ş ce
ma mpora ş
anume ruăcunea ea ee "nuru
m
oc de
eăură drecă înre creaur
e
raţona
e ş Creaoru

or." _1După cum pune Sfânu
Grore Pa
ama. Iar
aceaa ee au ar rebu ă fe o urmare freacă penru ca ce care au porn pe
ca
ea mboe eo
oe - cu
ură penru ca rodu

or ă fe adevăra ş boa ş
aceaa penru că "Dumneerea nfnă nepuab
ă nu poae f obec a

deermnăr
or raţona
e. No cunoaşem Dumneerea înr-un ac uperor
concepu
u. Cunoaşerea aceaa n e dă numa înr-o răre p r  u a
ă numaL
prnr-o prvre în duh... ar credncou
nu e poae mu
ţum numa cu o
cunoaşere dn afară depre Dumneeu; e
adaă căre o înâ
nre căre o '
î mp
 n r e ono
ocă. Aceaă înâ
nre nu e poae perece decâ pe ca
ea
ucrăr
duhovnceş pe ca
ea nrăr în împărăţa
u  Dumneeu cea dn no. Orcare
,.-,-- ,- - Ä127

a
a ca
e ramane afara.
Numa aşa merând pe ca
ea ruăcun e poae aune
a o auencă
converre a cu
 u r  . A
 f e
ou
devne eacă eoreare puându-e aune char
până
a pecu
aţe percu
oaă.
Aceaa ee după cum -a pu ş ma u nura ca
e căre o cunoaşere
adevăraă char dacă "cunoaşerea re
oaă în adu
e ce
ma îna
 e propru-
ă dnco
o de prau
ruăcun ea ee preăă de ruăcune. Pe repe
e
ruăcun e rea
eaă o cunoaşere în da
o ar da
ou
încă preupune
înţe
eur enmene dfere oarecum o o cunoaşere exeroară. Când urcuşu

duhovncec pe ca
ea ruăcun a an cu
mea aunc ruăcunea înceeaă
da
ou
înceeaă mnea nu e ma roaă c părunde în
ucrur
e neînţe
ee ş

"'' Sf. Crorc Pa

ama. apud erom. ma
r. Anone P
ămădea
ă. Rugăciuni' şi cunoaştere in invăţălitra
ortodoxă, în S.T. era II. an X. nr. 3-4. mar apr 1958.
'"' Ierom. a
r. Anone P
ămădea
ă op. c
. p. 2 17.
Converrea c u
 u r  
a Nco
ae Senhard p ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

co-exă cu Dumneeu. Sfnţena parcpaă nu ee nc de eenţă ecă nc

noecă c ono
ocă. Sfân ee ce
ce poară în e
pe Duhu
Sfân." "
Penru că am vău ro
u
deoeb de mporan a
ruăcun ş în cadru

f nţ ăr  raporu
u eo
oe - cu
ură rebue preca că ne-am refer în
rândur
e de ma u în peca

a forme
e parcu
are a
e ruăcun dec în cu
u

parcu
ar. enţonăm că ace ro
nu ee foare mporan numa
a nve
de
n d  v d  dec
a nve
u
c u
 u r   unu nd v d c ş
a un nve
enera

a nve
u

une înre cu
ur manfe
ându-e ac prn ceea ce eo
oc numm cu
u

pub
c. Iar cându-1 pe f
oofu
ru Nco
ae Berdaev ne vom
ămur ma c
ar în
ace en: "Cu
ura e
eaă de cu
 ; ea e reu
au
dferenţer ş a
exenun
c u
 u
u . Cuearea f
oofcă cunoaşerea ş nţ fc ă arhecura pcura
cu
pura muca poea ş mora
a - ou
e cuprn în cu
u
Berc orance
ş nera
ub o formă încă nedferenţaă." " Comenând aceaă admrab
ă
afrmaţe cu va
oare de axomă am puea pune Nchfor Cranc punea:
"Cu
ura ne apare afe
ca o radaţe d  n f
acăra adorăr
u Dumneeu ca o
concreare în forme obecve a eenţe re
oae. Scâne
e răpânde dn
vara cu
 c ă a crednţe au aprn ener
e creaoare de cu
ură. Ro
u
re
e
apare afe
enec mu
en ş oodaă ordonaor ca o uperoară d  c p
n ă în
anamb
u
varae
or manfeăr a
e cu
 ur. " 1 3 0
înr-adevăr avem o mu
udne de forme de manfeare a c u
 u r   ş care
cu câ un ma rupe de cu
 fe e
pub
c au prva cu aâ ma mu
 îş
dovedec uper

c
aea.
Se cuvne ac ă aducem câeva conc
u
a ce
e pue în ace ubcapo

de conderaţ enera
e aupra eo
oe ş cu
 u r  ş în peca

a raporu
dnre
e
e conc
u ce ne vor fo
o ca poee în capo
e
e urmăoare nedornd afe

Ibdem. p. 22 I.
Nco
ae Berdaev. Le deslin de la adiiire, apud N ch
br Cranc. Nusialgia paradisului. A. Cuearea.
Bucureş p. 46.
''" Nchfor Cranc op. c. p. 46.
Converrea cu
 ur  
a Nco
ae Senhard -ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

ă e
aborăm o
ucrare baaă pe un "cerc vco" c doar ca fecare dee au
opne preenă în rândur
e acee
ucrăr ă fe vor de a
e ş a
e de care ă
conrbue
a decfrarea acee deoeb de frumoae
ucrăr de converre a
cu
 u r  înâ
nă
a părne
e Nco
ae Senhard.
Deş nu acea a fo copu
noru conderăm că ce
e câeva de expue
în cuprnu
aceu ubcapo
po conu un răpun
a adrea omu
u modern
a
oceăţ de aă a omu
u
p  de Dumneeu necrednco în Dumneeu
dar crednco foare în fe
ş fe
de
ucrur mc de fa
ş dumnee care ma de
care ma percu
o penru ănăaea mena
ă rupeacă ş în prmu
rând
uf
eeacă a
u. Uând cu bună ş nţă de porunc
e
u  Dumneeu ş creându-
e prn e
înuş învăţa face c
n 
ava
u m   aceea bucura ş copu
v eţ 
u
vaţă care în ce
e ma mu
e caur coboară de
a cunoaşerea
u Dumneeu a
ce
or veşnce ş nercăcoae
a ce
e peroare Iranformându-e în ace
om
Iară Dumneeu - depre care vorbea Pere Ţuţea - care rămâne un anma

raţona
ş muror care vne de ncăer ş mere pre ncăer. Dar că Berca
nu ee o n  uţ e obrucţonă reacţonară namcă a proreu
u ş a c u
 u r  
e poae vedea dn
u cr ăr 
e e ş cu ochu

ber. înă nu ee ufcen ca ochu

ă fe
ber c ma rebue ca e
ă fe ş cura. Iar ce
ma porv arumen în
aceaă p r v  n ţ ă un char cuvne
e ânuoru
u: "
umnăoru
rupu
u ee
o ch u
; dec dacă ochu
ău e cura o rupu
ău va 
umna; dar dacă ochu

ău e rău o rupu

ău va f înuneca. Dec dacă
umna care ee în ne ee
înunerc cu aâ ma mu
 înunercu
.' 1 ' Iaă cum aceaă
umnă prua
ă pe
care o vorăşe uf
eu
ş pe care rebue ă o voracă ş ne
ecu
devne
înunerc penru omu
oceăţ moderne au ma bne pu în ceea ce ne
nereeaă pe no în omu
"cu
ur moderne".
aă cum pornnd de
a câeva
defnţ a
e cu
 u r  ş puncând câeva e
emene prncpa
e - cum ar  re
aţa
dnre eo
oe ş fo
oofe cu
ura
a Părnţ Capadocen ş re
aţa dnre
Con„ertirea culturii la Nicolae Stcinhardt-cale de misiune creştină într-o lume secularizată

cunoaşere ş ruăcune - am aun

a prob
eme
e pe care
e rdcă aă cu
ura
modernă; "cu
ura modernă" depre care profeoru
Teodor . Popecu punea
că ee bo
navă ş păcăoaă - în mare pare - penru că ş-a înor faţa de
a
Dumneeu caracerându-e prnr-o
upă apră penru exenţă o cu
ură ce
pune accenu
pe cucerrea
u m  o cu
ură ce învaţă că maera concreu
 ceea
ce e vede ş e ane ee eenţa
um ş a veţ .
In cuvne ma puţne fnd pu cu
ura modernă ee rădana are.
Dar numa aunc când ea e deşe după p
da ăre ee pe făaşu
norma

ee pe ca
e ca
e pe care no am num-o în pan
e acee
ucrăr "converrea
cu
 u r ".
Traând în mare prn acee conc
u fru
roşu pe care vom mere ş ma
depare în e
aborarea acee ee e cuvne ă reţnem în fna
u
aceu
ubcapo
 u b
 n   n d încă odaă fapu
că "prn cu
ură omenrea -a îndepăra
de Bercă ş cauă char ă e
peacă de ea. Emancpându-e de Bercă ea
-a emancpa ş de Dumneeu deur că nu Iară urmăr rave.
Lumea modernă a încerca ă-ş creee în cu
ura a un nou urn Babe o
nouă fdare adreaă
u Dumneeu. Se refuaă aco
o îş cauă adăpo crede
că ş-a r d ca caă  ab
ă ş ură pe pămân. Dn nefercre nou
urn nu poae
nc e
ă apere omenrea de poop. Berca rebue ă a
vee în coraba a o
ceea ce poae f a
va dar nu
eându-e de pr nc p 
e recăoare a
e acee

um c vâ
nd cu nădede căre
manu
mânur aco
o unde Hro veheaă
aupra denu
uu pua
a
omenr. Berca rebu ă aue cu
ura deur
dar Iară ă preudcee afe
creşnmu
. Berca rebue ă readucă cu
ura
căre Dumneeu ă facă d  n ea un omau adu Creaorur
u ş ânuoru
u
omen. Ee daora orcăre Berc demne de munea a oca
ă." "'

'" Pmf. I)r. Teodor M. Popescu. op. cit., p.226.

r,i
Ibidem.p. 230-231.
Converrea cu
 ur  
a Ncoae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă Ã

2. Teo
oe ş cu
ură
a Ncoae Senhard

Penru a puea rece

a raarea propruă a eme acee
ucrăr
converrea cu
 u r  
a părne
e Ncoae Senhard am condera necear ă
raăm câeva repere enera
e cu prvre
a coordonae
e înre care ş ma a
e
prn care părne
e Ncoae -a pu în 
uba Ber c.
înţe
eând cu
ura ca

nd armonarea va
or
or ar adevărae
e va
or
neperoare af
ându-
e în Bercă părne
e Ncoae a
ăa în urma a o operă
de cr  că
erară mund de eo
oe ş o operă eo
ocă de proporţ redue
ce- drep dar a
căre
mba ee de o v a
 a e propre cunverţ
or.
Având convnerea că "cu
ura româneacă auencă ee un fe
de
recăoare pre crednţă " părne
e Ncoae a ă
ocu
porv penru aceaă
recere în mănărea Sfâna Ana de
a Roha care a fo ş va rămâne pune de

eăură cu n e
e c u a
 cu
 u r   române.
Iar când vorbm de ne
ecua
 cu
 u r  române rebue reamn fapu
că
cu
ura română dn peroada a n 
o r '80 - poae peroada în care cu
ura auencă
a avu ce
ma mu
 de ufer de pe urma remu
u comun - era predomnană
de peronae care nu numa că e dec
arau aee dar ş promovau prn vaţa ş
opera
or un aem de ce
ma îna
 rad în înreaa oceae româneacă

.
l'r. Prof. Ion Bria. (
 &    Te le» ra ful Român. nr. 43 -44. 45-46. 1986. p.7.
Converrea c u
 u r  
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă -

începând cu şcoa
a ş ermnând cu mar
e adunăr enera
e a
e pardu
u
comun aâ de cunocue înanaş
or noşr.
Au fo nu puţn ce cărora că
uăra
u  Nco
ae Sendhar I -a păru
"
ocă ş nexp
cab
ă " înă nu rebue ă ne aemănăm aceora aunc când
vorbm depre eo
oe
a părne
e Nco
ae. a mu
 ca ur aunc când vom
raa ema cu
ur
ace
a Nco
ae Sendhar nu vom înâmpna nc o opoţe
dar în ceea ce prveşe cu
ura a eo
ocă cu uranţă - ş poae ară răuae -
e vor rdca dn parea mu
ora ce
puţn emne de înrebare. După cum ne
mărurea Prea Sfnţu
Părne Junan Chra Nco
ae Sendhar înane de
venrea
a mănărea Roha era înera cu o boaă cu
ură
acă fnd
recunocu în "brea
a" cărurar
or vrem ca un ne
ecua
rafna care ce
p u ţ  n
în domenu
cr  c  
erare are un cuvân de pu.
Dar cu
ura eo
ocă în cea ma mare pare a dobând-o în acea vară
duhovnceă - cărurăreacă a aramureşu
u aâ de îndrăă ş de căre mu
ţ
a
ţ ne
ecua
 a vrem ne
ecua
 c
er c  au mren care ş aă văd în
mănărea Sfâna Ana de
a Roha un
oc ară de care poporu
român ar f fo
mu
 ma ărac aâ duhovnceşe câ ş cu
ura
.
Roha după cum pune un a
 mare fu duhovncec a
e poeu
Ioan
A
exandru "Inre pădur de fa ş de ear  In aramureşu
de ărbăoare  Cu
faţa-noară căre răăr  Roha ere macă năcăoare."Lo
Ş înr-adevăr penru părne
e Nco
ae Senhard Roha a fo macă
năcăoare rodnd pe pămânu
e d n vaa cu
ură
acă a părne
u o eo
oe a
bucure a cmeene ânuoru
u ânuoru
cărua î va pune ac "î
daore mţămânu

beraor îmbăăor exa
an ranformaor ne
ma a

fercr - acuţ ca o abe cu două ăşur - ş

uarea
a cunoşnţă a fapu
u că

" Ioan A
exandru hunele Transilvaniei. IA I. Care Româneacă. Bucureş 1978 p.224.
Converrea cu
 ur  
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă ?6

E
poae face dn ne o făpură nouă care nu e o mp
ă enunţare eo
ocă or o
afrmaţe p
duoare c un conan obecv o rea
ae bruă.'1
Iaă cum vorbnd depre eo
oe ş cu
ură
a Nco
ae Senhard rebue
ă facem referre în prmu
rând
a modu
în care părne
e concepe
eăura
dnre vaţă ş cărţ au a
fe
pu dnre cu
ură ş vaţă. Conderându-
e ca
fnd afne părne
e Nco
ae mărureşe că "cu
ura ş vaţa nu un câuş de
puţn o
e una a
 ea. Inre e
e nu e af
ă o râpă c numeroae punţ de
eăură.
Cu
ura când ee adevăraă ş
p ă de farafaâcur o
emne ee un mn de

audă adu veţ . Nu ee ma puţn ca

dă vvace puerncă decâ
vaţa
~ - ‡ Ä137

înăş.

Părne
e Nco
ae a făcu pare după cum punea dnr-o eneraţe care e
poae mândr cu nume 
u  re prnre care  re ea E
ade Euen Ionecu Em

Coran Conann Noca rcea Vu

cănecu A
exandru Corănecu Anon
Dumru ş mu
ţ aţ penru care "înre cu
ură ş vaţă n-a exa un hau c o
mboă care a mer până aproape de conopre. Nc unu
dnre e nu ş-a
mana vreodaă că -ar puea concepe cu
ura a
fe
decâ ca o a
ă poaă a
v eţ . Sau evenua
 ca o perpecvă d  n care vaţa poae f prvă ana
aă ş
conaaă drep fenomen naura
în p
n ă efervecenţă." "'
Dn ace paţu a
efervecenţe cu
ura
e Nco
ae Senhard rece pre
prua
ae pre ş înr-o eo
oe care mueşe de prua
aea parcă. Ş
penru că am amn în rândur
e de ma u de mănărea Roha aă ce punea
părne
e Nco
ae drepre ceea ce -a perecu cu e
după venrea
a aceaă
mănăre: "Am începu ă ândec a
fe
de când am ven
a Roha. Am începu
ă prvec
umea cu a
ţ och. S-a perecu în mne ceva ce m-a comp
ea haru

"'' N. Steinhardl.    op. cil., p. 15.

Idem.  ,   op. cit., p. 13.
|! s
lbidem.
Converrea cu
ur
a Nco
ac Senhard
- ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

ş bucura pe care am ră-o după ce am prm boeu

în puşcăre ş am deven
creşn.
Parafraându-1 pe P.S. Junan am puea pune că Nco
ae Senhard nu
a cr raae de eo
oe înă fecare pană d  n cărţ
e
u mueşe de eo
oe
de bucura în â
n r  cu Hro char ş aunc când cre depre e une
e romane
eeur au arco
e de o va
oare cu
ura
ă
erară au mora
ă
a prma vedere
îndoe
ncă.
Nu dorm ca dn ş ma a
e în ace capo
ă facem apo
oa opere
eo
oco-
erare a părne
u Nco
ae ş n c  ă caa
oăm părţ dn ea ca fnd
eme eo
oce au cu
ura
e propr părne
u Nco
ae. Nu depre aceaa
vrem ă vorbm ac c depre cu ou
a
ceva cu mu
 ma mporan.
Nco
ae Senhard a fo ee ş va rămâne unc în fe
u
ău în prmu

rând prn eforu

de a revăra crednţa în cu
ură. I ar unu
dn m
oace
e fo
oe
penru aceaă revărare î
reprenă încercarea - reuşă de a
fe
- de a înno

mbau
eo
oc în
aura a om
ecă aceaa perecându-e în prmu
rând în
carea a de predc au ma bne pu de eeur eo
oce nu
aă "Dărund ve
dobând". Părne
e Nco
ae a dăru o m
e c  româneş ş oodaă
ucrăr
monare a Ber c  care are
oc prn cuvân acea pece a enu
u
 er ar draă

u încă dn nereţe ş aâ de mu

 fo
oă ş în maoraea cărţ
or a
e de cr  că

erară eeu
.
A dăru eeu
ca ă poaă dobând ceva mu
 ma de preţ ş anume o m
 a 
reu
ând dn acee două enur
erare un a
re
ea: eeu
eo
oc Eeur
eo
oce care "par o aâea a
par a
e runchu
u unea dn ce
e re vruţ
eo
oa
e upreme recunocue de mora
a creşnă: draoea penru Dumneeu
ş penru aproape
e dea
ec în mp
nrea deărvârşrea cărua concură crednţa
- în Dumneeu - ş nădedea - în mânurea omu
u de căre Dumneeu. Spre
aceaă dee de baă convere p
edoara părne
u Nco
ae ea deţne ponderea în

'''
S. J u   n a n Chra.  memoriei părintelui Nicolae Sleiuhardl op. c. p.34
Converrea c u
 u r  
a Nco
ac Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă Ú

dcurur
e dn amvon dar char ş în ce
e
a
e exe"140 exe care ş-au ă

ocu
câeodaă rar ş de mu
e or runcheae de cenura comună ş în prea de
peca
ae ş nu numa a vrem.
"In nervenţ
e a
e crce Ncu Senhard aduce pe
ână cunoşnţe
vae perfec am
ae nvocae mereu ară vreo urmă de oenaţe cu un frec
abo
u marca ne
ecua
u
u auenc o ne
enţă ve neaâmpăraă ca
f
acăra a
bară a p r  u
u  ş o îna
ă dea
ae o mare neoenă ardoare puă
pre a o 
u... Toae aceea bueşe ă
e înfăpuacă Ncu Senhard
dându-ne o p
enddă
ecţe de
upă neerăoare cu orce formă a înâmfăr
ne
ecua
e. O ne
enţă năruşncă nvenvă provocaoare e face

uoarea devoaă ş paonaă a mar
or adevărur mp
e defenoarea b n e
u 
ca
a Cheeron cărua Ncu Senhard î eamănă în mu
e pr vnţe. "
Dar conderăm că ma mu
 decâ aâ părne
e Nco
ae Senhard a adu
în n er ve nţ 
e a
e crce în eeur
e a
e
erare în înrea a operă acea
bucure a v e ţ   în I Iro a conemp
ăr
u  Dumneeu în creaţe în naură. Nu
puem ca aunc când vorbm de
eăura dnre cu
ură ş eo
oe
a părne
e
Nco
ae ă nu o raporăm oarecum
a acea "dee prncpa
ă a Sfânu
u axm
ăruroru
că
u cr u r 
e acund în e
e raţun dvne ca o aâea rae a
e
Loou
u au a
e Raţun upreme. Ce
ce decoperă d  n
ucrur ue pe fru

or

a cunoaşrea
u Dumneeu ş aceaă cunoaşere rebue ă ancpee
cunoaşrea
u drecă." " Numa aşa î
puem înţe
ee pe părne
e Nco
ae când
pune că "orce creaţe e draoe char ş cea menă deprvaă a cr  c   a
ee c. Nu în aceea creaţ propru-e... dar e af
ă undeva în cuprnu

re
aţonar maor: e hrănec d  n farâmur
e căue de
a opăţu
împărăec.

' S
ea Toma. Predici învăţătoare iul/u menirea omului in univers. în Orodoxa anu
XLVI. n.4. ocombre -
decembre 1994.
1
" Ovdu S. Cro
mă
nceau. V. Stein/tardi la 7ý de ani. în Româna
erară anu
XV. nr. 32. o 5 auu 1982.
"" Pr. Pro
'. Dumru Săn
oae Ascetica fi mistica Bisericii Ortodoxe,
dura In u u
u Bb
c ş de une a

B  er  c  Orodoxe Române. Bucureş 2002 p. 227.

Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşna înr-o
ume ecu
araă ?9

Sun ş e
e ane de poa
a hana de nună de măura îndrăne
 ş cunoc un
oarecare rad vreme
nc pero fura de fercre." '
Ş penru că părer
e noare au prma până acum în ceea ce prveşe
cu
ura ş eo
oa
a părne
e Nco
ae Senhard e cuvne ă- dăm cuvânu
ş
părne
u care -a refer
a acee eme - în peca
cu prvre cu
ură - înr-o
confernţă uţnuă
a "Sa
oane
e cu
ura
e'1 de
a Brţa în noembre 1987
n  u
a ă "Cu
ură ş mp." Iaă ce punea părne
e depre cu
ură au ma bne
pu depre bnomu
cu
ură-cv
aţe pe care nu puea ă-
conceapă decâ
împreună căcă "exă înre a
ax
e aceea cu
ura
²cv
aor ceva comun
un  de
eăură o perhoreă pun eo
o o comuncare (o uş) a doame
or.
Ace
fr comun nu- a
ceva decâ predpoţa aprorcă a omu
u căre
cunoaşere. Frumo Adevăr ş Educaţe - cur pu căre mearea
ae. Câ
depre Cunoaşere ş Adevăr e
e nu fac pare dn cone
aţa e
e
or
ră
ucoare ş rec. Sun aşr ca
 că şocur emoţona
e. Af
area adevăru
u e
una dn ce
e ma paece experenţe d n câe poae încerca uf
eu
omenec." '
Ş oare nu ee aşa? Nu ee oare un şoc emoţona
af
area Adevăru
u -
Hro? Nu face af
area
u  Hro ă rea
e ş ă e cuure ş ce
e ma
înnere uf
ee? Oare nu înmoae af
area
u  Hro ce
e ma împere  n  m  ;
nu face af
are
u Hro ă
ăcrmee ş ce ma ecaţ och ş ă a
e ş ce
e ma
împere
mb vend cu bucure af
area Lu a Adevăru
u? Iar răpunu
nu
poae f decâ unu
afrmav! Ş nu orce fe
de răpun afrmav eorea ş
po
e cu ce
e ma a
ee cuvne c ce
auenc ven d  n fape dn
ucrare dn
vaţă. Căc decopernd Adevăru
- au ma bne pu când Adevăru
ţ- e
decoperă - nu a cum ă rămâ nepăăor ă rămâ ană de pară cum ar pune
românu
 c cauţ ă fac o pob
u
ă-I urme Lu. Iar acea ee exemp
u

părne
u Nco
ae. Ş nu avem cum ă nu obervăm o oarecare   m
 u d n e -

' Nco
ae Senhard. Orice creaţie e dragoste, chiar şi cea mezină, deprivată a criticii, a eseisticii,  n er v u în
Vara anu
XI. nr. 6. 20 un. 1981. p.6.
Nco
ae Senhard. Primejdia.... op. c. p.226.
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă 60

părând proporţ
e deur- înre exemp
u
părne
u Nco
ae ş ce
e perecue
cu bărbaţ rae
ţ care acu
au cuvânu
Sfânu
u Apoo
Peru
a ua
Cncecm.
Iaă aşadar
eăura nd o
u b 
ă -
a un a
 nve
 bneînţe
e - depre care
vorbea ş părne
e Nco
ae dnre cuvân ş Tană - dnre cu
ură ş eo
oe
dacă vrem ă punem a
fe
-
eăură re
efaă penru exemp
u
amn de
Sfânu
Evanhe
 Luca: "E aund aceea au fo păprunş
a nmă ş au 
căre Peru ş ce 
a
ţ  apoo
: Bărbaţ Fraţ ce ă facem? Iar Peru a  căre e:
Pocăţ-vă ş ă e boee fecare dnre vo în nume
e
u I u  Hro pre
erarea păcae
or voare ş veţ prm daru
Duhu
u Sfân. Ş cu a
e ma mu
e
vorbe mărurea ş- îndemna... Dec ce ce au prm cuvânu

u -au
boea...
Depre aceaă
eăură dnre cuvân ş Tană A
exander Schmenann
remarca: "Prn ană no devenm păraş Ace
ua Care vne ş rămâne cu no în
Cuvân: denaţa Ber c  conă în a bneve pe Ace
a. Cuvânu
conderă
fana ca

nd împ
nrea a căc în Tană Ho Cuvânu
devne vaţa noară.
Cuvânu
adună Berca penru a e înrupa în ea. Prn ruperea Cuvânu
u de
Tană 'fana ee amennţaă ă 11 e înţe
eaă ca mae ar Cuvânu
ară 'fană
ee amennţa ă fe redu
a docrnă."
Ne-am opr aupra aceor cae deoarece deea de baă a
or o reăm ş

a părne
e Nco
ae care vne afe
ă
e demonree oamen
or de cu
ură pe

mbau

or o daă în p
u că Tane
e  mp
 c  Bera d  n care fac pare. Tane
e
nu vne ă înuee ş ă reducă
beraea creaoare a ne
ecu
u c dn conră
vne ă dechdă mnea pre prceperea ce
or ma acune ane a
e Adevăru
u
ş Cunoaşer.

" Lape
e Apoo

or. 237-41.
"' A
exander Schmenann. Euharistia. Taina împărăţiei. Kdura Anaaa. Bucureş p.74.
Converrea c u
 u r  
a Nco
ae Senbard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

Iaă cum omu

 ne
ecua
u
 care ee "o fnţă căuăoare ş producăoare
de cu
ură e cu
ura
of
 e dnru începu p  de şarpe
e den: cu
ură ş
cv 
aţ e. . . Nc ba
amuc afacer n c  deşer de paradmă e
umea
u ax
Sche
er unde cv 
aţ a ş cu
ura depare de a f anaonce cum -a o creu
de-a
nu
ore cu
 u r   nu po f una fără a
a. De
a Sche
er încoace n -au
dech och ş am vău ş înţe
e că marea prob
emă aâ de amp
u debăuă
de ora cu
 u r   e facce ş că ee cu nepunţă ă exe o cu
ură rafnaă ş
adâncă ară o e
emenară baă maera
ă (măcar de cuvnţă) au o cv 
 aţ e
(orcâ de opu
enă au de pararha
ă) ară de oarecare avân pr  ua
. " ' E
îş
poae ă dec răpunu

a mu
e înrebăr ş
eacu

a mu
e pe numa
căuând cu ochu
ău măcar d  n când în când ş cu puţnă merene pre "fane
e
Ber c  ca ă facă dn e d  n purăor de cuvân pcura dn pene
 făpura cea
nouă purăoare de Cuvânu
Ce
înrupa răn ş înva.

N. Scnhard. Cartea împărtăşirii. 1 -Ic. Bb

oeca Aporof. C
u-Napoca 1995 p. 27
Con„ertirea culturii la Nicolae Steinhardt -cale de misiune creştină într-o lume secularizată

3. Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard

Am vău în capo
e
e precedene în peca
în ce

ea de borafa
părne
u Nco
ae eape
e converr a
e care excepând cadru
oco-po
c a

vrem păreaă în
n mar numeroae   m
 u d n  cu maoraea converţ
or
dn oae mpur
e.
Iar pe baa aceor   m 
 u d  n  în maoraea
o r de fond puem raa
c h a r ş un porre dn care e deprnd răăur comune pecfce converţ
or.
Aşadar puem pune ş no că "converu
e un om înor căre
Dumneeu după vonţa cărua îş înocmeşe oae rour
e veţ . E
me cu
Dumneeu cueă cu Dumneeu
ucreaă cu Dumneeu. Fndcă ş-a curăţ
mţrea în focu
dreoe de Hro ş-a
umna mnea cu
umna nepuă
care a răăr pe eama ce
or "d n umbra morţ" ş ş-a înăr vonţa 
obond-o
c
n căuşe
e rufe ş upunânc
-o Ce
u ce oae
e
ucreaă pre bne
e noru.
Converu
ş-a răn - cu Hro - făpura veche cu păcae
e e î n v   n d ca o
făpură nouă ş veţund ub mperu
raţe. Prnou
crednţe ş u b r   prn
care e me
ea de Hro ş de obşea drepmăror
or ă fraţ - Berca ve
e revară ca o bncuvânare pre oaă vaţa
u  - îndrumând-o ş fnţnd-o.
Vaţa unu conver e e deşe oranc mpreonan de oranc în oaă
înă
ţarea e. Fndcă ş cueu
ş reu
ş vorba ş fapa
u au o nură obârşe
Hro - ş un nprae de un nur duh - a
Evanhe
e."

1 ls
l'rot. Nicolae. '

-în Pr. Ilarion V. felea. 
 

  Sibiu 1935, p.V.
 6
Converrea cu
 ur  
a Nco
ae Senhard -ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă -'

Iaă câ de bne reee dn aceaă vaă defnţe a converţ

or chpu

părne
u Nco
ae Senhard. înr-adevăr vaţa unu conver deşe oranc în
oaă înă
ţarea e în oae
ucrăr
e e am puea pune. A d ş vaţa părne
u
Nco
ae ub oae apece
e reţnându-ne ac aenţa ma mu
 drea ub
apecu
creaţe ne
ecua
e ma bne pu rodrea a
anu
u în au prn ma
bne pu opera părne
u Nco
ae. I ar aceaă dre a căre obârşe ee Hro
după cum preca ma u ş Î.P.S. Sa ropo
 Nco
ae Co
an e daoreaă ş
fapu
u că "adevăraţ converţ nu e mu
ţumec cu apoo
au
oarecum pav
a
p
duoare
or veţ  c purced
a monarmu
acv chemând ş prn cuvân
uf
ee
e
a pocănţă ş
a vaţă nouă în Hro.1''
Acea ee înocma cau
părne
u Nco
ae Senhard. Nedornd ă
rămână
a un nve
pav a
apoo
au
u a purce
a monarmu
acv aşa cum
a şu e
ma bne prn nermedu
m 
o c u
u  care î era ce
ma
a îndemână
cu
ura.
Afe
prn cu
ură ş ma a
e în neroru
e a înţe
e părne
e Nco
ae a-
ş deăşoare
ucrarea a monară cu care e condera daor Ber c care 1-a
prm cu aâa că
dură ş pe care e

a rându
ău a ub-o ş a 
u  -o până
a
moare.
Obervând ace
ucru unu
dnre mar noşr erarh ş oamen de cu
ură
auencă I.P.S. Sa ropo
 Dr. Anone P
ămădea
ă cra depre părne
e
Nco
ae urmăoare
e (ş vom preena în ce
e ce urmeaă c  a u
înre aâ
daoră frumueţ ş adâncm cueăr dar ş daoră fapu
u că cau

urmăor ă
a baa acee ee):


De ce -a conver Senhard

a creşnm? Ş ma depare: de
a ce -a
conver? De
a udam? De
a aem au de
a ndferenţă? Sau cumva de
a
cu
ură. Nu e va ce. De
a cu
ură în nc un ca. Nu e convereşe nmen de

a cu
ură. De cu
ură nu ma poţ căpa. Se poae conver cneva evenua
 prn

""Ibibem.
Converrea c u
 u r  
a Nco
ac Scnhard -ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă M

cu
ură în neroru
e convernd cu
ura au poae ma exac cu
ura
u. Căc
om de cu
ură a răma ş după converre. Dar că cneva ş-a conver cu
ura
cred că e poae ce.  e pare că acea ee cau

u... Dn ace punc de
vedere cau

u m e pare exemp
ar.
Depare de a e
epăda de cu
ură e
are penru oae mărur cu
ura
e
care e unec e înreec ş e verfcă
ene cu ce
e a
e fnţ
or decâ cu ce
e
a
e cu
 ur . . . A bău cu oaă cu
ura
a uşa c h 
 e  fnţ
or ş cu fa
ă
a uşa
u
I Iro. Fără ă facă dn cu
ură anc

a o c
avă a eo
oe ca în Evu
edu. A
aşea
a aceeaş maă cu
ură ş prua
aea ş
e-a pu ă da
ohee. Ş
e-a
î n â
n  armono în propra
u  peroană ranformând-o în monahu
Nco
ae de

a Roba." "^
Iaă cau
exemp
ar a
părne
u Nco
ae ca depre care numa o
peroană a
aă pe ce
e ma îna
 e cu
m a
e cunoaşer
u Dumneeu - aşa cum
ee I.P.S. Anone - puea ă cre ce
e cae ma u. Iaă aşadar deea ce -a
doved a f mooru
 nma acee
ucrăr. Ş penru că am vău în
n mar ce
înemnă converrea cu
 u r  rebue ă ne oprm ş aupra modu
u e de rea
are
Ia părne
e Nco
ae ş oodaă ă re
efam mporanţa e în cadru
c u
 u r   au
ma bne pu în cadru
m    u n   pe care o are de făcu în rându
ne
ecua

or.
Căc dacă exă vreun vru de care un anş aceşa aunc e
e
numeşe deacra
are ar andou
penru ace vru în cau

or nu poae f
a
u
decâ converrea cu
 u r  .
Rămânând o înr-un
mba oarecum medca
puem pune că penru ca
e

cenţ a ''andou
u " ă fe maxmă rebue ca ş c
n parea ce
or anş de arpa
aceu "vru" ă e vnă măcar cu o câ de mcă dechdere afecvă pre acru.
Dar cum pune părne
e Nco
ae "
umea e mare rădna e înnă deordnea e

a
bera îndemână a orcu Hro doar ă ş bae dcre
a uşă. Dechde cne

I.P.S. ropo
 Dr. Anone P
âmăde
ă. De hi Alccu Ruso hi Nicolae de hi Roliiu. S b u 1997. p. 146-147.
Converrea cu
ur
a Nco
ae S
cnhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă 65

vrea. Dar ş dacă dechde..."  înă rebue preca încă de

a bun începu că
părne
e Nco
ae nu vne ă defnţee ş nc char ă mnma
ee cîuş de
puţn ro
u
ne
ecua

or ş a
ucrăr
or. Dn conră numa pe fondu

recunoaşer mporane acvăţ pe care o defăşoară e în cadru

une cu
ur
- 
e ea ş pe a
ocur endenţoaă
a adrea Berc ş a 
uor
or e - poţ ă
conrueş ceva durab
. Ace fond de recunoaşere a mporanţe
or ee
  m
a r cu caa conruă pe âncă caa conruă pe n p aemănându-e cu
exrema neavă care duce
a mnma
area
ucrăr
or ş ma mu
 decâ aâ
a
repuderea e ca fnd ceva de nefo
o. "Ine
ecua
 or f e 
ab dar
cunoaşerea cărţ
or nu- ară de fo
o căc poae da acuă enaţa unu dea vu
or măcar unu dea mane...
aă că prnde bne. Nc buchea
a nu- de
I - . Ä152

epăda.

Dar înr-o oceaea care e vrea creşnă aceaă "bucha

ă" - cu
ură nu
aune c ma e nevoe ş de mora
ă. O oceaea nu poae 11
beră decâ pe
măura raporăr a
e
a mora
ă
a mora
a creşnă punem no ş nu credem că
reşm. "Penru a puea
î
beră e cere ca o oceaea ă fe înâ upuă
mora
e. Trebue ă a curau
de a pune
ucrur
or pe nume: nu aune cu
ura
ma e nevoe de mora
ă. Cu
ura nură nu aune: poţ ă
î nru ş ouş
brua
  mp
  năân ş e
emenar... Dar mora
a e eme
a cu
ur ş v eţ  
po
 ce a oceăţ... ora
a e voru

berăţ mora
a e condţa
berăţ
X

mora
a e pavăa
ber ăţ . "
ora
a vne ă cureţe orce creaţe cu
ura
ă de vruu
ecu
arăr care
penru orce oceaea ee cam ceea ce ee runa penru fer. "Operaţa de
curăţre nu cere aşadar o re-creaţe c numa o exorcare o devrăre. Dovadă
e conacu
cu oae capodopere
e are care ş e
e buec a decâna a  ab


Nco
ae Senhard. Dumnezeu în care spui că nu crezi.... A. Humana. Bucureş 2000. p.40.
v
' Nco
ae S
enhard
. Jurnalul..., op. c. p. 15.
"' Ibdem. p. 287.
Con„ertirea culturii la Nicolae Steinhardt - cale de misiune creştină într-o lume secularizată 66

eăura drecă cu dumneerea. Va

u
vră aunc dpare ş
umea - o aceeaş
fnd dar prechmbaă cuuraă de farmece - redevne creaţa dnâ ş dă
enaţa fercr. Domnu
de a
fe
 în convorbrea cu Ncodm de
a Ioan 3 nu
cere omu
u o nouă naşere rupeacă dec o a
ă afacere c numa ă rea
ee o
prua
ă meanoe nananee care- abo
uă. To pe ac pe undeva au ş
fu
erăoare
e cuvne a
e
u  von Jaw
en: ara e noa
a
u Dumneeu." "^
Aunc când aşa cum mărureşe părne
e Nco
ae ara cu
ura prn
capodopere
e e bueşe a ab

eăura drecă cu dumneerea aunc e
poae vorb de converrea cu
 ur . Conder foare mpora de menţona că
aceaă converre a cu
 u r   ee - au ar rebu ă fe - un proce foare
mporan de aducere pe ca
ea căre Hro pe foare mu
ţ dnre conemporan
noşr. Ee un proce care ar rebu ă abe
a baă acea rechemare
a rea
ae a

or nu numa în c
pa morţ cân poae f prea âru c încă c
n mpu
v eţ 
aunc când încă oaă munca
or - au măcar o mare pare dn ea - precum ş
oaă capacaea
or ne
ecua
ă e poae rupe de 
ue de maa ş poae 11 puă
în 
u b a r ea
 ăţ  a V eţ   a Adevăru
u dec a
u  Hro. Căc "
ucrur
e de
care unem î n
ă n ţ u ţ  un rea
e dar
a nţ u r 
e care ne
eaă de e
e un foare
rea
e... Aşa f  n d crednţa în Dumneeu îm pare în dep
nu
înţe
e a

cuvânu
u acu
ce
ma rea
 ce poae f: ee acceparea adevăru
u ş

epădarea 
u  
o r . De aceea ş cere merene de aceea pune Berca aâ de
mu
 accenu
pe merene: nmc nu vne ma reu decâ a renunţa
a
îmchpur." '"°
Să fe oare merena pară de pocnre penru ne
ecua
 în drumu
pe
care-
au de făcu penru a aune în Bercă? Nu vom răpunde
a aceaă
înrebare penru că nu dorm a ne er a în poura de udecăor a une părţ -
deu
de înemnae - a ne
ecua
ăţ.

IM
Ibidcm. p. 90.
'" Ibidcm. p. 90.
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard -ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

Ină exemp
u
părne
u Nco
ae ee unu
dn demn de urma ş nu reu
ap
cab
în rându
ne
ecua

or auenc. Exemp
u
ău ee cu aâ ma
facnan cu câ converrea veţ  a du ş
a converrea cru
u. Căc înr-
adevăr "cru
converr
a arş auenc aune
a o reducb
ă converre
a cr u
u . Inenţa apo
oecă au emonară e eompeaă în favoarea une
pre
unr prn pre
ucrarea cuvne
or a proceu
u  n ţ  a
în răfundur
e fnţe.
înăş manera de a cre de a nvena de a ordona dcuru
e modfcă ub
preunea chmbăr nme enerae de aceaă
uare
a cunoşnţă ş de aceaă
revo
uţe care ee converrea." """
înr-adevăr manera cru
u
a un conver e chmbă. Char dacă nu
cre eo
oe raae eo
oce au eeur p
n e de eo
oumene cru
ău
poară acea amprenă a converr; acea amprenă care numa prn baa naşer
ce
e de-a doua o poţ dobând; numa prn înrea cufundare moare cu
Hro - cu referre deur
a Sfâna Tană a Boeu
u - du
ceaţa darur
or
Sfânu
u Duh e ă
ăş
ueşe în ne punându-ş amprena pe o ceea ce ve
ăvârş ma depare. In ace conex puem înţe
ee dep
n ace
fa - poruncă
da de P.S. Junan Chra părne
u Nco
ae de a cre mereu de a cre o ce î

va îndemna cueu
ău o ceea ce î
va
umna Dumneeu; ă cre o ceea ce
î
va n p r a haru
pe care î
are.
Afe
cru
părne
u Nco
ae ş oodaă înreaa a cu
ură
acă
căpăa o componenă duhovnceacă. A recu de
a un paţu de fnţare
nferor
a unu
mu
 uperor în prmu
rând prn fapu
că în ace paţu u
m
e
emene
e prncpa
e nu erau de ordn mundan c d v n. Ace proce de recere
de
a un paţu în care prma componenă cu
ura
ă
a un paţu preponderen
ec
eo
oc nu a fo unu
mp
u c pe câ de va pe aâ de concenra ş
dea
a în ce
e ma mc amănune.

"' Kmanue
(odo. Convenrea re
oaă
a

ura Anaaa. Bucureş 2002 p. 16.
Converrea c u
 u r  
a Nco
ae Senhard -ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

Cea ma frumoaă decrere a aceu proce de converre a cu

ur
a
părne
e Nco
ae o ăm o
a îna
 Prea Sfnţa Sa ropo
 Dr. Anone
P
ămădea
ă care punea că părne
e Nco
ae "a bău cu oaă cu
ura a
a uşa
ch 
e  fnţ
or ş cu fa
ă
a uşa
u  Hro. Fără ă facă dn cu
ură o anc

a o
c
avă a eo
oe ca în Evu
edu. A aşea
a aceeaş maă cu
ura ş
prua
aea ş
e-a pu ă da
ohee. Ş
e-a înâ
n armono în propra
u
peroană ranformând-o în monahu
Nco
ae de
a Roha. 
:7
Dn u
  me
e două exe cae ce
a

u  Emanue
Godo ş a
I.P.S. Anone
P
ămădea
ă vedem cum nevab
converrea v eţ 
a ar ş  auenc duce
a
converrea cr u
u  ar aceaă converre a cru
u poae aua
a armonarea
peroane cu Dumneeu. Aşa fnd puem înţe
ee o dcuşe - re
evană penru
demeru
noru - d cuţ e înre părne
e Nco
ae ş A
exandru Pa
eo
ou
d cu ţ e pe care penru a nu- perde d  n boăţa conţnuu
u o vom reda aşa cum
e ăeşe în Jurna
u
Fer c r : "A
exandru Pa
eo
ou: Tu oae
e ve eo
oc.
Te-a $acu eo
o ?
Părne
e Nco
ae: Deur. Condţa umană e o condţe eo
oa
ă. Aa e
marea răăură pecfcă a omu
u: nc râu
 n  c 
acr m
e nc mncuna nc
ândrea pe caeor enera
e... înuşrea pecfcă a omnu
u e ândrea
eo
ocă." ^ In ace Fe
face părne
e Nco
ae recerea de
a cu
ură
a eo
oe.
Conşnţa că ândrea pecfcă omu
u ee cea eo
ocă reprenă
prmu
pa dar oodaă ş ce
ma mporan pe aceaă ca
e de converre a
c u
 u r  .
Repeându-ne penru frumueţea dar ş verdcaea afrmaţe că
înuşrea pecfcă omu
u e ândrea eo
ocă rebue ă precăm că "în
vremea noară dnre român Pere Ţuţea va pune ace
aş
ucru fără înceare.
Ş de depare de
a Par Euen Ionecu rereă că nu -a ăcu monah!" ^

7
Î.P.S. Anone P
ămădea
ă op. c. p. 147.
N. Senhard. Jitiinilul.... op. c. p. I I I.
I.P.S. Anone P
ămădea
ă op. c. p. 1 5 1 .
Converrea cu
 ur  
a Nco
ae Scnharc
 - ca
c de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă 69

Iaă aşadar că părne

e Nco
ae nu ee nur ar exemp
e
e po connua
cu perona
ăţ dn ce
e ma vech mpur a
e ore noare ş până în
conemporaneae.
Văând în ce
e preenae de
a începuu
aceu ubcapo
ce vrea ă
înemne converrea cu
 u r  
a părne
e Nco
ae - ş nu numa - rebue ă
preenăm în connuare ş câeva moda
ăţ de rea
are a e.
Prmu
ş ce
ma v  b 
apec n- e înfăţşeaă prn rea
area une
para
e
e înre opere
e părne
u Nco
ae. Aceaă para
e
ă are
a baă două mar
coordonae aceea fnd neae în: opere de nereţe ş opere de maurae
au ma exac pu opere
e cre înane de converre ş ce
e cre după
converre au ş ma prec după că
uăre. Luând ac ca exemp
u caur
e
exreme ş anume: "In enu
ner
or" ş "Dărund veo dobând" vom puea
afrma că "ambe
e au ub emnu
paradoxu
u. Inre comporarea pro
eară dn
"In enu
ner
or" ş ă cem comporarea creşn-orodoxă dn "Dărund ve
dobând" ă cru
ş converrea
u  Nco
ae Senhard. Inre Anhu
(peudonmu
cu care emneaă carea de debu "In enu
Tner
or" n.n.) ş
onahu
Nco
ae de
a Roha exu
în ne prmeşe "arp
e"
ber ăţ 
e
berăr c
n orce fe
de conrânere. Neeroăţ anefacu
u
happennu
u ocu
u cu orce preţ promova de pru

b er n a

u
Anhu  e opune în "Inre vaţă ş cărţ"; "Crcă
a peroana înâ";
"Jurna
u
Fer c r ; "Prn a
ţ   pre ne" duhu
înţe
epcun
u Nco
ae
Senhard . Redecoperm aşadar în vaţa
u  Nco
ae Senhard o
upă
permanenă a
u Pave
cu propru
Sau
 ar în cru
ău o înoarcere a une
e
or
înpre o onă neaşepa de auohonă de vu
canecană de româneacă. Fa
u

d ea
 m (ş în vaţă ş în cr) a recu -a op înr-o reăre ordonaoare a
va
or
or recuperaoare penru nu
conver: duhu
naţona
ş creşnmu

auma."160

'""
'r.
oan
'n
ea. lh/iiiircii/i.... op. c. p. 21.
Converrea cu
ur Ia Nco
ae Senhard - ca
c de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă 70

Dar aceu apec de înţe

eere a
rea
ăr converr cu
 u r  prn
obervarea au ma bne pu caa
oarea opere
or părne
u Nco
ae  e adauă
unu
mu
 ma mporan ş anume: ace
a a
în â
n r   armonaoe dnre cu
ură ş
eo
oe nu pe hâre c în propra
u  peroană în monahu
Nco
ae de
a Roha.
Iar modu
în care -a rea
a ace
ucru - în fond copu
acee
ucrăr -
are ca pa prncpa
 după cum vom vedea  crednţa.
"ă ândec adeea când un înreba de ce cred cum de po accepa
dome ce par aâ de rupe de rea
ae ş - ma a
e cum de mă po upune unu
anume em de afrmaţ
p   de orce dove mă ândec c că de fap acu

de crednţă eamănă ma preu de orce cu a

u
unu rape ară p
aă. S-ar
ce că Domnu
a (acu ou
penru a nu ne uşura crednţa penru a ne
ăa
aceaă crednţă câ ma
beră ma rcană ma nebuneacă... A crede cu ou

a
ceva decâ aparen aemănăoru
"a crede penru că" ş nu are nc o
eăură
cu mţu
vău
u îndeobşe oco ce
ma ferm ş ma neînşe
ăor... Crednţa e
denfcă aşadar cu ceea ce Paca
 Kereaard ş ex enţ a
ş  aveau ă
numeacă rc paru avenură; Andre Gde ac rau; Henr Bremond poee
pură. Un ac nemova! înţe
e exc
amă Gde dnr-o daă cuprn de enuam
înţe
e un ac neînemea cu ou
Iară cauă exp
caţe raţune
p
aub
 ae! 1 1 ''
Pe ca
ea converr cu
 u r   deş părne
e Nco
ae e auă cu
ura
 ace
auor nu rebue vău decâ ca unu
ubdar accenu
mare punându-1 pe
crednţă - în oae forme
e e de manfeare după cum vom vedea puţn ma
înco
o. Căc ce mare auor poţ prm d  n parea cu
 u r   aunc când "crednţa nu
are nevoe de nc un fe
de dove dar are înă nevoe ă fe dovedă. Fape
e
bune ş mărurrea cu ura nure prefac verbu
a crede înr-o puere ş- dau
încărcăură enerecă ş duhovnceacă neceară recer
u dn rându
vorbe
or

N. S
enhard
. Diiruim/.... op. c. p. 125.
Converrea cu
ur
a Nco
ac Scnhard -ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă 71

în a
cuvne
or dn a
de
or în a
ace
or "de-forţă11 depre care a cr A
fred
Fou

ee"162
Dar crednţa fără n c  o îndoa
ă poae f dovedă ş prn forme cu
ura
e
varae. Ş ee pob
ace
ucru daoră fapu
u că "fundamenu
eo
oc a

neracţun meroae dnre Cuvânu

u  Dumneeu ş cu
ura "adă" ee
Tana înrupăr F u
u 
u  Dumneeu." " Având rădăcn
e adânc înfpe în
crednţă părne
e Nco
ae "încearcă demeru
apo
oec ape
ând
a avanţ
modern pe care î armoneaă cu Dumneeu
creaor a
unveru
u ş a
veţ 
au
e prea
 m e
e pee care nu po rece ş îş erveşe afe
crednţa
u."
Iar dacă crednţa ee prmu
pa - ş ce
ma mporan deur - pe ca
ea
converr cu
 u r   aunc aceaă pre
uare a
 m e
o r pee care nu po rece
n e
ec u a
 avanţ cror ş comp
eându-
e cu ace
e ş învăţăur
e de
crednţă î
reprenă a
do 
e  pa pe ca
ea converr cu
 u r  - ş în eenţă
conţnuu
e. De aceea conderăm că aceaă "meodă" de converre a cu
 u r  
ee au ar rebu ă fe un m
oc de mune ş paoraţe ndpenab
e penru
Bercă.
fa un momen da cu
ura şnţa e opreşe. îş dovedeşe nepunţa în a
mere ma depare f ac nervne Berca. Pre
uându-
e
m e
e
e face a \'\
ne
mae numa ş numa în Hro. Deoarece aupra acee de vom ăru
ma în amănun în capo
u
urmăor ne oprm ac cu conderaţ
e prvnd
munea creşnă prn converrea cu
 u r   vom preena ma depare câeva dn
"refernţe
e ana
o
e   m
 u d n 
e părunderea enur
or nerpreăr
e
părne
u Nco
ae care un mereu cu
ura
e." ° Ne urprnde p
ăcu fapu
că
referr
e  comenar
e eeur
e părne
u Nco
ae cu prvre
a opere
e cu
ur
româneş ş unvera
e -
ace abundă de nerpreăr eo
oce ar în eeur
e

":
bdem p. 129.
'" Arhimandrit Teofil Tia. 4
 /

  
   P.dilura Reîntregirea. Alba - lulia, 2003. p. 27.
'"' Î.P.S. Antonie Plămădeală, op. cil., p. 147.
'^ lbidem. p. 146.
Converrea cu
ur
a Nco
ae Scnhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă 1p

eo
oce boăţa refernţe
or   m
 u d n 
e ş rmer
e
a opere de mare
va
oare a
e cu
 ur .
"Se înreabă mu
ţ unde e Dumneeu în opera
u  Prou ? In romane
e
u
aurac? Unde e? Să vă pun eu unde e. Nu e
a cuare pană penru că auor
nu un eo
o. Nu e ncăer. E preunden ca ş în
ume... ar cor cu
adevăra făurec o
ume ş fnţe aemenea
u  Dumneeu."
Dar poţ ă ve pee o în opere
e mar
or cror preenţa
u
Dumneeu dacă ş numa dacă ochu
ău ee cura dacă ş numa dacă uf
eu

ău are o dpoţe afecvă pre Dumneeu. In vruea fapu

u că creşnmu

nu cheamă numa
a upunere c ş
a înţe
epcune dreapă oconţă ş
ne
enţă f
ecare îş manfeă crednţa porv cu perona
aea a; nu ex
ă
un 
ob
aoru. Aşa dec e poae aune
a creşnm ş pe aceaă ca
e în
care prmeaă ne
ecu
cu oae forme
e
u  de hrănre: c   cr pcură
mucă cc. Face pare ş aceaa dnr-o prmă faă de converre a cu
 u r .
"Nu po rea pe - mărurea părne
e Nco
ae - de a-m repea de
a-m înşru bucurându-m uf
eu
ş mnea co
ecţa mea de paradoxur depre
care un convn că d c oae căre ro. Un fe
de
 ane de va do
oroa
ana
eccă dar p
nă de încânăr:
Sa
vador Da
: Snura dferenţă dnre mne ş un nebun ee că eu nu
un nebun . (Fraă evanhe
c de amenţoare de pau
ană).
Kereaard: Conraru
păcau
u nu ee vruea conraru
păcau
u ee

beraea. (Cea ma puerncă rore omeneacă. Vne meda după

Evanhe
e.)
Thoma oore: Nădăduec că mă ăec pe mne înum obcur.
Adevăraa dovadă a preene ş încreder: Hro vorbnd ucenc
or ă

a fârş ca unor preen devne d n ce în ce ma obcur. (Pe măură ce a de

pu
ucrur ma înemnae pe măură ce e încrednţe ma dep
n ş e

"" N. Steinhardl.   op. cil., p. 60.

Converrea cu
 ur  
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă 73

mărureş ma nerencen rebue ă dev ma reu de înţe

e ş ă e exprm
ma paradoxa
)." ' Ină n c  o maxmă nc o cueare
erară f
oofcă au de
a
ă naură nu poae a pe ace
aş p
an cu cuvne
e Evanhe
e. Orce paradox
cueare omeneacă au maxmă în înţe
eu
ce
ma enera
cu punţă nu e
rdcă
a paradoxa
u
"Cred Doamne! Auă necrednţe me
e.
6<
Dnem ac o oarecare aemănare cu ace
"nădăduec că mă ăec pe
mne înum obcur'''' a

u  Thoma an. Dar "ma ameţoare vorbe nu -au
ro ncodaă afară de: Cred Doamne! Ajută necredinţei mele. Depre care îm
pun că dacă dn oaă Bb
a n-ar rămâne decâ e
e ar f aun penru a doved
eenţa dvnă a creşnmu
u. Deş Papn afrmă că Fericirile un exu
pe
care 
au
pămânec ş omenrea î
po nvoca penru a-ş ufca rou
în
cadru
unu concur comc me unua Cred Doamne! Ajută necredinţei mele
m e pare ş ma obcur - apofac ma fna
. E paradoxa
 e înăş ana acu
u
de crednţă prn efecu
cărua ş
eăur
e cova
ene a
e codu
u enec - numa
meru
nu
e
peşe! - un
ăae mu
 în urmă. Nu cred ş ouş mă ro. Cred
ş ouş şu că nu cred cu adevăra."
Iaă aşadar cum cuvne
e Evanhe
e e r d că cu mu
 deaupra uuror
cueăr
or ş cum acu
de crednţă ee uperor orcăru ac conv ne
ecua

a
omu
u. Tocma penru a demonra aceaa - nu penru no ce af
aţ în
Bercă deoarece penru no enunţu
de ma u are ară doar ş poae va
oare de
axomă - ş ma mu
 decâ aâ penru a ven în auoru
au fo
ou

ne
ecua

or părne
e Nco
ae aduce ş ac refernţe cu
ura
e: "Crednţa e
denfcă aşadar cu ceea ce Paca
 Kereaard ş ex enţ a
ş  aveau ă
numeacă rc paru avenură; Andre Gde ac rau; Henr Bremond poee
pură. Un ac nemova! înţe
e exc
amă Gde dnr-o daă
cuprn de

"'7 Ibdem. p. 194.

" arcu 9.24.
"'' N. S
enhard. Jurnalul..., op. c. p. 39.
 74
Converrea c u
 u r  
a Nco
ac Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

enuam înţe
e un ac neînemea cu ou
fără cauă exp
caţe raţune
p
anb
ae! înch în e
înuş...
Crednţa mea dec
ară Jor Kar
Human f
amandu
cor de
mbă
franceă apru
conver crednţa mea nu e prnă nc pe raţunea mea nc
pe ma mu
 or ma puţn cere
e percepţ a
e mţur
or me
e; ea ţne de un
mţămân
ăunrc de o uranţă dobândă prn dove
ăunrce.'''
Ş aşa ee. u
e
ucrur po ven pe ca
ea raţun înă
a un momen da
aceaa devne nepuncoaă e opreşe
a un anum punc î ee cu nepunţă
ă meară ma depare. Conderăm că un ro
mporan în aceaă are de
nepunţă î
are conşnţa. Ea nefnd încărcaă de cenuşu
păcae
or poae
vedea pee o în opere
e mar
or cror preenţa
u Dumneeu a
fe

"conşnţa orăveşe ou

 orăveşe ş crednţa pe care în c
pa când ne dăm
eama de ea o prefacem în necrednţă deoarece ândnd crednţa o coaem dn
nefab
 dn candoare."
Nepunţa r aţ un   ee parcă decră ce
ma bne de u
burăoarea fraă
roă de Luher: "Ac au. Nmc a
ceva nu po. Dumneeu ă-m aue.
Amn". Iar în ace ca crednţa ee cea care prea ma depare ceea ce penru
ne
ec ee cu nepunţă de concepu. Ş aceaa deoarece "creşnmu
ee
reu penru că are
a eme
a
u  paradoxu
ş aburdu
. învăţăur
e
u Hro
un urprnăoare ş neaşepae. Ceea ce e cere creşnu
u ee foare
aemănăor cu ceea ce e cere rapeu
u: o ech
br  că percu
oaă
a
înă
ţme ameţoare ară p
aă; nu- de mrare că mu
ţ e prăbuşec or pur ş
mp
u refuă ă e urce."
Ş ocma penru că are
a eme
a
u  paradoxu
 creşnmu
îmbe
a
merene ş cumnţene pe de o pare dar ş ob
ă
a mărurrea are a crednţe:
aâ cu fapa câ ş cu ura; în vruea cuvne
or pue de Sf. Apoo
Pave
: "Că

" N. Steinhardt.    .. op. cit., p. 127.

Idem. Jiinuiliil.... op. c
. p. 39.
" N. S
enhard
 Diuiiih'rcii .....op. c
. p. 100.
 Converrea c u
 u r  
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă "^

dacă cu ura a ve mărur că

u ee Domnu
 ş-n nma a cre că
Dumneeu L-a înva dn morţ e ve mânu. Căc cu nma cre în vederea
îndrepăţr ar cu ura mărureş în vederea mânur." '
"Aa penru oţ ace aşaş creşn care cred că aune crednţa

ăunrcă dar e em ca de foc ă o mărureacă. Frcoş făţarnc e amăec

nu e po mânu dacă e ruşneaă ă-ş mărureacă cu 
a îna
 cu 
a are
cu ura crednţa" .
Ş o ac puem adăua pe
ână mărurrea "cu ura" mărurrea prn
nermedu
cru
u ş nu a orcăru  p de cr c a ce
u conver ş nu în
orce mp reamneşe părne
e Nco
ae fapc cuvne
e Sf. Apoo
Pave
.
"Penru că ace îndemn
a mărurrea crednţe cu ura Senhard î

formu
a înr-o vreme în care era
a puere în Româna un rem aeu m
an care
î deermna pe mu
ţ ă nu-ş mărureacă crednţa nmdaţ de perpecva
repercurun
or ă eve ă îş facă emnu
Sfne Cruc ş cu aâ ma puţn ă
reacă prau
berc".
Iar îndemnu
părne
u Nco
ae nu va rămâne Iară efec. Reu
ae
e aveau
ă apară înr-un mod v  b 
după căderea remu
u comun în urma Revo
uţe
ce a avu
oc
a nouă
u n  după moarea părne
u. Ş când punem înr-un mod
v  b 
 înţe
eem prn aceaa aâ pub
carea uuror exe
or cre de părne
e
Nco
ae în mod peca
a
ace
or exe cu conţnu re
o au ma bne pu a
o m
 
o r adunae în carea cu un  
u uev penru vaţa părne
u: "Dărund
ve dobând" câ ş a
ce
or
a
e cărţ care nu au puu vedea
umna paru
u
înane de 1989 dn caua cenur remu
u comun.
Dar rebue ă precăm că nu numa cărţ
e pub
cae de părne
e Nco
ae
un rodu
converr aceua c ş înreaa p
eadă de ucenc formaţ în uru

r
' Roman 109-10.
N. Senhard Monoliţii de la Robia răspunde la 365 de întrebări incomode adresate de Zabaria
Sănşţeorzan. I'd. Reve Leraoru
. Bucureş 1992. p. 140.
"
 S. C
ne Araa. /îmiiiscfea lumii văzute,
-d. Daca. C
u-Napoca. 2002 p.54.
 76
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
c de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

fnţe a
e ucenc penru care părne
e nu a încea ă fe mode
aâ cu vaţa
a câ ş cu cru
ău ce
aâ de apreca de căre râvnor înru ace
aş Hro
pe care părne
e 1-a u b  ş 1-a mărur neîncea.
"Avea mu
ă draoe ş râvnă penru 
ube
e berceş connua ă
cre ă predce - a ş
ăa un frumo vo
um om
ec nu
a Dăruind vei
dobândi - ă formee ucenc ă propovăduacă înre ne
ecua
 de eamă
cuvânu
Domnu
u ş oae aceea în pofda une ănăăţ precare şubreă de
an de emnţă". ' Aceaa mărurea Prea Sfnţa Sa Ca
n c Arau
Epcopu
Areşu
u ş unce
u
u depre părne
e Nco
ae Senhard; în
cuvânu
Sfnţe Sa
e n  u
a "O experenţă pau
nă" ro
a a
VI -
ea
Conre pau
n dn Cera Greca conre defăşura în peroada 26 - 29 u n  e
2001 ş având ca emă "Berca ş
umea în vunea Sfânu
u Apoo
Pave
".
După cum mărureşe Prea S f n ţ a Sa Ca
n c a ţnu prn ace cuvân ă
prene "în
n mar deur o experenţă pau
nă perecuă în paţu
Ber c
Orodoxe Române dornd de bună eamă ă ară acua
aea une converr
care mărureşe  mp
c   perenaea acee mnun perecue în urmă cu două
m 
e n   pe drumu
Damacu
u."177
Dar aceaă rodre depre care vorbeam ma u e verfcă ş în opere de
eeur ş cr  că
 er a
ă în care părne
e acordă un ro
fundamena
va
or
or
mora
e a
e opere neroae. înreba fnd ce mporanţă acordă va
or eece
părne
e Nco
ae a răpun punând: "refu ă mă
a anrena înr-o dcuţa
mp
când dhooma eec-ec de când am c    ecuaţa
u Wenen: ecu

ş eecu
un d en c. Nu poae f concepuă opera de ară ară va
oare eecă
- ş nc fără va
oare mora
ă. Sun două "feţe" au poae a
e une ace
eeaş
fnţăr (oua ubanţă) înocma ca ce
e re "feţe" au peroane a
e Sfne
-r ‡ ‡ ÄI7X
1 rem.

'' Ihiik'iu. p.53.

r
Ihiik'in. p..V
h
N. S
enhard
. Momiluil de hi Robia r ăspunde... op.cil., p. 12.
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă 77

Iaă ce frumo exp

că un conver auenc re
aţa dnre ec ş eec.

aă cum aceaă

ucrare de converre a cu
ur
a părne
e Nco
ae mp
că ş

mbau
 devennd afe
un
mba văd eo
oc un
mba nepopec - cum ar
pune P.S. Junan Chra - îmbnd
a o ma amp
ă ş aenă udere a opere
or

erare care vădec aâ măreţa creaţe câ ma a

e măreţa Creaoru
u ce
în
Treme 
ăv. In ace fe
vedem cum "o permanenă nvocare a "'nedepărţr"
ornare a ecu
u de eec prmeşe
a N. Senhard o fundamenare după
modu
eo
oc'
Conderăm că în cadru

ucrăr monare de converre a cu
 ur  aâ
a
modu
perona
rea
a de părne
e Nco
ae câ ş
a modu
enera
urmând
exemp
u
părne
u aceaă nerdependenţă a eecu
u de ec ocupă un
oc
foare mporan. Trebue ă punem că p r n cuvânu
ec părne
e Nco
ae
înţe
ee ş e referă în mod foare c
ar
a mora
a creşnă dn care fac pare o
u  ă înreaă de norme ş
e mora
e
e care nu înrădec c oferă adevăraa

berae. Aşadar va pune părne

e: "un un paran ferm a
erarhe va
or
or.
Ta
enu
 deur e eenţa
. Do ban nu face în
pa une vun mora
e a
um
ş a
ucrur
or în
pa une perpecve a unor concepe neraoare.v '
Părne
e Nco
ae şa deur că nu a
enu
 înţe
epcunea cu
ura au
vreo a
ă formă de manfeare a perona
ăţ propr ee "copu
uprem a

v e ţ   noare c râvna pre mânure puă ub emnu

crednţe în Hro. Dar
o e
şa ma bne decâ a
ţ  că necrednţa nu e o vnă aşa cum crednţa nu e
un mer hoărâor fnd în u
mă nanţă fapu
că a fo au nu bnecuvâna
un un aemenea har. De ac  ş acea obevă repeare de căre Senhard a
emnfcave
or cuvne: Cred, Doamne, ajută necredinţei mele! '
Aşa e face că e aa ă- ere pe Coran Noca ne
ecua
 a căror
cu
ură "foare emencă acoperea ar exrem de varae de cunoaşere de
a

Adran Popecu. Infeleplul de la Rohia , in N. Steinhard t .Prin uliii.... op. cil., p.22 I.
N. Senhard Monahul de la Rohia răspunde..., op.cil., p.6.
f
o r  n R o a   n ,N.Steinhardt siiu vocala prieteniei, in Caietele de la Rohia II. op. cil. p.7.
Converrea c u
 u r  
a Nco
ae Senhard -ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă 78

fca cuancă enecă ş b

oe până
a mar cror c
ac ş conemporan;
ar oae cunoşnţe
e erau aprofundae rodu
unor
ecur am
ae până
a
dea
 îăn aparenţă neemnfcave' '"
Dar nmc dn oae aceea nu e compară cu urmăoare
e cuvne roe
de părne
e Nco
ae: "Ş ouş... când mer noapea
a meonopcâ ş ceru
e
înâmp
ă a f
umna ş îne
a ş
nş ea în ur e abo
uă (de necreu: un
echva
en nonor a

u ero abo
u!) or când dmneaţa devreme ou
nu-
decâ verde proapă ş
umnă fravă m o are de fercre care a
ună orce
a
ceva. Aemenea ăr de eufore vă dorec".
Aceea un aşadar coordonae
e în care -a rea
a aceaă
ucrare de
converre a cu
 u r  . Pe deopare boae
e refernţe cu
ura
e ar pe de a
a cu
u

Berc Orodoxe cu
 care uţne puerea crednţe. Iar "puerea crednţe ee
vor neeca a
mora
e forţă opuă anma
ăr." '"
Iar aceaă "forţă" pe care o în â
n  m ară doar ş poae în creşnm ee
uncă. La no nu- ca
a hnduş
a budş
a aoş
a ohn
a enş;
a no
nu exă refuu
cono
aor în reîncarnare. Sfânu
Apoo
Pave
răeşe
răpca: e o vaţă o moare o udecaă." ° Nu unem urş au f
oanţ pe
ace pămân căc vaţa noară are un caracer ero ş conc
uden. "Lucrur
e
de care unem î n
ă n ţ u ţ  un rea
e dar
anţur
e care ne
eaă de e
e un cum
nu e poae ma rea
e." ' ' Ş o referor
a aceaă rea
ae nu rebue ă uăm
mnunae
e cuvne a
e f
oofu
u ru Nco
ae Berd
aev: pânea penru mne ca
n e o prob
emă maera
ă dar pânea aproape
u meu ee penru mne o daore
prua
a .

'" A
exandru
îacu Din amintirile unui secretar ile redacţie. în Caietele tle la Rohia II. op.c
. p.68.
" Ibdem. p. 69.
N Senhard. Dumnezeii in care....ap. c. p.59.
° N. Senhard. Primejdia.... op.c
. .p. 1 88.
'" Smone We
.apud N. Senhard. Primejdia.... op.c. p. 1 88.
" Nco
ae Berdaev. apud N. Senhard Primejdia..., op.c. p. 189
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă 79

Trebue ă menţonăm că am făcu aceaă paraneă aupra rea

ăţ ş
eroăţ veţ  penru că nu puţne curene cu
ura
e moderne care nf
uenţae
de prua
aea aacă prua
ae pe care acee curene o rdcă cu mu

deaupra creşnmu
u nu ma pun accenu
pe aceaă rea
ae a veţ  c pe

ue. Ş dn păcae aceor curene care promoveaă budmu
 hndumu

brahmanmu
 aomu
 pracc
e Zen Yoa care nu fac a
ceva decâ ă pună
accenu
pe fua de rea
ae e fac o ma mu
 ş ma puernc mţe ş în
oceaea româneacă conemporană. Iar d  n
ucrarea monară a Berc
noare face pare ş caeharea aceor peroane care dnr-un mov au a
u
e
m ma araş de aceaă prua
ae care nu are de ofer au ma mu
 nu are
n  m  c dn boăţa creşnmu
u.
"Creşnmu
înă e re
evă a 11 ca
d ş uman promovând draoea de
vaţă fercrea de a 11 curau
ş peranţa în mânure" ' pe când - aşa cum avea
ă pună părne
e Nco
ae - Buddha ne înbo
deşe cu neanu
 Hro ne oferă
ou
. Ş o afe
"în nereana care Ma vie de Car Guav Jun am ă
acee rândur redând ce
e aue de e
d n ura unu preo bud în Ce
on:
Nu
u Buddha nu  e poţ rua. Nu-1 poţ mp
ora. Buddha nu ma e. E în
nrvana. Ş dn nou c  n d acee cuvne m-a cuprn o apră fână deşănţaă
cudă cu prvre
a oţ n e
e c u a
 europen - ş prnre e ma că e ş C.G. Jun!
- care nu perd nc un pr
e de a pune budmu
deaupra creşnmu
u.
Păcae
e me
e ce
e re
e! Nu nenţone ă-1 vorbec de rău pe Buddha! Dar ee
deoebre! Hro E
 ee. Nu e în nrvana nacceb
ă ndf
erenă rufaşă
mu
ţumă de ne. Hro e în cer cu och auprăne. Ne înoţeşe
a f
ecare pa.
E neobou
ş neînceau
noru înoţor. Ş
ucreaă mereu. Ee dec. E în
no cu no
ână no preocupa de no. ereu
a îndemâna noară mereu aa
ă ne vnă ă ne ară în auor. Ş e erfeşe pe oae a
are
e dn
ume  de 

'
or  an Roaş. H.Slciiihanlsau elogiu cre.şlinisiiiiilui, in ('aielele ele Iu Roliia I.. op. c
. p.2 I.
 80
Converrea c u
 u r  
a Nco
ae Senhard -ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

cea de cea penru no. A! E

nu e în nrvana. Ş nc pe p
aă
a odhnă ş răa.
Nu -a rera cârb. E
e pe şaner fără înceare ş pune umăru
." '
Iaă cum înr-un mod cu ou
e
ocven ş exu
ca ma u ee o mcă
părccă dn ace înre num
ucrare monară prn converrea cu
ur ş
rea
aă aâ
a modu
perona
câ ş
a modu
enera
de părne
e Nco
ae.
"'Creşnmu
nu- n c  acru nc emăor în faţa veţ . Nu propunem o
fuă c a
ceva nepu ma reu ş ma efcen ranfurarea. Ace ceva e
emerar ş măreţ.
Ş vom preena în ce
e ce urmeaă câeva moda
ăţ de rea
are concreă
a acee ranfurăr a aceu ceva pe care no
-am num converrea cu
 u r  .
Deoarece "'Nco
ae Senhard are puerea de a capa eenţe
e auru
înţe
epcun
dn opere
e c  e. Grăoarea parabo
ă a a
eer auru
u de n  p au a râu
u de
nehnă e
o răeşe vu ap
când-o. Se refuaă în
umea cu
 u r  de fap în
cu
ura
um ca înr-un unver vu mşunând de enur o
ume ocrooare
dar ş benefc doare pe care ca nmen a
 u
 o face ă rodeacă î n m  .
P
duoare
ucrare - aceea de a f
ra eenţe
e d  n boăţa
u m
o r manare de
a
e decana ş exprma a
 fe
 perona
!"
Aceaă capacae de a f
ra eenţe
e c
n boăţa opere
or mar
or ş
mc
or cror a
um nu ee a
ceva decâ o a
 ă denumre penru ceea ce no
am num converrea cu
 u r . Aşadar înr-adevăr "mar cror cu adevăra
făurec o
ume ş fnţe aemenea
u  Dumneeu. Sun în Ba
ac două momene
care m e par upreme ş care araă câ de rea
e erau penru e
perşona
e
meşere de condeu
ău. Care ma araă că de
a un anum nve
(arc
mora
 uf
eec de ţnuă) în u nob
eţea e ubînţe
eaă."19" Iaă afe
două

N. Senhard Dumnezeu.... op.c. .p.4

.
N. Senhard Junui/iil.... op. c
.  p.
53.
Terea
'
p. A'. Steinhardt sau existenţa ca iniţiere . in Caietele de la Rohia I. op. c. .p.33 .
" N. S
e nha d  Jurnalul.... op. c. .p. 6 1.
Converrea cu
ur
a Nco
ac Senhard
- ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă 81

exemp
e dn opera
u Ba
ac exemp
e care penru omu
a căru och ş mne
un curae un creşne reprenă creşnmu
în oaă p
endoarea
u.
"în Ursule Minoret, cror
e
u  Franco nore - perona necn ş
odo - Ba
ac
e reproduce de fecare daă cu oae reşe

e
or de ororafe
căc ndvdu
e pro ş ncu
.... Când înă
a fârşu
cărţ nore e neferc
decoperă cănţa ş e mărureşe croarea pe care o rme acum e rancră
cu o ororafe corecă. Ş Ba
ac exp
că de ce: -am coreca ororafa ce
penru că nu ade bne ă râdem pe eama unu om
ov de nenorocre. Cuvne
e
aceea exraordnare dovedec: că Ba
ac a fo un creaor în enu
prec a

ermenu
u de vreme ce ee în are ă- fe m 
ă de perona
e a
e ca de
oamen rea
 - ş ă
e repece; că a fo un om de reabă ş un creşn penru că a
renunţa (fe ş în închpure)
a a-ş dpreţu
aproape
e ş n-a înţe
e ă-ş baă
oc de o făpură omeneacă - aunc când aceaa recea prn ufernţe ş dovedea
că- pare rău de ce făcue; că ş penru e
ca ş penru Dooev pecaco
u

ufernţe a fân. Pe ce
ce uferă un daor ă-1 compămec ă-1 au.
Samarneanu
nu înreabă cne e ce face de unde vne ş cu ce e ocupă rănu
-
nu cumva era ş e
vreun hoţ de păubaş? Vreunu
cărua  e înâmp
ae ce
mera? Credncou
nu refuă - fndcă nu şe anca mp
ca aă un
exemp
u răor - ă dea de pomană beţvu
u. 
ou
u nu- paă dacă
cerşeoru
a vându pa
onu
pe care  1-a dăru măcar că -a du cu ban de-a
drepu

a cârcumă. Pa
onu
î
poară 1 Iro. Naura - conc
uoneaă pe câ de
mporan pe aâ de frumo părne
e Nco
ae - nu e capab
ă de o de
caeţă ca
aceea dn Uru
e rone. Nc ora. Nc ne
enţa. Ea vne de
a har.''''
Iaă aşadar ce îneamnă f
rarea eenţe
or până
a converrea cu
ur ş
anume a înţe
ee că naura ne
enţa  cu
ura nu e capab
ă Iară har ă creee
va
or.

''' Ibdem p. 62
Converrea cu
ur
a Nco
ac Scn
ard - ca
c de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

Un a
do
ea "momen ncomparab
în opera
u Ba
ac ee ace
a când în
Colonelul Chabert, erou
renunţă
a oae drepur
e ş preenţ
e a
e în favoarea
oţe ş nu-ş ma uţne proceu
dn c
p a în care îş dă eama că e necorecă
ş de rea crednţă. Nu încrucşeaă pada cu cne -a doved a nu- f ea
... Nu
e baţ în due
cu omu
care nu- vrednc ă- verş âne
e... Ş eu
co
one
u
u
Chaber care - Dumneeu ă mă ere dacă hu
ec - evocă ăcerea
u Hro în
faţa şmecher
or hoărâţ ă-1
chdee porv fau
u da de mare
e preo
Caafa ş e ac paă-m-e că-L udecă."
Ş afe
connuă verfcarea creşnă au ma bne pu verfcarea
creşnmu
u vădrea creşnmu
u aâ în opere
e
ace câ ş în vaţa
creaor
or aceor opere. Decoperă   m
 u d n  creşne nu numa în fape
e
ce
e bune ş
umnoae care dau en veţ  c ş în fape
e reprobab
e prnre
care ura nvda bănua
a. "area ană a uuror nenorcr
or: bănua
a. Orava
nechna pâro
u
. Nu deeaba e penru Beron mpu
aducăor de nebănue
urpre ar evo
uţa e creaoare. Dovadă: cne -a ând în prm an a
veacu
u că aceea vor f prob
eme
e noare de căpeene: frca bănua
a
enera
aă şmechera aopuerncă... Penru creşnm bănua
a e un păca
rav ş o r b 
. Penru creşnm încrederea e ca
ea mora
ă a enerăr de
peroane. Numa omu
îş făureşe emen proporţona
cu încrederea pe care

e-o acordă ş
e-o dovedeşe.
Neîncrederea e ucăoare ca ş pruncucderea; defnţeaă ca om pe ce

$aupra cărua ee manfeaă. Omu

înuş făur de Dumneeu îş ranformă
pe aproape
e ău în peroană - prnr-un ac creaor ecund - daoră încreder
pe care -o araă (C
aude
)." ^
Iaă cum e uţne ş cu
ura
penru a conaa nomna
a ş oodaă
în
ăura păcae
e ş ândur
e păcăoae care nu-ş au
ocu
în mnea ş nma

'"' Ibidem. p.63.

'"' Ibidem . p.105.
 8
Converrea c u
 u r  
a Nco
ae Senhard -ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă J

creşnu
u auenc. Ş e uţne cu
ura
nu penru că eo
oa orodoxă ar avea
nevoe de aceaă uţnere c e uţne cu
ura
în preenarea unor norme a
e
mora
e creşne penru ce care au nevoe de aceaă uţnere nomna
ând
enerc ac deur o mare parea a ne
ecua
ăţ conemporane.
Poae penru mu
ţ dnre confraţ ă ne
ecua
 "ee un ca rar ca un
om de
ere un ee de mare farmec dub
a de "damonur coru
u paona
(în care peră o curoae cop
ăreacă) ee aşadar ceva rar ca un
era
ră
uc cu mar po b
 ăţ  ă f opa penru Ţara Lăpuşu
u ş penru o vaţă
de mănăre... Iar vocaţa penru vaţa mp
ă ş reraă nu exc
udea mere
e

berare înă era depare de orce mandarnm ne

ecua
ca ş de preumţa
şuoare.
Dovada e că vunea cr că a
u  N. Senhard e marcaă de "ncerudn

erare.v ' Poae că vom ă

a părne
e Nco
ae în ceea ce prveşe cu
ura a

erară une
e ncerudn
erare - nu rebue ă uăm că ş-a nu
a un vo
um
de eeur cu 
u Incertitudini literare p dar în n  c  un ca nu vom ă ş nc
nu puem vorb în cau
părne
u de ncerudn duhovnceş. S -a rera
a
mănăre ocma penru că avea numa cerudn duhovnceş. A
ua drumu

mănăr penru a deven ceea ce ee fânu

ş anume o
daru
prn exce
enţă
ş nu o
ar. A deven o
dar prn exce
enţă ş cu ce d n rându
cărora a p
eca:
n e
ec u a
. E
 ne
ecua
u
"forma în c
mau
prua
nerbe
c în care
orodoxa era cu
vaă ş e
oaă de Nae Ionecu rcea E
ade c e 
a
ţ  dn
eneraţa Creronu
u. 1' I îndeamnă pe confraţ ă de pene
ă îndrăneacă
a apuca pe ca
ea creşnmu
u pe ca
e orodoxe pe ca
ea pe care mere
poporu
român popor ce răeşe profund orodoxa.
Ine
ecua

or
 e adreeaă punându-
e că "cne crede că re
a
creşnă e îndemn
a năâne e înşea
ă amarnc. Amarnc e înşea
ă ş cne

""
)r. S. Pa
eo
ou -a
a. Divinul Nicolae Delarohia, în ('aietele de la Roliia, vo 1. op. c. p. 78
'"'
'
o  a n Roaş. A'. Sleiuliardl...op. c   . p 22
 8
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o Iune ecu
araă ^

crede că e şcoa
ă a 
ăbcun ş mo r
ăe
. " Ş e uţne penru a
e arăa
aceora că creşnmu
ee o re
e a curau
u aâ de arumene crpurce
câ ş de repere cu
ura
e. Deoarece aceaă para
e
ă în uţnerea acee ee ce
are ca fr roşu creşnmu
ca o re
e a curau
u ee deoeb de frumoaă ş
nereană ne vom fo
o de ea preenând în ce
e ce urneaă ş penru a
arumena o daă în p
u modu
de rea
are a converr cu
ur o para
e
ă înre
exe bb
ce ş exe a
e unor mar cror exe care v  n ă uţnă ea conform
cărea creşnmu
ee o re
 e a curau
u.
In prmu
rând avem de nenumărae or în pan
e Sfne Scrpur
îndemnu
chrc: îndrăzneşte fu
e îndrăzneşte fcă (ae 9 2 9 22; arcu
10 49; Luca 8 48 ) îndrăzniţi (arcu 6 50;
oan 16 33); în a! do-
ea rând
încuraăr
e nu te teme (arcu 5 36; Luca 1 13; 1 30; 5 10; 8 50); nu vă temeţi
(arcu 6 50; Luca 2 10; 12 7; 24 36;
oan 6 20) nu vă înspăimântaţi (arcu
16 6 ); apo pe
a ce
or orţ eeru
u de foc c ne fureaă prm? Frcoş
(apoca
pa 218); ş cerarea: pentru ee sunteţi fricoşi  (arcu 4 40); ş ma
a
e devă
urea mare
u ecre: împărăţia ceruri/or se ia prin stăruinţă, şi cei ce
se silesc pun mâna pe ea (ae I I  12). I ar acee exe bb
c e un prme ş
uţnue aâ de frumo de căre mar ne
ecua
 de căre mar
e p r  e care au
a
a ace adevăr. Spre p 
d ă: Decare: oae reuăţ
e provn dn fapu
că îţ

peşe curau
; Henr de onher
and: cura! Ne înoarcem mereu
a cuvânu

acea: cura! San-Ju: mpreurăr

e nu un d fc 
e decâ penru ce ce e dau
înapo în faţa mormânu
u
or; Fr. Rauh: orcare ar f mora
a oca
ă nu rebue
oare ă f curao? Ce
ma c
a r e înă Brce Paran defnv: dacă vrem ă fm

b er  nu rebue ă ne fe frcă de a mur aa e o. Creşnu

ee ce
cărua
Dumneeu nu 1-a da duhu
emer (2 Tm 1 7) ş poae duce răbou
nevău

N. S
enhard. Jurnalul.... op. c.. p. 1X5.
Converrea cu
ur
a Nco
ae Scn
ard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă 85

(Ncodm Ahoru
); e bun oaş a
u  Hro Iu (2 Tm. 2 3) încn cu
adevăru
 îmbrăca cu p
aoşa drepăţ cofu
mânur aba duhu
u.
Ce
e de ma u un în prmu
rând rodu
une
ecur abundene care nu
ee numa o bucure dar ş un efor. "Capodopere
e
erare un o mărure a
dvnăţ
a care nu e aune prn dvermen c ocma prn eforu

părunder formav a
uneu
u. ar
e
ecţ  penru De
aroha de purae de
măreţe de cura -au fo dae (pe
ână Evanhe
 ş Screr
e Părnţ
or
Berceş n.n.) de Dcen Dooev Fran Werfe
 Thoma ann
Shaepeare onhe
an ar
aux Juner Camu ş a
ţ. ""
Nu ăeşe ac o ceea ce cauă c ma mu
 decâ aâ ăeşe numeroae
ncope aune
a mar
e
 m e de care -au
ov maoraea auor
or caţ ma
u în chmb nu e opreşe ac ca ş e c pre
uându-
e
 m e
e cu auoru

crednţe
e armoneaă cu aceaa ervndu-ş afe
crednţa după cum
u b
 n a Î.P.S. Anone P
ămădea
ă ş ma mu
 îş erveşe afe
credncoş
c   o r   confraţ n e
ec u a
.
Penru cne are nevoe de arumene exă arumene. N. Senhard

ăreşe înă cercu

nveând în afara domenu
u ş nţ e în aceeaş măură ş
î po b
 ăţ 
e cu
 u r   ca nu cumva ă-
raă cneva de mânecă ş ă- arae că
drumu
ce
bun ş nuru
e în a
 ă pare. înaneaă mereu cu maror. Dar nu
fncă maror -ar f arăa drumu
."
înr-adevăr nu ce de care e auă cu
rua
 nu mar cror cu opere
e
or
î araă drumu
 c Hro. Proceu
ee exac nver. Nu cror ş opere
e
or
î
duc pe ca
ea cea adevăraă a crednţe c nver părne
e Nco
ae î auă ă
vnă pe ca
ea crednţe. Punându-
e în da
o cu prua
aea de af
ă ş
e
accenueaă
aura creşnă de care e fo
oeşe penru a- conver pe ce
a
ţ .
Aceaa nu ee a
ceva decâ converrea cu
 u r .

'""N. Senhard
..7wW.... op. c
. p. 106-109.
''""
)r. S. I'a
eo
ou - a
a. op. c. p.78.
'"' î. 1'. S. ropo
 Dr. Anone P
ămădea
ă De Ui Alecu Ruso....op. c. p. 148.
 Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

Aşadar aroru
care î araă drumu
ş-1 cheamă
a Tana Sfânu
u Boe
ee Hro. "E
nu era dnre acea care ă abă nevoe de arumene. E
avea
drumu
dnane. Ca dn decoperre de Su d  n dar. Se bucură înă că maror -
L confrmă. Ş î aduce în prnu
ău ca
a un banche. E
înuş rămâne un
paca
an: De nu m-a f ă nu m-a f căua! Aceaă exraordnară cueare
a
u Paca
răbae ca un fr roşu Jurna
u
ferc."" "
Ş penru a ma aduce câeva exemp
e în uţnerea ee: converrea
c u
 u r  
a Nco
ae Senhard ne vom opr în connuare cum am făcu -o ş ma
u
a a
e câeva exemp
e concree în ceea ce prveşe cu
ura cu oae a
e e:
ara
eraura f
oofa ş a
 e
e.
In ce prveşe ara conemporană părne
e Nco
ae u b
n a că aceaa
ee obedaă de deea acee. "Aceaă renunţare oa
ă aceaă reducere
a
eenţe nu ee oare o aceă o apraţe p
aoncană? Eu văd în aceaă endnţă
eenţa
ă a înre are d  n 
e
e noare un fe
de a mere căre d  v  n ş-m
aduc amne de cuvne
e
u  Andre a
raux : Tou
ee emn. A rece de
a
emn
a
ucru
emnfca îneamnă a aprofunda
umea îneamnă a e îndrepa
căre Dumneeu.""
Iar înrebarea care e pune credem no că nu ma ob
ă
a nc un răpun:
Poţ oare vedea în ara aceă dacă ochu
ău nu ee cura? Poţ oare vedea în
ară un începu de drum care ă e ducă înpre Dumneeu dacă
umnăoru

uneu
u ău nu ee cura?
Căre Dumneeu - connuă părne
e Nco
ae - îm pare a II mer ş K
ee
cu eea
u de mp
ae cu vocaţa
u  cop
ăreacă. Pcura
u e o oană după
perdua nevnovăţe eenţa
ă. Snura mea cono
are ee de a vedea
preunden ş mereu câ de înforăor de reu ee ă ne înuşm măcar
e
emene
e creşnmu
u. Or cădem uşor în păcau
de ane
m or ne paşe

: :
" Ibdem p. 148.
""' N. Senhard Dumnezeu in care .... op. c
.. p .
( ) 3.
 87
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

mora
mu
puran ş pocra; or aunem
a oror
e aanmu
u or ne
înţepenm în dane - de nu în uperţ; or reducem creşnmu

a nşe bee
reu
 ş
a nşe reu îndurae abţner...
Exemp
e
e deur po connua. Sun mu
 ma numeroae decâ ce
e
preenae de no în aceaă
ucrare. Pe
ână ce amnţ ma un ş nenumăraţ
a
ţ de care părne
e Nco
ae e auă cu
ura
: Goehe Peu; Kereaard
modern Prou Sanre Va
er A
exandre Duma; român Euen Ionecu
Pârvan rcea E
ade Em
Coran Lucan B
aa Radu Gr Nch
br Cranc
au ce c n c  â
p a romanu
u conemporan*: Kafa Ce
ne Joce Prou ş
Robbe-Gr

e ş bnenţe
e Conann Noca în "
ou
" cărua părne
e Nco
ae
a fo area ş condamna; aceea fnd nume cu
ee dnre a
e ec ş ue
înâ
ne în pan
e cărţ
or părne
u Nco
ae aâ în ce
e de cu
ură
erară câ
ma a
e în ce
e cu conţnu preponderen eo
oc.
"Nu
pec nc oamen de ş nţ ă Newon Ga

e  che
on ş mu
ţ
a
ţ nc compoor ce mar ş
a înâmp
are penru mp
a 
urare a
d ver  ăţ  nc Aaha Chre n c  Coşbuc ş am puea connua pe ma mu
e
pan numa înşrarea de nume. Dacă am adăua ş nume
e de fnţ de haş
ş de mar eo
o de
a
oan Damachn Ioan Scăraru
 axm ăruroru

Grore Pa
ama Nco
ae Caba
a până
a Smeon eafrau
ş Irenee
I
auherr am puea uşor a
cău un dcţonar de nume. Toţ î dau o refernţă
mporană parcă anume roă penru e
. I
umneaă un en î înărec o dee
prnr-o comparaţe î uereaă o de
eare î
bucură cu un paradox ş ma
a
e î ufcă opţun
e."""
Acea ee cau
părne
u Nco
ae ş ce
e re
aae ma u î
fac ă fe
unu
exemp
ar. Cu aâ ma mu
 cu câ a ră în peroada comună aee ş
porvncă orcăre forme de cu
ură auencă ş prua
ae.

* N. Senhard. Drumul către isihie, Yx\. Daca. C

u-Napoca 2001. p. 162.
:
'" Î.P.S. ropo

)r. Anone P
ămădea
ă De la Alecu Russo...  op. c. p. 147.
Converrea cu
ur
a Nco
ac Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă 88

Iar după aceaă peroadă pe care îna

 Prea Sfnţu
Baro
omeu Anana o
numea peroadă de eceă prua
ă peroadă după care "poporu
noru nu e
poae redrea mora
decâ prn două puer: re
a ş cu
ura. Dar nu eparae c
înemănae
oode ş cununae una cu cea
a
ă prn care re
 a ă e dechdă
pre unvera
ae părăndu-ş conşnţa de p
ure ş
m e
e une funcţun
rc
urce ar pe de a
 ă pare prn re
 e cu
ura ă-ş recapee
dmenun
e auence în enu
e u
 m. " - ? Iar părne
e Nco
ae De
aroha ce

"încr de mu
 în Carea de aur a prua
ăţ noare ş a cu
ur româneş
ee ce
care neeaă
a modu
curemurăor aceaă
oodnă dnre re
e ş
cu
ură. Un om de mare ş profundă cu
ură înre de un om de mare ş
profundă crednţă.""

""'" Cuvânu
Î.P. S. Baro
omeu Anana. Roha. 3 apr 
 e 1993. în Caee
e de
a Roha. vo I. op. c. . p 94.
"'"' Ibc
em. p. 95.
Converrea cu
ur
a Nco
ae Scnhard -ca
e de m   u n e creşnă înr-o
ume ecu
araa 89

4. Efece ş moda
ăţ de împărăşre a
cu
ur convere

Converrea cu
 u r   pare ă e prene aâ în preen câ ş în voru

ma mu
 au ma puţn apropa ca un ubec de rea
nere încadraă fnd
deur în marea prob
emă a raporur
or dnre creşnm ş cu
ură. Aceaă
prob
emă înă nu rebue înţe
eaă ca mp
u ubec aupra cărua e va puea
dera au opna c ca o prob
emă deoeb de mporană ş de neîn
ăura în
ceea ce prveşe rour
e ş preocupăr
e de preen ş de v  o r a
e creşnmu
u
ş a
e cu
 ur . "Apecu
prua
a

u m   în v o r va depnde de fe
u
cum e va
înţe
ee ş rea
a aceaă cheune de recprocae creşno-cu
ura
ă aşa cum
apecu
uf
eec a
vrem noare depnde de ace
aş
ucru de fe
u
cum adcă
omenrea a înţe
e ş bu până acum ă pună de acord cernţe
e ş concepţ
e
creşnmu
u cu cernţe
e ş concepţ
e v eţ  umane.' _
O pare dn răpunur
e
a prob
eme
e rdcae ma u am ă ş no în

ucrarea de converre a cu
 u r  a părne
u Nco
ae
ucrare pe care o
conderăm un bun răpun
a acee prob
eme. Ş ee un bun răpun char dacă
înr-o faă ma mu
 ncpenă deoarece aceaă
ucrare de converre a cu
ur

Prof. $)r. Teodor . I'opecu. lUserica..., op. c

. p. <S.
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard-ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

e rea
eaă ma mu
 în p
an perona
ş nu enera
aşa cum ar f de prefera în
aceaă vaă prob
emă a re
aţe dnre creşnm ş cu
ură.
Cau
părne
u Nco
ae deur nu ee nu
ar. a un mu
ţ a
ţ
depre a căror operă puem pune că e încre în cadru
acee vae
ucrăr de
converre a cu
 ur . Ină cau
părne
u Nco
ae Senhard î
conderăm unu

facnan deoarece părne

e "avea în e
ceva facnan. Toţ ce care
-au
cunocu au -au fo în preamă au mţ acea robe a verbu
u a fnţe ş a
fe
u
u ău de a f care îndemna
a prua
are eneroae umanm
a
ândre
beră ş permanenă codre a frumueţ
or
um pe care mp
a a
preenţă e îndemna ă
e cauţ ş ă
e ăeş în ce
a
ţ . Era un mare ubor de
oamen ş înâ
nrea cu e
era echva
enă cu o adevăraă "bae" prua
ă cu o
on fere  căc penru e
creşnmu
era bucure ş reţeă de fercre. E înă ş
aumarea durer dar ş daora de a mţ adânc nenorocrea condţe umane de
a o depăş prn crednţă ş încrederea în  ne ş în aproape
e ău. 11" '
Conaăm dn cau
de ma u unu
d  n prme
e efece a
e converr
c u
 u r   efec care nu ee a
u
decâ acea prua
are a verbu
u verb care nu
ee a
ceva decâ o "unea
ă11 de care e fo
oeşe părne
e Nco
ae penru a
cod frumueţ
e
u m    ş ma mu
 penru a vorb depre Creaoru
aceor
frumueţ.
Afe
prmu
efec a
converr cu
ur apare
a nve
u

 m b a  u
u . Iar

 mb a  u
 aunc când vorbm depre
ucrarea monară a Berc în rându

ne
ecua

or ocupă un
oc foare mporan.
Screr
e părne
u Nco
ae
e puem încadra ară nc o opre
şe în cadru

eraur creşne ar după cum bne ş m "

eraura creşnă î
învaţă pe om că
aceaă vaţă pămâneacă nu rebue răă penru ea înăş că ea ee un
preambu
a
ne mur r . . .
eraura creşnă nu cână aşadar frumueţ
e
ş

Lucan Bo. Scrisori clin exil. Corespondenţă cu V. Sleinluin/l, Iul. Dacici. Cliij pWipoca . 21)ý1, p. 226
 Converrea cu
ur Ia Nco
ae Senhard - ca
e e
e mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

afacţ
e v eţ  de ac c frumueţ
e n fa 
b 
e a
e veţ neperoare dn

umea de dnco
o.
Iaă cum
a nve
u

mbau
u apare prmu
efec a
converr cu
ur dar
oodaă ş prma moda
ae de împărăţre a cu
ur convere moda
ae ară
de care roade
e acee cu
ur nu -ar puea împărăş. Dar rebue ă fm foare
aenţ deoarece Evanhe
a în Berca Orodoxă ee ma înane de oae
înfăţşare preenare a
u  Hro ş nvaţe pre parcpare răoare
a
peroana
u Hro. Iar în exeea conemporană apueană Evanhe
a ee ma
înane de oae cuvân.
Deono
oc dec în exeea apueană conemporană domnă cuvânu
 ar

a no predomnă parcparea ş prefacerea. Ş înr-adevăr

mbau
eo
oc ee
un facor re
av pe când adevăru
conue un facor abo
u. Nu rebue ă
uăm nc fapu
că
 m b a  u
ş cuvne
e Teo
oe un emnfcave ş
ndcave a
e adevăru
u pe care nu-
cuprnd nu-1 deermnă (ab
ec). Lmba
arc un ro
ndcav ş emoc ş nu are ana
oe cu fnţa adevăru
u. Iar
cuvne
e cu care au predca Domnu
 Apoo
 Părnţ Ber c  ş predcaor
conemporan nu duc
a crednţă 
a adevăr decâ numa dacă ce
ce
a acu
ă
ee
umna de Duhu
Sfân ş
e adopă Ie înfaă. ""
Aceaă înă ş porv cuvne
or Sfânu
u Apoo
Pave
care ne pune
că "omu
frec înă nu prmeşe pe ce
e ce un a
e Duhu
u
u Dumneeu căc
penru e
un nebune ş e
nu
e poae înţe
ee fncă e
e e udecă
duhovnceşe1""  ar ce
duhovncec
e udecaă duhovnceşe pe oae. Căc
omu

p   de Dumneeu omu
modern necredncou
 "e ocoeşe înţe
ep
nc nu vrea ă audă de porunc
e dumneeeş c ca unu
care e crede prn e

înuş învăţa e împorveşe "frâu

u" ş de buna a voe e muă în u
burare.
Coborându-e de
a cunoaşerea
u  Dumneeu nenăcu ş neperor
a ce
e

:
""
'r.
'rof.
oan C. Cuman l'mhh'iiw ileJiloso/ic  literatură patristică
:d I.B..B.O.K Bucureş. 1995. p.2()
:

" ho
'. Sh
ano Papadopu
o. Teologic şi limbaj, în R. T.. ere nouă. anu
IX (81). nr. I.  anuar e mare.
1999. p. 10-35.
 
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă 2

năcue ş peroare are când o părere când a

a."" " Ş în mod peca

u  e
adreeaă au ma bne pu penru e
devn
ucrăoare rodoare acee efece
a
e converr cu
 u r  ar moda
ăţ
e de împărăşre rebue ă fe pe "
mba"

u. Deoarece "căuăoru
nu af
ă adevăru
 e mşcă în
umea nefârşă a
înrebăr
or ş căuăr
or (f
oofe ară şnţă) a 
u   
o r deşare care menţn
omu
în domenu
u  
u
u  p
ăcuu
u ufcenu
u... Omu
e comp
ace eec
în ocu
aburd a
exenţe care-
depăreaă de adevăra cunoaşere.""1
Dar ac puem
ămur
u cr ur 
e punând în faţă o a
ă moda
ae ee aceea
de a nu depărţ ncodaă eecu
de ec de a
e ţne mereu înr-o
nerdependenţă care de a
fe
ee ş norma
ă. "Numa va
oarea re
oaă dă o
unară concepţe depre
ume ş depre vaţă. Numa în acu
re
o e
încrucşeaă crednţa de a ş eea după adevăru
abo
u cu daora de a făpu
b ne
e ş cu neceaea de a căua ş a r d ca frumou

a cea ma îna
ă reapă
aceea a d v n  ăţ  . " "
Un a
 efec ş probab
ce
ma mporan conă în fapu
că în cadru

converr cu
ur avem pob
aea decoperr une înâ
nr
me înre
crednţă ş cu
ură. Aceaă înâ
nre "nu poae f evaă deoarece nmen nu
poa
e face eo
oe pură propovădure acu
ura
ă; nu e poae face abracţe de
maera
u
cu
ura
a
mpu
u ş a
conexu
u. Numa că aceaă conf
uenţă
înre Evanhe
e ş cu
ură ee exrem de ub
ă..." 2 I "
Ş penru că puneam
a începuu
aceu ubcapo
că
ucrarea de
converre a cu
 u r  e rea
eaă
a părne
e Nco
ae înr-un mod perona

rebue ă precăm fapu
că efece
e ş moda
ăţ
e de împărăşre a cu
 u r 
convere e văd ce
ma bne o
a modu
perona
 concreae în ce
e două

:
" I Cornen 2. 14.
Sandu Frună. Cunoaşterea in dreapta credinţă  în S. T.. era I I. anu
XLV. nr. 3-4. ma-nuu. 1993.
p. 145.
-|:' Ih den.
""
oan Ch. Savn Citlliiră.... op. c
. p.14.
-"
'r. F of.
oan
îra Interpretarea teologiei patristice . în S. T. . cra I I. an XXXVII nr. 5-6. ma -un e 1985.
p.354.
 9
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă ->

opere de căpăâ a
e părne
u Nco
ae ş anume Jurnalul fericirii ş Dăruind vei
dobândi.
Conderăm că în cea d n urmă efece
e îş fac ma bne mţă preenţa
da fnd fapu
că dn nc una dnre predc
e ce a
căuec ace vo
um nu

pec refernţe
e cu
ura
e de care părne
e Nco
ae e auă penru a face ca
învăţăur
e pe care doreşe ă
e pună
a uf
eu
credncoş
or ă poaă f
am
ae ş de m n ţ 
e ma preenţoae a
e confraţ
or ă de brea
ă
cărurăreacă.
Ş a a fo recepaă înr-adevăr
a ua e va
oare de căre aceşa dn
urmă. Dăruind vei dobândi de N. Senhard nu ee numa o care de nere
re
o. Ea are va
oare eecă ş ma a
e mora
ă. Ne af
ăm în faţa unu
documen de maoră mporanţă o
ndă a an
or '80 dar în ace
aş mp o
mărure de peranţă; n c  char în ce
ma urâ ş ma um
or decenu a
ore
a
e cu
ura c
n Româna nu a fo
p ă de înfăpur prua
e ş ne
ecua
e
cu care ă e poaă orcând mândr.""16

" Vr
Nemoanu O înţelepciune voioasă: l'ărinlele A'. Sleinhardl, in N. Sleinhardl. Caietele de la Roliia, vo
IV. op. c
.. p. 192.
Converrea cu
 ur 
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o Iune ecu
araă ]

CAPITOLULUI

MISIUNE CREŞTINA PRIN CONERTIREA

CULTURII

1. Converrea cu
ur ca
e de mune a Berc
înr-o
ume ecu
araă.

Penru a puea raa ace ubec conderăm mpero neceară a

precare ermno
că în ceea ce prveşe munea Berc câ ş ecu
ararea
 ab
d u -  aâ ornea câ ş enu
e.
Dar înane de aceaa conderăm
a fe
de neceară ub
nerea dn nou ş
încă de
a bun începu a axome ară de care enu
acee
ucrăr -ar doved
nu
 ş anume: cu
ura -a năcu în cadru
cu
u
u d v n. "Cu
u
d v n îmbracă
forme
e ce
e ma ră
ucoare a
e cu
ur omeneş. Genu
arheconc rdcă în
cnea
u ce
e ma măreţe monumene d  n câe exă pe pămân. Genu

pcura
î aduce ofrandă ce
e ma fermecăoare p
ămur în cu
or. Genu

auar ce
e ma deăvârşe mode
ăr în marmură în mea
 în
emn ş în voru.
 9
Convertirea culturii la Nicolae Steinhardt-cale de misiune creştină într-o lume secularizată ^

Genu

erar ce
e ma ub
me cuvne. Genu
muca
ce
e ma îna
e armon.
Genu
înţe
epcun ândur
e ce
e ma adânc penru a
ămur ane
e crednţe.
Genu
ş nţ fc înreaa ehncă a pru
u omenec penru a conru ş a
exp
ca rou
uuror aceor ofrande. Cu
u
d v n e nea uper
avă a
,. ‡‡ ë


cu
ur.
Dacă avem ace adevăr bne ancora au ma mu
 char ca fundamen în
ceea ce prveşe raporarea noară
a bnomu
cu
ură-eo
oe aunc ş
munea noară va avea reu
ae
e conae. A
fe
ne vom reuma munea
doar
a anume concepţ ş eme ne
ecua
e care nu-ş vor ă ncodaă
ap
cab
aea în vaţa de  cu  a une oceăţ care e confrună o ma mu

cu o deacra
are
a prma vedere de năăv
.
Aşadar după cum înţe
eem cu
ura rân
eaă ş vorând dn cu
ura
Berc o aşa rebue ă înţe
eem că ş munea Berc îş are emeu
ău
adânc ş puncu
de p
ecare în înăş comununea Sfne Trem în mşcarea
u b  r   Taă
u căre Fu
în Duhu
Sfân ş prn Acea căre înreaa
ume.
unea Ber c  e înemeaă pe înăş rmerea F  u
u  ş a Duhu
u
Sfân în
ume voă ş n ţ a ă de Taă
 pe rmerea Apoo

or de căre Hro
ce
înva; munea ee dec un cr  er u fundamena
a
Ber c nu numa în
enu
că Berca ee nrumenu
m u n    c ş că Berca ee copu
au
rea
area m  u n  . Afe
munea Berc ee ''parcparea1'
a rmerea
F  u
u  ş a Duhu
u Sfân în
ume care reve
eaă vaţa de comunune a
u
Dumneeu penru a face păraş
a ea au
a împărăţa
u Dumneeu căc
împărăţa
u Dumneeu ee vaţa de comunune cu Sfâna Treme împărăşă
oamen
or prn Hro în Duhu
Sfân.
Aceaa îneamnă că copu
m  u n   nu ee a
u
decâ părunderea
Duhu
u
u Dumneeu înr-o  aţ e perona
ă ş înr-un medu oca
." ' Dar

' Nic hit or Crainic, (   ± ====op cit= p=
=

Pr=ector Dr= Aurel Pavcl= +  
0 
  op= cit., p. 32.
 %
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

până
a a vorb dpre medu oca
conemporan ş depre modu
cum în ace
medu conemporan îş ăeşe
oc ecu
ararea rebue ă ne referm în prmu

rând că ace medu oca

conemporan vne "după o
ună domnaţe comună
care în cuda mărurr
or ş a marr
or a decreşna Europa de E înr-o
măură încă reu de bănu._
In  uaţ 
e perona
e -a puu împ
n oarecum ş nu fără reuăţ copu

m  u n   înă
a nve
oca
enera
munea Berc au cu a
e cuvne vaţa
re
oaă a fo ţnuă ub preune în ceea ce prveşe oae apece
e e.
"Suaţa acua
ă d n Româna ne conduce drec
a înrebarea ce rămâne
dn creşnm în conşnţa oceăţ române oceaea care în decen
e
recue a dru aâea monumene ş perona
ăţ creşne ca ş când e
e n-ar 
aparţnu poporu
u român ş care până
a er e voa aee? In ce măură cu
ura
creşnă care -a recura prnre rbuna
e
e deo
oe ş cenur oa
are
conue încă o baă de pe care e poae porn înr-o drecţe nouă ? Ce cu
ură
creşnă va rod dn înâ
nrea Evanhe
e cu un maera
cu
ura
po-comun
heeroc
?""0
Cu oae aceea rebue ă precăm că "Evanhe
a nu cuprnde un
proram de devo
are cu
ura
ă a oamenr cum nu cuprnde un proram oca

au economc. Ţna propovădur creşne nu ee cu

ura
area oamen
or c
mânurea
or curăţrea
or uf
eeacă penru a-ş aura fercrea în vaţa
voare dar ş ac pe pămân în acea orândure dea
ă a
um care e cheamă
împărăţa
u Dumneeu._ ~
Iar aceaă ţ n ă a mo
oe a fo reu de an în peroada comună.
Caue
e au fo numeroae precum numeroae au fo ş dfere
e eape ş forme

O
 ve  ' C
emen. Adevăr . libertate. Ortodoxia in eonlemporaneitate. Convorbiri eu Patriarhul Peumenie
llarlolomeu . \:x\. De. Sb u. 1997. p .
18-144.
I'r. ho
'. Dr. Ion Bra. ( 'tillura ereşlinăp un eoiuandanienl misionar aetual. în Persoană si eomuniune. prinos
de einslire preotului pra/esor aeademieian Dumitru Slăni/oae. Id . Arhepcope Orodoxe Sb u . Sb u . 1993.
p.214.
""' Dac. Prof.
u n 
 a n Va
ecu. Atitudinea... .op. c. p. 520.
 97
Con„ertirea culturii la Nicolae Steinhardt - cale de misiune creştină într-o lume secularizată

pe care remu
comun naura prn demaoe ş forţă a înrăd cu
ura
creşnă. De p
dă
beraea re
oaă a credncou
u a fo
maă în fera
ndvdua
ă ce
mu
 a fam
e au a parohe; exercarea cu
u
u era
maă
a
un mp ş paţu
urc prec; munea ş educaţa creşnă erau nere
Ber c. Afe
 re
 a era o
eraă
a nve
ndvdua
 dar nu ca fap de
oceaea."" Iar după oae aceea Berc nu- ma rămânea decâ ă e
anaee înr-un proce uţnu de renerarea în vaţa oceăţ româneş
penru a reven afe

a radţa e freacă bm
enară.
Unu
dnre mar ş auenc ne
ecua
 a cu
ur române
conemporane Andre P
eşu referndu-e
a aceaă renerare în vaţa oceăţ
româneş a Ber c perecuă după '89 punea: "Ţnuă ub preune decen
înre ea (Berca) a recu dnr-o daă de
a auerae ş dcreţe
a o
necenurab
ă
uxuranţă."""'
Dar dacă unem ncer aceaă "
uxuranţă" nu repreena nmc a
ceva
decâ revenrea
a norma
ae. Penru că ee norma
ca înr-o ţară maorar
orodoxă a căre popu
aţe are cea ma mare încredere dnre oae n   u ţ 
e în
Bercă ă e nroducă predarea re
e în şcoa
ă ee norma
ca preoţ ă-ş
poaă defăşura munea în a
e de bărân orfe
nae pa
e penencare au
armaă e norma
ă renerarea facu
ăţ
or de eo
oe în Unverăţ ar a
emnar
or în reţeaua învăţămânu
u de a ca ă ne referm doar
a câeva
apece.
a rebue deur ă precăm fapu
că aceaă
upă demoncă
împorva p r  u a
 ăţ  orodoxe a va abo
u o ceea ce ţnea de aceaă
prua
ae. " Parmonu
cu
ura
 arc
erar de npraţe creşnă a fo
nora ş nerprea în mod fa
. S-a mpu o exeecă fa
ă a monumene
or
orce în peca
a frece
or de pe berc
e dn Bucovna ş o
dova. Prn
druerea a 30 de berc d  n Bucureş monumene orce ş de ară dar ş

?
" Pr. Prof. Di. Ion Iiria.  
  op. cit., p. 2 1 5 .
Converrea cu
ur
a Nco
ac Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

cenre de ev
ave ş educaţe creşnă puerea po
 că a urmăr în
mod
nenţona ă şeară amprene
e creşne d n capa
a ţăr._~"
Iar un a
 apec cu uranţă mu
 ma durero ee ace
a că aceaa
"campane anre
oaă a va nu numa n  uţ
e creşne c ş pe ce ce
mărureau o a
anţă orcă înre Dumneeu ş om pe credncoş ca aare.
Ţnuţ în anonma o
aţ de crcuu
pub
c ară preenţă manfeare ş
oranare naţona
ă creşn erau raaţ ca nfrm ş conaoş; de aceea
aruncaţ
a perfera oceăţ... S-a încerca pe
ână nearea re
e în ne o
d
ocare a cu
 u r   creşne de oceae care rebue ă fue drară de forţe
-.Ŷ Ä225

po
ce.

Fapu
că aceaă campane anre
oaă pornă de remu
comun e
îndrepa ş aupra credncoş
or ma mu
 au ma puţn mp
 î
dovedeşe ş
mu
udnea de erarh preoţ monah au mp
 credncoş care ump
eau până

a refu b
eemae
e emnţe comune. Dar ca orce
ucru care are baa numa
ş numa în om ş dcaura comună avea ă-ş manfee efemeraea char
dacă r ăn 
e pe care
e-a
ăa în uf
ee
e ş n  m 
e ce
or ce au avu neşana de a-
f vcme e
ac remţe ş în conemporaneae.
"Remu
comun n-a puu ă eve conearea popu
ară corupţa
emu
u po
 c ş a nomenc
aur pauperarea maera
ă ş ne
ecua
ă a
oceăţ. In chmb fondu
crednţe -a păra în cuda rercţ
or de o fe
u

a n v e
u
pracc pub
ce. Exă dec până aă o fermae
a baă
a n v e
u

credncoş
or care un fde
 ş aceaă fermae rebu ă fe cono
daă.-~1'
Iar un e
emen foare mporan prn care poae f eompaă aceaă
eemerae ee ară doar ş poae converrea cu
 u r  ca
ucrare monară a
Berc aâ
a nve
perona
câ ma a
e
a nve
enera
a
une înre

""' Andrei Pk>u. 0 
   

 I, în 
anul II. nr. 57. 11-17 februarie 1994, p. 3.
"" h\ Prof. I)r. Ion Bria.  
  op. cit., p. 2 1 5 .
"^ Ibidcm.
"'' Ibidcm.
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă "

oceăţ. Nu ee o uope aceaa c dmporvă ee câ e poae de rea

ab
ă
ş benefcă.
ode
e avem penru ambe
e apece: penru ce
perona
 părne
e
Nco
ae De
aroha după cum am vău în capo
u
preceden ar penru modu

enera
nu rebue ă uăm n c  de monar Evu
u edu care "rdcau
preunden mănăr ar mănăr
e deveneau şco
 ae
ere a
e cenre de
cu
ură ş de umanae... Ro
u
cv
aor pe care Berca 1-a uca în Evu

medu prn mune 1-a uca ş după aceea ş-1 oacă până a cu o aâ de
frumoae reu
ae.
Preunden munea creşnă a înemna cu
ură cv
are."~" Având
aceaa în vedere puem conc
uona - dar paradoxa
 o conc
ue care are ma
mu
 o va
oare de poeă ş care rebue devo
aă - că "Berca rebue ă
readucă cu
ura căre Dumneeu ă facă dn ea un omau adu Creaoru
u ş
ânuoru
u omenr. Ee daora orcăre Berc demne de munea a
oca
ă."""' Dar în aceaă
ucrare de converre a cu
 u r  de readucere a c u
 u r  
căre Dumneeu în oceaea conemporană Berca are de
upa cu
ecu
ararea are în faţă două enăţ amândouă rbuare ace
uaş fenomen
ecu
ararea: pe de o pare o oceaea ecu
araă ar pe de a
a o cu
ură
ecu
araă. "Exă anume voc care cer Ber c cu nenţă ă ţnă pau

cu cu
ura vrem ş ă e modernee ă devnă ma acvă ş ă răpundă
aşepăr
or provene d  n parea oceăţ ecu
arae. A
ăur de cu
ura
româneacă de npraţe orodoxă Berca ee confrunaă cu o cu
ură
ecu
araă de orne 
u mn ă. """ Aşadar ee cu aâ ma rea munea
Berc cu câ o oceae ş  mp
c  o cu
ură ee ma ecu
araă. Deş

"' Teonor M. Popescu. 0 
  op. cil., p. 42.

Ibidcm. p. 230.
áás


""' Pr. Prof. I)r. Dumitru Popescu.  
     "  Ncniira, Bucureşti, 2001. p. 1 1.
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

"oco
o conaă că ecu
ararea ee fenomenu
prn care
a fârşu
Evu
u
medu oceaea a încerca ă e e
beree de ub conro
u
oa
a
Ber c. ""^
Opna
or îş ăeşe uţnere ş în conemporaneae char dacă
Berca nu încearcă ş n c  măcar nu doreşe ă deţnă conro
u
aupra oceăţ
ş numa aupra Tane
or ş
ucrăr
or e acramena
e. Secu
ararea înă ee o
cră a crednţe creşne ş a acvăţ monare a Berc. Ea conue penru
Bercă o chmbare a raporu
u omu
u cu Hro dacă nu o în
ocure cu a
ţ
— .J ‡" 231

dumnee .
Ş o în comp
earea acee opn edfcaoare aducem o a
a a părne
u
profeor Dumru Popecu care menţona că "paau

um europene de
a epoca
medeva
ă
a epoca modernă au 
u m n  ă a eco
u
u a
XVII 1-
ea a ara după
ne muaţ conderab
e pe cena cu
 u r   europene. De
a Dumneeu -a recu

a om de
a eo
oe -a recu
a ş nţ ă ş de
a va
o r 
e p r  u a
e -a recu
a
va
o r 
e maera
e ca o aâea expre a
e c u
 u r  ecu
arae. Daoră aceor
neceăţ omu
-a rep
a aupra
u  înuş ş a perdu rădăcn
e
u
rancendene ca unu
ce a fo  d  după chpu

u  Dumneeu dar ş rădăcn
e

u comce dn e
înuş căuând ă e auodefce ară adevăraa
u defcare în
r>. Ä232

Dumneeu.
Rup aşadar de rădăcn
e a
e auence af
ae în rancenden rămâne
ancora în manen căc în prmu
rând modernaea a ranforma cenru
de
ravaţe a

um de
a Dumneeu
a om.
Penru a ne da eama de conecnţe
e ş r cur
e modernăţ aâ penru
vaţa Berc câ ş penru vaţa Ber c  ş cea a omu
u conemporan vom
pune în evdenţă re muaţ prncpa
e pe care modernmu

e-a nrodu în
cu
ura conemporană. Prma menţonaă ma u ş anume ranferu
cenru
u de
ravaţe a
um de
a Dumneeu
a om; a doua conând în fapu

că

"'" l'r. I.ect. Dr. Aurel Pa „el. +  
   cit., p. 33.

á!|
Ibiclem.
"' Prof. I)r. Dumitru Popescu,  op. cit., p. 7.

01

÷
 
÷ ÷ ÷   ÷
÷  ÷÷

 ÷

 

÷

modernaea a nrodu o eparaţe arfca

ă înre domenu
pub
c ş ce
prva
care e manfeă prn endnţa de a e
mna re
a d n vaţa oca
ă punându-e
acceu
pe preocupăr
e de ordn economc penru ca omu
punând accenu
pe
e
e ă ue de va
or
e prua
e care î
îna
ţă pre aemănarea cu Dumneeu; ş
în a
re
ea rând modernaea eparând omu
de naura înconurăoare ş
ranformându-1 pe om în ăpânu
abo
u a
naur 1-a ăcu pe om ă-ş
mode
ee ş ă-ş exp
oaee naura porv dornţe
u  de prof ş domnaţe
- - . - 233

pămâneaca.
Aceea un re endnţe ma mporane cu care modernăţ cu care
conrbue pe
ână vonţa
beră a omu
u a îndepărarea a de Dumneeu. Ş
penru că am răma încă de
a începu daor cu câeva precăr ermono
oce în
ceea ce prveşe ermenu
fo
o penru a decre fenomenu
de decădere a
re
e ca forţă ce anmă oceaea"'' ş anume "ecu
ararea" rebue ă
precăm că "fera emancă a ermenu
u de ecu
arare a evo
ua în curu

ore moderne char ş a ermenu

fnd exrem de echvoc. Prn ecu
arare
e înţe
ee ace
proce de decreşnare ş
acare care ee caracerc ţăr
or
ndura
ae europene a
e eco
u
u a
X
X-
ea  connua în eco
u
XX ş care
în enera
ee co
aera
ndura
ăr ş urbanăr prn nermedu
cărua
re
 a devne o ma mu
 o cheune prmaă a ndvdu
u . " - " ^
Avem nevoe de o defnţe concepua
ă penru a puea denfca câ ma
bne cu punţă aâ ornea ş enu
ecu
arăr câ ma a
e eape
e ş efece
e
pe care
e urmeaă repecv
e produce înr-o oceae
a nve
enera
câ ş în
apece
e e peca
e în peţă cu
ura. Nu rebue ua fapu
că "perpecva
oco-cu
ura
ă a în obecv dfere
e fae a
e modernăţ evdenţndu-
caracerc
e prn nermedu
raporu
u perfere-cenru au
po
arare-

"" Ibidem. p. 13.

Arhmandr ( ÷Ta. Reincreştinarea Europei'.' Teologia religiei in pastorala şi misiologia occidentală
contemporană.  ÷÷÷ 
 ÷    !!" #$
%%÷ 
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard -ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

depo
arare aenă fnd
a muaţ
e ş conf
ce
e dn oceae. Paau
de
a o
faă
a a
a a modernăţ are
oc prn nearea a o ceea ce conue prema
emancă - mbo
că în oceăţ
e moderne adcă combnaţa dnre mho ş

oo fuunea orenaă pre va

oare ş ranţona
aea orenaă pre cop
formare une cu
ur raţona
e ş a une ordn oca
e neraoare a dfere
or
apece a
e exenţe.""' '
Iaă cum ş
a no după revo
uţa de 1989 eo
oa româneacă o eo
oe
a Berc ş a m  u n   e în oceaea conemporană e
oveşe - au ma corec
pu ee
ovă - de o mu
udne de facor cu
ura
 ce reprenă o adevăraă
fdare
a adrea e. Eenţa ecu
arăr conă dec în fapu
că înoarce p r v r 
e
omu
u de
a
umea va
or
or prua
e upreme de
a Dumneeu căre va
or
e
recăoare a
e acee
u m acându-1 ă devnă c
avu

or."'
Deş e înâ
nec numeroae o p n   conform cărora ecu
ararea a
favora înr-o foare mare măură devo
area şnţe ş eho
oe ouş unu

dn maore
e efece neave deur conă în aceea că a cunfuda ş connuă
ă "cufunde omu
înr-o profundă cră prua
ă care-
împedcă ă domne
cucerr
e ş nţ e conemporane. Dacă nu e va ă un ech 
bru înre proreu

ş nţ f c ş ce
prua
a
omu
u acea are oae şane
e ă e
deumanee.  "'<
Dar aceaa e perece nu numa
a nve
u
ş nţe ehnc au
economcu
u c ş
a nve
cu
ura
. Dar ş ma rav după cum -a oberva ş
a
nve
prua
 aceea e concreeaă în ceea ce prveşe u
  me
e două apece
- cu
ura
ş ec
eo
oc - în "caue
e nerodr cuvânu
u Iu Dumneeu în

umea modernă în
umea ecu
araă."^

"''' Ibdem. p. 337.

Pr. Prof. Dr. Dumru Gh.Popecu. Teologic şi culliiră. op. c. p.2.
"'' Ibdem.
S
e
 an Tofană. Cuvântul lui Dumnezeu înlrpa lume secularizata, în Biserică şi mallicullura/i/ale in Europa
sfârşitului c/e mileniu, coordonaor
oan Va
e Leb
d. Prea Unverară C
ueană. C
u Napoca. 2001. p. 152.
 Converrea c u
 u r  
a Nco
ae Senhard ~ ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă '03

Inre acee coordonae Berca ee chemaă aă "ă conrbue

a
renaşerea prua
ă ş mora
ă a une oceăţ româneş confrunaă de rac
e
rave. Penru a p r n  munea Berc în ace domenu eo
oa rebue ă
combaă două endnţe opue. Pe de o pare rebue ă combaă fenomenu

ecar care îndeamnă credncoş ă fuă de oceae ş ă e o

ee înr-o
prua
ae pe ă... ar pe de a
ă pare rebue ă combaă paran unu
creşnm ecu
ara vo
en ş arev.""
Aceea fnd pue nu ne face decâ ă conderăm că "penru a decoper
adevărau
en a
mun creşne în oceaea conemporană eo
oa rebue
ă depăşeacă eparaţa dua
ă dnre p r  ş maere de provenenţă f
oofcă
care ade
a baa pemu
u au acvm
u oca
 penru a da expree
reponab
ăţ oca
-creşne.""
Iar
a acee două enur e ma adauă un a
 u

a fe
de mporan:
munea Berc în cadru
cu
 u r  . Cu
ura de a
fe
ecu
araă ş ea
a rându-
ş care "a dep
aa cenru
de nere a
omu
u de
a Dumneeu ş crednţă
a
raţunea auonomă ş ş nţ ă. 2  "
In ace
aş en profeoru
docor Teodor . Popecu opna că "dn punc
de vedere prua
 omu
c v 
 a a
eco
u
u noru redevne un p r  m v ş un
păân. Ee reu
au
frec a
cu
 u r  a
e şnţfce ş ehnce ară îndoa
ă dar
care acrfcă neceăţ
e uf
eeş penru ce
e rupeş ş preferă a facţ 
e
preen pămâneş fercr voare cereş. Căc omu
modern răeşe penru
pămân penru aă crede în exenţa a omacă ş
maă profeeaă
nd

renţa re
oaă ş mora
ă; î
u  ă pe Dumneeu ş vaţa de dnco
o îş uă
ţe
u
ău duhovncec care depăşeşe
m e
e v eţ  aceea._ '' Ş o e
rdca o
ere de înrebăr
a care no creşn în conexu
mo
oe conemporane

"' l'r. Prof. Dr. Dumitrii Gh. Popescu. (
 &
. op. cil., p.2.
:
"

m
em.
' l'rol'. Dr. Teodor M. Popescu, op. cil., p. 218.
ái
:;
Ibdom. p.220.
 l(W
Con„ertirea culturii la Nicolae Steinhardt - cale de misiune creştină într-o lume secularizată

rebue ă
e dăm răpun ş anume: cum ar puea Berca ă aue
umea
cv 
a ă ş uferndă ce ar puea face ca ă remedee defcenţe
e cu
 u r 
deech
brae a
e eco
u
u noru ? Ş îndeoeb ce-ar puea face Berca
Orodoxă penru a preînâmpna pe erenu
ău demuner decăderea une
cu
ur care amennţă ă- anrenee pe credncoş pe pana decăder mora
e ş
care
e u
bură dea vaţa duhovnceacă. Poae aua creşnmu

a redrearea
cu
 u r  ?
Răpunu
ee deur afrmav. Char dacă după cum au ma preca în
rândur
e acee
ucrăr; Evanhe
a nu ee un proram cu
ura
 ouş munea
creşnmu
u ee una re
oaă. Ca re
e a mânur e
poae conrara
cu
ura pe care o cr că dea
fe
. Orce re
 e are nf
uenţă aupra cu
 u r 
creşnmu
cu aâ ma mu
. E
conferă veţ  un en uperor o uţne o
înnob
eaă o curăţcşe o deăvârşeşe
aă de ce creşnmu
ee o re
 e
cu
 u r a
ă prn exce
enţă. F.
a crea co nd ţ 
e mora
e nure
e care po arana
devo
area armonaă a v e ţ   omu
u ş a c u
 u r   a
e a
e une cu
ur
uperoare o
de ş va
a b 
e penru oae veacur
e. Nu exă cu
ură demnă de
ace nume fără mora
ă. î n  â
n  m aceaă afrmaţe în opera părne
u Nco
ae
Senhard de nenumărae or ca un enunţ fundamena
penru ce ce e conderă
a f oamen de cu
ură. Cu
ura veaă îndeoeb educaţa uf
eu
u.
Lucrând penru îmbunăăţrea omu
u creşnmu

ucreaă dec ş
penru cu
ură" avea ă ub
nee profeoru
Teodor .Popecu. Convernd
uf
eu
 convereşe cu
ura am adăua no. Aşa perecându-e
u cr u r 
e puem
vorb de ac înane depre cu
ura cea bună. I ar o cu
ură bună după cum aâ
de frumo punea îna
 Prea Sfnţa Sa ropo
 Docor Anone P
ămădea
ă
"e face cu och căre cer.  ~ ^ Aşa devne cu
ura o cu
ură creşnă. Căc prn
cu
ura creşnă înţe
eem "exprmarea Evanhe
e ş a crednţe creşne în

" Ibidcm. p. 220.

á

" l.l'.S. Mitropolii Dr. Antonie Plămădelă.    



  

 în 1     
  
   &  . . a ' $
   % % +   ( 
Ikl. Imago. Sibiu. 2003. p. 77.
Con„ertirea culturii la Nicolac Steinhardt - cale de misiune creştină într-o lume secularizată

ândrea ne
ecua
ă (f
oofe) în manfearea arcă (poee ară mucă)
în oranarea oca
ă (ecă moravur) în vunea orcă (rem po
c formă
de a). Cu
ura creşnă afrmă ma preu de orce conexunea orcă a
dvnu
u cu umanu
 ş ee ecou
 nerprearea acee conexun orce.""
Iar apece
e enumerae ma u nu un a
ceva decâ moda
ăţ în care ş
prn care e manfeă converrea cu
ur
a nve
oca
 enera
.
Exă deur ş numeroae opn conform cărora în ceea ce prveşe
raporu
dnre crednţă ş cu
ură ee o uope a e vorb depre evanhe
area
converrea fer
area cu
 ur . " O afe
de opne uţne deea că
modernarea care a produ cunocue
e procee de ecu
arare reduce (porv
unora char defnţeaă) orce formă pob
ă de re
oae co
ecvă.
Re
oaea ar puea ă upraveţuacă doar
a nve
neror - nd  v d u a
 ca
reduu cu
ura
pe ca
e de abandonare prorevă fap penru care o enavă de
a "e^anhe
a" "u
ura ee 
uore ş oră eşecu
u . "''
Dar nu opera de evanhe
are de converre a cu
ur ee 
uore ş
oră eşecu
u c opna care promoveaă ace
ucru penru mp
u mov că
nu înţe
ee cum cu
ura crednţa ş eo
oa formeaă un o coeren ar de ac
apare nevoa de a exp
ora ş formu
a nerferenţa ş neracţunea
or aşa cum e
manfeă înr-o  rad ţ e pecfcă de p 
d ă Orodoxa română." Aceaă operă
va avea orţ foare mar de bândă dacă o înţe
eem coroboraă ş cu opna
conform cărea "condţa ornară a cu
ur ee aceea de a
ucru cu m
oace
re
ave în 
u b a abo
uu
u""'". Ea cu
ura devennd în mod cer ş prn
aceaă moda
ae o cu
ură creşnă. Iar ranformarea crednţe în cu
ură

Jl
" Pr. hol'. I)r. Ion Bria. >     op. cit., p. 219.
Arhimaiulri Telll Tia.  /
    " % Reîntregirea. Alba Iulia. 2003. p. 14.
s
" Ibidem. p. 15.
"''"l'r. Prof. I)r. Ion Bria.   op. cit., p. 219.
23Râz„an Codrescn. 
  #
lád. Cliristiana, Bucureşti. 2002. p. 17.

06
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o I un e ecu
araă

ranformarea ş fnţrea cu
ur prn Evanhe
e conue o operă care
rec
amă condţ ş exenţe mperave. "^
Aceaă operă depre care vorbeşe părne
e profeor Ion Bra nu ee
a
ceva decâ converrea cu
ur pare nerană dn amp
a
ucrare monară a
Berc înr-o oceae ecu
araă. Dar când vorbm depre converrea
cu
 u r  auoma avem în prm p
an au ma bne pu ne ândm în prmu
rând

a cuvân. Cuvânu
 în prma faă conderăm că ocupă
ocu
prncpa
în aceaă

ucrare de converre a cu
 u r . Iar aceaă opne nu ee cu ou
de în
ăura
dar rebue ă precăm că ş în aceaă
ucrare de converre a cu
ur accenu

prncpa
rebue pu pe Euhare. Revennd puneam că opne conform cărea
accenu
cade în mare pare ş pe cuvân nu ee reşă deoarece aunc când
"cm rom au acu
ăm cuvânu
Lu ne împărăşm de I Iro
denfcându-e cu E
 preen în cuvânu
Său ş nedepărţ de EI ca operă a Sa.
In ace ca cuvânu
Lu e face pe ne penru no hrană mâncare. a exac
c r ea Sfne Scrpur ee comparaă înr-un fe
 cu Tana Euhare în care
cuvânu
e face pe ne hrană"' ~:>~'.
Dar dacă accenu
ee pu numa pe cuvân au în prmu
rând pe cuvân
aunc po ă apară aâ
a nve
enera
câ ş
a nve
perona
 prob
eme care ă
abă ca reu
a abaerea ş char ma mu
 neanerea copu
u fna
ş anume
mânurea.
Prnre acee caue a
e nerodr cuvânu
u
u  Dumneeu în oceaea
conemporană e numără:
p a nereu
u faţă de cuvân ş abordarea aceua
cu necrednţă; c r ea ş acu
area cuvânu
u în afara comunun Duhu
u ş a
ruăcun; ş cea ma ravă în opna noară dnre acee caue epararea
cuvânu
u
u Dumneeu de experenţa euharc-
urcă căc
 u r  h a ee

áM
l'r. Prol'. I)r. Ion Bria,   op. cil., p.219.
"^ Sici ian Tolană. % op. cil., p. 15 1.
 Converrea cu
ur
a Nco
ao Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araa

penru credncou
orodox cadru
în care Hro rămâne mereu în m
ocu

ce
or ce mărurec învere Lu . ~ r
a rebue menţona ac fapu
că în Lurha cuvânu
u e ranme
crpura aşa cum a fo ea înţe
eaă ş răă în ore de căre creşn ş e
nerpreeaă facându-e acua
ă penru no ar în Lurha euharcă creşn
răec momenu
Rua

or a
nvocăr Duhu
u Sfân urmând ă e uneacă în
mod dep
n cu Hro ce
euhare. In Hro comunaea
urcă
conemporană ee o connuare a ace
ea cărea Iu -a adrea cuvânu
ău
dăăor de vaţă ş prn nermedu
Duhu
u Sfân ea decoperă enu
Scrpur
care a înuf
eţ pe creşn de-a
unu
ore. Odaă decoper ace en e

ee nerprea
a n  v e
u
acua
a
v e ţ   ş devne normav penru comunaea

urcă conemporană. In ace en rupă de vaţa

urcă ş prua
ă a
Ber c Scrpura nu reprenă cuvânu
v  u  c doar un ex de udu penru o
cunoaşere ne
ecua
ă
u cr u care ee depare de a aface copu
penru care
ea a fo conemnaă în cr păraă ş ranmă de căre Bercă."^
Aceaă
eăură de drep nd o
u b 
ă înre Euhare ş cuvân dacă va
f o
eăură ş de fap cu a
e cuvne dacă e va rece dn p
anu
eorec în
p
anu
fapc aunc converrea c u
 u r   ca ş
ucrare de mune a Berc în
cadru
oceăţ conemporane va dobând reu
ae
e conae în p
an
ehao
oc ş nu numa. Aşa vom ş conşena fapu
că "cu
ura creşnă nu
ee un cop în ne. Ea ee opera uuror creşn
or dar nu penru o n  uţ e ş
neree
e e c penru Iu Hro ş munea Lu în 1111116" ~ x
Aşa vom da dmenune auencă acee
ucrăr de converre a c u
 u r   -

ucrare de a
fe
nerană a mo
oe creşne - dmenune care nu ee a
a
decâ cea hro
o^că.

:
" Ibdem. p. 158.
l'" Ibidem. p. 154-160.
"^ Pr. Prof. Dr. Ion Bria.   op. cit., p.22 1.

÷
 
 ÷ ÷ ÷  ÷
÷  ÷  ÷

 ÷

 
ecu
araă

O u
mă prob
emă a căre debaere o conderăm neceară în a face pare
nerană dn obecu
acee
ucrăr ee aşa numa prob
emă a "ncu
uraţe"
''recerea Evahe
e în cu
ura ş
mba eneraţe conemporane
care o
. Ä25<S

prmeşe
Se mpune cu uranţă înane de a debae ma pe
ar prob
eme
"ncu
uraţe" câeva precăr ermno
oce. Afe
prn ncu
uraţe e ndcă
proceu
acv care p
eacă d n neroru
cu
ur care accepă Reve
aţa în urma
m    u n   ş care înţe
ee exprmă ş raduce meau
creşn porv propru
u
mod de a  de a acţona ş de a comunca. Prn nermedu
proceu
u de
"evanhe
are ncu
ura
ă" ee emănaă în ţarna cu
ur ămânţa evanhe
că.
Germenu
crednţe creşe aunc în concordanţă cu pecfcu
c u
 u r   care-1
prmeşe.
Incu
uraţa ee dec un proce de "evanhe
are" prn nermedu
cărua
vaţa ş meau
creşn un a   m
a e de o cu
ură. U
eror e
e e vor exprma
prn nermedu
e
emene
or pecfce repecve cu
 u r  ş vor aune char ă
conue prncpa
u
npraor (mu
an normă ş forţă de unfcare) care
ranformă recreaă ş re
aneaă repecva cu
ură.°
Iaă aşadar un a
 ermen au ma prec pu o a
 ă operaţe de încreşnare
a c u
 u r   o a
ă moda
ae de converre a c u
 u r   a căre efece e produc
a
n  v e
u
enera
a
une cu
 u r .
"Ee foare mporană munea Ber c orenaă pre "evanhe
area
cu
 u r 
o r " adcă pre purfcarea
or de conamnăr
e păcau
u penru a
e face
o capab
e ă aranee acceu
oamen
or
a crednţă. In ace en porv
eo
ou
u amercan Thoma Groome adevăraa ncu
uraţe ee o înâ
nre
da
eccă înre crednţa creşnă ş o anumă cu
ură în care cu
ura ee va
daă

" " P ho

. I)r. Ion Bra. Bisericii istoricii pe caile împărăţiei lui Dumnezeu. Misiologiu ortodoxă 2ýýý. Geneva.
2000. p.5.
Ar h  n  . Teo

Ta. iertilizareu.... op. c
.. p.3().
Con„ertirea culturii la Nicolae Steinhardt - cale de misiune creştină într-o lume secularizată

ş ranformaă în vederea parcpăr

a împărăţa
u  Dumneeu ş în care
crednţa creşnă ee
a rându
e afrmaă îmboăţă ş ranfuraă""''.
în ace
aş en părne
e profeor Ion Bra u b
n a că "mo
oa ţneşe
ă facă pob
ă o ncu
uraţe povă mşcând paora
a axaă pe prob
eme
e de
coerenţă ec
ea
ă nernă pre evanhe
are axaă pe neraru
perona
a

ce
u ce acu
ă ş pe manfearea crednţe în uaţ nede de p
dă aco
o
unde e obervă o evo
uţe demorafcă ş o ranţe cu
ura
ă"""^ .
In ceea ce prveşe apecu
mo
oc a
ncu
uraţe! acea ee a ş în
cau
converr cu
 u r   mu
 ma efcen ş ma boa în roade dacă reuşeşe ă
păree înre ncu
uraţe ş Euhare o re
aţe de dependenţă a prme faţă de a
doua. Căc încă de
a începu "creşnăaea a fo cu
u
unu Dumneeu- Om
care e naşe uferă aneaă moare ş învaă d  n morţ penru a ranme
aona Lu ce
or ce cred în 1:1.Pam
e
u  Hro au fo cenru
cu
ura
creşn.
Ş ca mbo
a
acee p ă  mr  exă Euhara rupu

u Hro care moare
ş ee înropa în fecare d  n ce ce e împărăşec cu E
.""'
Deoarece proceu
de ncu
uraţe a
crednţe ee un ref
ex a
înrupăr
Cuvânu
u raporu
dnre crednţă ş cu
ură e poae mode
a după formu
a:
"Fără ameecare ş Iară chmbare ară împărţre ş Iară depărţre". Dacă e
confundă cu
ura cu crednţa e cade în poţa "monofă"; dacă e epară
crednţa de cu
ură e cade în poţa "neorană".201
Iaă cum mode
u
concre a
raporu
u dnre crednţă ş cu
ură poae f
aemăna înr-o mare măură ce
u exen înre ce
e două fr dn Peroana
d  v  no umană a ânuoru
u. La fe
ş cu
ura cu crednţa un două enăţ
nconfundab
e deş crednţa e încre înr-o cu
ură ară înă a reduce
a

'^ Ibdom. p.3 I.

I'r. Prof. Ion Bria. 0 
  op. cil.. p.X
"''" Miguel de Unamuno.  
    trad. Pr. Praf. Ion liuga. "$ Symbol. Bucuroşii. I0U .\ p.46.
Arhim. Teolil fia. 
 /
 op. cit., p.34.
Converrea cu
 ur  
a Nco
ac Senhard -ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araa

forme
e cu
ur au a puea f "confcaă" de o cu
ură; ornea e ee "mea"-
cu
ura
ă eenţa e fnd "de dnco
o" ş "ma preu" de cu
ură."'"
In conc
ue rebue ă ub
nem încă o daă cum de a
fe
am făcu-o de
numeroae or în pan
e acee
ucrăr ş în peca
prn rândur
e aceu
ubcapo
că daora m   u n   ee ă aducă veea bună a mânur
a oae
cu
ur
e ş ă o prene înr-un mod care ă fe în dep
nă none cu pru

fecăru popor. Reponab

aea creşn
or ee de a raduce ş anfera eauru

crednţe cu orna
aea conţnuu
u ău în
ema vareae de expre
cu
ura
e a uuror popoare
or pămânu
u. Incu
uraţa conue dec o auencă
încorporare a crednţe creşne înr-o anumă cu
ură un proce de nfue a
meau
u evanhe
c în uf
eu
une cu
ur afe
încâ meau
ş vaţa creşnă
ă aună ă fe exprmae cu e
emene
e propr ace
e cu
 u r  dar ş cu
ura
înăş ă l'\e evanhe
aă ş ă devnă îmboăţă cu experenţa ş vaţa creşnă.
A
e
munea aumă cu
ura dar o ş rancede... Prn ncu
uraţe
Berca devne emnu
ce
ma n e
 b 
a ceea ce ee: un nrumen efcace a

m    u n  . Afe
e rea
eaă înruparea Evanhe
e în dfere cu
ur ş în
ace
aş mp evanhe
area cu
 u r 
o r  adcă ranfurarea
or converea
or."'''

'' Aihim. Teolll Tia.     op. cil., p. 145-14').

'"' Ihidem. p.382-383.
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

&÷÷

 ÷

'

÷
 
÷ ÷


÷

÷÷

Re
aţa dnre Bercă ş ne
ecua
 a conu o prob
emă de maxm
nere penru mo
oa conemporană încă d  n ce
e ma vech mpur. Nu
puem vorb depre converrea cu
 u r  evanhe
area cu
 u r   ncu
uraţe
ară a ne refer ş
a apecu
perona
pe care î
mp
că. Ş ee o prob
emă de
maxm nere dacă avem în vedere re
aţa rână de nerdependenţă care
exă înre cu
 ş cu
ură. Aceaă re
aţe are ca ubec peroana.
"Orce creşn ee chema perona
 în acua
u
conex cu
ura

pomodern ă depună mărure ş ă devnă poravoce a meau

u crednţe.
Dar e bucură de o chemare peca
ă acea care deţn poţ de reponab
ae
peca
ă în
umea cerceăr ş nţ fce a p o
 c   a econome ş a ma mede.
Lor
e ee încrednţaă munea nob
ă de mărurre a crednţe ad ene
penru ca opna pub
că ă devnă dponb
ă faţă de unveru
crednţe raţe
exemp
e
or
or v. ~' Aceaa face ca în cadru
mo
oe re
aţa dnre
Bercă ş n e
e c u a
 ă ocupe un
oc prncpa
în peca
în oceaea
conemporană po-decembră.
După revo
uţa d  n 1989 e face o ma remţă ş în oceaea
româneacă ecu
ararea. "I n ace  p de oceae daoră co nd ţ 
o r de
muncă ş de vaţă pecfce creae (ndura
are urbanare ehncare)

Arhiin. Teolil 1 ia.  / op. cil., p. 19.

Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard -ca
e de mune creşnă înr-o Iun e ecu
araă

experenţa acru
u devne o ma puţn pob
ă ş dec ee în ac un proce
nu doar de ecu
arare c ş de deacra
are."-0
în ceea ce face obecu
acee ee rebue ă precăm că în cadru

deacra
ăr un
oc prncpa
î
ocupă deacra
area cu
 ur . unea
Ber c  în ceea ce prveşe ne
ecua
aea conemporană rebue ă abă ca
punc prncpa
de reper axoma conform cărea "o cu
ură bună nu e face cu
och în o căre pămân o cu
ură bună e face cu och căre cer ş prnr-o
înoarcere căre no înşne."-''' Afe
e poae rea
a
a modu
uper
av

eăura dnre cu
 ş cu
ură creându-e oodaă cadru
opm armono frec
de raporare a ne
ecua

or
a Bercă.
Nu rebue ă uăm poae ş o conecnţă a
ucrăr aee a remu
u
comun că înre Bercă ş ne
ecua
ae exă un conf
c conf
c ce
barcadeaă pe poţ aparen de neconc
a ce
e două "abere". Unu
dnre
oamen de cu
ură preocupaţ în u
ma peroadă ş de prua
ae Andre
P
eşu precând po ţ 
e ce
or două părţ în cadru
"conf
cu
u" arbue
Ber c reproşu
adrea n e
ec ua

o r de a e f îndepăra de Dumneeu prn
cu
u
do
aru a
r aţ u n  ş nu în u
  mu
rând prn conmţrea reponab
ă
a
ră ăcr 
e de o ou
a
e Apuu
u; a r B er c  reproşându--e uarea
doc
rnar-mora
ă ş ncapacaea de a e adapa une oceăţ a
aă în p
n
%()

proce de modernare."' Penru că cea ma mare vrue în orodoxe ee

dreapa oconţă conderăm neceară ap
carea e ş în ceea ce prveşe
reo
varea acee ăr de deacord înre cu
ură ş prua
ae. Ap
care ce
conă în recunoaşerea une cu
p a b 
 ă ţ  recproce înă ară a f ubecv
rebue ă u b
n e m ca ba
anţa acee cu
pab
ăţ aârnă în defavoarea
n e
ec u a
 ăţ . Ace fap ee cu aâ ma evden cu câ meru

a bercă
ruăcunea ş a
e înde
encr pecfce cu
u
u orodox un conderae de

2Arhim. Teolll Tia.    op. cit., p.83.

""" Î.I'.S. Mitropolit 4Antonie Plămădeală.     cit., p.77.
Andrei Pleşu.  
  op. cit., p.3.
Converrea cu
ur
a Nco
ae Sen
ard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă I '-'

pro u depăşe au char puer

e. Dar "ne
ecua
 or f e 
ab înă
cunoaşerea cărţ
or nu- ară de fo
o căc poae da acuă enaţa unu dea
vu or măcar a unu dea mane...Iaă că prnde bne. Nc buchea
a nu- de

epăda."-1' Acee două enaţ - dea vu ş dea mane - nu un a
ceva
decâ două feţe a
e ace
aş monede numă converre cu
 u r . Nu ee oare
converre a cu
ur aunc când în opere
e arce accenu
cade pe Creaoru

creaoru
u
or? Aceaa ee ca
ea pe care rebue ă meară Berca penru ca
re
aţ a dnre ea ş ne
ecua
 ă fe rodncă.
Exă deur o aneee re
oaă a ne
ecua

or pe care Berca nu
rebue ă o udece dmporvă în cadru

ucrăr monare de converre a
cu
 u r   ea rebue ă e arae dponb
ă peruavă educăoare penru a
e
fac
a acceu

a duhovnca auencă. Penru ca înăş  
 ca dcuru
u
eo
oa
conemporan ă nu operee ca un obaco
în ca
ea crednţe ş având
ca fond comun a
"nrumenu
u" de
ucru cuvânu
 Berca are pob
aea
ca prn cuvân ă o aprope de ană ca d n profan ă o rd ce
a acru. Ace
obaco
poae f depăş p r n "reărea frecu
u vorbr depre Dumneeu
depre Evanhe
e depre mu
ţmea adevărur
or ce e af
ă în ea. -aduc
amne mărureşe Andre P
eşu că ş părne
e Nco
ae Sen
ard vorbea
depre neceaea ca
mbau
fo
o în Bercă -
mbau
predc de p
dă -
ă e împropăee.""'
Trebue ă precăm a c  că nu ee vorba depre o reînnore a
 m b a  u
u 
în enu
în care a făcu-o oarecum uperfca
ş prp cao
cmu
 c depre
rdcarea
u
a un nve
eo
oc uperor uţnu de numeroae mărur
cu
ura
e aâ de neceare
um ecu
arae. Acea reînnore ar aface cu
uranţă aî nevo
e Berc în dornţa e de a e face auă ş acu
aă câ ş
ce
e ma exene aşepăr vene d n parea maorăţ oamen
or de cu
ură.

~' Nco
ae S
enharc

. .Jumulii/.... op. c
. p.15.
Andre Ieşu. iXu cred că Adevărul este Jacul din cioburi, în Riscul de a/i orlodox.  n  e r v  u r  rea
ae de
C'oon Nco
ecu. \x\. Sopha. Bucureş. 2002. p.230.
 Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de m   u n e creşnă în
r-o
ume ecu
ara㠇14

"Am dor înodeauna ă ara ne

ecua
 de parea Berc în fera
ândr re
oae ş ă- fac a
aţ . Ş au ven foare mu
ţ. Ine
ecua
aea
ee de mare mporanţă ca adevărur
e re
oae ă fe exprmae prn
nrumene
e cu
ur. "" Prn acee nrumene marea maorae a
ne
ecua

or va aune
a conc
ua "că n c  oaă cu
ura
um nu -ar puea
nuf
a uf
eu
u omenec ceea ce- poae ea - Berca - nuf
a prn cuvânu

u Hro ş prn p
da une veţ mora
e demne de a f admraă ş maă."~
Ine
ecua
u
conver convereşe ară doar ş poae ş cu
ura. In prma
faă deur convereşe cu
ura
u . Ea ee penru e
aâ ca
e câ ş rod a

re
aţe de p perona
- "eu-u cu Tne" cum mărurea părne
e Nco
ae - cu
Ce
care  -a reve
a ş -a dăru pob
aea de a-L cunoaşe de a-L rua de
a-L ub ş nu în u
  mu
rând de a-L mărur. Ob
avaea mărurr
cuvânu
u
u Dumneeu penru ne
ecua
u
conver ee nerenă în vruea
îndemnu
u hr  c de
ucrare a  a
a n u
u . a mu
 decâ aâ: ac pe pămân
±

"cu  n  m a e crede pre drepae ar cu ura e mărureşe pre mânure."" "
"Crednţa -ar puea pune nerpreând cuvne
e apoo
ceş e ufcenă în
re
aţa de p eu-u dnre crednco ş ânuoru
ău.
Dar în r e
aţ a ma comp
caă om-medu-Dumneeu om-emen-
Iro
mânurea  mp
 c ă ş mărurrea crednţe curau
de a o proc
ama p u b
c în
faţa ce
o r
a
ţ  de a nu e
epăda or ruşna de Hro ş de crednţa a...Crednţa
nu are nevoe de nc un o de dove are înă nevoe ă fe dovedă. Fape
e
bune ş mărurrea cu ura - nure - prefac verbu
a crede înr-o puere ş î
dau încărcăura enerecă ş duhovnceacă neceară recer
u dn rându

vorbe
or în rându
cuvne
or d  n a
d e 
o r în a! ace
or de forţă depre care a
cr A
fred Fou

e.""73 Având
a îndemână arme
e d a
ec c  dcuru

ne
ecua
u
u conver - în proceu
de "încreşnarc" au fnţre a une cu
ur

" Î.P.S. Mitropolit I)r. Antonie Plămădeală, op. cit., p.77.

á?

Prof. I)r. Teodor M. Popescu. 0 
   cil., p.232.

" Romani 10.10.
á á
Converrea cu
ur
a Nco
ae Senhard -ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă ' 15

- poae ş rebue ă oace un ro

deoeb de mporan în re
aţa a cu
ne
ecua
u
dacă nu aeu măcar nenţa în ane
e prua
ăţ orodoxe.
Penru ca re
aţa dnre ne
ecua
 ş Bercă ă fe deăvârşă ea rebue
baaă ş uţnuă de ruăcune. "Cunoaşerea re
oaă în adu
e ce
ma
îna
 ee propru- dnco
o de prau
ruăcun dar preăă de ruăcune.
Pe repe
e ruăcun e rea
eaă o cunoaşere în da
o ar da
ou
încă
preupune înţe
eur enmene dfere oarecum o o cunoaşere exeroară.
Când urcuşu
duhovncec pe ca
ea ruăcun a an cu
mea aunc
ruăcunea înceeaă da
ou
ănceeaă mnea nu e ma roaă c părunde
ăn
u cr u r 
e neînţe
ee ş co-exă cu Dumneeu. Sfnţena parcpaă nu ee
nc de eenţă ecă nc noecă c ono
ocă. Sfân ee ce
ce poară în e
pe
Duhu
Sfân."" Căre fnţene prn converrea cu
ur un chemaţ ş
n e
e c u a
  având înă
a rându

or daora mora
ă de a e pune în 
uba
Ber c  ş a aporape
u. După cum ş părne
e Nco
ae Senhard prn vaţa ş
opera a -a pu în 
uba
or. E
a fo aşa cum de f
ecare daă mărurea
părne
e na Dobeu "'o mînă înnă pre ne
ecua
 cărora
e pune: Iaă!
L-am cunocu pe Hro! Venţ
a Hro! Nu e poae exp
ca a
fe
area de
fercre pe care am ră-o cu!"" ^

' Nco
ae Senhard. Dăruind.... op. c. p. 128-12
).
''
emn. ar. Anone P
ămădea
ă /iu^âciimc.... op.c.. p.22
.
^ Ar h n . . na Doheu. op. c
. p.444.
 
÷
 
÷ ÷ ÷   ÷
* ÷ ÷

 ÷

 

÷

3. Converrea cu
ur în cadru
mşcăr ecumence

Nu ne propunem ă facem d n ace ubcapo

o eă ec
eo
ocâ cu
 mp
c aţ e ecumencă c doar ă preenăm o
ucrare care îş poae ă foare
uşor
ocu
ş rou
în cadru
şcăr ecumence.
Cu
ura cu pecfcu
e enc propru uuror popoare
or a conu
dnodeauna un punc de apropere înre popoare
e
u m   fe e
e creşne au
păîne. In ceea ce prveşe răpândrea creşnmu
u rebue ă precăm că e
a
fo opera anumor facor prnre care dnammu
monar a
Apoo

or ş a

Părnţ
or; docrna Părnţ
or axaă ş orenaă ecumenc; radţa care aura 
reînnoa connuu ubanţa ş connuaea ecumenmu
u; noade
e
oca
e ş
ecumence care marcheaă momene
e mporane uneor apoeu
conşnţe
ecumence a Ber c  ş nu în u
  m u
rând cu
ura uperoară care a fo un
facor dec v penru proreu
 menţnerea ecumenmu
u.~
"Ideo
oa ş oae manfeăr
e une r e
  une f
oof ş a
e orcăru
a
 em orana un pue n c r cu
aţ e de cu
ura repecvă care ee ce
ma
puernc aen de ranmune. Lucru
a perecu
a fe
în creşnm. Cu
ura
creşnă a orana ma mu
e m
oace de ranmere penru dvere
e a
e
produe: şco

e producţ
e eo
oce caehme
e raducer
e creearea de no

mb
erare encc
oped
e ş cărţ
e de cu
."277

" "
'r.h'of.
oan (. Comun. RolulS/inii/or Părinţi in elaborarea ecumenismului creştin. inS.T.. nr.p1ý 1963.
p.5l,Spi2l.
›
ֈ +,
Converrea cu
ur
a Nco
ae S
en
ard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

Iaă cum cu
ura îş ăeşe
ocu
e bne defn odaă cu
ucrarea monară
a apoo

or ş Părnţ
or. Penru a puea devo
a ema propuă rebue ă
precăm încă de
a bun începu că mşcarea ecumencă ub forma e acua
a îş
are ornea în "Confernţa monda
ă a mun
or" de
a Edmbur dn anu

1910. In ceea ce prveşe Con

u
Ecumenc a
Berc
or rebue ă precăm
că e
are un ro
parcu
ar în mşcarea ecumencă acua
ă nu numa prn
dmenunea
u acua
ă dar ş prn caraceru
ău ec
ea
 fnd creea prn
deca Berc
or membre."
Am condera acee umare precăr cu prvre
a mşcarea ecumencă ş
Con
u
Ecumenc a
Berc
or neceare penru a puea  ab 
 ermen ş
facor înre care ee cuprnă converrea cu
 u r  în cadru
mşcăr ecumence.
"Creşnmu
ş Europa ee un ubec comun penru oae ber c
e ş cr eş n
europen nu numa penru că munea pe
ana movaţ
e e rnare
fundamena
e ee un manda comun (C.E.B.) c ş penru că mărura creşnă
ecumencă în
ocu
m  u n 
o r confeona
e eparae ş dverene conue un
mpu
 nou pe ca
ea pre unae văuă dep
nă a creşn
or." " In ace va
ubec creşnmu
ş Europa cu
ura ocupa un ro
prncpa
. Dar nu orce fe

de cu
ură c cu
ura converă deoarece î n â
n  m ş ac ma mu
 poae ca în a
e
părţcu
ur
e ecu
arae.
Nu rebue ă ne ferm aş pune că acee cu
ur ecu
arae "exercă o
profundă nf
uenţă în dfere
e părţ a
e une
um marcae de acce
erarea ş
comp
exaea crecândă a chmbăr
or cu
ura
e. Apărue în ţăr cu o veche
 rad ţ e creşnă aceaa cu
ură ecu
araă cu va
o r 
e a
e de o
darae
abneaţe
berae drepae ea
aea dnre bărba ş femee.... ma păreaă
încă amprena ace
or va
or fundamena
creşne care au nf
uenţa profund

CI". Pr. I'rof. Dr. Ion Bra L'iir.s de Teologie Dogmatică şi ecumenică.... op. cit., p. 2 lJ3.
Arhmandr Teo

Ta. Reiiicre.fiiihirea Europei.... op. c

. p. 449.
Converrea cu
 ur 
a Nco
ae Senhard - ca
e de m   une creşnă înr-o
ume ecu
araă

cu
ura de-a
unu
eco
e
or ş prn care înăş ecu
ararea a adu fecundae
în cv 
aţ e ş a hrăn ref
ecţa f
oofcă."-'
Afe
ând
u cr u r 
e puem vorb depre un aşa num fenomen a

"reînoarcer re
oae" care conţne o nvaţe de evanhe
are care nu
rebue refuaă cu aâ ma mu
 cu câ aceaă reînoarcere nu ee
p  ă de
ambuae. "No
e provocăr pe care rebue ă
e accepe o evanhe
are
încu
uraă începând de
a cu
 u r 
e mode
ae de două m
e n   de creşnm ş de

a punce
e de prn denfcae în nma no
or areopaur cu
ura
e a
e
mpu
u noru recer o preenare reînnoă a meau
u creşn ancoraă în
radţa ve a Berc ş uţnuă de mărura v eţ  auence a comunăţ
or
creşne.""' Ş cum e po forma ce
ma bne n
umea ecu
araă de aă
no
e areopaur cu
ura
e decâ în cadru
mşcăr ecumence. Aceaa e poae
perece cu orţ rea
 de bândă numa aunc când dcuru
re
o ee
ua în
ero nu doar ca fap cu
 u r a
.
"Ee cu adevăra canda
o fapu
că aă oamen de mare cu
ură dar
dn punc de vedere re
o ana
fabeţ au depre creşnm - care a fo în
Europa un fap de o enormă mporanţă cu
ura
ă ş ma ee ş acum - cunoşnţe
exrem de puţne referoare
a adevărur
e a
e e
emenare ş o mane aâ de
deformaă încâ poae uca în e o reacţe vo
enă de repnere. Creşnmu

nu ee n prncpa
un fap cu
ura
 c ee un fap v a
. Va
oarea
u ă în
capacaea de a da en exenţe umane răpunând ce
or ma rave prob
eme
a
e omu
u care un prvoare
a fnţa ş denu
ău
a naşerea ş moarea
Ä2<S2

a.
Converrea cu
 u r  în coordonae
e ş cadru
 ab 
 de ecumenmu

conemporan e poae rea

a aâ
a nve
enera
 oca
câ ş Ia nve
perona
.
" Omu
epoc conemporane d n păca vrea ă decopere doar prn raţunea

"'" Arhimandrit Teolil Tia. fertilizar ea... . op. cil. . p.63.

s
Ihidem. p. 65.
s
~ Arhim. 'I'eolll Tia. !       56.
Converrea c u
 u r  
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o Iune ecu
araă I '9

auonomă copu
 va
oarea ş emnfcaţa veţ  ş a acvăţ a
e dar e af
ă
adeeor cuprn de înunercu
ncerudn
or meafce a
copur
or u
me ş
a
punce
or ure de refernţă ecă. Ace om care -ar dor adu
 maur
ber
ee ş un om care fue de
berae penru a e refua în conformm ee un
om ce uferă de o
udne e amennţa de dfere u
burăr a
e uf
eu
u
încearcă a amâne moarea ş e af
ă ânr-o înfrcoşăoare cră de peranţă.""'''
De ce
e ma mu
e or ş în ce
e ma ferce caur îş în
ăură frca
refundu-e în cu
ură care înă de ce
e ma mu
e or ee norană au char
dpreţuoare ava
or
or d n unveru
crednţe ş care nu face decâ ă creee o
 u aţ e de cepcm ne
ecua
ş n h 
  m ec de concenrare a uuror
eforur
or nu în căuarea adevăru
u ş în urmărrea va
or
or prua
e c în
căuarea unu o ma în a
 nve
de bunăare ndvdua
ă."'
După cum -a arăa ma u converrea cu
 u r  rea
aă
a modu
perona

în oceaea conemporană prnă pe eforu

mşcăr ecumence de a  ăv

ecu
ararea reprenă o
uţ a opmă de eşre c
n cra prua
ă pe care o
răbae omu
conemporan.
"In
ne am dor ă u b
n e m ( o cu referre
a mşcarea ecumencă
deur n.n.) fapu
că poporu
român are propra
u  denae cu
ura
ă ş
prua
ă pe care Berca noară a para-o pe parcuru
ce
or două m
e n   de
ore creşnă. Aceaă denae ee reu
au
a do facor deermnanţ dn
punc de vedere cu
ura
ş re
o anume că poporu
român ee nuru
popor
orodox care fo
oeşe o
mbă de orne
ană.
Aâ orodoxa crednţe câ ş
a n a ea
 m b  
-au perm Ber c ş
neamu
u noru a rămână deche cu
ur răărene ş ce
e- apuene ş ă
conue un ne
de
eăură înre e
e.""'

_
' Ihdcm. p. 452
~ Arhn Teor Ta. K
emene de Paora
ă onară.... op. c
. p. 35 37
'"
'r. I'rof. I)r. Dumru Popecu omu
.... op. c.. p.')5
Converrea cu
 u r  
a Nco
ae Senhard -ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

Ace ne
de
eăură ce face pecfcu
eo
oe orodoxe române în
cadru
mşcăr ecumence poae conu un prncpa
punc de p
ecare în
rea
area converr cu
ur în ş prn nermedu
mşcăr ecumence numa ş
numa penru fo
ou
duhovncec a
omu
u conemporan.
Converrea cu
 ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o Iune ecu
araă
121

CONCLUZII

Am vău ş dn rândur

e acee
ucrăr că mo
oa îneamnă mu
 ma
mu
 decâ eco
oe. o
oa îş aduce aporu
ău în
ucrarea
oero
ocă a Berc nu numa prn combaerea ece
or c în peca
prn
ranmerea meau
u Evanhe
e
u  Hro în înreaa oceae
conemporană. Penru a vorb
a un mod ma concre depre munea
Berc în oceaea conemporană ne-am opr aupra unu apec pe care 1-
am condera foare mporan ş anume cu
ura. unea Ber c aşa cum
rebue ă e defăşoare în ce
e
a
e domen a
e oceăţ aşa rebue ă e
defăşoare ş n cadru
cu
 u r .
Berca rebue ă readucă cu
ura căre Dumneeu ă facă dn ea un
omau adu Creaoru
u ş ânuoru
u omenr. Ee daora orcăre
Berc demne de munea a oca
ă. Dar în aceaă
ucrare de converre a
cu
ur de readucere a cu
ur căre Dumneeu în oceaea conemporană
Berca are de
upa cu ecu
ararea are în faţă două enăţ amândouă
rbuare ace
uaş fenomen ecu
ararea: pe de o pare o oceaea
ecu
araă ar pe de a
 a o cu
ură ecu
araă. De aceea ne-am opr ă
raăm ace mădu
ar oarecum bo
nav a
oceăţ a
une oceăţ bo
navă

a rându- de ecu
arare. I ar ce
ma bun raamen de care poae benefca o
cu
ură ecu
araă ee după cum am vău converrea. Cu
ura poae f
converă deoarece creşnmu

ucrând penru îmbunăăţrea omu
u e

ucreaă ş penru cu
ură mânund uf
eu
e
mânueşe cu
ura fnţnd
uf
eu
 fnţeşe cu
ura. Nu rebue ă uăm că ce
ma măreţ ş frumo
Converrea cu
ur Ia Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă

dea
cu
ura
 propu vreodaă omenr a fo dea
u
mora
exprma de
cuvne
e ânuoru
u : "Fţ dar vo deăvârşţ precum Taă
voru Ce

cerec deăvârş ee." (ae 5 48)

Iaă cum înă re
a ee ma preu de orce cu
ură. erând ma
adânc puem pune creşnmu
ee ma preu de orce cu
ură. Iar p
ecând
de
a defnţa care menţoneaă că cu
ura ee orce cu
văm puem
înţe
ee cu
ura creşnă ca fnd cu
varea în no a
ucrur
or
u Dumneeu
dec a
ucrur
or care ne duc pre Dumneeu.
Cu
ura creşnă ee aşadar cu
varea crednţe ş a fape
or e
cu
varea draoe de Dumneeu ş  mp
c  de aproape
e cu
varea
năd e d  a merene a m
e ş a bucure euharce fără de care vaţa
creşnmu
u ar f o
ă de enur.
Aceea înţe
eându-
e ş no am condera că ce
ma bne urmărm

ucrarea de converre a cu
ur în cau
părne
u Nco
ae Senhard.
Lucrare ce ee baaă pe mărurre neînceaă devennd afe
mode
penru
mo
oa conemporană.
înr-adevăr înreaa vaţă ş operă a părne
u Nco
ae ee o afe
de
mărurre deoarece şa părne
e că după ce haru
vne după ce cuvânu

u
Dumneeu rănd ş perecând în om înco
ţeşe ş începe ă dea vaţă ă-

ump
e ă-
p
neacă ş ă-
îndumneeacă nu ma ee deu
omu
u ă
udee Scrpua ca udu abrac ă răacă o vaţă îmbercă ă-ş
împodobeacă caa cu coane ă acu
e mucă berceacă ă în
ocuacă o
cu
ură omeneacă cu o cu
ură îmbercă c rebue mărur  de  în
oae împreurăr
e concree a
e veţ aâ prn cuvân câ ma a
e prn fapă.
După cum -a vău ş în ce
e preenae ma u chpu
părne
u
Nco
ae Senhard ee v u în conşnţa conemporan
or ar înreaa a operă
Converrea cu
ur
a Nco
ae S
enhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă 123

ee
ucrăoare. Poae e va ce
ucrăoare în ce en? Lucrăoare în enu
că
ee dăăoare de înţe
epcune ş nădede.
Căc ce
or ce cauă înţe
epcune cea adevăraă părne
e Nco
ae în
rândur
e a
e
e pune că aceaa ee frca ş draoea de Dumeeu. Iar pe
ce ce îş au nădedea în ce
e recăoare a
e
um aceea fe e
e bune ş
doare cum ar  eea de cu
ură î învaţă prn vaţa ş opera a că
adevăraa nădede nu rebue ă fe în oamen ş cu aâ ma puţn în ce
e
creae de mn ţ 
e  mân
e oamen
or c numa ş numa
a Dumneeu Ce
în
Treme 
ăv. Dar crednţa ară nc o îndoa
ă poae f dovedă ş prn
forme cu
ura
e ar acea ee cau
părne
u Nco
ae Senhard.
Iar îndemnu
părne
u Nco
ae nu-va rămâne ară efec. Reu
ae
e
aveau ă apară înr-un mod vb
după căderea remu
u comun în urma
Revo
uţe ce a avu
oc
a nouă
u n  după moarea părne
u. Ş când
punem înr-un mod v b 
 înţe
eem prn aceaa aâ pub
carea uuror
exe
or cre de părne
e Nco
ae în mod peca
a
ace
or exe cu conţnu
re
o au ma bne pu a o m
 
o r adunae în carea cu un 
u uev
penru vaţa părne
u: "Dărund ve dobând" câ ş a
ce
or
a
e cărţ care
nu au puu vedea
umna paru
u înane de 1989 dn caua cenur
remu
u comun.
Am ma avu în vedere ş un a
 apec ş anume că preunden
munea creşnă a înemna cu
ură cv
are. Având aceaa în vedere
puem conc
uona - dar paradoxa
 o conc
ue care are ma mu
 o va
oare
de poeă ş care rebue devo
aă - că "Berca rebue ă readucă cu
ura
căre Dumneeu ă facă d  n ea un omau adu Creaoru
u ş ânuoru
u
omenr. Ee daora orcăre Berc demne de munea a oca
ă.
Converrea cu
 ur
a Nco
ae Senhard - ca
e de mune creşnă înr-o
ume ecu
araă
124

Aşadar urmând ace îndemn care are

a baă un accen mperav
conderăm că un pa mporan pe care î
are de făcu Berca în "
upa" cu
deacra
area e numeşe converrea cu
ur. Pa rea
ab
în prmu
rând
prn converrea uf
ee
or ne
ecua

or cu
ur româ ne.