UE SI CRIZA ECONOMICA
Stancuna Felicia
Tache Aura
Grupa 213
Seria C
An I
Introducere in criza economica mondiala
Criza financiara
Ca urmare a exploziei balonului imobiliar, toti cei ale caror investitii erau legate de
sectorul imobiliar au avut enorm de suferit. Pe masura ce piata dadea semne de panica,
institutiile financiare au recunoscut pierderile legate de ipotecile subprime si au incercat
sa ia masuri de redresare.
Investitorii au incercat sa scape de produsele derivate bazate pe ipoteci, mii de
miliarde de dolari fiind retrase din aceste produse. Banii au fost reinvestiti in speculatii pe
pretul bunurilor de baza, ceea ce a dus la o criza a preturilor la alimente si o crestere
fantastica a pretului petrolului.
2008
-La inceputul anului, liderii UE au ajuns la un acord asupra unui plan pentru a face
fata crizei pietelor, care continua si ameninta sa declanseze recesiunea economica, si au
exercitat presiuni asupra Washingtonului pentru a-si reforma rapid si in profunzime
sistemul financiar.
De asemenea liderii europeni vor sa relanseze ideea controversata a unei supervizari
coordonate a pietelor din Europa, supervizare care ramane in prezent de competenta
statelor membre, potrivit proiectului de declaratie al summitului. In acest document, cele
27 de state membre UE subliniaza "necesitatea unei consolidari a supervizarii sectorului
financiar european, in special a grupurilor transnationale, in vederea dezvoltarii unui
sistem coordonat de supervizare la nivel european". Pe termen scurt, ei cer autoritatilor
nationale de supervizare "sa se reuneasca cel putin o data pe luna pentru a proceda la
schimburi de informatii". Valoarea estimata a planului se ridica la aproape 2.000 de
miliarde de euro, adica de aproape patru ori mai mult decat cel american (700 de miliarde
de dolari, echivalentul a 512 miliarde de euro). (16 octombrie 2008)
Intrarea in recesiune:
2009
-Criza economica globala ar putea crea oportunitatea de aderare mai rapida la zona
euro pentru economiile europene emergente, arata o analiza. Uniunea Europeana ar trebui
sa relaxeze regulile de adoptare a euro, pentru a le permite statelor non-euro din UE,
precum Romania, Ungaria, Bulgaria, Cehia sau Polonia, sa treaca mai repede la moneda
europeana. Iesirile de capital ingrijoreaza si restul Europei, care incearca sa intervina cu
un plan de salvare a Europei Centrale si statelor balcanice, "pentru a se asigura ca banii
investiti in aceste economii nu sunt aruncati intr-un sac fara fund". Germania, Franta si
alte state dezvoltate din UE nu vor sa intervina cu fonduri in Polonia, Ungaria sau
Romania, doar pentru ca alti investitori sa le retraga pe ale lor. Statutul de tara membra a
zonei euro ar rezolva aceasta problema pentru economiile emergente. Pentru a adera la
zona euro, un stat trebuie sa indeplineasca criteriile de convergenta stabilite prin Tratatul
de la Maastricht. Elementele-cheie sunt intrarea in ERM-2, zona de asteptare pentru
trecerea la euro, un deficit bugetar de cel mult 3% din PIB, datorie publica de maximum
60% din PIB si o inflatie care sa fie cu cel mult 1,5% peste inflatia in primele trei state
din zona ca evolutie a preturilor. Unul dintre cele mai dificile criterii pentru intrarea in
zona euro este cel al inflatiei. In 2009, "tinta inflationista" a fost la nivelul minim de
2,2%, in contextul in care Comisia Europeana a estimat o inflatie intre 0,6 si 0,8% pentru
Germania, Franta, Irlanda si Spania. Totusi, in timpul incetinirii economice severe,
precum cea curenta din Europa, deflatia - si nu inflatia- reprezinta adevaratul pericol.
Cererea scazuta a consumatorilor scade preturile, deoarece producatorii se confrunta cu o
oferta prea mare si cu stocuri. Prognozele indicau deja temperarea inflatiei in statele din
Europa emergenta in 2009, in contextul in care rata medie a inflatiei din Ungaria a scazut
de la 6,1% in 2008 la 2,8% anul acesta; in Cehia, de la 6,3% la 2,6%; de la 4,2%, la 2,9%
in Polonia, iar in Romania si Bulgaria rata inflatiei era estimata sa scada de la 7,9%, la
5,7%, respectiv de la 12%, la 5,4%. In timp ce Romania si Bulgaria vor intampina
dificultati in atingerea unui nivel inferior de inflatie, Polonia, Cehia si Ungaria vor fi
aproape de limitele impuse. Criteriile pentru deficitul bugetar si datoriile publice vor fi
mai usor de atins pentru majoritatea statelor din Europa emergenta, desi Comisia
Europeana estimeaza, in cazul Romaniei, un deficit bugetar de 7,5%. Cu privire la
datoriile guvernamentale, statele emergente din Europa se afla intr-o situatie mai buna
decat majoritatea tarilor dezvoltate din Uniunea Europeana (UE), precum Italia, Franta si
Germania, unde datoriile publice sunt peste limita impusa, de 60% din produsul intern
brut (PIB).
-Criza financiara globala actuala marcheaza cea mai puternica incetinire a cresterii
economice din istoria recenta si unele dintre noile membre ale Uniunii Europene (UE) au
fost afectate sever. UE se foloseste de toate metodele posibile pentru ajutorarea statelor
afectate si va avea ca obiectiv principal lupta impotriva protectionismului, care ar dauna
regiunii. Liderii UE au respins apelul Ungariei - care a primit un pachet de 25 miliarde
dolari, in principal din partea Fondului Monetar International (FMI) si UE - pentru un
fond de salvare a regiunii de 180 miliarde euro. In schimb, acestia au fost de acord cu
ajutorarea statelor in impas financiar, luand in considerare situatii diferite. (3 martie
2009)
-Ministrii de finante din Uniunea Europeana (UE) vor solicita o inasprire bugetara
rapida odata ce economia va incepe sa se redreseze, precizand ca multe state vor incepe
acest proces in 2010 si altele cu un an mai tarziu, citand schita unui document oficial.
Stabilirea unei tendinte de reducere a costurilor bugetare dupa reluarea cresterii
economice este esentiala pentru redarea increderii consumatorii si a pietelor in politicile
fiscale ale guvernelor. Nu au fost mentionate date legate de inceputul acestui proces, din
moment ce nimeni nu stia cand se va relua cresterea economica. Documentul mai
precizeaza ca, din cauza recesiunii si a stimulilor fiscali destinati reducerii impactului
crizei, deficitul bugetar al UE se va adanci in acest an la 4,4% din produsul intern brut
(PIB), cel mai mare nivel din ultimii 15 ani. UE a impus o limita superioara de 3% din
PIB pentru deficitul bugetar, insa cel putin 12 tari vor depasi acest prag in 2009. In mod
normal, un deficit bugetar de peste 3% din PIB ar trebui sa fie corectat intr-o perioada de
doi ani de la depasirea plafonului, insa, in contextul in care, in tari precum Irlanda,
deficitul urmeaza sa depaseasca 10% din PIB, scenariul nu este aplicabil. (9 martie 2009)
-Potrivit estimarilor Comisiei Europene, cele 27 de tari ale Uniunii Europene vor
cheltui in acest an si in 2010 circa 5% din produsul intern brut pentru masuri de stimuli si
ajutoare, pentru a combate efectele crizei. (8 iunie 2009)
-Criza i-ar putea costa pe contribuabilii europeni 16,5% din Produsul Intern Brut
(PIB), a anuntat Comisia Europeana. Amploarea ajutoarelor de stat acordate de Uniunea
Europeana pentru institutiile financiare s-ar putea ridica, in cel mai pesimist scenariu, la
16,5% din PIB al Uniunii Europene (UE). Insa costurile fiscale nerecuperabile realizate
pentru sustinerea sectorului financiar ar putea fi limitate la 2,7% din PIB, a mai precizat
executivul UE intr-un raport anual al finantelor publice. Cele 16 state din zona euro au
aprobat pana in prezent ajutoare pentru sistemul bancar ce insumeaza 36,5 din PIB, din
care au fost utilizate sume echivalente cu 11,1% din PIB. Ajutoarele aprobate reprezinta
injectii de capital, garantii pentru banci, desprinderi ale activelor toxice si asigurarea
lichiditatii bancilor. O parte din ajutoarele aprobate ar putea sa nu fie folosite, iar o parte
din cele utilizate ar putea fi recuperate, insa experientele din trecut arata ca rata de
recuperare este de mai putin de 10% din banii cheltuiti initial, potrivit Comisiei. In
Uniunea Europeana, ajutoarele publice aprobate se ridica la 43,6% din PIB, cu numai
12,8% utilizate. Crizele anterioare din diversele parti ale lumii arata ca sumele cheltuite
de contribuabili pentru redresarea sistemului bancar ar putea fi reduse daca actiunile sunt
rapide, cuprinzatoare si daca beneficiaza de sustinere politica. (24 iunie 2009)
-Economia zonei euro a scazut cu 2,5% in primele trei luni din 2009, in termeni
trimestriali. De asemenea, rata somajului se pare ca va mai creste, de la nivelul de 9,5%
inregistrat in mai, afectand cel mai mult populatia saraca. Comisia Europeana estimeaza
ca rata somajului va urca la 9,9% in 2009 si la 11,5% in 2010, de la 7,5% in 2008.
Eurostat a calculat ca, in perioada mai 2008-mai 2009, 3,4 milioane persoane si-au
pierdut locurile de munca in zona euro si 5,1 milioane persoane la nivelul Uniunii
Europene (UE). De asemenea, inflatia din zona euro a trecut pentru prima oara pe
teritoriu negativ in iunie, in contextul in care preturile bunurilor de consum au inregistrat
o scadere anuala de 0,1%. (8 iulie 2009)
-In august 2009, cea mai dificila perioada a crizei economice a trecut pentru Europa
Centrala si de Est, si, desi riscurile asupra tarilor din regiune persista, injectiile de capital
de la Fondul Monetar International (FMI) si Uniunea Europeana au redus pericolul unei
prabusiri economice. Dupa starea de panica din Europa emergenta, ce a inceput anul
trecut, investitorii trec acum din postura de evitare a pierderilor in postura de a alege
activele cu cele mai bune performante. Pericolele insa raman. Analistii sustin ca o
depreciere a monedei Letoniei sau o tendinta de vanzare in pietele emergente,
determinata de o corectie a pietelor americane in al patrulea trimestru, ar putea duce la o
noua depreciere a actiunilor si valutelor. Mai mult, in contextul cresterii somajului si al
adancirii deficitelor bugetare, economiile din regiune nu sunt estimate sa revina prea
curand la cresterile de peste 6% inregistrate inainte de criza.
Insa, dupa injectarea a zeci de miliarde euro in regiune, de catre FMI si Uniunea
Europeana, precum si dupa facilitatile de lichiditate extinse de bancile centrale, riscurile
intrarii mai multor state in faliment si pericolele prabusirii sistemelor bancare au trecut.
Dupa vanzarea masiva generata de panica in Europa Centrala si de Est, a urmat o tendinta
de crestere, care a inceput in pietele dezvoltate si s-a extins in martie in pietele
emergente, sustin analistii. De atunci, zlotul si forintul s-au apreciat cu 19%, iar coroana
cehea a avansat cu 15%. Putini analisti estimeaza ca industria, pilonul multor economii
emergente din regiune, isi va reveni inainte ca bancile occidentale sa paseze injectiile de
lichiditate primite de la bancile centrale catre companii si inainte ca nivelul cheltuielilor
de consum sa creasca in jumatatea mai bogata a Uniunii Europene. Aceste lucruri nu s-a
intamplat inca, insa injectiile de lichiditate si accesul la obligatiuni guvernamentale au
permis bancilor cu operatiuni in Europa de Est sa evite pericolele provocate de expunerile
la tari ca Ucraina, Ungaria si Romania, care au primit ajutoare de la FMI si UE pentru a
evita o prabusire economica. Alte programe, precum primele de casare din Germania, au
ajutat la temperarea unei scaderi de peste 20% a productiei, declin estimat la inceputul
acestui an. Cea mai mare parte a regiunii este asteptata sa revina pe crestere anul viitor,
probabil chiar in prima jumatate. Investitorii incep acum sa caute noi pozitii in care sa
poata beneficia de activele cu cele mai bune performante, iar indicii bursieri au inregistrat
o revenire puternica.
-In septebmrie 2009, Comisia Europeana estima ca Zona euro iese din cea mai grea
recesiune pe care a cunoscut-o de mai mult de 60 de ani, si prevede o revenire a
economiei din trimestrul al treilea, ramanand insa prudenta pentru evolutia urmatoare.
Executivul european s-a aratat mai optimist decat anterior privind situatia economica din
a doua jumatate a lui 2009 pentru cele 16 state ale zonei euro, in prognoza actualizata. CE
se asteapta la o crestere a produsului intern brut (PIB) de 0,2% din al treilea trimestru si
de 0,1% in ultimul trimestru din acest an, dupa scaderi de 2,5% in primele trei luni si de
0,1% in trimestrul al doilea. In estimarile precedente, publicate in mai, Bruxelles-ul
anticipa noi contractii ale economiei pentru ultimele doua trimestre din 2009, inainte de o
crestere zero in primul trimestru din 2010 si o redresare incepand din al doilea trimestru
al anului viitor. CE a mentinut estimarea de scadere a economiei UE si a celei a zonei
euro cu cate 4% in 2009, ca urmare a deteriorarii activitatii mai mult decat se anticipa la
finalul lui 2008 si inceputul lui 2009. Banca Centrala Europeana (BCE) a prevazut un
recul al produsului intern brut de 4,1% in acest an. Comisia s-a dovedit mai optimista
decat in luna mai pentru anumite tari, in special Franta si Germania, care au inregistrat o
revenire surprinzatoare pe crestere din al doilea trimestru din 2009. In Franta, CE se
asteapta la un declin al economiei de 2,1% in 2009 fata de 3% cat estima anterior, fiind
cea mai buna performanta prevazuta pentru o economie mare din zona euro pentru acest
an. Pentru Germania, forul european prognozeaza o contractie economica de 5,1%, fata
de 5,4% anterior. In schimb, CE a revizuit in scadere proiectiile pentru Spania, Italia si
Olanda, care ar urma sa aiba scaderi ale PIB de 3,7%, 5% si 4,5%. Bruxelles-ul prevede,
de asemenea, ca "incertitudinea ramane ridicata", in ce priveste soliditatea redresarii
economice.
2010
-Potrivit datelor bancii centrale, care a cerut inasprire fiscala si reforme pentru
depasirea crizei, economia Greciei va fi afectata de criza globala si va creste cu doar 0,5% in
acest an, dupa rata de crestere de 3,1% din 2008.
Deficitele bugetare adanci si datoria in crestere lasa guvernului o marja redusa de
actiune in ceea ce priveste stimulii fiscali, in contextul in care principalele domenii ale
economiei, cum ar fi turismul, sunt afectate de criza financiara internationala, arata raportul
bancii centrale a Greciei.
Cu toate acestea, o combinatie de disciplina fiscala si de reforme "extinse" ale
sectorului public ar putea limita datoria publica si permite o serie de cheltuieli
guvernamentale, pentru incurajarea activitatii economice.
Banca centrala a Greciei a estimat ca inflatia se va tempera la 1,8% in 2009, de la 4,2%
anul trecut. Cresterea produsului intern brut (PIB) se va tempera semnificativ, dar va ramane
pozitiva, mai bine decat in zona euro. Banca centrala a Greciei estimeaza ca rata de crestere a
PIB-ului, care a incetinit la 3% anul trecut, va fi de 0,5% in 2009. Estimarile bancii centrale
sunt peste cele ale Comisiei Europene (CE), care anticipeaza o crestere economica de 0,2%
pentru Grecia in 2009, dar sub cele guvernamentale, de 1,1%. (17 februarie 2009)
-Grecia trebuie sa reduca urgent deficitul bugetar excesiv, prin eradicarea
fenomenului de evaziune fiscala, pentru a elibera fondurile necesare investitiilor si pentru
a reduce impactul crizei. Economia Greciei inregistreaza o incetinire brusca, dupa o
crestere economica medie de 4% in ultimii ani, sustinuta de ajutoarele din partea Uniunii
Europene si de investitiile realizate pentru Olimpiada de la Atena din 2004. Este putin
probabil ca economia Greciei sa evite efectele crizei si se prevede ca va intra in recesiune
in 2009, cu o comprimare de 0,8%, potrivit estimarilor. Conditiile mai aspre de creditare,
cresterea economica mai slaba a partenerilor comerciali, deteriorarea pietei muncii si
cresterea taxelor vor afecta activitatea. In raportul anual publicat, banca centrala a criticat
guvernul grec pentru ca nu a reusit sa implementeze reformele necesare pentru piata
muncii, buget si pensii in perioada de crestere economica puternica. Grecia are nevoie de
o consolidare fiscala rapida pentru eliminarea deficitului in 2012. Acest lucru este
realizabil, daca se va reduce fenomenul de evaziune fiscala si daca pierderile sunt
diminuate semnificativ. Banca centrala a anuntat ca deficitul bugetar al Greciei a fost de
peste 4% din PIB in 2008, fata de estimarile initiale ale guvernului, de 3,7%.(16 aprilie
2009)
-Guvernul grec a anuntat ca pune 1,3 miliarde euro la dispozitia companiilor care au
fost afectate de criza, fondurile referindu-se la cel putin 17.000 de companii. Fondurile
sunt oferite pentru investitii in productie, turism si comert. Sprijinul vine in contextul in
care economia Greciei ar putea intra in recesiune anul acesta, dupa o lunga perioada de
crestere. Pachetul de sprijin va fi lansat in septembrie si va fi valabil pentru 18 luni.
Astfel, guvernul ofera sprijin financiar de pana la 300.000 de euro pentru companiile
mici, in vederea innoirii echipamentelor si imbunatatirii infrastructurii. Grecia are un
spatiu de manvra limitat in ceea ce priveste stimulii fiscali, in conditiile in care incearca
sa isi controleze deficitul bugetar, care a depasit 5% din PIB in 2008. Statul a avut un
deficit guvernamental general sub limita de 3% din produsul intern brut (PIB) impusa
prin Tratatul de la Maastricht doar o singura data in ultimii zece ani, in 2006.(21 mai
2009)
-Turism
2010
-In ianuarie, FMI a trimis o echipa la Atena, la solicitarea guvernului grec, care
avea nevoie de asistenta tehnica pentru a face fata celui mai mare deficit bugetar din zona
euro, estimat la 12,7% din produsul intern brut (PIB) din 2009.
Comisia Europeana a aprobat, pe 3 februarie, planul prezentat de guvernul grec pentru
rezolvarea crizei bugetare, insa a decis sa plaseze statul sub supraveghere. Executivul
european a adoptat o serie de recomandari pentru a se asigura ca Grecia va aduce
deficitul bugetar sub 3% din produsul intern brut (PIB) pana in 2012, conform cu
cerintele din tratatul de la Maastricht. (11 februarie 2010)
-Criza bugetara a Greciei, care aproape a scapat de sub control situatia finantelor
publice, reprezinta primul test major pentru zona euro de la aparitia acesteia in 1999, odata cu
lansarea monedei unice, expertii subliniind ca discrepantele dintre nordul si sudul zonei sunt
mai mari ca niciodata. Unii analisti sustin ca situatia era inevitabila inca din momentul in care
Grecia a fost admisa in zona euro, in urma cu noua ani. Altii sunt de parere ca o astfel de
criza avea oricum sa cuprinda, mai devreme sau mai tarziu, o uniune monetara atat de inegala
ca zona euro. Daca nu Grecia, o alta tara mai slaba din uniune ar fi fost cauza dezechilibrelor.
Posibil de evitat sau nu, problemele au aparut. Potrivit The Economist, Grecia trebuie sa
treaca printr-o cura bugetara majora, iar tarile Uniunii Europene, sau Fondul Monetar
International (FMI), ar putea ajunge in situatia de a acorda un pachet de salvare "umilitor".
Unii analisti vorbesc chiar despre o destramare iminenta a zonei euro. Anul trecut, deficitul
bugetar al Greciei a atins 12,7% din produsul intern brut (PIB). Temerile legate de posibilele
masuri de reducere a deficitului au creat panica pe piata obligatiunilor si au dus la o crestere a
randamentelor titlurilor de stat emise de Grecia.
La sfarsitul lunii ianuarie, randamentul titlurilor de stat grecesti a atins 7,1%, cel mai
inalt nivel de la aderarea tarii la zona euro, si cu aproape patru puncte procentuale peste
randamentul titlurilor germane, considerate cele mai sigure investitii din zona euro. Panica s-
a diminuat pe 3 februarie, cand Comisia Europeana a aprobat planul realizat de Grecia pentru
reducerea deficitului la 3% din PIB pana in 2012.
Pentru Grecia, stat al carui deficit raportat la PIB este unul dintre cele mai mari din
lume, redobandirea increderii pietelor are o miza enorma. In caz de esec, Grecia risca sa nu
poata refinanta datorii de 20 miliarde euro scadente in aprilie si mai. In acel moment,
guvernul de la Atena ar intra in incapacitate de plata, in caz ca nu va obtine un pachet de
salvare.
Grecia are o istorie indelungata de probleme fiscale. In momentul in care a devenit cea
de-a 12-a tara a zonei euro, deficitul public era deja de peste 100% din PIB. Multi au
considerat ca gestionarea defectuasa a bugetului va afecta moneda unica. Pentru Grecia,
aderarea la zona euro a fost insa un factor foarte pozitiv. Ratele mai mici ale dobanzii au
permis guvernului sa refinanteze datoriile in conditii mai favorabile. Economia a avansat, in
medie, cu 4% pe an pana in 2008.
Insa cresterea puternica a PIB a ascuns slabiciunile finantelor publice. Nivelul datoriilor
publice a scazut, insa numai pentru ca PIB-ul nominal a avansat mai rapid decat datoriile.
Deficitele bugetare foarte mari s-au mentinut, mai ales ca, odata cu intrarea in zona euro,
Grecia a relaxat politica fiscala. Balanta bugetara primara (ce exclude plata dobanzilor) a fost
excedentara pana in momentul aderarii, insa a trecut pe deficit incepand cu 2003. Pe de alta
parte, inflatia Greciei a ramas peste media zonei euro, afectandu-i competitivitatea. Economia
se baza puternic pe imprumuturi externe, iar deficitul de cont curent s-a adancit la 14,6% din
PIB in 2008.
Daca Grecia si-a fi pastrat propria moneda, problemele ar fi aparut, probabil, mai
devreme, subliniaza The Economist. Insa in lunile ce au urmat prabusirii bancii de investitii
Lehman Brothers, Grecia a fost protejata de apartenenta la zona euro. Statul putea inca sa se
imprumute usor, desi nu la fel de ieftin, din pietele de obligatiuni, chiar aversiunea
investitorilor fata de risc atinsele punctul culminant in martie 2009.
Economia se indrepta, in cel mai rau caz, spre o recesiune usoara. Bancile grecesti nu
erau afectate de activele toxice cu care se confruntau alti competitori. Proiectiile de deficit
bugetar pentru 2009, de 5% din PIB, pareau aproape modeste fata de deficitele majore
estimate pentru alte tari.
Realitatea era insa mult mai sumbra, asa cum s-a dovedit dupa alegerile din octombrie.
Noul guvern a anuntat ca nivelul real al deficitului urma sa fie de 12,7% din PIB. Mai mult,
deficitul raportat pentru 2008 a fost, de asemenea, revizuit in crestere, pentru a include
datoriile neplatite furnizorilor din sectorul sanitar.
Increderea investitorilor in statisticile oferite de Grecia a fost spulberata. Posibilitatea
ca Grecia sa nu isi poata reduce deficitul i-a determinat pe liderii europeni sa se gandeasca la
un pachet de salvare. Tratatul de la Maastricht include o clauza ce impiedica tarile europene
sa-si asume datoriile altora. Clauza a fost introdusa in 1991, la insistenta Germaniei. Alte
clauze ale tratatului ar putea permite, totuti, ajutoare pentru tarile aflate in dificultate. De la
inceputul anului, euro s-a depreciat cu peste 5% in fata dolarului, atingand vineri un minim al
ultimelor opt luni, de 1,3529 dolari. Euro s-a depreciat cu 8% fata de yen si cu 2% fata de lira
sterlina.
Grecia este o economie relativ minora in zona euro, reprezentand numai 3% din PIB-ul
zonei, insa moneda unica a fost afectata din cauza temerilor ca problemele s-ar putea extinde
si in alte tari, in contextul in care Spania si Portugalia dau deja semnale alarmante.
Criza din Grecia confirma problemele unei uniuni monetare neuniforme, ce nu dispune
de un mecanism precum o autoritate fiscala centrala, pentru a corecta dezechilibrele interne.
Decalajul dintre nord si sud, in interiorul zonei euro, pare mai accentuat ca niciodata.
Nordul, reprezentat de tari precum Germania, se bazeaza pe exporturi pentru sustinerea
cresterii, economiseste si inregistreaza excedente comerciale, in timp ce sudul, reprezentat de
Grecia, se bazeaza pe cheltuielile de consum, au finante publice slabe si depind de capitalul
strain pentru a suplimenta nivelul redus al economiilor. (15 februarie 2010)
-Banca Mondiala nu vrea sa se implice in situatia de criza bugetara si financiara cu care
se confrunta Grecia, subiectul vizand strict Uniunea Europeana. Banca Mondiala are ca
misiune oficiala "lupta impotriva saraciei" si intervine in special in tarile emergente si in curs
de dezvoltare. Sefii de stat si de guvern din zona euro au ajuns la un acord pentru sustinerea
Greciei, in cazul in care masurile suplimentare ce vor fi luate de aceasta tara nu vor reusi sa
descurajeze speculatiile.Ministrii de finante din UE au anuntat ca Grecia trebuie sa respecte
masurile de austeritate pana pe 16 martie. Altfel, UE va impune cu sau fara aprobarea Greciei
masurile de auteritate, potrivit Tratatului de la Lisabona, aceste masuri radicale echivaland cu
o pierdere a suveranitatii economice.
In cadrul reuniunii din 16 martie, Grecia nu va avea drept de vot. Chiar daca
suspendarea drepturilor de vor pentru o singura sedinta este o masura simbolica, este o
decizie umilitoare pentru Grecia si afecteaza imaginea statului.
Unii oficiali germani sustin ca Grecia ar trebui sa-si piarda complet drepturile de vot in
cadrul Uniunii Europene, in cazul in care va primi un pachet de salvare din partea celorlalte
state, pana la redresarea economiei.(19 februarie 2010)
-Emisiunea de obligatiuni de 5 miliarde de euro lansata de Grecia, considerata un test al
capacitatii tarii de a se finanta pe pietele private, s-a bucurat de succes, in conditiile in care
investitorii au suprasubscris oferta de trei ori, iar randamentele solicitate sunt sub estimari.
Grecia se confrunta de cateva luni cu o criza financiara fara precedent, care a ingreunat
considerabil conditiile de imprumut pentru Grecia. Sub presiunile Uniunii Europene,
guvernul socialist de la Atena a anuntat noi masuri drastice de austeritate, pentru a face
economii bugetare suplimentare de 4,8 miliarde euro.
Grecia are nevoie sa imprumute 54 miliarde euro in acest an si a reusit sa obtina pana
acum 13 miliarde euro. Principalul pericol vine din faptul ca in martie si aprilie sunt scadente
obligatiuni de 22 miliarde euro emise de Grecia. (8 martie 2010)
-Liderii statelor din zona euro ar fi ajuns la un acord ce prevede finantarea unui plan de
salvare a Greciei prin contributii bilaterale, pentru a usura presiunea asupra monedei unice. O
sursa a declarat ca ajutorul ar putea atinge 25 miliarde euro, desi in unele capitale europene
estimarile ajung pana la 55 miliarde euro, suma de care ar avea nevoie Grecia pana la finalul
anului. Regulile in vigoare in zona euro interzic un plan de salvare a unui stat membru, insa
acest plan ar fi fost realizat astfel incat sa evite incalcarea tratatelor in vigoare si o eventuala
decizie nefavorabila din partea Tribunalului Constitutional din Germania. Insa pentru a evita
astfel de situatii pe viitor, Comisia Europeana vrea sa inaspreasca reglementarile bugetare
pentru statele din zona euro, folosind atributiile suplimentare acordate de tratatul de la
Lisabona. Astfel, Bruxelles-ul intentioneaza sa introduca un sistem de supraveghere bugetara
riguroasa pentru toate cele 16 state din zona euro.
In 15 martie se intalnesc la Bruxelles ministrii de finante ai celor 16 state din zona euro,
in timp ce pe 16 martie este programata reuniunea tuturor celor 27 de ministri de finante din
UE. Ministrii vor mai discuta daca un mecanism folosit pentru un plan de salvare particular
ar trebui sa devina unul permanent, la care sa se poata recurge in cazul unor crize viitoare,
sau trebuie considerat doar unul exceptional, de "unica folosinta. (12 martie 2010)
-Criza din Grecia a schimbat asteptarile cu privire la zona euro, astfel ca tarile care au
adoptat moneda europeana sunt mai reticente cu privire la posibile noi intrari in zona
euro.Liderii Europei au gandit de mult timp o regiune monetara, care sa se extinda treptat
pentru a include toate tarile fost comuniste din estul Uniunii Europene. O astfel de extindere,
au spus ei, ar permite UE sa beneficieze de maximul statutului sau de uniune economica.
Multe dintre tarile care bat la usa zonei euro s-au confruntat cu o recesiune profunda si
adancirea deficitelor bugetare, ca urmare a crizei financiare, trei dintre acestea fiind nevoite
sa apeleze la Fondul Monetar International pentru ajutor. (23 martie 2010)
-Deficitul bugetar al Greciei s-a redus cu 77,3% in primele doua luni ale anului, fata de
aceeasi perioada din 2009, arata cifrele publicate luni, in contextul in care liderii europeni ar
putea decide asupra unui plan de ajutorare a statului elen.Veniturile nete au crescut cu 13,2%
in primele doua luni, la 8,745 miliarde euro, in timp ce cheltuielile au scazut cu 9,6%, la
8,989 miliarde. Cheltuielile din cadrul programului de investitii publice au scazut cu 58,2%,
la 793 milioane euro, in timp ce veniturile au avansat cu 3,9%, la 133 milioane euro.
Deficitul bugetar a fost astfel de 904 milioane euro, in scadere cu 77,3% fata de
3,986 miliarde euro in primele doua luni din 2009. Programul de crestere si stabilitate
trimis Comisiei Europene de Grecia prevede pentru aceasta perioada o crestere a
veniturilor de 11,7% si o scadere a cheltuielilor de 3,5%, a precizat ministerul. Cresterea
veniturilor a fost sustinuta in principal de o taxa extraordinara asupra profiturilor
companiilor mari aferente anului financiar 2008 si de majorarea taxei pe valoarea
adaugata (TVA) la combustibil, tigari si alcool. La nivelul cheltuielilor, scaderea a fost
determinata de limitarea cheltuielilor cu asigurarile si asistenta sociala.
-Criza bugetara din Grecia ar putea lua o noua turnura, in contextul in care expertii
Fondului Monetar International (FMI) urmeaza sa soseasca pe 8 aprilie la Atena, pe fondul
incertitudinilor legate de planul de salvare coordonat de Uniunea Europeana cu ajutorul FMI.
Surse din Grecia sustin ca misiunea FMI va oferi doar sfaturi pentru gestionarea deficitului
bugetar, insa pietele financiare sunt foarte nelinistite de perspectivele Greciei.
Grecia, care face parte din zona euro, a anuntat ca vrea sa faca un imprumut masiv in
dolari, echivalent cu 11,5 miliarde euro (15,6 miliarde dolari), pentru a face fata nevoilor
urgente de finantare. Statul ar urma sa faca imprumutul pana in luna mai, pentru a-si
refinanta datoriile scadente la finalul lunii urmatoare, a anuntat biroul national de gestionare a
datoriilor. Grecia ar avea in continuare nevoie de fonduri de 32,5 miliarde euro pana la
sfarsitul anului si ar putea plati circa 15% din veniturile din taxe pentru achitarea dobanzilor.
Presiunile asupra Greciei devin critice, in contextul in care trebuie sa achite datorii de
circa 20 miliarde euro pana la sfarsitul lunii mai, iar guvernul a avertizat ca unele fonduri de
pensii nu sunt finantate din iunie.
Planul vag de salvare realizat de UE si FMI nu a reusit sa aiba efectul scontat, de
coborare a dobanzilor impuse Greciei in piata. Dobanzile, situate la un nivel de circa 6,5% pe
an, sunt considerate insuportabile de guvern.
Expertii FMI vor vizita Atena la cererea guvernului, pentru a da sfaturi referitor la
gestionarea deficitului bugetar, astfel incat Grecia sa isi poata atinge tintele promise Uniunii
Europene. Expertii FMI ar urma sa dea sfaturi legate si de combaterea evaziunii fiscale din
Grecia, considrerata a fi o adevarata boala endemica in statul elen.
Misiunea FMI ar urma sa revina in Grecia la inceputul lunii mai, pentru a evalua modul
in care evolueaza situatia bugetara, evaluare ce va fi prezentata Comisiei Europene. (7 aprilie
2010)
-Guvernele europene si Fondul Monetar International (FMI) au decis sa ofere Greciei
un pachet de salvare in valoare de 45 miliarde euro, la o dobanda sub media pietei, in
incercarea de a combate criza fiscala si de a reda increderea in moneda europeana. Guvernele
europene au luat aceasta decizie dupa ce costurile de creditare ale Greciei au crescut la cel
mai mare nivel din ultimii 11 ani si au anuntat ca vor acorda Greciei ajutoare de 30 miliarde
euro, sub forma unor credite pe o perioada de trei ani, la o dobanda de circa 5% pe an. Restul
de 15 miliarde euro vor veni de la FMI. Dobanda este sub nivelul din piata, unde randamentul
titlurilor grecesti cu scandeta la trei ani a crescut la 6,98% pe an.
In contextul in care euro se confrunta cu cele mai mari presiuni de la aparitia sa, in
1999, guvernele din zona euro au gasit portite in legislatie care sa ii permita sa acorde
ajutoare Greciei, masura ce a permis evitarea unui faliment al Atenei si calmarea temerilor
referitoare la viabilitatea monedei unice.
Germania a renuntat, de asemenea, la cerinta anterioara, de a impune Greciei dobanzile
actuale din piete. (13 aprilie 2010)
-Emisunea de titluri de stat lansata de Grecia a atras o cerere mai mare decat la ultima
operatiune de acest gen, ceea ce arata ca investitorii sunt din nou dispusi sa investeasca in
titluri grecesti, dupa anuntul privind ajutoarele financiare acordate de guvernele europene.
Astfel, Grecia a vandut titluri de stat cu scadenta la sase luni in valoare de 780 milioane
euro, la un randament de 4,55%, emisiune ce a fost subscrisa de 7,67 ori. De asemenea, statul
a mai vandut titluri cu scadenta la un an, in valoare de 780 milioane euro, la un randament de
4,85%, suprasubscrise de 6,54 ori, a anuntat agentia de gestionare a datoriilor publice. Grecia
intentiona initial sa se imprumute din piata cu doar 1,2 miliarde euro. (14 aprilie 2010)
-Biroul european de statistica a revizuit deficitul bugetar al Greciei din 2009 in urcare,
de la 12,9% la 13,6% din produsul intern brut (PIB) si a prevenit ca cifra ar putea fi
modificata din nou, intr-un moment in care statul se confrunta cu o criza fara precedent.
Guvernul socialist a anuntat, dupa venirea la putere la finalul lui 2009, dublarea cifrei de
deficit anuntate initial pentru anul trecut, la 12,7%, ceea ce a declansat o criza financiara fara
precedent. Autoritatile de la Atena au modificat din nou estimarea de deficit la inceputul lui
2010, la 12,9% din PIB. Eurostat a calculat un nivel al deficitului de 13,6% si nu exclude o
posibila revizuire in urcare.
Potrivit unei surse europene, in pofida revizuirii in urcare a deficitului bugetar, Grecia
isi mentine obiectivul de a reduce deficitul cu patru puncte procentuale in acest an.
Revizuirea deficitului public, chiar daca era anticipata, este o veste foarte proasta pentru
Grecia, in contextul in care se confrunta cu nuna dintre cele mai grave crize financiare
din istorie. Paradoxal, Grecia nu are cel mai mare nivel al deficitului din zona euro, fiind
depasita de Irlanda, cu un deficit de 14,3% din PIB. Pietele considera insa ca situatia
Irlandei este mai putin grava, datorita masurilor radicale luate de guvern pentru reducerea
deficitului. (23 aprilie 2010)
-Grecia, care se confrunta cu datorii imense, estimate la 300 miliarde euro (125%
din PIB), trebuie sa ramburseze 30 miliarde euro pana la sfarsitul anului. Grecia a inceput
pe 21 aprilie discutiile cu reprezentantii FMI, Comisiei Europene si Bancii Centrale
Europene (BCE) pentru a stabili detaliile tehnice ale mecanismului de ajutor, prin care ar
urma sa primeasca un imprumut de 30 miliarde euro de la UE la o dobanda de 5% pe an,
respectiv 15 miliarde euro de la FMI. (23 aprilie 2010)
Concluzii
In situatii de criza (orice forma ar imbraca ea) ne aflam intr-o permanenta stare de
neliniste si de nesiguranta legata de viitor, teama sau chiar panica. Instinctul nostru de
aparare si de conservare ne indeamna sa ne comportam uneori irational si sa accentuam si
mai mult aceasta volatilitate deoarece fiecare dintre noi, filtram informatia si intelegem
fenomenul in felul nostru transpunandu-l apoi intr-un anumit comportament legat de
piata.