PLANUL LUCRARII
PLANUL LUCRARII…………………………........................…………………......……..…2
CAPITOLUL I. INTRODUCERE..........................................................................................4
2
CAPITOLUL IV. CONTINUTUL PROGRAMELOR DE TRATAMENT PRIN
KINETOTERAPIE. PREZENTAREA REZULTATELOR SI COMENTAREA
LOR.........................................................................................................................................37
CAPITOLUL V. CONCLUZII.............................................................................................69
3
CAPITOLUL I
IMPORTANTA
4
I.1. IMPORTANTA KINETOTERAPIEI IN RECUPERAREA
FUNCTIONALA A TULBURARILOR DE STATICA VERTEBRALA
DETERMINATA DE EPIFIZITA SCHEUERMANN
5
tonificand si decontracturand masele musculare in cadrul unei reeducari
posturale si kinetice generale.
Mijloacele existente pentru aplicarea kinetoterapiei in afectiunile
determinate de tulburarile de statica vertebrala, denumita si cifoza
adolescentilor, sunt extrem de variate.
Ceea ce am considerat mai important a fost alegerea lor, adecvate
cazurilor studiate, si asocierea acestora cu mijloacele din celelalte terapii:
hidroterapie, electroterapie si ortetica, pentru ca prin acest proces complex de
recuperare sa putem ameliora si indeparta tulburarile statice determinate de
Scheuermann.
6
I.2. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI
7
I.3. IPOTEZELE EXPERIMENTULUI (LUCRARII)
8
I.4. SCOPUL SI OBIECTIVELE LUCRARII
9
CAPITOLUL II
BAZELE TEORETICE
ALE LUCRARII
10
II.1. ASPECTE ANATOMO FUNCTIONALE ALE COLOANEI
VERTEBRALE
Scheletul
11
Corpul vertebral este partea cea mai voluminoasa si are forma unui
cilindru scurt, care prezinta doua fete (superioara si inferioara) si o
circumferinta. Cele doua fete ale corpului vertebral sunt alcatuite dintr-o lama
de tesut osos fibros, numita placa terminala.
Arcul vertebral are o forma neregulata. Posterior si median prezinta o
apofiza spinoasa, lateral doua apofize transverse si deasupra si dedesubt cate
doua apofize articulare (in total, patru apofize articulare dispuse vertical). Intre
apofiza spinoasa si apofizele articulare se gasesc lamele vertebrale. Portiunile
care leaga arcul vertebral se numesc pediculi.
Coloana vertebrala se imparte in patru regiuni, fiecare dintre ele fiind
alcatuita, in mod normal, dintr-un numar fix de vertebre:
- regiunea cervicala: 7 vertebre;
- regiunea dorsala: 12 vertebre;
- regiunea lombara: 5 vertebre;
- regiunea sacrococcigiana: 9 – 10 vertebre.
Vertebrele din fiecare regiune au caracteristice morfofunctionale legate
de indeplinirea celor doua functii importante ale coloanei vertebrale umane :
functia de a suporta greutatea capului, trunchiului si a membrelor superioare si
functia de a asigura o mobilitate suficienta.
Suprafetele de sprijin ale corpurilor vertebrale cresc de la o vertebra la
alta, forma lor fiind determinata de solicitarile dinamice. In regiunea cervicala si
in cea lombara, diametrul transversal al corpurilor vertebrale este proportional
mai mare decat cel anteroposterior, ceea ce explica posibilitatile mai mari ale
acestor regiuni de a realiza miscarile de flexie si extensie.
Vertebrele dorsale au corpul rotund, canalul vertebral ingust si circular,
apofizele spinoase mult inclinate inapoi. Apofizele transverse prezinta la varful
lor, pe fata anterioara, o fateta articulara pentru tuberozitatea coastei
corespunzatoare (fig.2).
Fig. 2
Schema unei vertebre
dorsale vazuta din profil
1. corp;
2. fatete articulare pentru
coaste;
3. pedicul;
4. apofiza articulara
superioara;
5. apofiza transversa;
6. fateta articulara pentru
tuberozitatea costala;
7. apofiza articulara
inferioara;
cular 8. apofiza spinoasa.
12
Vertebrele lombare sunt cele mai voluminoase, au corpul usor latit
transversal, apofizele spinoase dispuse orizontal, iar apofizele transverse
atrofiate. Vazut din profil, corpul vertebrelor lombare este mai inalt la partea lui
anterioara decat la cea posterioara.
In afara acestor caracteristici regionale, fiecare vertebra prezinta si
diferentieri morfofunctionale individuale, rezultate din adaptarea specifica de-a
lungul evolutiei filogenetice.
ARTICULATIILE
13
conditii patologice. Nutritia cartilajului se face prin inhibitie, prin
lamele terminale ale suprafetelor articulare vertebrale.
Rolul discurilor intervertebrale este multiplu: a) contribuie, prin
rezistenta lor, la mentinerea curburilor coloanei; b) favorizeaza, prin elsticitatea
lor, revenirea la starea de echilibru dupa terminarea miscarii; c) transmit
greutatea corpului in toate directiile diferitelor segmente ale coloanei si d)
amortizeaza socurile sau presiunile la care este supus fiercare segment in mod
special in cursul miscarilor sau eforturilor.
Menajarea discurilor intervertebrale fata de solicitarile inerente
reprezinta o obligativitate fata de insusi corpul nostru si trebuie urmarita pana si
in cursul luarii celor mai banale pozitii, cum ar fi de exemplu, statul pe scaun.
Cand speteaza este inclinata inapoi, lordoza lombara normala dispare, articulatia
coxofemurala se extinde si solicitarea discurilor intervertebrale este mai
importanta. In mod corect se sade astfel incat lordoza lombara sa se mentina,
ceea ce atrage o mai buna echilibrare a coloanei vertebrale.
Desigur studiile se complica in timpul efectuarii miscarilor, dar
menajarea discurilor intervertebrale ramane indispensabila. Tehnica unui
exercitiu fizic este cu atat mai corecta, cu cat respecta mai mult legile
biomecanice de protectie impotriva solicitarilor discurilor intervertebrale. Un
exemplu demonstrativ ni-l ofera tehnica corecta de ridicare a halterelor, in
cadrul careia succesiunea pozitiilor se conformeaza necesitatilor functionale de
menajare a discurilor intervertebrale.
Aparatul ligamentar este alcatuit din doua ligamente (ligamentul
vertebral comun posterior si ligamentul vertebral comun anterior), care
formeaza doua benzi ce se intind pe toata lungimea coloanei vertebrale.
Ligamentele vertebrale, si in special cel anterior, dispun de o inervatie
alcatuita din trunchiuri nervoase amielinice si terminatii nervoase. De aceea,
atitudinea de flexie este cea mai comuna in majoritatea afectiunilor coloanei,
pentru ca in aceasta pozitie, ligamentele se destind.
Articulatiile apofizelor articulare sunt plane si permit numai simpla
alunecare a suprafetelor articulare una pe cealalta.
a) Suprafetele articulare sunt date de apofizele articulare. Suprafetele
articulare ale corpului vertebral subiacent privesc oblic in sus si in inapoi, iar
cele ale corpului vertebral supraiacent privesc oblic in jos si inainte.
b) Aparatul capsuloligamentar este alcatuit dintr-o capsula fibroasa
subtire, intarita in regiunea dorsala si lombara printr-un ligament posterior.
c) Sinoviala este foarte laxa si prezinta si unele prelungiri.
Daca nucleul pulpos joaca rolul unei bile pe care corpii vertebrali se
pot misca, articulatiile apofizelor articulare joaca rolul unor veritabili ghizi ai
miscarilor, limitand deplasarea excesiva a vertebrelor. In pozitia stand, aceste
articulatii preiau 20% din incarcatura vertebrala. Dar, in pozitia stand cu
14
trunchiul inclinat inainte, ele nu mai preiau nimic din incarcatura
vertebrala, lasand intreaga sarcina exclusiv discurilor intervertebrale
Articulatiile apofizelor spinoase. Ca si lamele vertebrale, apofizele
spinoase sunt unite intre ele prin doua feluri de ligamente: ligamentele
interspinoase si ligamentul supraspinos. Primele se gasesc intre doua apofize
spinoase, iar ultimul este un cordon ce se intinde pe tot lungul coloanei
vertebrale. In regiunea cervicala, ligamentul supraspinos este deosebit de bine
dezvoltat si prin extremitatea lui proximala se insera pe protuberanta occipitala
externa; el este denumit ligamentul cervical posterior si are rolul sa mentina pasiv
capul si gatul, pentru a nu se flecta inainte.
Articulatiile apofizelor transverse. Apofizele transverse sunt unite prin
ligamentele intertransverse.
Segmentul motor. La baza mobilitatii coloanei vertebrale se afla ceea
ce Schmorl a denumit “segmentul motor”, alcatuit din discul intervertebral si
ligamentele acestuia, gaurile de conjugare, articulatiile interapofizare si
apofizele spinoase cu ligamentele lor.
Segmentul motor poate fi impartit intr-un stalp anterior si unul
posterior. Stalpul anterior este mai putin mobil, mai solid, prezinta relativ rare
insertii musculare si constituie elementul principal de sustinere mecanica pasiva
a coloanei. Stalpul posterior prezinta numeroase insertii musculare si reprezinta
elementul principal motor al coloanei vertebrale.
15
MUSCHII
16
c) Micul oblic al abdomenului (oblicul intern) este situat sub marele
oblic, dar fasciculele lui sunt orientate invers fata de ale acestuia. Se insera
distal pe treimea externa a arcadei crurale, pe spina iliaca anterosuperioara, pe
cele doua treimi anterioare ale crestei iliace, iar prin aponevroza posterioara a
micului oblic ajunge sa se insere pe apofizele transverse ale primei vertebre
sacrate si ale ultimelor vertebre lombare. Actiunea micului oblic este
asemanatoare celei a marelui oblic; cand se contracta de o singura parte, roteaza
coloana vertebrala de partea muschiului care se contracta.
d) Transversul abdomenului este alcatuit din fascicule dispuse orizontal.
Rolul principal al transvesului este de a comprima viscerele abdominale pe
coloana vertebrala. Secundar, actioneaza ca muschi expirator.
Muschii lomboiliaci sunt considerati tot muschi abdominali, deoarece
inchid posterior cavitatea abdominala. Acesti muschi se intind intre coloana
lombara la osul iliac si sunt in numar de doi: patratul lombelor si psoasul iliac.
a) Patratul lombelor este un muschi plat, de forma patrata, situat pe
laturile coloanei lombare. Este alcatuit din trei grupe de fascicule: iliocostale,
iliotransversale si costotransvesale. Patratul lombelor este un coborator al
ultimei coaste, inclina coloana lateral, de partea muschiului care se contracta, si
inclina bazinul lateral pe torace.
b) Psoasul iliac, situat in partea posterioara a abdomenului, in fosa iliaca
interna si in partea anterioara a coloanei, este alcatuit din doua portiuni: psoasul
si iliacul.
Psoasul este fuziform si se insera proximal pe suprafetele osoase ale
unghiului alcatuit din fata laterala a corpilor vertebrali lombari cu apofizele lor
transverse. Corpul lui se indreapta in jos si in afara si se uneste cu tendonul
comun format atat din psoas, cat si din iliac.
Iliacul este dispus ca un evantai desfasurat in fosa iliaca interna, pe
care se insera proximal. Corpul lui se ingusteaza din ce in ce si se insera distal
pe tendonul comun, format din psoas si iliac.
Psoasul iliac are actiuni complexe: flecteaza coapsa pe bazin, coloana
si bazinul pe coapsa, imprima o usoara miscare de adductie si rotatie externa si
o rotatie de partea opusa muschiului care se contracta, este flexor al trunchiului
pe bazin.
Muschii posteriori sunt reprezentati de numerosi muschi, de forme
foarte variate. Ne vom limita sa descriem pe cei mai importanti.
a) Trapezul, cel mai superficial dintre muschii spatelui, este lat si are o
forma triunghiulara. Prin baza lui se insera pe linia mediana, de la protuberanta
occipitala externa, pe ligamentul cervical posterior si pe apofizele spinoase ale
vertebrelor cervicale inferioare si ale vertebrelor dorsale. Prin varful lui trapezul
se insera pe cele doua oase ale centurii scapulare.
Trapezul mobilizeaza centura scapulara si umarul, ridicandu-le si
apropiind omoplatul de coloana.
17
b) Marele dorsal este tot un muschi plat si triunghiular, dar prin baza lui
se insera pe fata externa a ultimelor patru coaste, pe apofizele spinoase ale
ultimelor vertebre dorsale si ale vertebrelor lombare si pe buza externa a crestei
iliace.
Marele dorsal este adductor, proiector inapoi si rotator inauntru al
bratului si trage trunchiul spre brat.
c) Romboidul este un muschi lat si subtire, se insera median pe partea
inferioara a ligamentului cervical, pe proeminenta si pe apofizele spinoase ale
primelor cinci vertebre dorsale. Se indreapta oblic in jos si in afara si se insera
pe marginea vertebrala a omoplatului. Romboidul trage omoplatul inauntru si il
basculeaza, apropiind varful omoplatului de coloana, si trage coloana spre
omoplat.
d) Unghiularul se insera proximal pe apofizele transverse ale primelor
cinci vertebre cervicale, iar distal pe unghiul superointern al omoplatului.
Unghiularul trage omoplatul inauntru si in sus, si inclina coloana cervicala de
partea lui.
e) Micul dintat posterosuperior este situat sub romboid, el se insera
proximal pe apofizele spinoase C5-D3, se indreapta in jos si in afara si se insera
distal pe coastele 2-5. Este un muschi inspirator.
f) Micul dintat posteroinferior se insera distal pe spinoasele D11-L3, se
indreapta in sus si in afara si se insera proximal pe ultimele patru coaste. Este
tot un muschi inspirator.
g) Muschii cefei sunt in numar de opt: splenius, marele complex, micul
complex, transversul gatului, marele drept si micul drept posterior al gatului,
marele oblic si micul oblic posterior al gatului. Prin actiunea lor combinata
contribuie la efectuarea miscarilor de extensie, de inclinatie laterala si rotatie a
capului.
h) Muschii spinali sunt in numar de trei: iliocostalul, lungul dorsal, si
spinotransversalul si alcatuiesc la nivelul regiunii lombare inferioare, un corp
comun sacrospinalul. Sunt muschi extensori ai coloanei si au rolul important de
a mentine echilibrul intrinsec al coloanei vertebrale.
i) Muschii intertransversali si muschii interspinosi sunt muschi mici ,
subtiri, patrulateri, care unesc apofizele transverse intre ele si apofizele
spinoase intre ele. Primii inclina coloana lateral de partea lor, ceilalti sunt
extensori ai coloanei.
18
1.2. BIOMECANICA COLOANEI VERTEBRALE
19
Miscarea de flexie ventrala. In miscarea de flexie, portiunea anterioara a
discurilor intervertebrale este comprimata, in timp ce ligamentul vertebral
comun posterior, ligamentele galbene, ligamentele interspinoase, ligamentul
supraspinos si muschii spatelui sunt pusi sub tensiune.
In pozitia ortostatica, muschii care initiaza miscarea de flexie sunt cei ai
peretelui abdominal, mai ales dreptul abdominal si cei doi oblici, psoasul iliac,
precum si muschii subhioidieni si sternocleidomastoidianul. Odata miscarea
initiata, grupul antagonist al extensorilor coloanei intra in actiune si gradeaza
flectarea trunchiului, invingand fortele gravitationale.
Denumirea Insertie
Proximala Distala
Sternocleidomastoidian Apofiza mastoida Stern-clavicula
Drept anterior cap Occipital Vertebre C3-C7
Mic drept anterior cap Occipital Apofizele
transverse ale
atlasului
Lungul gatului Atlas Vertebre D1-D3
Mare drept abdominal Cartilaje costale 5, 6, 7 Corp pubis
Mare oblic abdominal Ultimele 7-8 coaste Marginea externa
a crestei iliace;
spina iliaca
anterosuperioara;
pubis; linia alba
Mic oblic abdominal Ultimele 3-5 coaste; linia alba; Arcada crurala;
pubis spina iliaca
anterosuperioara;
apofizele
transverse
lombosacrate
tabelul. nr 2
20
intrare in contact a apofizelor articulare si in ultima instanta si a apofizelor
spinoase.
Denumirea Insertia
Proximala Distala
tabelul nr. 3
21
Denumirea Insertia
Proximala Distala
Sternocleidomastoidian Apofiza mastoida Stern-clavicula
Scaleni Apofize transverse Coasta 1 si 2
Muschii cefei care fac si cervicale
extensie (+transversalul
gatului)
Trapez Protuberanta occipitala Clavicula; acromion;
externa; apofize spinoase spina omoplat
cervicodorsale
Mare oblic abdominal Ultimele 7-8 coaste Marginea externa a
crestei iliace; spina iliaca
anterosuperioara; pubis;
linie alba
Mic oblic abdominal Ultimele 3-5 coaste; linia Arcada crurala; spina
alba; pubis iliaca anterosuperioara;
apofize transverse
lombosacrate
Patratul lombar Coasta a12-a; apofize Creasta iliaca
transverse L1-L5
Psoas iliac Vertebre lombare; fosa Mic trohanter
iliaca interna
Intertransversali Apofiza transversa Apofiza transversa
tabelul nr. 4
22
Denumirea Insertia
Proximala Distala
a) Rotatori de partea
muschiului
Lungul gatului Atlas Vertebrele D1-D3
Mic oblic abdominal Ultimele 3-5 coaste Spina iliaca anterosuperioara;
apofize transverse
lombosacrate
Speniusul gatului Occipital; apofiza mastoida; Ligamentul cervical posterior;
apofizele transverse ale apofizele spinoase D1-D5
atlasului si axisului
Muschii cefei
b) Rotatori de partea
opusa muschiului
Sternocleidomastoidian Apofiza mastoida Stern-clavicula
Trapez Protuberanta occipitala; Clavicula; acromion; spina
apofize spinoase omoplatului
cervicodorsale
Muschii cefei Ultimele 7-8 coaste Marginea externa a crestei
Mare oblic abdominal iliace; spina iliaca
anterosuperioara; pubis; linia
alba
Psoas iliac Vertebre lombare; fosa iliaca Micul trohanter
interna
tabelul nr.5
23
II.2. EPIFIZITA VERTEBRALA. MALADIA SCHEUERMANN
24
Patrunderea substantei discale prin placa de cartilaj se poate datora
unei supraincarcari excesive impuse epifizitelor vertebrale ale unui adolescent,
la care exista conditii ereditare si familiale.
Epifizita lombara se instaleaza aproape intotdeauna fara dureri, iar
sechelele sunt descoperite de obicei la adult, fie intamplator cu ocazia unei
radiografii efectuate pentru un traumatism local, fie cu prilejul unei lombalgii de
origine statica legata de “inversiunea vertebrala” (deformarea cuneiforma a
uneia sau mai multor corpuri vertebrale lombare antreneaza stergerea sau
convexitatea posterioara a segmentului vertebral respectiv.
Tablou clinic. In desfasurarea Epifizitei Scheuermann au fost descrise
trei stadii:
- stadiul 1, apare la varsta cuprinsa intre 8 si 10 ani; este stadiul
“functional”, fara dureri si limitarea miscarilor. Se poate observa doar un spate
ce-si mentine mai greu pozitia, fapt care poate sugera o boala Scheuermann
incipienta. Nu este insa obligator ca din acest stadiu sa se dezvolte o veritabila
Epifizita Scheuermann;
- stadiul 2, este stadiul “florid” cuprins de obicei intre 10 si 16 ani, in care se
constituie insidios o redoare localizata dorsal, dorsolombar sau lombar si,
progresiv, toate simptomele si semnele clinice si radiologice ale bolii. Cifoza
este partial fixata si adesea dureroasa cu exacerbari de oboseala, ortostatism
prelungit sau caratul de greutati; se dezvolta si se poate accentua pana la
incheierea procesului de crestere. In circa 20% din cazuri, cifoza se insoteste de
o usoara asimetrie scoliotica. Un numar mic de bolnavi 5 - 20% au dureri ce se
datoresc unei insuficiente miostatice si probabil unei suprasolicitari ligamentare.
Uneori apar, cand cifoza este dorsala, hiperlordoze lombare si cervicale cu
caracter compensator si cu dureri la palpare si percutia apofizelor spinoase;
-stadiul 3 este unul tardiv, dupa varsta de 18 ani, in care cifiza este de obicei
fixata si nu mai poate fi corectata nici activ, nici pasiv si mobilitatea
segmentului respectiv al coloanei devine limitata, durerile pot lipsi, iar
tulburarile ce apar se datoresc musculaturii insuficiente, unor entezopatii si
modificari degenerative ale tesutului braditrof, in special discal. Mai tarziu,
25
suferintei bolnavului i se aplica la consultatie diverse diagnostice: lombalgie,
lomboscitalgie, insuficienta miostatica, etc.
Examene paraclinice. Parametrii biochimici nu sunt modificati.
Examenul radiologic pune in evidenta o serie de modificari. In primul stadiu
aspectul radiologic este normal. Modificarile apar in stadiul “florid”, ca defecte
in teritoriul treimii anterioare a corpului vertebral si in special sunt evidente
aspectul cuneiform al corpului vertebrelor afectate si cifoza localizata de obicei
dorsal si mai rar dorsolombar. In acest stadiu se poate observa si o scolioza
asociata.
In stadiul 3, la toate semnele tipice ale Epifizitei Scheuermann se
adauga si modificari secundare de tip degenerativ, artrozic. Tipul si gradul de
distructie al corpurilor vertebrale apar mai bine in radiografiile de detaliu.
26
II.3. EXAMINARE SI DIAGNOSTIC
27
- materiale necesare: cadran antropometric, fir cu plumb, creion
dermatograf (pentru punctare), echer, nivela (cu bula de aer) pentru aprecierile
gibozitatilor costale a reliefului hemitoracelui, ale perimetrelor si pentru alte
masuratori), taliometru pentru masurarea inaltimii si bustului, cantar de
persoane pentru aprecierea greutatii corporale, spirometru, dianometre,
tensiometre.
28
Examinarea cinetica cuprinde studiul adaptarii rahisului la schimbarea
pozitiei in asezat la mobilizarile coloanei in flexie, extensie, inclinare pentru a
aprecia posibiliatile de corectie a tulburarilor de statica vertebrala, cifoza in
cazul nostru si a gradului de deficienta.
Examenul radiologic permite obiectivizarea structurala a corpurilor
vertebrale, vizualizarea gradului de curbura a cifozei, si-n cazul nostru, a
epifizitei vertebrale este examenul cel mai necesar in aprecierea
diagnosticurilor.
Postura corecta este influentata de actiunea gravitatiei, planul anterior
fiind unul de propulsie iar cel posterior de sprijin si static, corpul are o tendinta
de inclinare inainte cu 10° -20°. O linie verticala ridicata din fata maleolei
peroniere ce trece posterior fata de spatele genunchiului, prin marele trohanter si
acromion, ajungand la varful mastoidei, va constitui axa gravitationala a
corpului. Aceasta axa care aliniaza segmentele de le glezne pana la crestet, va fi
linia de control a aliniamentului postural din profil.
Linia mediana de apreciere din fata este axa de simetrie si va trece prin
mijlocul nasului, apofiza mentoniera, manubriul sternal, linia alba a
abdomenului, mijlocul simfizei pubiene, spatiul inter condiliar al genunchilor,
spatiul talocrural. Axa de simetrie va corespunde celei functionale.
Linia de simetrie pentru aprecierea din spate va trece prin protuberanta
occipitala, apofizele spinoase ale lui C7 pana la S2 (pliu interfesier), spatiul
intercondiliar al genunchilor, spatiul tolocrural.
Dupa cum am precizat evaluarea alinierii segmentelor a fost facuta din
fata, din lateral si din posterior:
1. Din fata:
29
2. Din lateral:
a. Capul: devierea anterioara este apreciata in raport cu linia gravitatiei
marcata de firul cu plumb.
b. Scapula: se poate observa proeminarea posterioara a unghiului
scapulei si a marginei ei vertebrale in cazurile de rotatie sau de inclinare inainte
a acesteia.
c. Coloana: se apreciaza prezenta cifozei, a spatelui rotund, a lordozei, a
cifolordozei.
La subiectii fara tulburari de statica vertebrala, cele doua puncte dorsal
si sacrat, se gasesc pe aceeasi verticala iar sageata lombara si cea cervicala au
valori aproximativ identice.
Fara ca valorile acestor sageti sa fie standard, ele modificandu-se odata
cu varsta si talia subiectului, la adultul de talie medie ele variaza intre 20- 30
mm, iar la unul cu talie mai mare, intre 40-45 mm, pe cand la copil in raport cu
varsta si talia acestuia, variatiile sunt 20 –25 mm pana la 30- 35 mm. In cazuri
patologice exista cresteri sau scaderi ale acestor valori.
d. Abdomenul: relaxarea sau slabirea musculaturii abdominale face ca
abdomenul sa protruzeze; uneori, cute de grasime situate subombilical pot da
acelasi aspect sau sa-l exagereze.
e. Membrele inferioare: se observa genu recurvatum.
f. Piciorul: privit dinspre fata interna se observa bolta antero –
posterioara; se noteaza maleola interna, tuberculul osului navicular si locul unde
articulatia metatarsofalangiana a halucelui atinge podeaua – toate aceste puncte
trebuie sa fie pe o linie (linia Feiss), (Fig.8 si Fig. 9).
30
3. Din posterior.
31
CAPITOLUL III
32
ELEMENTE
CONSTITUTIVE ALE
CERCETARII
33
Conditiile de baza materiala de care dispune Centrul Medical Nicolina,
Iasi, sunt cele de dotare din sectiile:
- balneoterapie (incluzand bazine cu apa sulfuroasa);
- electroterapie;
- crenoterapie (actiuni cu namol sulfuros);
- sali de kinetoterapie si masaj.
Salile de kinetoterapie sunt dotate cu aparate de gimnastica: spaliere,
banci de gimnastica, scripeti, plansete de melacart pentru usurarea miscarii,
mingi medicinale, de cauciuc, gantere, saci cu nisip, benzi elastice, flexori
palmari, aparatura KETTLER pentru dezvoltarea fortei musculare, cat si alte
aparate mecanice pentru acelasi scop analitic.
Pentru explorarea si evaluarea pacientilor s-a folosit urmatoarea dotare:
cadran somatoscopic, taliometru, cantar, rigla, banda metrica, nivela, raportor,
fir cu plumb si fise speciale de inregistrare a datelor culese.
La sectia de hidroterapie, pacientii au beneficiat de hidrokinetoterapie
in apa sulfuroasa si inot.
Pentru buna desfasurare a activitatii de kinetoterapie am urmarit si
modul de respectare a regulilor de igiena.
Studiul l-am efectuat pe parcursul anului 2003, din luna aprilie pana in
luna decembrie, pe un lot de 7 pacienti dintre care 5 de sex masculin si 2 de sex
feminin.
S-a observat si din studiul cazurilor pe care le-am urmarit din statistica
cazuisticii Centrului Medical Nicolina ca Epifizita Scheuermann apare
predominant la sexul masculin. In cazul nostru raportul procentuar este de
71,4% la sexul masculin fata de 28,5 la cel feminin.
34
Varsta medie de aparitie a fost intre 14–21 ani, deci la pacienti aflati in
perioada de crestere si adolescenta.
35
- metoda experimentului;
- metoda testelor.
b. Metoda analizei;
c. Metoda grafica.
Documentarea a reprezentat cautarea surselor bibliografice in care a fost
tratata problema Epifizitei Scheuermann, consemnarea si selectionarea datelor
obtinute.
Studiul de caz l-am desfasurat prin consultarea fiselor medicale ale
pacientilor ce au efectuat tratament in cadrul Centrului Medical Nicolina in
ultimii 5 ani si a celor existente in prezent.
De asemeni am purtat discutii cu personalul medical ce ii avea pe
acesti pacienti in tratament, analizand cauzele afectiunii, comportarea acestora
pe parcursul tratamentului si a rezultatelor obtinute, la cei care au mai fost in
tratament, si modalitatile de planuri terapeutice eficiente.
Observatia -fiind una din metodele de investigatie directa a realitatii, a
reprezentat punctul de plecare in obtinerea materialelor concrete care au
constituit apoi baza analizei.
Aceasta metoda am folosit-o la investigari somatoscopice, a precizarii
cauzelor de tulburare statica vertebrala, fiindu-mi necesara in sesizarea
aspectelor esentiale pentru a schimba programul de kinetoterapie atunci cand nu
corespundeau fiecarui caz in parte.
Conversatia directa cu cadrele medicale si cu pacientii s-a desfasurat
dupa un plan stabilit anterior, urmarind obtinerea datelor necesare despre
subiectii in cauza si evolutia lor precedenta cercetarii.
36
CAPITOLUL IV
37
CONTINUTUL
PROGRAMELOR DE
TRATAMENT PRIN
KINETOTERAPIE.
PREZENTAREA
REZULTATELOR SI
COMENTAREA LOR
38
(electroterapie, hidroterapie, masaj) atunci cand a existat durere, masajul
precum si mijloace asociate din sport: volei, inot.
Principalele obiective ale tratamentului recuperator au fost:
a) combaterea durerii;
b) asuplizarea coloanei vertebrale si a centurii scapulare in zonele cu
rigiditate crescuta;
c) invatarea si adoptarea posturii corecte in viata zilnica si profesionala,
precum si indepartarea factorilor mecanici iritativi;
d) tonifierea musculaturii hipotone paravertebrale in conditii de scurtare,
precum si a musculaturii abdominale si tonifierea in conditii de alungire a
musculaturii lombare si pectorale. De asemenea s-a avut in vedere si corectarea
dezechilibrelor musculare care perturba functia statica si dinamica a coloanei
vertebrale.
e) imbunatatirea functiei respiratorie, prin restabilirea unei mecanici
respiratorii functionale bazata pe un control bun al participarii costale si
amplificarea cursei diafragmatice;
f) constientizarea pozitiei corecte coloanei si a bazinului prin metodologia
scolii spatelui “school back”.
Pentru combaterea durerii s-au folosit urmatoarele mijloace:
- masajul: sub forma de efleuraj, frictiuni, framantat, vibratii, masaj transversal
Cyriax, presiuni statice.
Tehnicile de aplicare au fost manuale sau cu aparate vibratorii.
- electroterapia: s-a aplicat sub forma de curenti diadinamici, interferentiari,
ionizari cu novocaina, ultra sunete,TENS pe zonele dureroase, in scop antalgic.
- hidroterapia: se foloseste in scop pregatitor pentru programele de
kinetoterapie cat si ca forma de tratament recuperator, sub forma de inot.
- termoterapia locala sub forma de infra rosii a fost aplicata pentru calmarea
durerilor.
Asuplizarea locala a zonelor cu rigiditate a fost blanda si riguroasa,
adaptata pacientului. Aceasta s-a realizat prin mobilizari pasive, stretching si
mobilizari active.
Pentru tonifierea musculaturii s-a recurs la exercitii cu ingreuere,
constand in obiecte tip haltera, banda elastica, aparate de forta si exercitii
izometrice.
Reeducarea posturala s-a facut in fata oglinzii si in diverse momente
fara control vizual prin: cunoasterea pozitiei defectuase, invatarea pozitiei
corecte, sustinerea acestora si folosirea lor in diverse activitati.
Intrucat Epifizita Scheuermann determina modificari structurale
osoase, discale si ligamentare, redoare accentuata si un potential evolutiv
marcat, reeducarea posturala este asociata cu purtarea corsetului ortopedic sau a
“hamului de memorie”.
39
Ca reguli de viata se indica evitarea activitatii fizice intense, a
ortostatismului prelungit si se indica combinarea activitatii zilnice cu repaus in
pozitii corijate.
Odihna se recomanda pe un pat tare, cu o perna mica sub cap cat sa
mentina lordoza cervicala, fiind adoptata fiecarui caz in parte, pentru a favoriza
corectia relaxata a curburilor.
Pentru activitatile scolare sau profesionale se recomanda a se folosi
mobiliere confectionate in scopul unei tinute corecte.
Program de kinetoterapie
40
Exercitii posturale
41
7. Sezand cu piciarele incrucisate (pozitei mahomedana), cu mainile
intre coapse, coloana dorsala si lombara se mentin drepte:
- se flecteaza capul (barbia in piept), apoi se revine la pozitia verticala cu
intindere axiala
- idem, dar din flexie se trece direct in extensie, apoi in vertical;
- flectarea capului inainte, apoi flexie – extensie, pe planul de 45° stang, apoi
drept. Dupa fiecare miscare se trece prin pozitia verticala, cu intindere in ax;
- Circumductie a capului – miscare lenta.
8. Pozitie: asezat liber pe sol, genunchii indoiti, plantele pe sol. Se
cauta o lordoza corijata. Mobilizarea: extensie axiala a capului si gatului cu
coborarea barbiei.
9. Pozitia initiala: decubit dorsal, genunchii flectati, picioarele cu
plantele pe sol. Mobilizare: bascularea inapoi a bazinului, extensie si retropulsie a
gatului si capului. Asocierea celor doua corectii de mai sus si a fixarii scapulare.
Retroversia bazinului prin contractia simultana a abdomenului si fesierilor, cu
rotatia externa a membrelor inferioare (fig. 12).
42
10. Cucat ventral cu o perna pneumatica sub abdomen: redresarea
activa si pasiva a umerilor, capului, gatului si coloanei in atitudine corecta, prin
extensie a trunchiului.
11. Decubit ventral, cu bratele pe langa corp, fata “privind” in jos: se
ridica apoi capul cu vativa centrimetri de la sol si se executa intinderea axiala a
gatului; se roteaza capul din aceasta pozitie spre unul din umeri, continandu-se
intinderea axiala; se lasa capul in jos, sa atinga solul cu barbia si se revine la
pozitia initiala (cu fata in jos) cu relaxare. Se executa si in sens invers.
Exercitii de mers
43
1. Mers cu mainile la ceafa cu ducerea cate unui genunchi indoit la
piept.
2. Mers cu o minge medicinala pe cap, sustinuta din lateral, cu
ridicarea cate unui genunchi indoit la piept.
3. Mers cu ducerea bratelor prin inainte sus, cu arcuire, avand un
baston apucat de capete.
4. Mers cu mainile la ceafa, simultan cu extensia ampla a catre unui
picior.
5. Mers pe varfuri cu pasi mici, cu un baston la spate peste omoplati,
tinut intre coate.
6. Mers cu respiratie, ducand mainile prin inainte sus si coborandu-le
prin latera
Exercitii de asuplizare
44
5. Pozitie: semisuspensie dorsala cu picioarele pe sol, cu un contrasprijin,
o perna dorsala de la 1 cm deasupra maximului convexitatii dorsale, cu
mentinerea retroversiunii bazinului prin blocaj lombar in corectie, capul si gatul
retropulsate. Mobilizare; impingerea cu picioarele in timpul expiratiilor
relaxante.
6. Sezand pe scaun, cu spatele sprijint de spalier, picioarele departate la
nivelul coapselor cu plantele pe sol. Subiectul prinde banda elastica, de capete
apucat, si se executa asuplizari ale coloanei cervico- dorsale. Capul se mentine
lipit de spalier (fig. 14).
45
8. Pozitie: decubit ventral la capul mesei, cu picioarele pe sol, genunchii
indoiti, cu bratele incrucisate pe masa, cu o chinga plasata 1 cm dedesubtul
curburii maxime ca sa blocheze zona dorsala inferioara. Mobilizare; se
retropulseaza capul si gatul mentinute in corectie, cu impingerea concomitenta a
mainilor si antebratelor. Se actioneaza asupra partii superioare a cifozei dorsale
si a proiectiei anterioare a gatului. Exercitiul se recomanda in cifozele inalte
(fig. 16).
46
care aceasta este sprijinita. Se efectueaza contractie izometrica pentru cateva
secunde si apoi se revine pentru relaxare (fig. 17).
Exercitii de tonifiere
47
Tonifierea musculaturii dorsale este deosebit de importanta, mergand
mana in mana cu fixarea scapulara. Se incepe cu activitatea de redresare a coloanei
dorsale si se continua cu tonifierea musculaturii scapulare. Exercitiile se vor
efectua din decubit ventral, decubit dorsal, din asezat si din ortostatism.
48
9. Din decubit dorsal, dupa efectuarea tuturor corectiilor –cap, gat, bazin,
bratele lateral, antebratele vertical, se executa retropulsia capului si a coatelor spre
a decola omoplatii in timpul unei inspiratii.
10. Din aceeasi pozitie si acelasi exercitiu, suprimand in mod progresiv
ajutorul bratelor. In raport cu supletea scapulara existenta, bratele pot lua diferite
pozitii: lateral, de-a lungul corpului, la ceafa.
11. Mentinand pozitiile anterioare se efectueaza exercitii pentru musculatura
abdominala, cu respiratie ritmica, sub forma de: pedalaj, forfecare cu gambele
tinute la verticala, indepartarea gambelor.
12. Culcat dorsal pe banca de gimnastica, cu genunchii indoiti. De la nivelul
pieptului se face extensia bratelor ce tin un baston de capete apucat.
Kinetoterapeutul poate ajuta la mentinerea genunchilor indoiti (fig. 19).
49
19. Sezand pe banca de gimnastica si avand un baston de-a lungul coloanei
vertebrale, prins la un capat de banca iar de celalalt capat pacientul il apuca cu
ambele maini, (bratele indoite la nivelul cefei). Se executa usoare extensii ale
coatelor si implicit a trunchiului, mentinand contactul coloanei cu bastonul.
fig. 20
20. Stand cu fata la scara fixa apucat la nivelul umerilor: indoirea genunchilor
cu arcuire (1, 2, 3) pastrand capul si gatul in extensie, revenire (4).
21. Din atarnat la spalier (cu fata, apoi cu spatele la acelasi aparat), se
flecteaza lent genunchii. Kinetoterapeutul facand presiuni la nivelul zonei dorsale.
fig. 21 fig. 22
50
Exercitii respiratorii
51
Exercitii de constientizare a pozitiei corecte a coloanei
52
IV. 2. INTERPRETAREA REZULTATELOR OBTINUTE IN URMA
APLICARII TRATAMENTULUI KINETOTERAPEUTIC
Analiza cazurilor
Analiza cazului I
53
FISA DE TRATAMENT Nr. 1
Numele si prenumele ……A.L……………..Sex ….. masc…...…….…………………
Varsta ……...………..15..ani….……..……………………………………….………..
Data intrarii…….10.aprilie.2004……….. Data iesirii …20.noiembrie.2003…………
Profesia …………elev…………………………………………………………….……
Istoric ……depistat de medicul scolar datorita durerilor………………………………
Diagnostic …epifizita sch. zona dorsala. Lordoza lombara.glezne valg bilateral gr.I…
Tratamente asociate ……masaj, TENS, bai sulfuroase………………………………...
EXAMEN -DATA 10.04.2003 12.09.2003 20.11.2003
Profil
C7 65 58 47
COLOANA VERTEBRALA
Dorsal 0 0 0
Lombar 60 57 50
Sacrat 0 0 0
sup. - - -
SPATE
54
MIJL.ASOC.TRATAMENT
Bai sulfuroase + + +
Analiza cazului II
55
FISA DE TRATAMENT Nr. 2
Numele si prenumele …………B.T.……………..Sex ….. masc……...………………
Varsta …………..……..16.ani……………………….………………………………..
Data intrarii ……10.aprilie.2003…... Data iesirii……20.noiembrie.2003………….
Profesia ……………elev……………………………………………………………….
Istoric …………..depistat in familie…………………………………………………...
Diagnostic ……..epifizita sch….Atitudine scoliotica. Cstg……………………………
Tratamente asociate …masaj, infrarosii, ionizari cu novocaina, bai sulfuroase………..
EXAMEN -DATA 10.04.2003 12.09.2003 20.11.2003
Profil
C7 60 55 50
COLOANA VERTEBRALA
Dorsal 0 0 0
Lombar 55 50 48
Sacrat 0 0 0
sup. - - -
SPATE
56
EXAMINARI
ANTROPOMETRICE
Genunchi stg. - - -
dr. - - -
Glezne stg. - - -
dr. - - -
Picior stg. - - -
Masaj + + +
Infrarosii +
Ionizari cu novocaina + +
TENS
Bai sulfuroase + + +
57
FISA DE TRATAMENT Nr. 3
Numele si prenumele ……D.G………….………..Sex ….. masc……….…………….
Varsta…………………15.ani…………..………………..……………………………..
Data intrarii ……2.mai.2003………….… Data iesirii …..9.decembrie.2003………
Profesia ………….elev…………………………………………………………………
Istoric …depistat de medicul de familie. Este pentru prima data in trat. recup………...
Diagnostic ……Epifizita Scheuermann. picior plat bilateral gr.II……………………..
Tratamente asociate ……masaj, TENS, bai sulfuroase………………………………...
EXAMEN -DATA 02.05.2003 17.08.2003 09.12.2003
Profil
C7 50 45 40
COLOANA VERTEBRALA
Dorsal 0 0 0
Lombar 48 40 38
Sacrat 0 0 0
sup. - - -
SPATE
58
EXAMINARI TICA STA
Masaj + + +
Infrarosii
Ionizari cu novocaina
TENS +
Bai sulfuroase + + +
Analiza cazului IV
59
Gimnastica respiratorie s-a axat pe cresterea elasticitatii toracice si
tonifierea musculaturii inspiratoare in scurtare (romboid, dintat mare, pectoralul
mic).
S-au recomandat pozitii corectoare pentru dormit si in cadrul activitatilor
zilnice.
Dintre sporturi s-au indicat inotul si baschet.
Evolutia pacientului a fost favorabila prin reeducarea completa a algiilor
vertebrale, ameliorarea pozitiei coloanei si constientizarea mentinerii ei in cadrul
activitatilor socioprofesionale.
C7 68 58 50
Dorsal 0 0 0
Lombar 60 55 48
Sacrat 0 0 0
sup. - - -
Relief costo muscular mijl. - - -
60
COLOANA
inf. - - -
SPATE
Suma reliefelor - - -
sup. - - -
Devierea coloanei mijl. - - -
inf. - - -
Echilibrul coloanei 0 0 0
EXAMINARI TICA STAVERTEBRALA
Bazin N N N
Masaj + + +
Infrarosii
Ionizari cu novocaina +
TENS +
Bai sulfuroase + + +
Analiza cazului V
61
Pacientul B. R., in varsta de 16 ani, sex feminin, s-a prezentat la data de 6
mai 2003 cu diagnosticul: Epifizita Scheuermann.
Ca urmare a tulburarilor de crestere vertebrale cu afectarea anterioara a
corpilor vertebrali, deteminate de Epifiziata Scheuermann , pacientul prezenta la
inceputul tratamentului dureri accentuate in zona dorso- lombara.
Din acest motiv programul de recuperare a avut ca obiectiv indepartarea
durerii prin tehnici de masaj si fizioterapie si redresarea coloanei vertebrale prin
kinetoterapie:
- a) masajul a fost efectuat in scop relaxator pe musculatura pectorala,
cervicala si dorso- lombara
- b) s-au facut urmatoarele aplicatii electroterapeutice: ionizari cu novocaina,
TENS si
- c) hidrokinetoterapie in apa sulfuroasa, pregatind astfel organismul pentru
programul de kinetoterapie si sedarea durerii.
Exercitiile efectuate in vederea corectarii cifozei au avut un caracter
heterogen, cuprinzand exercitii de asuplizare a curburii scapulare si dorso-
lombare, exercitii de tonifiere in conditii de scurtare a musculaturii spatelui,
abdomenului si fesierilor si de alungire a musculaturii anterioare a trunchiului si
zonei lombare, precum si exercitii de respiratie, relaxare si exercitii de
automatizare a pozitie corecte a spatelui.
In urma tratamentului aplicat, pe langa disparitia durerilor din zona
dorso- lombara s-a observat si imbunatatirea pozitiei coloanei vertebrale, pacientul
reusind sa o pastreze timp indelungat.
62
Diagnostic ………………Epifizita Scheuermann………...…………………………...
Tratamente asociate ……masaj, ionizari cu novocaina, TENS, bai sulfuroase………..
EXAMEN -DATA 06.05.2003 17.09.2003 12.12.2003
Profil
C7 60 54 48
COLOANA VERTEBRALA
Dorsal 0 0 0
Lombar 55 50 45
Sacrat 0 0 0
sup. - - -
SPATE
Masaj + + +
Infrarosii
Ionizari cu novocaina +
TENS +
Bai sulfuroase + + +
63
Analiza cazului VI
64
Numele si prenumele …………M.C………………….Sex ….. masc…………………
Varsta …………..………21.ani………………………...……………………………..
Data intrarii ………17.aprilie.2003… Data iesirii ……12.decembrie.2003………
Profesia ……………student……………………………………………………………
Istoric ……depistat cu Epifizita Scheuermann la varsta de 16 ani…………………….
Diagnostic …Epifizita Sch..lordoza lombara..picior plat gr. II…bilateral……………..
Tratamente asociate …masaj, infrarosii, ionizari cu novocaina, TENS, bai sulfuroase..
EXAMEN -DATA 17.04.2003 18.08.2003 12.12.2003
Profil
C7 58 52 46
COLOANA VERTEBRALA
Dorsal 0 0 0
Lombar 54 47 42
Sacrat 0 0 0
sup. - - -
SPATE
65
MIJL.ASOC.TRATAMENT
Bai sulfuroase + + +
66
FISA DE TRATAMENT Nr. 7
Numele si prenumele ………C.L……………..Sex ….. masc…...….…………………
Varsta …………..…..18.ani…………………….……………………………………..
Data intrarii ……14.aprilie.2003…. Data iesirii ..…19.decembrie.2003………….
Profesia ……………elev………………………………………………………….……
Istoric ……depistat la varsta de 14 ani, a efectuat tratament discontinuu……………..
Diagnostic …………Epifizita Scheuermann…lordoza lombara………………………
Tratamente asociate ……masaj, ionizari cu novocaina, TENS, bai sulfuroase………..
EXAMEN -DATA 14.04.2003 05.08.2003 19.12.2003
Profil
C7 52 45 40
COLOANA VERTEBRALA
Dorsal 0 0 0
Lombar 48 38 38
Sacrat 0 0 0
sup. - - -
SPATE
67
EXAMINARI
ANTROPOMETRICE
dr. - - -
Glezne stg. - - -
dr. - - -
Picior stg. - - -
Masaj + + +
Infrarosii
Ionizari cu novocaina +
TENS +
Bai sulfuroase + + +
4
cazuri 3
cazuri
68
5
cazuri
71.4 % 2 cazuri
28.6 %
Sex M F
Intru-cat corpul este un tot unitar, o deficienta a unei zone atrage dupa
sine o deposturare a corpului care la examinarea somato- antropometrica a iesit in
evidenta, fiind prezentate in tabelul nr. 9 si 10.
69
Cu raza mare de Cu raza medie de Cu raza mica de
Lordoze curbura curbura curbura
L4 - 60 mm L4 - 55 mm L4 - 50 mm
compensatorii
2 cazuri 3 cazuri 2 cazuri
3700 cm3
CV max
2100 cm3
CV min
70
C.V. 10.04.2003 19.12.2003
Data intrarii Data iesirii
CAPITOLUL V
CONCLUZII
71
CONCLUZII
72
Corectarea concomitenta si a deficientelor asociate s-a soldat cu o
influenta favorabila, de accelerare a recuperarii curburii cifotice.
Dat fiind varsta la care au foat prezentate cazurile, perioada pubertara si a
adolescentei, rezultatul tratamentului kinetoterapeutic a fost benefic atunci cand s-
a aplicat precoce, odata cu aparitia algiilor sau a dezalinierilo vertebrale.
In cazul in care deformarile corpurilor vertebrale au fost accentuate,
evolutia pacientilor a evidentiat o stagnare a bolii.
Programul de kinetoterapie asociat cu mijloacele de fizioterapie au dus
la:
- ameliorarea algiilor vertebrale si disparitia lor;
- micsorarea curburilor patologice;
- crearea unui tonus de atitudine, necesar mentinerii corectiei;
- cresterea tonusului musculaturii paravertebrale;
- deblocarea toracelui si
- imbunatatirea parametrilor functionali specifici functiei pulmonare.
Exercitiul fizic ca mijloc de baza al kinetoterapiei s-a aplicat sub forma
de exercitii dinamice, statice sau jocuri sportive, de tipul sporturilor: inot, baschet,
volei.
Alaturi de exercitiile dinamice, asuplizarea coloanei vertebrale si
redresarea ei s-a realizat prin: exercitii de stretching si elongatii vertebrale pe plan
inclinat (banca de gimnastica) si cu ajutorul capastrului Glisson, care au
inbunatatit rapid redresarea coloanei prin intinderea ligamentului anterior ce este
retractat.
Mentinerea pozitiei corecte a fost consolidata prin aparate ortetice de
tipul orteza cervico- dorso- lombara, denumita si „ham de memorie” – denumire
ce ii evidentiaza scopul.
In cadrul programului de recuperare, fiecare pacient a primit un program
cu regulile de igiena ale posturii , ce trebuie aplicate in timpul zilei si noptii pentru
mentinerea rezultatelor urmarite prin tratament recuperator, care a realizat
obiectivul mentinerii corectiei.
De un real folos au fost exercitiile de constientizare a posturii din
programul de kinetoprofilaxie „ school back” („scoala spatelui” a suedezei
Marianne Zachrisson) in care pozitiile corective invatate in sala se aplica in viata
cotidiana.
Tratamentul prin miscare va fi continuat pentru a consolida si mentine
rezultatele obtinute.
73
CAPITOLUL VI
BIBLIOGRAFIE
74
BIBLIOGRAFIE
75
10. A. Radulescu, Electroterapia, Editura Medicala, 1993.
11. T. Sbenghe, Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei, Editura
Medicala, 1999.
12. T. Sbenghe, Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Editura
Medicala -Bucuresti, 1987.
13. Laurian Sdic, Kinetoterapia in recuperarea algiilor de statica vertebrala,
Editura Medicala- Bucuresti, 1982.
14. Tiberiu Vlad, ...........................
76