Anda di halaman 1dari 19

I.

ANALIZA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII PE BAZA CONTULUI DE


PROFIT ŞI PIERDERE
Contabilitatea financiară descrie circuitul patrimonial al întreprinderii luat în totalitatea şi
structuralitatea sa. Obiectivul său principal îl constituie furnizarea de informaţii sintetice privind poziţia
financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare. Informaţia contabilă, pe lângă o utilizare
internă de către management, este destinată utilizatorilor externi definiţi de: investitorii de capital,
bancherii, angajaţii, furnizorii, clienţii, guvernul şi instituţiile sale, precum şi publicul.

Analiza financiara are ca obiect evaluarea politicii financiare a intreprinderii intr-o perioada trecuta
si facilitarea luarii in cadrul acesteia a unor decizii viitoare. Analiza financiara consta intr-un ansamblu
de instrumente si metode care permit stabilirea situatiei financiare, a performantelor si riscurilor unei
societati Astfel, analiza financiara se sprijina pe documentele intreprinderii dar utilizeaza si alte surse de
informare.

Analiza financiara a unei societăti poate fi grupată în: analiza echilibrului financiar, analiza
rezultatelor intreprinderii si diagnosticul financiar prin sistemul de rate.

Definirea performanţei firmei se face diferit în funcţie de interesele utilizatorilor de informatie


contabila si de postulatele si principiile contabile retinute pentru determinarea rezultatului. Astfel, unii
utilizatori de informaţie contabilă sunt interesaţi mai mult de informaţia privind profitul întreprinderii,
pe cand alţii urmăresc fluxurile (viitoare) de trezorerie.

A. Contul de profit si pierdere

Contul de profit si pierdere (numit si contul de rezultate) este documentul contabil de sinteza care
masoara performantele activitatii unei intreprinderi, in cursul unei perioade date. El pune in evidenta
fluxurile de valoare care au contribuit la cresterea sau micsorarea bogatiei unei intreprinderi, pentru o
anumita durata.

Dupa continutul informational conturile de rezultate se clasifica in:

• Cont de rezultate cu prezentarea cheltuielilor si veniturilor in functie de destinatie, punand in


evidenta rezultatul generat de fiecare tip de activitate desfasurata de întreprindere.

• Cont de rezultate structurat dupa natura economica a veniturilor si cheltuielilor, permitand


determinarea valorii adaugate la nivelul intreprinderii si furnizarea de informatii necesare
conturilor nationale.

1
Cifra de afaceri Producţie
-costul producţiei vândute -Consumaţii provenind de la
terţi (consum intermediar)

= Marja = Valoarea adăugată


-cheltuieli interne şi externe, altele
decât cheltuieli de producţie -Suma cheltuielilor interne

= Rezultat = Rezultat

Abordarea contului de rezultate Abordarea contului de


pe funcţiuni ale întreprinderii rezultate după natura
economică a veniturilor şi
cheltuielilior

B. Soldurile intermediare de gestiune

Structura contului de profit si pierdere pe cele trei tipuri de activitati (de exploatare, financiara si
extraordinara) permite degajarea unor solduri de acumulari banesti potentiale, destinate sa indeplineasca
o anumita functie de remunerare a factorilor de productie si de finantare a activitatii viitoare, denumite
solduri intermediare de gestiune (SIG). Acestea sunt: marja comerciala, productia exercitiului, valoarea
adaugata, EBE, rezultatul exploatarii, rezultatul curent si rezultatul net.

 Analiza formării rezultatului folosind tabloul soldurilor intermediare de gestiune.

Venituri din vânzarea Costul mărfurilor


Marja comercială = mărfurilor - vândute (ct. 607)
(ct. 707)

Producţia vândută + Producţia stocată (ct. Producţia Variaţia în


Producţia exerciţiului = (ct. 707) + imobilizată -
711, sold C) minus ( ct. 711,
(gr. 72) sold D)

2
Valoarea = Producţia + Marja - Consum terţi
adăugată exerciţiului comercială

Excedentul = Valoarea + Subvenţii de - - Cheltuieli cu


adăugată Impozite şi
Brut de exploatare salariile ( gr.
Taxe (ct. 635)
exploatare (ct. 741) 64)

Alte venituri + Preluări din - Alte cheltuieli - Cheltuieli cu


Rezultatul = EBE + provizioane amortizările,
din de exploatare
exploatării şi ajustări ajustări şi
exploatare (ct. 658)
(ct. 758) (ct. 781= provizioane (ct.681)

Rezultatul = Rezultatul + Venituri - Cheltuieli


curent exploatării financiare financiare

= Rezultatul + - Cheltuieli -
Rezultatul curent Venituri Impozitul pe
net extraordinare extraordinare profit

 Marja comerciala reprezinta diferenta dintre veniturile obtinute din vanzarea marfurilor si
costul marfii vandute.

In Contul de Profit si Pierderi se vor regasi doua linii care sunt denumite exact “Venituri din
vanzarea marfurilor” respectiv “Cheltuieli privind marfurile”. Valoarea obtinuta ne arata care este plusul
de valoare obtinut de firma respectiva, per total vanzari. Din aceasta marja comerciala urmeaza sa se
acopere, mai departe, celelalte cheltuieli ale firmei (utilitati, transport, chirii, etc).

Dacã cifra de afaceri este un indicator de volum al activitãâii, atunci mărimea adaosului comercial
generat de cifra de afaceri este indicatorul indispensabil în aprecierea gestiunii unei întreprinderi
comerciale. Practica a demonstrat cã două întreprinderi cu activitate comercială pot realiza, cu aceeaşi
cifră de afaceri, marje comerciale diferite.

De exemplu, marjele comerciale ridicate corespund, în general, întreprinderilor specializate în


comerţ de lux sau comerţ tradiţional care asigurã service dupã vânzare. Dimpotrivã, întreprinderile care
3
dispun de suprafeţe comerciale mari şi practicã metode de vânzare prin autoservire vor înregistra marje
comerciale mai reduse.

Daca valoarea acestei marje comerciale o vom imparti la valoare cheltuielilor cu marfurile vom putea
obtine un adaos comercial mediu practicat pe firma respectiva de-a lungul anului (sau de-a lungul
perioadei pentru care analizam acesti indicatori).

 Producţia exerciţiului este specificã activitãþii industriale şi include valoarea bunurilor şi


serviciilor „fabricate” de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile
proprii.

Producţia exerciţiului se diferenţiazã de cifra de afaceri. Astfel, la întreprinderile cu activitate


mixtã, cifra de afaceri evidenţiazã vânzãrile de mãrfuri şi producţia vândutã, în timp ce la întreprinderile
industriale cifra de afaceri reflectã doar producţia vândutã.

Cifra de afaceri poate sã genereze o imagine deformatã asupra întreprinderii, deoarece ignorã
anumite aspecte esenţiale privind activitatea acesteia. Se pot remarca decalajele între momentul
fabricãrii şi cel al facturãrii, care antreneazã variaţia stocurilor, precum şi producţia imobilizatã care
uneori poate înregistra valori semnificative.

Din acest motiv, producţia exerciţiului este un indicator mai util pentru manageri, deoerece
oferã o imagine mai fidelã a activitãţii reale a întreprinderii pe durata perioadei de gestiune.

Are, însã, o anumitã dozã de ambiguitate, deoarece este constituitã din elemente eterogene, unele fiind
evaluate la preţ de vânzare (cum este cazul producţiei vândute), iar altele la cost de producţie (producþia
stocatã şi producþia imobilizatã). În plus, nivelul rezultatelor se poate modifica în funcţie de metoda
reţinutã pentru evaluarea stocurilor. Datoritã acestui fapt, valoarea producţiei exerciţiului nu poate sã
reflecte o realitate financiarã.

Drept urmare, producţia exerciþiului va include trei elemente: producţia vândutã, producţia stocatã şi
producţia imobilizatã.

 Rezultatul exploatării exprimă rentabilitatea activităţii de exploatare în mărime absolută.

Profitul sau pierderea din exploatare ţine cont de politica de amortizare şi de constituire a provizioanelor
şi a ajustărilor pentru depreciere, dar este independent de politica fiscală şi de evenimente extraordinare.
Analiza sa prezintă interes pentru că aceasta reprezintă sursa remunerării creditorilor şi proprietarilor.

 Valoarea adăugată (VA) reprezintă valoarea nou creată de o societate comercială în decursul
unei perioade de timp determinate, de obicei durata exerciţiului financiar.

Valoarea adăugată este cel mai sintetic indicator de rezultate care exprimă volumul activităţii unei
întreprinderi şi spre deosebire de ceilalţi indicatori de volum prezentaţi mai sus prezintă avantajul de a

4
reflecta doar volumul a ceea ce s-a produs efectiv în entitate, făcând abstracţie de intrările din afară.
Importanţa analizei valorii adăugate rezultă din următoarele considerente:

a) valoarea adăugată reprezintă sursa principală de autofinanţare a rezultatului din exploatare şi a


rezultatului net al exerciţiului;

b) valoarea adăugată reprezintă sursa principală de autofinanţare a activităţii agenţilor economici;

c) valoarea adăugată exprimă gradul de integrare economică a unei societăţi comerciale;

d) valoarea adăugată reprezintă sursa de remunerare a personalului;

e) valoarea adăugată constituie sursa de finanţare a obligaţiilor bugetare;

f) valoarea adăugată reprezintă sursa de sporire a rezervelor societăţii comerciale;

g) valoarea adăugată măsoară contribuţia firmei la obţinerea produsului intern brut al unei ţări.

Având în vedere însă că baza de pornire la calculul valorii adăugate este producţia exerciţiului, se
preiau influenţele negative generate de evaluarea în mod diferit a elementelor ce formează acest
indicator.

 Rezultatul brut din exploatare (RBEXP) reprezintă rezultatul obţinut de o societate comercială
din activitatea de exploatare, rezultat neinfluenţat de volumul altor venituri din exploatare
respectiv de volumul amortizărilor şi provizioanelor.

Acest indicator relevă în formă brută capacitatea activităţii de exploatare de a genera profit.Se
poate determina pe baza valorii adăugate si pe cale directă:

RBEXP =Venituri din exploatare (numai din grupele 70- 74) – Cheltuieli din exploatare (numai din
grupele 60- 64).

EBE:

• nu ţine cont de deciziile întreprinderii privind modalitãţile de calcul al amortizãrii, deci este
independent de politica investiţionalã, nu este influenţat de veniturile şi cheltuielile financiare
dependente de structura financiarã a întreprinderii, nu creeazã relaţii de dependenţã faţã de
politica de finanţare.

• nu ţine cont de deciziile conducerii întreprinderii privind repartizarea profitului net, care fac
obiectul politicii dividendelor şi nici de politica fiscalã, întrucât nu ia în calcul impozitul pe
profit şi rezultatul extraordinar.

5
• reprezintã o resursã financiarã fundamentalã pentru întreprindere, care poate fi utilizatã pentru
menţinerea sau creşterea capacitãţii de producţie a întreprinderii, acoperirea cheltuielilor
financiare, plata impozitului pe profit şi a dividendelor.

 Rezultatul din exploatare (RE) diferă de rezultatul brut al exploatării prin faptul că ţine cont de
politica de amortizări şi provizioane promovată de entitate deci este un rezultat net de amortizări
şi provizioane.

Se calculează pe baza excedentului brut de exploatare sau ca diferenţă între veniturile de exploatare şi
cheltuielile de exploatare.

 Rezultatul curent indică rezultatul aferent activităţilor cu caracter repetitiv şi normal care
exprimă sintetic performanţele economice şi financiare ale entităţii. El nu include rezultatele
extraordinare care au o natură neobişnuit, normale, repetitive

 Rezultatul net al exerciţiului (RNE) este un indicator care evidenţiază rezultatul final al
activităţii unei firme după plata impozitului pe profit.

Capacitatea de autofinanţare (CAF) a unei societăţi comerciale reflectă potenţialul financiar de


creştere economică a entităţii, respectiv sursa internă de finanţare generată de activitatea industrială
şi comercială a acesteia destinată să asigure:

• finanţarea unor nevoi ale gestiunii curente

• creşterea fondului de rulment

• finanţarea totală sau parţială a noilor investiţii

• rambursarea împrumuturilor contractate

• remunerarea capitalurilor investite.

CAF = RNE +Amp-Vpv, unde

- RNE reprezintă rezultatul net al exerciţiului;

- Amp reprezintă cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele calculate, elemente care se preiau din rulajul
debitor al conturilor din grupa 68.

- Vpv reprezintă venituri din provizioane care se preiau din rulajul creditor al conturilor din grupa 78.

6
Într-o abordare generală, performanţele unei entităţi reflectate prin metoda ratelor semnifică în
mărime relativă contribuţia indicatorilor de rezultate la exprimarea performanţelor financiare ale
entităţii. Modalitatea cea mai relevantă de exprimare a acestor tipuri de performanţe constă în
compararea efectelor de natura profitului (rezultatelor) cu eforturile financiare ocazionate de obţinerea
acestuia

Măsurarea performanţelor financiare ale entităţii prin sistemul de rate reprezintă aşadar o formă de
măsurare sintetică a eficienţei activităţii economice prin evaluarea raportului efect/efort şi presupune
utilizarea în acest sens a ratelor de profitabilitate.

C. Analiza ratelor de profitabilitate şi rentabilitate

Profitabilitatea reprezinta capacitatea sau potentialul unei companii de a obtine profit dupa achitarea
tuturor cheltuielilor, exemplificand prin indicatorii sai “starea de sanatate a afacerii”. Creşterea
profitabilităţii este esenţială pentru dezvoltarea unei afaceri. În acest scop, companiile dispun de
modalităţi prin care îşi pot creşte profitabilitatea cum ar fi:

• integrarea pe vertica
• extinderea in mediul online
• dezvoltarea de produse si servicii noi

Analiză ratelor de profitabilitate poate fi pusă în evidenţă prin următoarele categorii de rate:

- ratele profitabilităţii comerciale

- ratele de rentabilitate

- rate bursiere (de creştere bursiere)

1. Profitabilitatea comerciala

În funcţie de sfera de cuprindere a rezultatului activităţii economice avem:

1. Rata marjei brută a profitului ( MRBE R ) (Gross Profit Margin) reflectă eficienţa generală a
activităţii entităţii respectiv capacitatea acesteia de a degaja profit din cifra de afaceri şi se exprimă prin
raportarea rezultatului brut generat de întreaga activitate (RBE) la cifra de afaceri netă (CAN).

7
2. Rata marjei netă a profitului ( MNRNE R )(Net Profit Margin) reflectă profitul net obţinut la 100 de
lei cifră de afaceri netă reflectând astfel contribuţia veniturilor la întărirea capacităţii de autofinanţare a
entităţii. Se pune în evidenţă prin raportarea rezultatului exerciţiului după impozitare (Rezultatul net al
exerciţiului -RNE) la cifra de afaceri netă (CAN).

 Analiza ratelor de rentabilitate.

Atât ratele de profitabilitate cât şi ratele de rentabilitate măsoară performanţele firmei, există însă
diferenţe între cele două concepte:

• ratele de rentabilitate reprezintă un factor de intercondiţionare, o cauză pentru ratele de


profitabilitate;

• având în vedere cele de mai sus, ratele de rentabilitate se situează în avalul ratelor de
profitabilitate, fiind incluse în sistemul general de rate ce exprimă profitabilitatea unei activităţi.

Raţionamentul financiar care susţine deciziile de investiţii şi de finanţare are în vedere noţiunile de
rentabilitate şi risc . Situaţia unei întreprinderi va fi considerată satisfăcătoare, dacă rentabilitate oferită
acţionarilor compensează riscul pe care ei şi-l asumă, sub toate dimensiunile acestuia (de exploatare,
financiar şi de faliment).

Rata rentabilitatii, ca indicator de performanta, poate avea mai multe forme de exprimare, în
functie de modul de raportare a unui indicator de efecte sau rezultate obtinute (profitul, EBE sau alti
indicatori partiali ai rentabilitatii) la un indicator de flux global al activitatii (cifra de afaceri, venituri din
exploatare, valoarea adaugata) sau la mijloacele economice avansate sau consumate pentru obtinerea
rezultatului respectiv (ca indicatori de efort).
Dupa criteriul functional, ratele rentabilitatii se pot clasifica în:

• rate ale rentabilitatii economice;


• rate ale rentabilitatii financiare;
• rate ale rentabilitatii resurselor consumate;
• rate ale rentabilitatii veniturilor.

Rata rentabilităţii comerciale exprimă corelaţia dintre profitul total aferent vânzărilor şi cifra de afaceri,
dând expresie politicii comerciale a întreprinderii.

, rezultatul poate fi profitul aferent cifrei de afaceri nete, profit


operaţional sau profit net.

8
Majoritatea autorilor consideră că ordinea în care acţionează factorii asupra ratei rentabilităţii comerciale
este următoarea:
● structura cifrei de afaceri pe produse;
● preţul de vânzare pe produs, fără TVA;
● costul complet unitar.

Rata rentabilităţii resurselor consumate.

Evidenţierea consumurilor de resurse se realizează în conturile de cheltuieli. Eficienţa acestor


consumuri se poate aprecia în raport cu rezultatele obţinute, pe baza ratei rentabilităţii resurselor
consumate, cunoscută şi sub denumirea de rata rentabilităţii costurilor.

Prin definiţie, rata rentabilităţii resurselor consumate reflectă raportul dintre rezultatul aferent cifrei
de afaceri şi costurile totale aferente vânzărilor:

Pr – profitul din exploatare;


Ch – cheltuieli din exploatare;

Factorii direcţi de influenţă asupra modificării ratei rentabilităţii resurselor consumate sunt:

● structura cifrei de afaceri pe produse;

● costurile complete unitare;

● preţurile de vânzare.

În literatura de specialitate există opinii potrivit cărora nivelul optim al ratei rentabilităţii resurselor
consumate se situează în intervalul 9% - 15%.

Rata rentabilităţii economice

Rata rentabilităţii economice reflectă raportul dintre un rezultat economic şi mijloacele economice
angajate pentru obţinerea acestuia. Avantajele induse de rata rentabilităţii economice în câmpul analitic
se datorează faptului că ea este independentă de structura financiară, politica fiscală a statului prin care
se impozitează profitul, precum şi de elementele excepţionale.

• utilizarea rezultatului exploatării va determina o rată independentă atât de politica fiscală şi de


structura capitalurilor (politica de finanţare), cât şi de fluxurile extraordinare;

9
• daca rata rentabilităţii economice va fi construită pe baza excedentului brut al exploatării , va fi
independentă şi de politica privind amortizarea capitalului tehnic, pe lângă elementele
menţionate anterior.

• folosirea profitului brut, variantă mai puţin uzitată, este utilă managerilor întreprinderii şi va
determina un nivel mai ridicat al ratei, în măsura în care celelalte doua activităţi (financiară şi
extraordinară) aduc profit.

Rata rentabilităţii financiare

Aceasta permite aprecierea eficienţei investiţiilor de capital ale acţionarilor şi oportunitatea menţinerii
acestora, calculându-se ca raport între rezultatul net al exerciţiului financiar şi capitalul propriu:

Această rată constituie un indicator relevant în aprecierea poziţiei întreprinderii pe piaţă. O remunerare
în creştere a capitalurilor investite asigură:

• un acces facil la resurse financiare datorită încrederii proprietarilor actuali de a reinvesti în


întreprindere şi a potenţialilor investitori – deţinători de resurse financiare disponibile pentru
plasamente;

• capacitatea de dezvoltare.

II. INFORMAŢII CU PRIVIRE LA PREZENTAREA PERSOANEI JURIDICE:

• Descriere Societate: EuroQuip International este cel mai important distribuitor de scule
si echipamente pentru service-uri auto din Romania. In decurs de numai 10 ani, am castigat
experienta necesara desfasurarii activitatii la nivelul standardelor internationale impuse de

10
producator, castigand astfel o mare parte din piata echipamentelor pentru service auto. Este o
societate cu capital integral privat, aparuta pe piata romaneasca din anul 1998. Intr-un timp foarte
scurt, Euro Quip a incheiat contracte cu un numar impresionant de firme de prima mana pe piata
romaneasca.

• Tip activitate: Comerciant. Obiectivul de activitate al societăţii: 511 Activităţi în comerţ.

5111 Activitati de intermediere in comertul cu ridicata.Intermedieri in comert cu materii prime agricole,animale


vii,materii prime, textile si cu semiproduse.Cu alte produse neclasificate in alt parte,efectuate pe baza de plata sau
contract.

 Forma juridică a societăţii este de “societate cu răspundere limitată”, conform dispoziţiilor


Legii nr.31/1990, modificată prin Ordonanţa Guvernului României nr.32/1997 şi aprobată prin Legea
nr.195/1997.

• Elemente de identificare

• Denumire S.C EUROQIUP INTERNATIONAL S.R.L


• Sediu : Sos. Colentina, Nr. 2C, Bl. 4, Sc. B, Et. 4, Ap. 63, Sector 2, 021172 – Bucuresti
• Activitatea principala : comercializarea de scule si echipamente pentru service-uri auto din
Romania.
• Cod unic de înregistrare : RO 2413925R;
• Atribut fiscal : RO 2413925;
• Număr de ordine în registrul comerţului : J40/5737/1998

• Capitalul social subscris şi vărsat este 200 RON

 Cifra de afaceri : 13.605.885 lei

• Directorul General al societatii: Ionescu Eugen


• Director Economic : Simon Marian
• Administrator: Andrei Constantin
• Numărul mediu de angajaţi : 23
III. ANALIZA FINANCIARĂ A SOCIETĂŢII EURO QUIP INTERNAŢIONAL S.R.L.

11
25,000,000.00
20,000,000.00
Venituri totale
15,000,000.00
Cheltuieli totale
10,000,000.00
Profit/Pierdere Bruta
5,000,000.00
0.00
-5,000,000.00 2007 2008 2009

Figure 1 Situaţia veniturilor totale, cheltuielilor totale şi a rezultatului exerciţiului


financiar pe 2007,2008 şi 2009

A. Soldurile intermediare de gestiune:

Indicatori 2007 2008 2009


Venituri din vanzarea marfurilor 16,489,562 14,148,294 12,690,704
Costul marfurilor vandute 12,600,675 10,814,474 9,633,451
Marja comerciala 3,888,887 3,333,820 3,057,253
Productia vanduta 731,708 629,183 915,181
Productia stocata 0 0 0
Productia imobilizata 0 0 0
Variatia in minus sau reducerea
stocurilor 0 0 0
Productia exercitiului 731,708 629,183 915,181
Cheltuieli cu materii prime 273,202 554,759 638,524
Alte cheltuieli materiale 61,659 107,916 145,545
Alte cheltuieli externe (apa,
energie) 33,937 24,089 35,035
Cheltuieli privind prestatiile
externe 1,610,482 2,022,792 1,652,345
Consumul de la terti 1,979,280 2,709,556 2,471,449
Valoarea adaugata 2,641,315 1,253,447 1,500,985
Subventii de exploatare 0 0 0
Impozite si taxe 48,420 210,763 61,238
Cheltuieli cu personalul 797,550 1,105,838 1,022,721
Rezultatul brut de exploatare
(excedent/deficit) 1,795,345 -63,154 417,026
12
Alte venituri din exploatare 46,651 8,089,534 48,137
Preluari din ajustari si
provizioane 0 0 0
Alte chltuieli de exploatare 123,141 1,405,241 120,158
Cheltuieli cu amortizari,
provizioane si ajustari 295,502 298,802 235,591
Rezultatul exploatarii
(excedent/deficit) 1,423,353 6,322,337 109,414
Venituri financiare total 381,456 1,345,944 150,149
Cheltuieli financiare total 977,093 1,354,819 1,318,855
Rezultatul curent 827,716 6,313,462 -1,059,292
Venituri extraordinare 0 0 0
Cheltuieli extraordinare 0 0 0
Impozitul pe profit 143,646 1,156,472 14,667
Rezultatul net 684,070 5,156,990 -1,073,959

Marja comercială

Pentru situaţia de faţă se remarcă faptul că indicatorul marja comercială cunoaşte o continuă scădere, pe
fondul scăderii valorii pentru mărfurile vîndute. Rata marjei comerciale îşi menţine o valoare constantă
pentru cei trei ani, în jurul valorii de 0.255. În ceea ce priveşte această rată este o situaţie cand acest este
pozitivă şi are o valoare sufiecient de mare pentru a acoperi costurile directe si indirecte de suport ale
firmei.

20,000,000

15,000,000
cifrade afaceri
10,000,000
marjacomercial

5,000,000 Ratamarjei comerciale

0
2007 2008 2009

Figure 2 Situaţia Cifrei de afaceri, a merjei comerciale şi a ratei de marja comercială


pentru cei 3 ani

Mărimea marjei comerciale se poate infleunţa acţionînd asupra unor factori ca:

• Portofoliul de produse si servicii, canale si zone de desfacere

• Portofoliul si gradul de concentrare al clientilor

• Preturile de vanzare si costurile bunurilor

13
• Nevoile de consum si puterea de cumparare a clientilor

• Reducerile de pret: reducerile comerciale si cele financiare.

Producţia exerciţiului

Aceasta caracterizeaza activitatea globală desfaşurată de S.C. EURO QUIP INTERNATIONAL S.R.L..
si se obtine prin insumarea unor elemente eterogene din punct de vedere al evaluarii:

-Productia vanduta (produse,servicii), evaluate la pretul de vanzare

-Productia stocata evaluata la cost de productie

-Productia imobilizata evaluata la cost de productie.

În valoare contabilă producţia exerciţiului cunoaşte o fluctuaţie, cu cea mai mare valoare înregistrată în
2009 de 915,181 lei şi cea mică în 2008, de numai 629 183 lei, însă în valoare comparată producţia
exerciţiului a crescut în perioada 2008-2009 cu 45 %. Cu cat variatiile dintre productia stocata si
productia vanduta sunt mai mici, cu atat eficienta activitatii intreprinderii este mai mare. Pentru evitarea
cresterii productiei stocate si scaderii productiei vandute trebuie sa se respecte obligatiile fata de
beneficiari, sa nu existe variatii mari in timp a necesarului de forta de munca. Cresterea atat a cifrei de
afaceri cat si a productiei exercitiului este favorabila intreprinderii care poate sa asigure astfel o
productivitate a muncii superioare, sa creeze conditii optime pentru introducerea progresului tehnic, pe
baza mecanizarii si automatizarii executarii operatiilor si perfectionarii proceselor tehnologice.

1000000

800000

600000
Productia
400000 exercitiului

200000

0
2007 2008 2009

Valoarea adaugata
14
Prin introducerea valorii adaugate în sistemul de indicatori ai rezultatelor economico-financiare s-a
eliminat posibilitatea cresterii artificiale a volumului de activitate in urma circulatiei repetate a unui
produs intre mai multe interprinderi in vederea obtinerii produsului finit. Valoarea adăugată mai sus
calculată nu tine seama de deprecierea activelor, prin urmare este o valoare adăugată brută. Evolutia
valorii adaugate în cazul nostru se caracterizeză, ca şi în cazul indicatorului de mai sus, printr-o
fluctuaţie. De aceasta dată cea mai mare valoare se înregistrează în 2007 atingand 2,641,315 lei.
Scăderea dramatică a acesteia în anul 2008 poate fi interpretată ca o situaţie nefavorabilă. Spre deosebire
de cifra de afaceri, care include si valoarea cumpararilor de materii prime, materiale si servicii care se
regasesc în cifra de afaceri a firmelor furnizoare, valoarea adaugata cuprinde numai echivalentul
activitatii întreprinderii în cauza.

Creşterea valorii adaugate poate fi un semn de prosperitate al întreprinderii în stuaţia în care este
însoţită şi de îmbunătăţirea performantelor comerciale si de o trezorerie corespunzatoare.

Excedentul/deficitul brut de exploatare

Înregistrează pentru anul 2007 un rezultat favorabil, urmând ca în exerciţiul financiar să inregstreze
valori negative. În cazul favorabil EBE reprezintă capacitatea de autofinantare a investiţiilor din
amortizare, provizioane şi profit. În exerciţiul financiar 2008-2009 acest indicator se redresează uşor
atingând din nou valori pozitive atingând nivelul de 417,026 lei. Acest rezultat, ca sold intermediar de
gestiune , corespunde resurselor create de întreprindere in cadrul activitatii de exploatare. Este de
remarcat faptul că nu depinde de politica financiară a întreprinderii (pentru că nu conţine venituri sau
cheltuieli financiare), de politica de investiţii (nu conţine cheltuieli de amortizare), de politica fiscală (nu
contine impozite) şi nu depinde de venituri şi cheltuieli extraordinare.

Rata marjei brute de exploatare = EBE/CA

Aceasta rata masoara nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica finnanciara,
politica de investitii, de incidenta fiscalitatii si a elementelor extraordinare. Valoarea ridicata a acestei
rate reflecta posibilitatea financiara de reînnoire rapida a echipamentelor întreprinderii. Lucru care se
poate aplica şi în cazul firmei noastre pentru anul 2007.

-lei-
Anul 2,007 2,008 2,009
Rezultatul brut de 1,795,345 -63,154 417,026
exploatare
Cifra de afaceri 17,221,270 14,777,477 13,605,885

Rata marjei brute de 0.10425160 - 0.030650413


exploatare 3 0.004273666

15
7000000
6000000
5000000
4000000 EBE
3000000 Rezultatul exploatarii
2000000
Rezultatul curent
1000000
0 Rezultatul net
-1000000
-2000000
2007 2008 2009

Figure 3 Situaţia EBE, Rezultatului exploatării, Rezultatului curent şi a celui


net pentru cei 3 ani analizaţi

Rezultatul exploatării

Indicatorul exprimă marimea absoluta a rentabilitatii financiare şi urmează să fie distribuit catre
acţionari sub forma dividendelor, fie se reinvestesc. Tendinţa de scădere a indicatorului în anul 2009
relevă procesul de rentabilizare a activităţii de exploatare.

Rezultatul curent

Este determinat de rezultatul exploatării şi de cel al activităţii financiare. Pentru anul 2009 activitatea
financiară se incheie cu pierdere, iar rezultatul curent, de asemenea, înregistrează o valoare negativă.
Acest lucru arată faptul că profitul de exploatare nu îmbracă nici el forma profitului pentru acest
exerciţiu financiar. Pentru perioada analizată indicatorul cunaoşte o fluctuaţie, de la valori de 827,716 lei
pentru 2007, ajungând la valori de aproximativ 10 ori mai mari pentru 2008, după care la o scadere
dramatică de 16,77 % fată de perioada pecedentă.

Rezultatul net

Exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare după deducerea din profitul brut. Pentru exerciţiile
financiare aferente anilor 2007 şi 2008, se mai poate încă vorbi despre un profit, în timp ce pentru anul
2009 firma înregistrează o pierdere. Acest fapt arată că întreprinderea nu a desfăşurat o activitate
rentabilă, cel mai probabil pe fondul crizei financiare actuale. Faţă de 2008, indicatorul scade cu
aproximativ 20%, ceea ce este o valoare destul de semnificativă.

B. Analiza ratelor de rentabilitate

16
Indicatori Formula 2007 2008 2009
Rezultat din exploatare
Rata rentabilitatii (Profit net)/ Cifra de
comerciale afaceri *100 8.265087302 42.78360237 0.804166726
Rata rentabilitatii Rezultat din exploatare/
resurselor cheltuieli din exploatare
consumate 100 8.983223777 38.21372969 0.807804848
Rata rentabilitatii Reultat din exploatare/
economice Active *100 61.19776853 91.05213472 2.159721143
Rata rentabilitatii Pf net/ Capitaluri proprii
financiare *100 58.23636778 90.99097605 -29.88528233
14,777,477.0
Cifra de afaceri 17,221,270.00 0 13,605,885.00
Cheltuieli din 16,544,674.0
exploatare 15,844,568.00 0 13,544,608.00

EBE 1,795,345 -63,154 417,026


Rezultatul
exploatarii 1,423,353 6,322,337 109,414
Rezultatul net 684,070 5,156,990 -1,073,959
Active 2,325,825.00 6,943,645.00 5,066,117.00

Capitaluri proprii 1,174,644.00 5,667,584.00 3,593,605.00

Rata rentabilităţii economice evidenţiază eficienţa capitalurilor investite şi trebuie să fie superioare ratei
inflaţiei. În cazul nostru cea mai favorabilă situaţie este prezentă în anul 2008, unde rata rentabiliăţii
atinge 42,78 %, an în care societatea a dat dovadă de maximă eficienţă. O creştere a acestora reflectă un
management eficient al resurselor controlate de entitate cu implicaţii asupra creşterii viitoare de valoare
a entităţii.

Rata rentabilitatii financiare

Rata rentabilitatii financiare (Rf) exprima eficienta utilizarii capitalului propriu sau permanent al firmei.
Din acest considerent, rata rentabilitatii financiare prezinta o importanta deosebita, în primul rând,
pentru actionari, care apreciaza, în functie de nivelul acesteia, daca investitia lor este justificata si daca
vor continua sa sprijine dezvoltarea firmei prin aportul unor noi capitaluri sau prin renuntarea, pentru o
perioada limitata, la o parte din dividendele cuvenite. Atît pentru anul 2007 cât şi pentru anul 2008 rata
de rentabilitate finaciară este considerată satisfăcătoare înregistrând valori de peste 50 %. Pentru anul
2009, însă, societatea nu a utilizat în mod eficient capitalul propriu având pierderi semnificative. Acest
17
lucru influenţează factorii de decizie. Este de remarcat ca o crestere a rentabilitatii financiare poate fi
obtinuta, în anumite conditii, prin cresterea îndatorarii. Contractarea de credite poate determina o
crestere a rentabilitatii capitalurilor investite de proprietari.

Deficienţe ale ratei de rentabilitate economică şi financiară

• dacă se utilizează costul contabil istoric, capitalul utilizat este subevaluat; subevaluarea
capitalului şi supraevaluarea profitului, ca efecte cumulate ale costului contabil istoric, duce la o
supraevaluare a ratelor de rentabilitate;
• la întreprinderi diferă gradul de capitalizare a activelor necorporale; o posibilitate în înlăturarea
acestei deficienţe ar presupune ignorarea oricărei includeri de goodwill (fond de comerţ), mărci
şi altele de aceste gen în activele imobilizate;
• determinarea descoperirilor de cont poate fi dificilă. Pentru anumite întreprinderi, descoperirile
de cont reprezintă o caracteristică continuă a aranjamentelor lor financiare; descoperirile de cont
ar trebui să fie prezentate sub formă de datorii curente.

În concluzie, societatea analizată, SC EURO QUIP INTRNATIONAL S.R.L a desfăşurat o activitate cu


un grad crescut de rentabilitate economică şi financiară în anii 2007 şi 2008. Pentru anul 2009 se
constată o situaţie nefavorabilă care se datorează scăderii cifrei de afaceri de la exerciţiul financiar
aferent anului 2008 la cel din 2009, mai rapid decât cheltuielile de exploatare aferente aceleiaşi
perioade. Pentru anul 2008 societatea a avut o activitate remarcabilă, reuşind să aducă profitul la un
nivel de aproape 10 ori mai mare ca în anul precedent.

Bibliografie:

 Analiza diagnostic pe baza ratelor de rentabilitate, Ec. drd. Bordeianu Sebastian, BRD –
Groupe Societe Generale Bacău;

 Analiza performenţei financiare şi a riscului întreprinderii, Lect.Univ.Dr. Sorin Nicolae


Borlea;

 Analiza economico-financiara, Prof.univ.dr.Aurel ISFANESCU; Prof.univ.dr.Vasile ROBU;


Lect.univ.drd. Anca Maria HRISTEA; Asist.univ.drd.Camelia VASILESCU (www.biblioteca-
digitala.ase.ro);

18
 www.revistacontaplus.ro

 www.ccisalaj.ro;

 www.slideshare.net

 www.scritube.com/economie/ANALIZA-REZULTATELOR-ECONOMICE;

 www.contabilii.ro;

 Surse provenind din interiorul societăţii;

19