Serviciul Român de Informaţii

Revoluţia română din decembrie 1989 s-a înscris într-un context mai larg al schimbărilor
radicale, structurale din Europa Centrală şi de Est, schimbări care s-au materializat prin
prăbuşirea regimurilor comuniste din această zonă geostrategică. La 30 decembrie 1989, a fost
desfiinţat DSS-ul (Departamentul Securitatii Statului) ca urmare a evenimentelor si destabilizarii
incontrolabile ce avea loc in Bucuresti si in alte regiuni ale tarii. Ca urmare a puternicei campanii
de presa impotriva fostei Securitati, autoritatile de la Bucuresti au evitat sa puna bazele unui nou
serviciu de informatii care sa preia acele atributii ale fostei Securitati care se regasesc intre
misiunile tuturor agentiilor de informatii din regimurile democratice: contracararea actiunilor de
spionaj, apararea drepturilor si libertatilor constitutionale, combaterea terorismului si
criminalitatii organizate. Pe acest fundal, timp de 3 luni, factorii de decizie lipsiti de principalul
mijloc care sa ii informeze cu anticipatie despre evolutia factorilor de risc interni si a
amenintarilor la adresa securitatii statului roman. In paralel cu accentuarea evolutiilor
destabilizatoare, in intervalul ianuarie-martie 1990, Romania s-a confruntat si cu o ofensiva a
unor servicii de informatii straine. In primele lunii ale anului 1990 in realitatea politica
romaneasca au inceput sa se manifeste tot mai virulent tendinte extremiste, au avut loc
manifestatii de strada, cu caracter anarho-destabilizator, care au culminat cu ocuparea prin forta
a Guvernului, au avut loc mineriade. In martie 1990 la Targu Mures au avut loc o serie de
confruntari violente intre cetatenii romani de nationalitate maghiara si romana soldate cu
numeroase victime. Incidentul de la Targu Mures a scos in evidenta necesitatea constituirii unui
serviciu intern de informatii, care sa impiedice repetarea unor astfel de evenimente in viitor. Pe
26 martie 1990, presedintele Romaniei a semnat Decretul nr. 181 privind infiintarea SRI.
Serviciul Român de Informaţii organizează şi execută activităţi pentru: culegerea,
verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării acţiunilor
care, potrivit legii, sunt de natură să lezeze securitatea naţională a României.
De asemenea, desfăşoară activităţi vizând apărarea secretului de stat şi prevenirea scurgerii de
informaţii care, potrivit legii, nu pot fi făcute publice. Prin structuri specializate, S.R.I. execută
activităţi informative şi tehnice de prevenire şi combatere a terorismului, precum şi intervenţia
antiteroristă asupra obiectivelor atacate sau ocupate de terorişti.
În situaţii deosebite, stabilite de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Serviciul Român de
Informaţii asigură protecţia antiteroristă a demnitarilor români şi străini precum şi a altor
persoane care beneficiază de protecţie internaţională.
Principalele blocuri funcţionale sau departamente ale SRI sunt:
Managementul resurselor informaţionale (atribuţii: planificarea şi evaluarea informaţiilor;
gestionarea relaţiilor cu beneficiarii acestora; analiza, evaluarea şi gestionarea situaţiilor
de criză.),departamentul pentru problemele de siguranţă internă a statului,(apărarea
Constituţiei; protecţia intereselor economice ale României; identificarea şi evaluarea
riscurilor locale şi zonele cu posibile influenţe sau determinări asupra securităţii naţionale
a României),departamentul pentru problemele de contraspionaj şi ameninţări
transfrontaliere, departamentul pentru prevenirea şi combaterea terorismului(Este o
structură ce-şi va asuma, în conformitate cu o hotărâre anterioară a CSAT, funcţia de
Autoritate Naţională Antiteroristă, asigurând fundamentarea şi implementarea
programelor naţionale şi a celor de cooperare internaţională în materie, generate de
recentele evoluţii ale fenomenului terorist mondial. Inspectoratul Antiterorist are în
compunere o direcţie de identificare şi evaluare a ameninţărilor teroriste, o brigadă de

1
protecţie şi intervenţie antiteroristă şi beneficiază de suportul logistic al unui grup de
transport aero şi desant),oficiul pentru Supravegherea Secretelor de Stat şi Unitatea de
Transport a Corespondenţei cu caracter secret,departamentul de sprijin tehnic al
activităţii de informaţii, departamentele structurilor funcţionale şi administrative.

Complexitatea sistemului de control şi supraveghere a activităţii de informaţii în

domeniul realizării siguranţei naţionale face ca nici o grupare politică, organizaţie, partid sau
persoană individuală să nu poată vreodată să subordoneze Serviciul Român de Informaţii şi
comunitatea informativă românească unor interese străine, altele decât interesele naţionale.
Controlul si supravegherea activitatii de informatii realizata de structurile componente ale
comunitatii informative romanesti, de realizare a sigurantei nationale este foarte complexa.
Activitatea de supraveghere si control desfasurata in baza legii de catre Comisia parlamentara se
incadreaza unui sistem integrat,structurat pe urmatoarele componente: controlul parlamentar
special, controlul general (realizat prin dezbateri şi interpelări în Parlament), controlul exercitat
de autoritatea judecatoreasca, controlul realizat de beneficiarii legali ai informatiilor, controlul
public(prin informatii si petitii provenite de la cetateni si prin presa), controlul judiciar, controlul
realizat de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii si controlul financiar.
La inceputul anului 2007, a fost iniţiat un proces extins de consultare şi analiză, materializat
într-un proiect de transformare şi adaptare a SRI, care se va implementa, etapizat, pe o perioadă
de trei ani. Acest proces, numit si „Viziunea strategica 2007-2010” a fost initiat de actualul
director SRI, George Cristian Maior. Ceea ce se urmareste prin aceasta viziune strategica este
asumarea unor noi responsabilităţi şi adaptarea conceptuală şi funcţională a instituţiilor din
sectorul de securitate, datorita aderarii Romaniei la NATO si UE, susţinerea politicii de
vecinătate a UE, pe dimensiunea estică, sudică sau în Balcanii Occidentali, adaptarea activităţii
Serviciului Român de Informaţii pentru îmbunătăţirea capacităţii de răspuns la aceste provocări
din mediul de securitate: terorismul international, proliferarea armelor de distrugere in masa,
instabilitate regionala, criminalitatea transfrontaliera organizata. Conceptul de transformare a
SRI are ca si prioritati investitia in resursa umana, dezvoltarea unor mecanisme complexe, de
creştere a atitudinii pro-active a SRI, creşterea capacităţii de obţinere a informaţiilor din surse
deschise şi exploatarea intensivă a potenţialului acestora, imbunătăţirea componentei analitice,
cooperarea, pe palierul naţional, cu celelate servicii de informaţii şi consolidarea profilului SRI
în cadrul comunităţii de informaţii, definirea instrumentelor corespunzătoare relaţionării cu
societatea civilă şi mediul privat.
SRI a inaugurat la 30 septembrie 2003 Centrul de Informare pentru Cultura de
Securitate (CICS),care oferă un cadru organizat de dezbatere a problematicii mediului de
securitate. Centrul oferă posibilitatea dezvoltării legăturilor cu partenerii de dialog, stabilind
forme interesante de comunicare interactivă menite să-i familiarizeze pe formatorii de opinie cu
problematica NATO şi să promoveze conceptele Alianţei Nord-Atlantice - devenind un adevărat
furnizor de informare şi educaţie în domeniu. Iniţiativa SRI a răspuns interesului manifestat de
organizaţiile neguvernamentale cu expertiza internaţională în domeniul studiilor de securitate.
Cooperarea dintre serviciile şi structurile informative ce compun o comunitate informativă a
unui stat este absolut necesară pentru a se evita paralelismele, concurenţa şi interpunerea,
realizarea unor analize şi sinteze ale situaţiei operative în domeniul siguranţei naţionale cât mai
obiective. Conform art.14 din Legea 14/1992, SRI colaboreaza cu Serviciul de Informatii
Externe, Serviciul de Protectie si Paza, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne,
Ministerul Economiei si Finantelor, Directia Generala a Vamilor, Ministerul Afacerilor Externe.

2
Programele de conlucrare se axează, în principal, pe domeniile apărării integrităţii teritoriale şi
ale intereselor economice ale României, ale contraspionajului şi antiterorismului, în care se
impune coordonarea la nivel naţional a activităţilor informative şi de protecţie contrainformativă.

În ceea ce priveşte politica de resurse umane şi asigurarea carierei personalului SRI, începând
cu ianuarie 2002, au fost operate schimbări de esenţă în baza de selecţie a viitorilor ofiţeri de
informaţii. Academia Naţională de Informaţii va selecţiona inclusiv diplomaţi universitari care
sunt specializaţi pe domenii de realizare a siguranţei naţionale şi tipuri de activităţi sau operaţiuni
informative, tehnico-operative, analitice, de gestionare a resurselor informaţionale şi de altă
natură. Această instituţie, de învăţământ universitar, are dublă subordonare, atât faţă de
conducerea SRI, cât şi faţă de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi pregăteşte ofiţeri specializaţi
în informaţii pentru toate serviciile şi structurile care compun comunitatea informativă naţională.
De asemenea, începând din primăvara anului 2002, ANI organizează şi răspunde de Colegiul
Superior de Securitate.

Nici Serviciul Român de Informaţii nu a fost scutit de o serie de scandaluri. Aici putem aminti
cele privind ascultarea telefoanelor unor jurnalişti şi oameni politici, implicarea serviciului în
alegerile prezidenţiale din toamna anului 2009 dar şi pretinsa colaborare a directorului SRI, Radu
Timofte cu KGB-ul.