FONDURILE STRUCTURALE ÎN ROMÂNIA

1.1. Alocarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune

În România, fondurile structurale pot fi utilizate pentru finanţarea unor proiecte cu

impact major asupra dezvoltării regionale şi locale pentru:
• reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport, educaţionale şi de
sănătate;
• îmbunătăţirea mediului de afaceri prin dezvoltarea structurilor de sprijinire
a afacerilor (parcuri industriale, tehnologice, logistice, de afaceri etc.);
• sprijinirea iniţiativelor întreprinzătorilor particulari;
• valorificarea potenţialului turistic şi cultural prin sprijinirea dezvoltării
infrastructurii turistice şi a iniţiativelor antreprenoriale în acest domeniu;
• sprijinirea dezvoltării centrelor urbane cu potenţial de creştere economică,
pentru a le crea condiţii să acţioneze ca motoare ale dezvoltării regionale şi locale.
Absorbţia integrală a fondurilor europene – este doar un caz teoretic, ipotetic - va
permite României să înregistreze până în 2013, un ritm de creştere a PIB de 15 la sută pe
an şi a investiţiilor de 28 la sută, conform studiului Centrului Român de Politici
Economice, realizat în aprilie 2007 pentru Comisianaţională de Prognoză. În intervalul
2007-2013, România ar trebui să atragă fonduri europene pentru agricultură în valoare de
13 miliarde euro, dintr-un total de finanţări de cca 30 miliarde euro. Cererea de mână de
lucru va fi mai mare decât oferta, ceea ce va putea crea unele probleme de dezvoltare într-o
serie de sectoare economice.
Astfel, în intervalul 2007-2020 vor fi create peste 500 mii noi locuri de muncă în
ţara noastră dacă absorbţia fondurilor europene este integrală. Cum gradul mediu anual de
absorţie pentru ultimele state intrate în UE la 1 mai 2005 a fost doar de 15 la sută, dacă şi
România atinge acest grad în realitate, atunci numărul de locuri de muncă nou create va fi
doar de 75 mii în 13 ani, ceea ce înseamnă doar cca 5 posturi noi pe an, mult mai puţin
decât în varianta teoretică-ipotetică.
România a reuşit să absoarbă, în perioada 2001-2005, doar a douăsprezecea parte
din cele 2,250 miliarde euro, fonduri ale Instrumentului pentru Politici Structurale de Pre-
Aderare (ISPA) nerambursabile. Cotele de absorbţie a fondurilor europene au rămas, în

19
continuare, nesatisfăcătoare în România, a declarat la începutul lunii aprilie 2007,
raportorul pentru România al Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Gunther
Krichbaum. Oficialul german a susţinut faptul că România mai are foarte multe de făcut în
ceea ce priveşte domeniul absorbţiei fondurilor europene.
România va primi, în perioada 2007- 2013, de la UE, fonduri structurale şi de
coeziune în valoare de 19,7 miliarde de euro.
Banii vor fi alocaţi proiectelor din domeniul infrastructurii de bază, competitivitatii
economice, capitalului uman şi capacităţii administrative . România va trebui să folosească
aceste fonduri pentru a "se dezvolta la standarde europene", în domenii cheie precum
transportul, formarea profesională, mediul, domeniul energetic, cercetarea, societatea
informaţională sau domeniul turismului, prin valorificarea industriei turistice ca motor al
dezvoltării economice.
După datele furnizate de Ministerul Economiei şi Finanţelor, suma totală care a fost
plătită de România la bugetul eurpean în 2007 a fost de 3,97 miliarde de lei (1,2 miliarde
de euro). Potrivit proiectului de buget pe 2008, contribuţia ţării noastre la bugetul
comunitar este de 4,23 miliarde lei.

1.2. Legislaţia naţională în domeniul gestionării fondurilor structurale

1. HG nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru

coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structural (MO nr.
346/20.04.2004);
2. HG nr. 1179/2004 pentru modificarea şi completarea HG nr. 497/2004
privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea
instrumentelor structurale (MO nr. 690/30.07.2004);
3. HG nr. 1200/2004 pentru constituirea, organizarea şi funcţionarea
Comitetului naţional de coordonare a procesului de pregătire pentru gestionarea
instrumentelor structurale (MO nr. 702/04.08.2004);
4. HG nr. 1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Naţional de
Dezvoltare (MO nr. 694/02.08.2004);
5. LEGEA nr. 315 privind dezvoltarea regională în România ( MO nr.
577/29.06.2004);
6. HG 208/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor
Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, (MO nr. 269/31.03.2005);

20
 7. Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care
gestionează fonduri comunitare;
8. HOTARÂRE nr.170 din 09.03.2005 pentru aplicarea Legii nr.490/2004
privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare;
9. HG 1269/205 pentru modificarea şi completarea HG nr. 208/2005 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală;
10. Legea nr. 200/2005 privind aprobarea OUG nr. 22/2005 pentru completarea
Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi;
11. Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea
fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate
necorespunzător;
12. Hotarârea de Guvern nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de
evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private;
13. Legea nr. 500/2002 a finanţelor publice;
14. Legea nr. 108/2004 pentru aprobarea OUG nr. 45/2003 privind finanţele
publice locale;
15. Legea nr. 84/2003 pentru modificarea şi completarea OG nr. 119/1999
privind auditul intern şi controlul financiar preventive;
16. Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern;
17. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 63/1999 privind gestionarea
fondurilor comunitare nerambursabile alocate României şi a fondurilor de co-finanţare
aferente, modificată şi completată prin OG nr. 6/2002;
18. Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală (art.
200, lit. c);
19. H.G. nr.128/2006 privind stabilirea cadrului instituţional pentru
coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structural.

1.3. Cadrul programatic

21
 Documentele strategice1 de implementare a fondurilor structurale şi de coeziune în
România sunt următoarele:
- Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013
- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013
- Programele Operaţionale
- Documente Cadru de Implementare (Programele Complement).

1.3.1. Planul Naţional de Dezvoltare

Planul Naţional de Dezvoltare a României pentru perioada financiară 2007-2013

reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală,
aprobat de Guvern şi elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-
economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.
PND reprezintă documentul pe baza căruia au fost elaborate Cadrul Strategic
Naţional de Referinţă 2007-2013 (CSNR), reprezentând strategia convenită cu Comisia
Europeană pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum şi Programele Operaţionale
prin care se vor implementa aceste fonduri.
PND-ul României pentru perioada 2007-2013 prevede şase priorităţi naţionale de
dezvoltare pentru perioada 2007-2013:
1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe
cunoaştere;
2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;
3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;
4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi
întărirea capacităţii administrative;
5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;
6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.

1.3.2. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013

Cadrului Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) este documentul strategic de

referinţă pentru programarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune în România. Acest tip
1
Matei, L. / Matei, A. Globalizare şi europenizare. O proiecţie asupra unui model european al
administraţiei publice. Economie teoretică şi aplicată v. 15, nr. 4, 2008.

22
de document este elaborat de fiecare stat membru al UE, conform noului acquis privind
Politica de Coeziune. Acest document nu va servi însă ca instrument de management, ci ca
document strategic prin care se stabilesc priorităţile de intervenţie ale Fondurilor
Structurale şi de Coeziune în perioada de referinţă. Prin CSNR se explică modul în care
vor fi implementate Instrumentele Structurale în România ăn perioada 2007-2013.
Viziunea CSNR: Crearea unei Românii competitive, dinamice şi prospere.
Obiectiv CSNR: Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre
România şi statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei creşteri suplimentare
de 15-20% a PIB până în anul 2015. CSNR a fost elaborat pe baza Planului Naţional de
Dezvoltare (PND) 2007-2013. CSNR se implementează prin Programele Operaţionale.
În ceea ce priveşte conţinutul strategic, CSNR nu tratează aspecte de dezvoltare
rurală şi pescuit aferente Priorităţii 5 a PND, acestea fiind susţinute prin Planul Naţional
Strategic pentru Dezvoltare Rurală (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).
Din punct de vedere al finanţării, CSNR este susţinut exclusiv din Fondurile Structurale şi
de Coeziune şi cofinanţarea naţională aferentă, în timp ce PND include şi alte finanţări
(programe de investiţii naţionale şi locale, credite externe, fonduri europene de dezvoltare
rurală, etc.).

23
 PO ASISTENŢĂ
TEHNICĂ

PO PO RESURSE
COMPETIVITATE UMANE

COMPETITIVITATE
CAPITAL UMAN
ECONOMICĂ

Obiectiv Global
Reducerea disparităţilor socio-
PO CAPACITATE
PO REGIONAL economice între România şi UE
ADMINISTRATIVĂ
(creşterea suplimentară de 10% a
PIB până în 2015)

INFRASTRUCTURA DE CAPACITATE
BAZĂ ADMINISTRATIVĂ

PO TRANSPORT PO MEDIU

PO-URI COOPERARE
TERITORIALĂ

Fig. 1.1 – Viziunea Strategică a CSNR

Strategia CSNR este implementată prin Programele Operaţionale din cadrul

Obiectivului Convergenţă şi Obiectivului Cooperare Teritorială Europeană. Programele
operaţionale sunt documente prezentate de un stat membru şi adoptate de Comisia
Europeană, care definesc o strategie de dezvoltare în conformitate cu un ansamblu coerent
de priorităţi, pentru a căror realizare se face apel la un Fond Structural şi /sau Fondul de
Coeziune. Programele Operaţionale (PO) sunt documentele pe baza cărora se realizează
programarea operaţională şi implementarea efectivă a fondurilor structurale şi de coeziune.
Programele Operaţionale prezintă domeniile majore de intervenţie care sunt cofinanţate de
Fondurile Structurale şi de Coeziune. Astfel, în timp ce CSNR reprezintă strategia globală
de utilizare a FSC, PO reprezintă instrumentele prin care se realizează diversele prevederi
ale CSNR.
Conform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă, pentru perioada de programare
2007-2013, România elaborează 7 Programe Operaţionale în cadrul Obiectivului
„Convergenţă” (Creşterea Competitivităţii Economice, Transport, Mediu, Dezvoltarea
Resurselor Umane, Dezvoltare Regională, Dezvoltarea Capacităţii Administrative şi
Asistenţă Tehnică) şi colaborează cu ţările vecine şi alte state membre ale UE pentru

24
elaborarea altor 8 Programe Operaţionale sub Obiectivul „Cooperare teritorială
europeană”.
Cele 7 Programe Operaţionale din cadrul obiectivelor Convergenţă şi ponderile lor
procentuale în totalul Fondurilor Structurale şi de Coeziune alocate României sunt
următoarele:
- Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice –
13,3%;
- Programul Operaţional de Transport – 23,8%;
- Programul Operaţional Sectorial de Mediu – 23,5%;
- Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – 18,1%;
- Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative – 1,1%;
- Programul Operaţional Regional (POR) – 19,4%;
- Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică – 0,9%.

CSNR
2007-2013

Convergenţă Cooperare teritorială

Europeană

PO Creşterea Conpetitivităţii
Economice

PO-uri Cooperare Transfrontalieră

PO Transport RO-HU
RO-BG
RO-MD
RO-Ucraina
PO Mediu RO-Serbia

PO Dezvoltarea Resurserlor
Umane
PO Marea Neagră

PO Dezvoltare Regională

PO Spaţiul Sud-Est European

PO Dezvltarea Capacităţii
Administrative

PO Asistenţă Tehnică PO Cooperare inter-regională

Fig. 1.2 – Programele Operaţionale ale României

25
 PLANUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE
2007-2013

Politica Agricolă Politica Comună de

Politica de Coeziune
Comună Pescuit

Cadrul strategic Naţional de Plan Naţional Strategic Plan Naţional Strategic

Referinţă Dezvoltare Rurală Pescuit

Program Naţional Program Operaţional

Programe Operaţionale
Dezvoltare Rurală Pescuit

FEDR, FSE
(similar PHARE- FC FEADR FEP
CES) (similar ISPA) (similar SAPARD) (similar SAPARD)

Fig. 1.3 – Legătura dintre documentele strategice de programare a Fondurilor

Structurale şi de Coeziune

1.3.3. Programele Operationale

Programele operaţionale sunt documente aprobate de Comisia Europeana pentru

implementarea acelor priorităţi sectoriale şi/sau regionale din Planul Naţional de
Dezvoltare care sunt aprobate spre finanţare prin Cadrul de sprijin comunitar.
Programele operaţionale (PO) sunt instrumentele de management prin care se
realizează obiectivele CSNR 2007-2013, prin intermediul unor intervenţii specifice.
România are elaborate 7 programe operaţionale sub obiectivul de convergenţă:
1. Programul operaţional dezvoltarea resurselor umane;
2. Programul operaţional creşterea competitivităţii economice;
3. Programul operaţional de transport;
4. Programul operaţional de mediu;
5. Programul operaţional dezvoltarea capacităţii administrative;
6. Programul operaţional regional;
7. Programul operaţional asistenţă tehnică.

26
 Fiecare program operaţional este finanţat dintr-un singur instrument, excepţia
constituind-o programele operaţionale pe mediu şi transport care sunt finanţate din FEDR
şi FC.
Sub obiectivul de cooperare teritorială europeană, România a elaborate următoarele
programe operaţionale:
1. Programul operational Ungaria – România;
2. Programul operaţional România – Bulgaria;
3. Programul operaţional România – Serbia;
4. Programul operaţional România - Ucraina – Moldova;
5. Programul operaţional Ungaria - Slovacia - România – Ucraina;
6. Programul operaţional Bazinul Mării Negre;
7. Programul operaţional Spaţiul Sud-Est European;
8. Programe operaţionale de Cooperare inter-regionala (INTERREG IV C,
URBACT II, ESPON 2013, INTERRACT II).
Un program operaţional are următoarea structură:
- Analiza puncte forte/puncte slabe a situaţiei curente;
- Strategia în domeniu (Axe prioritare, Domenii majore de intervenţie,
Acţiuni şi Operaţiuni indicative);
- Ilustrarea priorităţilor identificate în raport cu cele comunitare;
- Ţinte, indicatori;
- Plan financiar;
- Prevederi referitoare la implementare;
- Lista indicativă a proiectelor.

1.3.4. Documente Cadru de Implementare (Programele Complement)

Fiecare Program Operaţional este completat de un Document Cadru de

Implementare, documente ce nu sunt supuse aprobării Comisiei Europene, dar care
detaliază programele operaţionale cu elemente practice privind proiectele şi cheltuielile
eligibile, potenţialii beneficiari, modurile de decontare, rolul autorităţilor ş.a.m.d.
Pentru a urgenta procedurile, Documentul Cadru de Implementare poate fi înaintat
în acelaşi timp cu proiectul de Program Operaţional. Indiferent de situaţie, Autoritatea de

27
Management trebuie să adopte Documentul Cadru de Implementare cel mai târziu la trei
luni dupa decizia CE de aprobare a unui PO2.
Structura Documentului Cadru de Implementare
I. Introducere; Prima secţiune evidenţiază rolul şi importanţa Instrumentelor
Structurale în susţinerea dezvoltării României în perioada 2007-2013 prin intermediul
Programului Operaţional respectiv.
II. Scurta descriere/trecere în revista a Programului Operaţional. Reprezintă o
analiză succintă a Programului Operaţional respectiv (disparităţi de dezvoltare, puncte
slabe şi potenţial de dezvoltare)
III. Evaluarea ex-ante a Documentul Cadru de Implementare;
Evaluarea ex-ante reprezintă un proces interactiv care oferă puncte de vedere şi
recomandări ale experţilor privind Documentul Cadru de Implementare, separate de cele
ale specialiştilor implicaţi în planificare. Obiectivul este de a îmbunatăţi şi consolida
calitatea finală a Documentul Cadru de Implementare aflat în elaborare. Evaluarea ex-ante
constituie un element-cheie în vederea înţelegerii strategiei şi alocării resurselor finale,
aratând clar motivaţia şi scopul care au stat la baza alegerilor.
IV. Descrierea detaliată a domeniilor majore de intervenţie;
Aceasta secţiune cuprinde:
• Descriere (un acccent deosebit se pune pe relaţia cu obiectivele generale ale
Programului Operaţional, relaţia cu obiectivele specifice ale Programului Operaţional şi
relaţia cu priorităţile Cadrului Strategic Naţional de Referinţă)
• Operaţiuni orientative (Tipuri de proiecte, tipuri de scheme de grant unde este
cazul)
• Durata operaţiunilor;
• Clasificarea intervenţiilor include: tema prioritară, forma de finanţare şi
dimensiune teritorială.
• Folosirea finanţării comune FEDR/FSE (regula specifică fondurilor structurale,
detaliată ulterior)
• Valoarea finanţării nerambursabile;
• Criteriile de eligibilitate şi selecţie a proiectelor;
• Organismele Intermediare: sunt indicate Organismele Intermediare aferente şi
sunt detaliate responsabilităţile acestora şi legăturile lor cu celelalte structuri instituţionale

2
Jaliu, D. Management de proiect, suport de curs, SNSPA, Bucureşti, 2007

28
 • Autoritatea de Plată competentă; Se indică Autoritatea de Plată competentă şi se
detaliază responsabilităţile acesteia în legatură cu Programul Operaţional respectiv şi cu
celelalte structuri instituţionale
• Beneficiarii;
• Destinatari finali/Aplicanţi; Acolo unde este cazul, doar pentru schemele de
grant, se detaliază potenţialii destinatari finali/aplicanţi
• Planul financiar;
• Indicatori de monitorizare şi evaluare;
• Teme orizontale;
• Ajutorul de stat. Se detaliază, acolo unde va fi cazul, în ce măsura finanţarea
europeană a potenţialelor operaţiuni respectă reglementările comunitare şi naţionale în
domeniul ajutorului de stat.
V. Programare financiară; alocările financiare ale Programului Operaţional în
general, pe fiecare Axă Prioritară şi pe fiecare domeniu major de intervenţie.
VI. Sistem de implementare. Aceasta secţiune cuprinde:
• Managementul;
• Principii de aplicare, selecţie şi evaluare a proiectelor;
• Mecanisme de asigurare a cofinanţării;
• Indicatori (sinteza indicatorilor de monitorizare şi evaluare de la nivelul fiecărui
DMI);
• Plan de promovare;
• Proceduri de modificare a Documentului Cadru de Implementare.
VII. Anexe. Vor include tabele indicatori, profiluri, analize SWOT, glosare de
termeni, masuri referitoare la ajutorul de stat, scheme de implementare, harti etc.

1.4. Mecanismele de implementare

Atribuţiile instituţiilor implicate în gestionarea Instrumentelor Structurale din

România au fost stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 497/2004 cu modificările şi
completările ulterioare. Coordonarea la nivel naţional a gestionării acestor fonduri revine
Ministerului Economiei şi Finanţelor, în timp ce coordonarea strategică va fi asigurată de
Comitetul Naţional de Coordonare pentru Instrumentele Structurale, înfiinţat conform HG
nr. 1200/2004. Managementul Programelor Operaţionale a fost reglementat prin HG nr.

29
497/2004 cu modificările şi completările ulterioare, fiind stabilite Autorităţile de
Management şi Organismele Intermediare.
În ceea ce priveşte managementul financiar şi controlul, Ministerul Economiei şi
Finanţelor a fost desemnat să îndeplinească rolul de Autoritate de Certificare pentru toate
Programele Operaţionale. Organismul competent responsabil cu primirea plăţilor de la
Comisia Europeană aferente contribuţiilor din FEDR, FSE şi FC este Autoritatea de
Certificare şi Plată din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor. Organismele
responsabile cu efectuarea plăţilor către beneficiari sunt: a) Autoritatea de Certificare şi
Plată pentru POS Mediu şi POS Transport (plăţi directe); b) Unităţile de Plată înfiinţate în
cadrul ministerelor în care funcţionează Autorităţile de Management pentru celelalte
Programe Operaţionale (plăţi indirecte). Un organism independent de pe lângă Curtea de
Conturi din România a fost desemnat ca Autoritate de Audit.

1.5. Parteneriatul

Ministerul Economiei şi Finanţelor a elaborat CSNR în cooperare cu un număr

mare de instituţii şi organizaţii. În plus, consultările dintre parteneri cu privire la elaborarea
PND şi a Programelor Operaţionale au generat reacţii substanţiale din partea partenerilor
relevanţi, acestea fiind luate în considerare în procesul de elaborare a CSNR.

1.6. Coordonarea Implementării Fondurilor Structurale

Regulamentul Consiliului nr.1083/2006 privind aspectele generale referitoare la

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi
Fondul de Coeziune (FC), denumit în continuare Regulamentul general prevede că, potrivit
principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, responsabilitatea principală pentru
coordonarea, implementarea şi controlul intervenţiilor conform CSNR revine Statului
Membru.
Descrierea aranjamantelor de implementare din CSNR rezumă textul Programelor
Operaţionale şi respectă angajamentele asumate la Capitolul 21. Textul este conform
Articolului 59(3) din Regulamentul General care prevede că Statul Membru trebuie să
stabilească reguli care să guverneze relaţiile dintre entirăţiile implicate în managementul
Fondurilor Structurale şi al Fondului de Coeziune (Autorităţile de Management,
Organismele Intermediare, Autoritatea de Certificare şi Plată şi Autoritatea de Audit) şi

30
relaţiile acestora cu Comisia Europeană. Cadrul instituţional a fost construit într-o abordare
unitară, urmărindu-se crearea de structuri care să respecte principiul segregării funcţiilor şi
dezvoltarea de mecanisme şi proceduri care să permită utilizarea eficientă şi riguroasă a
fondurilor.
Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) este instituţia
care are responsabilitatea de a asigura coordonarea managementului şi implementării
Instrumentelor Structurale în România, având rolul de Autoritate de Management pentru
Cadrul de Sprijin Comunitar conform HG nr.497/2004. ACIS este constituită în cadrul
Ministerului Economiei şi Finanţelor şi este responsabilă pentru îndeplinirea următoarelor
sarcini: coordonarea procesului de programare şi implementare a Programelor
Operaţionale din cadrul CSNR, asigurarea coordonării şi coerenţei între programe, precum
şi între acestea şi Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală şi Programul Operaţional
pentru Pescuit.

31