CERTIFICATULUI
DE COMPETENŢE PROFESIONALE
NIVELUL 3
-2011-
Analiza potenţialului turistic in zona
Maramureşului
Cuprins
Capitolul I
Argument.......................................................................................................................pag.
Capitolul II
Localizarea şi caracterizarea judeţului Maramureş.....................................................pag.
Capitolul III
Prezentarea generală a potenţialului turistic al zonei Maramureş
Resurse naturale..............................................................................................pag.
Resurse antropice............................................................................................pag.
Capitolul IV
Capitolul V
Concluzii şi propuneri................................................................................................pag.
Bibliografie
Anexe
Capitolul I
Argument
Probabil că este una din cele mai bine cunoscute regiuni ale României – dar nu foarte mult
vizitată. Sunt multe regiuni din lume care merită să fie vizitate şi foarte des noi, europenii,
tindem să călătorim peste mări pentru a vedea ceva exotic sau pentru a vizita oameni care
încă duc o viaţă pe care probabil că bunicii noştri o cunoşteau. Se întâmplă rar să ne gândim
că poate nu e nevoie să călătorim departe pentru a experimenta „călătoria în timp”.Aflat în
nordul României, Maramureşul este un colţ al Europei foarte puţin cunoscut. În mijlocul unui
relief deluros şi a unor văi
bogate, trăiesc oameni, iar
majoritatea încă urmează
stilul de viaţă agrar
tradiţional.Viaţa lor poate
părea grea şi simplă şi chiar
este o luptă milenară
împotriva vremii, pentru a
cultiva recolte, pentru a creşte animale, pentru a lucra din zori până în seară fără multele
conforturi mecanicizate şi electronice pe care noi le credem esenţiale.
Dar această viaţă se poate răsplăti prin simplicitatea pe care o arată fiecare zi de muncă, iar
familia şi prietenii garantează că adesea se pot găsi motive de sărbătoare. Sărbătorile
sezoniere, precum Crăciunul, Paştele sau alte sărbători locale şi nunţi, şi-au păstrat valoarea
de a rupe rutina zilnică, de a petrece mai multe zile la rând şi acest lucru se face cu plăcere.
Oamenii din Maramureş, moroşenii, sunt foarte ospitalieri, întotdeauna gata să-şi primească
vizitatorii în casele lor, să ofere un pahar de horină, băutura locală distilată, făcută din prune
sau mere. Ospitalitatea lor este faimoasă, aşa cum e şi plăcerea de a socializa cu prietenii, dar
şi cu vizitatorii.
Acest fapt face din Maramureş un loc „uşor” şi interesant de vizitat, pe lângă faptul cp
oamenii şi-au păstrat tradiţiile poate mai bine decât orice altă comunitate română, încă
purtând costumul popular, ţesându-şi textile, sculptând obiecte din lemn şi tot aşa.
De ce această regiune este considerată unică şi cei care au fost acolo doresc să se întoarcă?
Răspunsul – un amestec de trei lucruri: peisaje incredibile, oameni cinstiţi şi simpla civilizaţie
a lemnului, cu faimoasele biserici ale căror turle se pot vedea de departe. Natura, oamenii,
casele şi bisericile sunt legate spiritual şi au menţinut această legătură până în prezent.
De aceea am avut numeroase motive pentru a alege ţinutul Maramureşul deoarece in această
regiune se află suficiente branduri culturale care pot aduce faimă şi o oarecare prosperitate
într-o Europă fără graniţe.
Capitolul II
Localizarea şi caracterizarea judeţului
Maramureş
Dezvoltind masiv după anii 70, vechi preocupari ale populaţiei judeţului extracţia şi
prepararea minereurilor neferoase, metalurgia neferoasă şi extragerea şi prelucrarea masei
lemnoase regimul trecut a neglijat asigurarea condiţiilor necesare de protecţie a mediului
astfel incit la ora actuală, cu excepţia instalaţiilor de epurare a apelor uzate, instalaţiile şi
echipamentele destinate protecţiei factorilor de mediu sunt depaşite ca şi capacitate şi uzate
fizic şi moral. Activităţile industriale localizate in zone bine delimitate uneori foarte aproape
sau chiar in aglomerări umane au condus ca şi in cazul zonei Baia Mare la apariţia unor surse
intense de poluare a mediului cu efecte asupra stării de sănătate a populaţiei.
Capitolul III
1) Resurse naturale:
Potenţialul turistic natural este legat mai ales de relieful montan (etajat) de o
diversitate deosebită.Zona montana aparţinand Carpaţilor Orientali reprezintă 43% - zona de
dealuri, podişuri şi piemonturi 30%, iar zona joasă - depresiuni, lunci şi terase - 27% din
suprafaţa judeţului. Principalele unitaţi montane sunt: Munţii Rodnei (cei mai inalţi),
Maramureşului, şi lanţul vulcanic Ignis - Gutai - Tibles.
Munţii Gutai – Ignis: Reprezentative sunt " Creasta Cocosului " – rezervaţie
geologică şi ‘Cei trei apostoli'. Culmea principală are in intregime atributele unui punct de
belvedere atat spre Ţara Maramureşului, unde satele par a fi vazute ca din avion, cat şi spre
estul, nordul şi vestul Romaniei pană la distanţe foarte mari. La baza abruptului, spre nord,
există două rezervaţii botanice. Munţii Gutai-Ignis sunt accesibili in toate direcţiile ; au trasee
cu grad de dificultate redus, cu numeroase puncte de belvedere şi atractii turistice : cascade
( Sipot şi Covatari in bazinul raului Sapanta, cascada Strungi), formaţiuni geologice inedite ,
rezervaţii naturale, izvoare minerale etc. Altitudinea maximă o ating in Vf. Gutaiul Mare
( 1443 m ), situat in partea sud-estică a munţilor. In zonele Mogosa şi Izvoare există partii de
ski cu teleski.
Munţii Rodnei: Cea mai mare parte a munţilor este formată din roci metamorfice
(şisturi cristaline ) rezultand forme de relief masive, văi adanci şi inguste sub formă de defilee
şi o creastă orientată est-vest, reprezentand un minunat traseu pentru drumeţii, usor accesibil,
cu numeroase puncte de belvedere. Prezenţa rocilor sedimentare, in special a calcarelor, a
determinat existenta a numeroase peşteri ( Izvorul Tausoare, Izvorul Izei,etc.) iar in sectorul
de izvoare a raului Iza ( rau important al Ţării Marmureşului) un izbuc şi un ponor
Accesibilitatea acestora este foarte bună, din toate direcţiile cu deosebire dinspre nord, din
localităţile Borsa şi Moisei. Pe langă cele prezentate există o multitudine de alte atracţii
turistice : rezervaţii naturale (geologice, faunistice, floristice, peisagistice), cascade (Cascada
Cailor), cursuri subterane( raul Iza ), elemente de flora si fauna (capre negre, marmota, ursul
brun, cerbul, mistretul, floarea de colt etc.) . Traseele montane sunt accesibile si iarna, oferind
peisaje cu adevarat reconfortante. In partea nord-estica, in zona Borsa –Complex exista o
partie de ski cu telescun si teleski, o trambulina de sarituri cu schiurile( cea mai inalta
trambulina naturala din Europa ). Perioada medie a sezonului de ski este noiembrie-martie.
Lacurile sarate:
Lacurile antropo-saline de la Ocna Sugatag: Cele mai mari lacuri sunt Lacul Gavrila si
Lacul Batran, fiind si cele mai mari ca suprafata din Romania(de acest tip). Acestea
impresioneaza atat sub aspect peisagistic si de agrement, cat si mai ales prin prisma
factorului istoric, prin curiozitatile si misterele pe care le ascund de secole. De asemenea, se
pare ca aici, in cadrul exploatarilor de sare, s-a desfasurat prima greva organizata din lume
(1492).
Lacul sarat de la Costiui: Pe locul unor foste ocne de sare, intr-un peisaj natural relaxant, se
afla unul dintre frumoasele lacuri antropo-saline din Depresiunea Maramures. Salinele aveau
dimensiuni foarte mari, cele mai vechi erau in sistem clopot iar cele din ultimele 300 ani in
sistem trapezoidal de tip sala. Lacul s-a format intr-o cuveta rezultata prin prabusirea mai
multor saline. In imediata apropiere se afla baile sarate Costiu, cu efecte tamaduitoare
remarcabile.
2) Resurse antropice:
Biserici din lemn: In Tara Maramuresului exista peste 50 de biserici din lemn, unele
incluse de UNESCO in patrimoniul universal. Cea mai veche este Biserica Balcului din Ieud
( Biserica din Deal ), construita in anul 1364. Cea mai inalta este biserica Manastirii Sapanta
–Peri, care se pare ca este cea mai inalta din lume.(75 m) .
Constructiile sunt realizate in ultimii ani, dar continua traditia unei manastiri foarte vechi,
mentionata documentar inca din sec. al XIV-lea.
Biserica manastirii intra in topul celor mai inalte constuctii de acest tip din Europa, fiind un
exceptional punct de belvedere .
In present acest lacas de cult este vizitat de foarte multi turisti din toate colturile lumii.
Cimitirul “Vesel” – Sapanta
Sectia etnografica de pe str. Bogdan Voda nr.1 expune unelte si instalatii legate de
principalele mestesuguri traditionale (unelte agricole, unelte legate de arta tesutului, cergi,
icoane, masti, ceramica, elemente de arhitectura).
Sectia etnografica in aer liber , numita si Muzeul Satului m aramuresean este situata pe
Dealul Dobaies, in partea de est a orasului, la 300 m distanta de drumul national DN18. In
jurul bisericii din lemn, adusa din satul Oncesti, se dezvolta un adevarat sat tipic
maramuresean. Gospodariile acestuia ii permit vizitatorului sa sesizeze adevarata esenta a
arhitecturii populare a Tarii Maramuresului, asa cum a fost aceasta structurata de-a lungul
secolelor
Sectia de istorie este situata in centrul orasului la sediul central al m uzeului, Piata Libertatii
nr.15. Functioneaza si cu expozitii speciale cu caracter temporar, pe teme de I storia
Maramuresului. Detine una dintre cele mai mari colectii din epoca bronzului.
Sectia de stiintele naturii , situata in aceeasi cladire cu cea de istorie, are o expozitie
permanenta cuprinzand exponate din flora si fauna Tarii Maramuresului.
- Casa Ioan Mihaly de Apsa ,str.Ioan Mihaly de Apsa nr.17 Sighetu Marmatiei
Capitolul IV
Atracţii turistice - datini şi tradiţii maramureşene
- ”Verjel” – Dumbravita: De Boboteaza si Sfantul Ion, doua zile si doua nopti de bal
taranesc la Caminul Cultural; fetele nemaritate si flacaii din sat se intalnesc pentru a juca
impreuna si pentru a se cunoaste mai bine
- Craciunul si Anul Nou dupa Calendarul Iulian: Ucrainenii din Sighet, Rona de Sus,
Poienile de sub Munte, Ruscova, Remeti, Bocicoiu Mare, Repedea, Bistra, sarbatoresc
Craciunul si Anul Nou dupa calendarul vechi;
– ”Dantul Cosercilor” – Valea Chioarului: Joc la Caminul Cultural; oamenii aduc de-acasa
coserci cu de-ale gurii, impodobite cu stergare traditionale care mai de care mai ”mandre”;
FEBRUARIE
- Campionatul national de schi-biathlon – Baia Sprie: Statiunea Suior “ascunde” una
dintre cele mai cautate partii de schi din judet, iar in acest an aici se vor intrece cei mai
curajosi schiori din tara
- Lasata Secului (Inceputul Postului Mare): In ultima duminica dinaintea Postului Mare, in
satele maramuresene se lasa cu joc si ceterasi pana in zori,”Dantul Lasarii” prevestind
inceputul postului. Buni crestini, maramuresenii nu vor mai petrece timp de sapte saptamani,
pana la Sfintele Pasti;
MARTIE
- Serbarile lenkerului – Cavnic: Concursuri de lenkere (saniute cu volan), schi, demonstratii
de snowboard; locuitorii Cavnicului se falesc ca ei ar fi confectionat primul lenker din tara,
pe la inceputul secolului trecut
- Obiceiuri de Pasti: Dupa un post lung, maramuresenii sarbatoresc Sfintele Pasti asa cum se
cuvine; inrositul si incondeiatul oualor, slujba de Inviere, mersul cu pasca la sfintit sunt
obiceiuri pe care nimeni nu le lasa deoparte; crestinismul se impleteste cu fascinante ritualuri
pre crestine;
– ”Intalnire cu fiii satului″ si festivalul de folclor ”Nu va uitati ca-s micut″ – Budesti: In
frumosul sat de pe Valea Cosaului sunt invitate sa cante si sa joace ansambluri populare de
copii din toate zonele Maramuresului
- Obiceiuri de Rusalii: Oamenii isi impodobesc casele cu ramuri verzi de tei sau paltini;
IUNIE
- “Jocul Valenarilor”- Valeni: Duminica Tuturor Sfintiilor e zi de joc si sarbatoare in satul
de pe Valea Cosaului
– ”Dantul de Sanpetru” – Sindresti: De ziua Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, biserica din
Sindresti isi sarbatoreste hramul. Iar, daca e hram e slujba religioasa, urmata bineinteles, de
mare joc in sat
IULIE
- Festivalul international al nuntilor – Vadu Izei: Ansambluri folclorice pun in scena
obiceiuri populare de nunta; alaiuri nuptiale, calareti, miri si mirese, porturi autentice, ospat si
joc ca la nuntile traditionale adevarate
- Sfantul Prooroc Ilie – Hramul Manastirii din Dragomiresti: In fiecare an, de Sfantul Ilie
credinciosii vin in Dragomiresti la manastire pentru icoana facatoare de minuni;
- Zilele orasului Salistea de Sus: Spectacole folclorice si focuri de artificii vor sarbatori
orasul
AUGUST
- Serbarile Cavnicului: Cavnicarii vor avea parte de trei zile de spectacole in aer liber,
intreceri, campionatul ”joagarelor” (al taietorilor de lemne), dans si focuri de artificii
SEPTEMBRIE
- Jocul Satului-Hoteni: In curtea gazdelor, ceterasii zic fara “hodina” (odihna), iar fetele si
flacaii joaca mai sa rupa podelele soprului. Dupa joc toti, toti vor fi “omeniti” cu sarmale ,
“pancove” (gogosi ) si horinca
- Nasterea Maicii Domnului – Hramul bisericii din Ieud-Deal (monument din Patrimoniul
Mondial-UNESCO): Considerata de unii cercetatori ca fiind cea mai veche constructie de
lemn din Maramures, Biserica de lemn din Ieud Deal pastreaza intr-insa, frumoase icoane de
sticla si picturi datand din secolele 15-16;
- “Targul cepelor – Festivalul interjudetean al folclorului din Tara Codrului” – Asuaju
de Sus: Spectacole folclorice in aer liber si targ taranesc unde, bineinteles, ceapa va fi
”doamna-mare
- “Sarbatoarea Castanelor” – Baia Mare: Trei zile in care vinul, berea si mustul curg
valuri, expozitiile, concertele si petrecerile sunt la ele acasa si nu in ultimul rand, Baia Mare
isi scoate la iveala ”tezaurul” de castane comestibile
OCTOMBRIE
- “Balul Strugurilor”- Ocna Sugatag: Balul marcheaza momentul intrarii tinerilor in
societate
NOIEMBRIE
- Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril (Hramul bisericilor de lemn din Surdesti, Plopis,
Rogoz (monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Fiecare din bisericile
maramuresene de lemn are farmecul ei si povestea ei unica: Surdesti (cea mai inalta
constructie veche din lemn), Plopis (pastreaza 49 de monede depuse de fiecare din familiile
care au sprijinit inaltarea bisericii), Rogoz (adaposteste sub acoperis masa mosilor). Tot
hramul Sfintilor Arhangheli il poarta si vechea biserica de lemn din Rozavlea;
DECEMBRIE
- Activitati dedicate Zilei Nationale a Romaniei;
- Festivalul Hanuka – Sighetu Marmatiei: Comunitatea evreiasca sarbatoreste Hanuka,
victoria dreptatii asupra nedreptatii, a luminii asupra intunericului;
- Sf. Nicolae – Hramul bisericii de lemn din Budesti (monument din Patrimoniul
Mondial-UNESCO): Construita in 1643, biserica de lemn din Budesti, inchinata Sfantului
Nicoara, pastreaza in interior picturi realizate de Alexandru Ponehalschi. Coiful si camasa de
zale ale haiducului maramuresean Pintea, lasate in grija bisericii, reprezinta alte elemente de
atractie pentru orice vizitator;
Capitolul V
Trebuie notat faptul ca, teoretic, orice asezare rurala are de ofertat cel putin un obiectiv
turistic, fie ca este vorba despre obiceiuri si traditii, mancare traditionala, activitati
traditionale, asezaminte de cult, monumente arhitectonice, proximitatea de arii naturale
protejate. In vederea unei valorificari adecvate este insa nevoie de o identificare corecta a
unui “brand” original de zona si de promovarea acestuia catre un segment bine determinat de
populatie, cu perspective reale de sporire a numarului de turisti in zona. Conditia esentiala
este sa fie vorba despre o marca originala, sa se incadreze in tendintele referitoare la turismul
rural si sa se sprijine pe o logistica dezvoltata omogen si eficient, pentru o regiune mai
intinsa, nu strict pentru zona respectiva, in spiritul unei dezvoltari durabile a unei intregi arii
geografice.
Turismul romanesc are nevoie de modernizare, relansare, sprijin legislativ dar si initiativa
privata pentru a iesi cu adevarat din anonimat. Turismul in Maramures are cateva
caracteristici ce il deosebesc de restul tipurilor de turism rural din Romania si anume:
Din perspectiva unei analize SWOT pot fi identificate: punctele tari ale zonei, respectiv
punctele slabe, oportunitatile dar si amenintarile, intr-un complex analitic care sa includa:
bogatiile si resursele naturale, potentialul uman, originalitatea ofertei turistice, cadrul
legislativ, infrastructura rutiera, capacitatea de cazare, adaptabilitatea la modificarea in
gusturile consumatorilor de turism rural, etc. Sinteza permite identificarea zonelor cu mai
mare potential turistic si analiza obiectiva a perspectivelor de dezvoltare in alte zone. In plus,
inventarierea resurselor materiale de care dispune zona (atat prin finantare privata cat si
publica/internationala) si a cadrului antreprenorial, pot constitui elemente esentiale in
“desenarea” unei strategii omogene, pe termen mediu si lung din partea Ministerului
Turismului si Dezvoltarii Regionale in directia promovarii, pe de o parte, a turismului rural in
Maramures si, pe de alta parte, a sprijinirii initiativei locale (de la facilitatea accesului mai
facil la finantari nerambursabile si pana la transfer de know-how, bune practici si formare
profesionala).
Nu trebuie uitate insa si amenintarile induse de modificarea profilului economic al unei zone,
precum si de temerea ca oferta relativ rigida poate sa nu se mai preteze preferintelor si
gusturilor consumatorilor, modificarea obiceiurilor economice ale zonei poate determina in
ultima instanta inclusiv chiar diminuarea originalitatii locurilor si transformarea “brandului”
original intr-o imitatie a vechilor traditii si obiceiuri. Judetul Maramures prin amplasarea si
dotarile sale infrastructurale indeplineste un rol strategic pentru dezvoltarea turismului in
Transilvania de Nord si in România, detinand un potential antropic variat, de la vestigii
istorice, pana la cetati din Evul Mediu si obiective religioase (Cimitirul vesel din Sapanta).
Concluzii şi propuneri
Obiectiv specific
Traditiile populare, arta, cultura si sportul sunt simboluri importante pentru o imagine
regionala coerenta si atractiva pentru turistii autohtoni si straini. Aceste simboluri pot fi
sustinute mai bine prin organizarea de evenimente, elaborarea strategiilor de marketing,
oferirea de materiale promotionale si diversificarea serviciilor turistice care favorizeaza
accesul turistilor locali si straini la acestea.
Apoi ar trebui sa se profite de situatia creata incepand cu iulie 2005 cand Romsilva a
dobandit dreptul de realiza produse turistice. Urmatorul pas ar trebui sa fie introducerea in
circuitul turistic a cabanelor Romsilva din judetul Bacau. Astfel se va rezolvanda si problema
prin care judetul Bacau nu are in circuitul turistic nici o cabana. Tinand cont de faptul ca
Romsilva detine in judetul Bacau cabane la un standard european cum ar fi Cabana
Fantanele, Intarcatoarea, Pralea.
-expunerea buletinelor de analiza pentru a atrage cat mai multi turisti, atat romani cat si
straini;
-corelarea turismului balnear cu cel cultural si rural prin intensificarea activitatilor culturale,
stiintifice, artistice la nivelul statiunilor prin spectacole de teatru, folclor, expozitii de carte,
pictura, artizanat autentic, popular etc.
Turismul montan este mai putin reprezentativ in judetul Bacau: referindu-ne la unitatile de
cazare din zona montana se observa ca numarul de cabane turistice este 0 comparativ cu
potentialul montan si ar trebui sa se construiasca noi cabane cu precadere in munţii
Tarcăului, Oituzului, Gosmanului şi Berzunţului; construirea de cabane si casute montane
stimuleaza traseele turistice de drumetie si alpinism care nu sunt bine exploatate; odata cu
construirea unitatilor de cazare montane putem stimula pescuitul sportiv pe lacurile de
acumulare montane si vanatoarea dar si alpinismul;
Programe regionale
Judetul Maramures este arealul unde traditiile stramosesti , portul popular si arta
veche, se pastreaza ca nicaieri in alta parte a Romaniei. De aceea elementul primordial al
turismului in Maramures este viata satului. Bisericile de lemn si portile sculptate din lemn
sunt adevarate capodopere de arta populara. Ele se intalnesc aproape in fiecare sat din
Maramures, fiind chiar repere pe plan mondial.
O primă concluzie este faptul că „fiecare cultură este copleşită de produsele altor
culturi” (Claude Levi-Strauss, 1984). Aspectul este generat de dispariţia graniţelor (libertatea
de circulaţie a persoanelor, a produselor materiale şi a ideilor) şi a barierelor lingvistice.
Mijloacele de comunicare în masă au devenit extrem de rapide, adesea instantanee, graţie
tehnologiei informaţiei (I.T.). În faţa acestei tendinţe, politicile de protejare a valorilor
autohtone devin ineficiente. Aşa s-a născut dilema: ne resemnăm să rămânem simpli
consumatori sau ne luăm în serios statutul de producători de cultură?
Bibliografie
1. http://maramuresturism.wordpress.com/2009/05/12/evenimente-si-traditii/
2. http://www.afladespre.ro/turismul-rural-in-maramures-(i)-prezentare-
generala-analiza-swot-1885.htm
3. http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures/ghid-maramures
4. http:/ro.wikisource.org/wiki/Maramure%C5%9F_brand_cultural/Argument
Anexa1