Metoda
de studiu organic
Buzan
Subiectul studiului este împărţit în trei secţiuni:
Introducere, Pregătire şi Aplicare.
A Introducere
Privire de ansamblu
• Probleme legate de pregătirea pentru studiu
Persoana care la ora şase seara entuziast hotărît şi bine intenţionat îşi propune să
studieze pînă la miezul nopţii este o persoană cu care eşti deja familiar. La ora 6 se
apropie de biroul lui, şi îşi pregăteşte cu atenţie tot ce are nevoie în vederea
perioadei de studiu care va urma. După ce a pus totul la locul lui aşează cu grijă
fiecare obiect din nou, acestz lucru oferindu-i timpul să compună prima scuză: el
reaminteşte că de dimineaţa nu avut destul timp pentru a citi toate articolele de
interes în ziar. De asemenea, el realizează că, dacă urmează să studieze este mai
bine să îndepărteze complet astfel de mărunţişuri înainte de a începe acest efort.
El pleacă prin urmare de la birou, răsfoieşte ziarul şi observă că sunt mai multe
articole de interes decât crezse iniţial. Observă de asemenea, secţiunea de
divertisment. În acest moment i se va părea o idee bună să-şi planifice prima sa
pauză, probabil programul interesant de o jumătate de oră între 8 şi 8.30 pm.
În acest stadiu, el stă încă la birou bătînd darabana pe o carte cînd îşi aminteşte că
are de dat un telefon la un prieten, care, ca şi articolele de interes din ziare, este cel
mai bine de clarificat înainte de a începe studiul.
Telefonul este, fireşte, mult mai interesant şi mai lung decît planificase iniţial, dar
în cele din urmă la studiosul se află înapoi la biroul său pe la aproximativ 8:30.
Chiar în acest moment, când el a fost trezit de cineva care intră în cameră, el va
crede că lucrurile nu au mers prea rău, pentru că s-a odihnit cum trebuie, a mîncat
bine, s-a uitat la programe interesante şi relaxante, şi-a îndeplinit angajamentele
sale sociale faţă de prietenii lui, a digerat informaţiile zilei, şi a creeat toate
condiţiile pentru ca mâine, la ora 6 ....
Studiul ca o ameninţare
Episodul de mai sus este amuzant dar implicaţiile acestuia sunt semnificative şi
grave. Pe un anumit nivel povestea este încurajatoare, deoarece, prin faptul că este
o problemă cu care se confruntă toată lumea ea confirmă ceea bănuiam de mult
timp: toată lumea este creativă şi inventivă şi sentimentele pe care le au mulţi
despre lipsa lor de creativitate sunt inutile. Creativitatea demonstrată în exemplul
studentului de reticent nu este foarte utilă. Dar diversitatea şi originalitatea cu care
creează motivele pentru a nu face diverse lucruri sugerează faptul că fiecare
persoană are multe talente care pot fi aplicat în direcţii mai constructive!
Fig. 43 În prezent informaţia capătă mai multă importanţă decât individul.
Ca urmare el este potopit şi aproape "copleşit" de toată aceasta. Explozia
informaţiei şi a publicaţiilor continuă într-un ritm năucitor, în timp ce
capacitatea individului de a o folosi şi studia rămîne neglijată. Pentru ca el să
facă faţă situaţiei el nu trebuie să înveţe "fapte brute" ci moduri noi de
manipula şi studia informaţia - noi moduri de a folosi abilitaţile lui naturale
de a învăţa, gîndi, reaminti, creea şi rezolva probleme. Vezi, de asemenea, fig. 45 şi
pagina de text 125.
Şi faptul că el va fi testat este adesea cel mai grav dintre acestea trei. Este
bine cunoscut faptul că această ameninţare poate perturba capacitatea de lucru
creierului în anumite situaţii. Există un număr enorm de cazuri de oameni care
literalmente nu pot scrie ceva într-o situaţie de examen în ciuda faptului că îşi
cunosc bine subiectul - aşa cum sunt cazuri de oameni care, chiar dacă acestea sunt
în stare să scrie un răspuns, au blocaje mentale care îi fac să uite complet toate
domeniile de cunoaştere în timpul unui examen. Şi în cazuri extreme mulţi oameni
s-au cunoscut au petrecut două ore de scris frenetic presupunând că răspund la
întrebare, cînd, de fapt ei repetau din nou şi din nou nume propriu sau un alt
cuvânt.
Este interesant de observat că, chiar cei care iau decizia de a studia, îşi vor
rezerva o mică parte din ei pentru a se comporta ca unul care nu studiază. Persoana
care obţine scoruri de 80 sau 90 la suta va fi găsită folosind exact acelaşi scuze
pentru a nu obţinere 100 la suta, ca şi cel care nu studiază pentru eşecul său.
Situaţiile descrise mai sus sunt nesatisfăcătoare pentru toată lumea cauză, au apărut
din diferite motive, multe dintre ele subliniate mai devreme în părţi din această
carte. Un alt motiv major pentru rezultatele slabe ale studiului se află în modul în
care am abordat atît tehnicile de studiu cît şi informaţiile pe care voiam ca oamenii
să le studieze.
După cum se poate observa din grafice ne concentrăm prea mult cu privire la
informaţiile referitoare la domenii "separate" ale cunoaşterii. Punem de asemenea,
prea mult accentual pe cerinţa ca individul să retruneze fapte într-o ordine
predigerată sau într-o ordine prestabilită, cum se întîmplă în lucrările standard de
examinare sau eseurile formale.
Este evident faptul că metode ca acestea nu pot fi aplicate cu succes la fiecare carte
de studiat. Există o diferenţă enormă între a studia un text de critică literară şi
studierea unui text de matematică superioară. Pentru a studia în mod
corespunzător, este nevoie de o tehnică care nu forţează o abordare identică pentru
material diferite.
În primul rând, este necesar de să începi să lucrezi dinspre individ spre
exterior. Mai degrabă decât să-l bombardezi cu carti, formule şi examene trebuie să
ne concentrăm pe învăţarea fiecărei să înveţe aşa cum poate el sau ea să înveţe mai
eficient.
B. Pregătirea
Metoda de studiu organic este împărţită în două secţiuni principale: Pregătire şi Aplicare. Fiecare din
aceste secţiuni este împărţită în patru subsecţiuni:
Pregătire Timp
Volum
Cunoaştere
Întrebări
Previzualizare
Privire în detaliu
Recapitulare
Este important de remarcat de la bun început că deşi paşii principali sunt prezentaţi într-o anumită
ordine, această ordine nu este deloc obligatorie şi poate fi schimbată, simplificată sau amplificată după
cum este nevoie în cazul textului respectiv.
Această secţiune se va ocupa cu Pregătirea:
Privirea de ansamblu
• Parcurgerea
Parcurgerea
Înainte de a face orice altceva, este esenţial să "răsfoieşti" sau să te uiţi prin întreaga carte sau periodic pe
pe care eşti pe cale de a studia. Răsfoirea ar trebui făcută în modul în care te uiţi printr-o carte pe care vrei
să o cumperi de la libraries au un ape care vrei să o împrumuţi de la bibliotecă. Cu alte cuvinte, o răsfoire
obişnuită darr destul de rapidă, frunzărind paginile, obţinerea unei senzaţii de ansamblu a cărţii, cu
observarea organizării şi structurii, a nivelului de dificultate, a proporţiei de diagrame şi ilustraţii pentru a
la text, localizarea rezultatelor, rezumatelor şi a secţiunilor concluzive etc. O metodă foarte utilă pentru
răsfoire este cea subliniată în capitolul referitor la lectură mai eficientă şi mai rapidă, Exerciţiul 7b,
pagina pagina 41, utilizând un ajutor vizual pentru a scana o pagină la fiecare patru secunde, şi asta nu
pentru un minut, ci până toată cartea a fost scanată.
După ce parcurgerea a fost finalizată, cei patru paşi de pregătire pot fi abordaţi mai eficient.
Timpul şi volumul
Aceste două aspecte pot fi tratate în acelaşi timp, deoarece teoria pe care se bazează ele este
asemănătoare. Primul lucru care trebuie făcut atunci începi să studiezi un text este să decizi cu privire la
perioada de timp pentru pe care o aloci. După ce ai făcut acest lucru, decide ce volum trebuie să acoperi în
timpul alocat. Motivul pentru care insist pe aceşti doi paşi iniţiali nu este arbitrar şi este susţinut de
rezultatele psihologiei Gestalt şi de unele descoperiri recente din Teoria Sistemelor (înainte de a continua
lectura uită-te la figura 46).
Psihologii Gestalt au descoperit că creierul uman are o tendinţă foarte puternică de a finaliza lucrurile -,
astfel, cei mai mulţi cititori vor afla că au notat formele din figura 46 linie dreaptă, cilindru, pătrat, elipsă
sau oval, linie zig-zag, cerc, triunghi, linie ondulată sau curbă, dreptunghi. De fapt, "cercul" nu este un
cerc ci un "cerc de spart". Mulţi văd acest cerc întrerupt ca un cerc. Alţii îl văd ca pe un cerc rupt, dar
presupun că artistul a vrut să-l încheie.
Fig 46 Recunoaşterea formelor.
Introdu numele formei pentru fiecare din figurile de mai sus alături de numărul corespunzător.
Vezi textul după finalizare.
Un exemplu mai abstract pentru dorinţa noastră generală de a completa lucrurile este tendinţa universală
ca încă de copiii să construim un limbaj care ne ajută ne orientăm şi să ne facem o idee completă despre
ceea ce ne înconjoară.
În cazul studiului luarea unei decizii despre timp şi volum ne dă o reprezentare imediate cronologică şi de
volum precum şi un scop sau un obiectiv. Acest lucru are avantajul suplimentar că permite legăturile
corespunzătoare să fie efectuate,mai degrabă decât să încurajeze o rătăcire în moduri mai puţin conectate.
O comparaţie excelentă este aceea a audierii unui lector. Un lector bun care încearcă să clarifice o
mulţime de material dificil va explica de obicei punctele de început şi sfîrşit şi va indica de multe ori
perioada de timp pe care intenţionează să o petreacă cu fiecare domeniu din prezentare. Publicul va găsi
discursul mai uşor de urmărit deoarece acestea puncte de reper cu care să lucreze.
Este recomandabil să defineşti fizic volumul de citit prin introducerea unor semne de hîrtie rezonabil de
mari la începutul şi la sfârşitul secţiunii alese. Acest lucru permite cititorului să se orienteze înainte şi
înapoi prin informaţia din volumul ales.
Un alt avantaj în a face aceste decizii de la bun început este că teama de necunoscut este evitată. Dacă ne
afundăm într-o carte mare fără nici o planificare, cititorul va fi continuu speriat de numărul de pagini pe
care în cele din urmă trebuie să le finalizeze. De fiecare data cand sta jos, el va fi conştient de faptul că
încă mai are "câteva sute de pagini de parcurs" şi va studia cu această ameninţare constantă în fundal. În
cazul în care el a a selectat un număr rezonabil de pagini pentru moment actual de studiu, el va citi cu
conştiinţa că sarcină pe care şi-a propus-o este foarte uşoră şi poate fi îndeplinită cu siguranţă.
Diferenţa de atitudine şi de performanţă va fi observabilă.
Există şi alte motive pentru a face aceste decizii privitoare la timp şi la volum care sunt implicate în
distribuţia efortului cititorului pe măsură ce trece timpul.
Imaginează-ţi că ai decis să studieze timp de două ore şi că prima jumatate de ora a fost destul de greu,
deşi ai realizat unele progrese. În acest moment descoperi că înţelegerea începe să se îmbunătăţească şi
evoluţia ta pare a fi tot mai rapidă.
Vrei să te baţi singur pe spate şi să iei o pauză? Sau vei decide să păstrezi noul ritm care merge mai bine
şi să mai studiezi o vreme până când începi să-ţi pierzi acest impuls? Nouăzeci la sută din oamenii
întrebaţi ar continua. Dintre cei care vor să ia o pauză, numai câteva ar recomanda şi altora acelaşi lucru!
Şi totuşi în mod surprinzător cel mai bun răspuns este de a lua o pauză. Motivul pentru acest lucru poate fi
văzut dacă ne întoarcem înapoi la discuţia din capitolul despre memorie şi volumul amintit dintr-o
perioadă de învăţare. În ciuda faptului că înţelegerea poate fi în continuare bună amintirea acestei
înţelegeri se va înrăutăţi dacă mintea nu ia o pauză, astfel graficul din fig. 18, este relevant pentru situaţia
de studiu. Este esenţial ca orice perioadă de timp pentru studio să fie împărţită în interval de 20-40 minute
cu mici pauze între ele. Vezi Fig 19. Practica obişnuită a studentului care petrece cinci ore de buchiseală
ca pregătire pentru examinare ar trebui să ţină de domeniul trecutului, pentru că a înţelege nu este totuna
cu a-ţi aminti şi mulţi care nu au reuşit la examinare îmi sunt martori.
Pauzele ele sunt importante în sine pentru un număr de motive:
1 Ele dau corpului fizic odihnă şi o şansă să se relaxeze. Acest lucru este întotdeauna util într-o situaţie de
învăţare, şi eliberează tensiunea acumulată.
2 Ele permit ca memoria şi înţelegerea "să lucreze împreună" cu rezultate optime.
3 Ele permit o scurtă perioadă de timp pentru ca informaţia abia-studiată să conceteze fiecare parte din
sine cu celelalte părţi – pentru a se intra-integra. Vezi Fig 21.
Acest ultim punct se referă de asemenea la capitolul despre memorie şi la graficul uitării pe măsură ce
trece timpul. Pe parcursul fiecărui pauze suma de cunoştinţe care poate fi amintită imediat din secţiunea
abia studiată va creşte şi va atinge un vârf atunci cînd următoarea secţiune este începută. Acest lucru
înseamnă că nu numai că va fi amintit mai mult deoarece perioada de timp în sine este cea mai bună, dar
de asemenea, că chiar mai mult va fi amintit datorită perioadei de repaus.
Pentru a sprijini acest lucru chiar mai mult, fă o scurtă trecere în revistă a ceea ce aţi citit şi o
previzualizare a ceea ce eşti pe cale de a citi, la începutul şi sfârşitul fiecărei perioade de studiu.
A fost nevoie de cîteva pagini pentru a explica necesitatea de a decide o perioadă de timp şi un volum
care să fie acoperit, dar aminteşte-ţi faptul că deciziile ele însele sunt extrem de scurte şi de obicei vor
deveni automate atunci cînd eşti aproape să termini răsfoirea. Când aceste decizii au fost făcute pasul
următor poate să urmeze:
După ce am decis volumul care urmează să fie acoperit, scrie pe o bucată de hîrtie cît de multe ştii despre
subict cît de repede poţi. Pentru acest exerciţiu nu ai nevoie de mai mult de două minute. Notele ar trebui
să fie în formă de cuvinte-cheie şi model creative.
Scopul acestui exerciţiu este de a îmbunătăţi concentrarea, de a elimina hoinăreala mentală şi pentru a
stabili un ansamblu mental bun. Acest ultim termen se referă la umplerea minţii conştiente cu informaţii
importante mai degrabă decât lipsite de importanţă. Dacă ai petrecut două minute căutînd în băncile tale
de memorie pentru informaţii pertinente vei fi mult mai receptive la text şi va fi mai puţin probabil să
continui să te gândeşti la căpşunile şi smântâna pe care le vei servi după.
Din limita de cinci minute pentru acest exerciţiu este evident că nu este necesară întreaga cunoaştere a
unei personae – exerciţiul de două minute este destinat exclusiv pentru a activa sistemului de depozitare şi
pentru a îndruma mintea în direcţia cea bună.
O întrebare care va apărea este "cum rămîne cu diferenţa între a ştii aproape nimic pe această temă sau a
ştii aproape totul " Dacă cunoştinţele în domeniu sunt bogate cele cinci minute ar trebui să fie cheltuite
pentru a forma un model din cele mai importante diviziuni, teorii etc şi nume în legătură cu acest subiect.
Atunci cînd mintea poate trece prin informaţii mult mai rapid decât în poate să scrie toate asociaţiile
mentale vor fi în continuare "văzute" mental şi o buna direcţie şi coordonare mentală va fi stabilită.
În cazul în care cunoaştere a subiectului este aproape inexistentă cele două minute ar trebui să fie
cheltuite pentru a ordona cele câteva elemente care sunt cunoscute, precum şi orice alte informaţii care
pot fi conectate în orice fel. Acest lucru va da posibilitatea cititorului să se apropie cît de mult poate, de
noua temă, şi-l va împiedica să se simtă total pierdut aşa cum li se întîmplă multora în această situaţie.
În afara de a fi imediat util în studio o practică aprofundată cu modelarea informaţiei oferă o serie de
avantaje mai generale. În primul rând câştigurile individuale care rezultă din colectarea cunoştinţelor sale
imediate şi de stadiul actual al cunoştinţelor cu privire la zonele de interes. În acest fel, el va putea să fie
mai mult la current cu propriile sale evoluţii şi va ştii ce ştie mai degrabă decât să fie mereu în situaţia
jenantă de a nu ştii ceea ce ştie - sindromul "Îmi stă pe limbă" şi sindromul "dacă aş putea să-mi dau
seama ce ştiu ".
În plus, această practică continuă de amintire şi de integrare a ideilor oferă un avantaj enorm în situaţiile
în care astfel de abilitati sunt esenţiale: examene, improvizaţii de discursuri şi a răspusul la întrebări,
pentru a da doar câteva exemple.
După stabilirea în stadiul actual al cunoştinţelor cu privire la acel subiect, este recomandabil să decizi în
continuare ce vrei de la carte. Acest lucru implică definirea întrebări la care vrei să afli răspuns în timpul
de lectura. Întrebările ar trebui să fie puse în contextul obiectivelor în vedere şi trebuie, la fel ca şi notarea
cunoştinţelor să fie făcută sub formă de cuvinte cheie şi hartă a minţii. Mulţi preferă să utilizeze un pix de
culoare diferită pentru această secţiune, şi, mai degrabă decât să înceapă o hartă nouă ei adaugă întrebările
lor cu cele deja existente pe harta cunoştinţelor actuale.
Acest exerciţiu, ca şi cel pentru notarea cunoştinţelor existente se bazează pe principiul stabilirii unor
seturi mentale corecte. De asemenea el nu trebuie să ia mai mult de cinci minute la început pentru că
întrebările pot fi redefinite şi adaugate pe măsură ce lectură avansează.
Un experiment standard pentru a confirma această abordare ia două grupuri de persoane care sunt, în
general, egale în ceea ce priveşte vârsta, educaţia, aptitudinile etc Fiecărui grup îi este dat acelaşi text şi
suficient timp pentru a finaliza cartea întreagă.
Grupei A i se spune că va primi un test cuprinzător referitor la tot materialul din carte şi că trebuie să
studieze în consecinţă.
Grupei B i se spune că va fi testată pe două sau trei teme mari care sunt discutate în carte, şi că trebuie şi
ei să studieze în consecinţă.
Ambele grupuri sunt, de fapt, testate pe întregul text, o situaţie pe care o poţi considera nedreaptă pentru
grupul căruia i s-a spus că va fi testat numai cu privire la principalele teme.
Ai putea crede că, în această situaţie, cel de-al doilea grup s-ar descurca mai bine la întrebări legate de
teme care au fost date, primul grup s-ar descurca mai bine cu alte întrebări şi astfel ambele grupuri ar
putea avea un scor final similar.
Spre surprinda multora, cel de-al doilea grup nu numai că se descurcă mai bine la întrebările legate de
teme, dar el realizează rezultate totale mai bune care include not pee mai bune pe toate părţile testului.
Motivul pentru aceasta este faptul că cele trei teme principale acţionează ca nişte cârlige care leagă între
ele informaţiile şi adună totul în jurul lor. Cu alte cuvinte întrebările principale şi obiectivele acţionează
ca centre asociative şi de conectare la care toate celelalte informaţii deven uşor de ataşat.
Grupul instruit să extragă tot din text nu a avut centrele la care să conecteze informaţia şi din această
cauză au bîjbîit fără repere prin masa de informaţii. Seamănă cu situaţia în care unei persoane îi sunt
lăsate atîtea altrnative încît sfârşeşte prin a nu lua nici o decizie; paradoxul în care încercarea de a obţine
tot nu aduce niciun câştig.
Punerea de întrebări şi de stabilirea obiectivelor poate fi văzută, la fel ca secţiunea care o precedă, ca fiind
tot mai importantă pe măsură ce teoria din spatele ei este mai bine înţeleasă. Trebuie subliniat că, cu cît
mai bine sunt stabilite aceste întrebări şi obiective cu atât mai bine se va descurca cititorul în secţiunea de
Aplicaţie a Metodei de studiu organic
Note personale
Note personale
C
Aplicaţie
Prezentare generală
• Privire de ansamblu a studiului
• Previzualizare
• Privire în amănunt
• Recapitulare
• Luarea notiţelor
• Continuare recapitulare
• Rezumatul
Privire de ansamblu a studiului
Unul din fapte interesante despre oamenii care folosesc cărţi de studiu este că majoritatea atunci cînd li se
dă un text nou încep să citească de la prima pagină. Nu este recomandabil să citiţi un nou text de la prima
pagină. Următoarele situaţie poate să ilustreze această idee:
Imaginează-ţi că eşti un fanatic jucător de puzzle. Un prieten vine la tine cu un puzzle gigantic învelit în
hârtie şi legat cu şnur, şi vă spune că este un cadou: "cel mai frumos şi complex mozaic conceput pînă
acum de om! ". Tu îi mulţumeşti ei şi, privind cum ea se îndepărtează din fata casei tale decizi că din acel
moment te dedici complet finalizării puzzle-ului.
Înainte de a continua, notează în detaliu paşii precişi pe care îi vei urma din acest moment pentru a realiza
sarcina. Acum verifica-ţi propriile răspunsuri cu următoarea listă compilată de la studenţi mei:
1 Te întorci în casă.
2 Scoţi şnurul.
3 Dai jos hîrtia.
4 Arunci şnurul şi hîrtia.
5 Priveşti imaginea.
6 Citeşti instrucţiunile, concentrîndu-te asupra numărului de piese şi a dimeniunii de ansamblu a
puzzle-ului.
7 Estimezi şi organizezi volumul de timp necesar pentru finalizare.
8 Planifici pauzele şi mesele!
9 Cauţi o suprafaţă de dimensiuni potrivite pentru puzzle.
10 Deschizi cutia
11 Goleşti conţinutul cutiei pe suprafaţa respectivă.
12 Dacă eşti pesimist verifici numărul de piese.
13 Întorci toate piesele cu faţa în sus.
14 Găseşti piesele de la margini şi colţuri.
15 Sortezi zonele colorate.
16 Potriveşti piesele eviedente între ele.
17 Continuzi să completezi.
18 Laşi piesele 'dificile' pentru sfîrşit (pentru că imaginea de ansamblu devine mai clară numărul
de piese folosite creşte şi creşte şi probabilitatea ca aceste piese să-şi găsească locul atunci cînd
contextul în care ele trebuie să se insereze este mai mare).
19 Continuă procesul pînă la sfîrşit.
20 Sărbătoreşte!
Această analogie cu puzzle-ul poate fi aplicată direct la studiu, în primul rînd ea clarifică de ce este atât
de important să nu începi studiul cu prima pagină, pentru că acest lucru ar fi ca şi cum ai începe puzzle-lul
în partea de jos colţul din stânga, şi ai insista să reconstitui întreaga imagine numai din acest colţ.
Ceea ce este esenţial într-o abordare rezonabilă a textelor de studiu, în special a celor dificile, este să-ţi
faci o idee bună despre ce se află în ele înainte de a te arunca cu capul înainte într-o catastrofă de învăţare.
Privirea de ansamblu este concepută pentru a efectua această activitate, şi pot fi comparată cu uitatul la
imagine, citirea instrucţiunilor precum şi găsirea pieselor din marginile şi colţurile puzzle-ului. Asta
înseamnă în contextul de studiu că trebuie să scotoceşti prin carte pentru toate materialele care nu sunt
incluse în corpul obişnuit de text folosindu-te de ajutorul vizual pe măsură ce faci acest lucru. Zonele de
de carte care vor fi acoperite în privirea de ansamblu includ:
Funcţia acestei abordări este să vă asigure o mai bună cunoaştere a secţiunilor de grafică de carte, nu
frunzărind totul, ci selectînd anumite domenii care pot fi acoperite în mod cuprinzător.
Vezi Fig 47. Secţiunile unui text de studiu care sunt acoperite de privirea de ansamblu.
un stilou, creion, sau altă formă de ghid vizual trebuie să fie întotdeauna
utilizat.
Fig 47 Secţiunile de un studiu de text pentru a fi acoperite de ansamblu. Vezi pagina de text
139.
Motivul pentru acest lucru poate fi cel mai bine explicată prin referire la un
grafului. În cazul în care este unul singur ochi, este pur şi simplu vor fixate pe scurt general
zone din grafic, apoi muta off, lăsând doar o vagă vizual
grafului.
În cazul în care un ajutor vizual este utilizat, de ochi va mai aproape aproximative
formă.
140
trasor.
În ansamblu, amintesc rezultă din această practică este cu mult superioară faţă de
să ţineţi cont de faptul că sus contabili adesea utilizarea lor ţarcuri pentru a ghida
face acest lucru firesc, deoarece nici un ochi foarte rigid liniar de circulaţie este
Previzualizare
Cea de-a doua secţiune a cererii de studiu este de previzualizare - care acoperă
Folosiţi-vă CAPUL
toate materialele, dar pur şi simplu, din nou, cu privire la concentrarea speciale
Fig 50 Secţiunile care urmează să fie acoperite de previzualizare după prezentare. A se vedea acest text
pagină.
Valoarea din această secţiune nu poate fi overemphasised. Un caz în
încercat, pentru a ajunge la sfârşitul a fost de a deveni prea mult - el a fost literalmente
Scopul.
pentru ei. Este mult mai bine pentru a trata o carte în modul în care majoritatea oamenilor trata
lectori. Cu alte cuvinte, în cazul în care este lector plictisitor skip ceea ce spune el,
142
?
şi în cazul în care el este prea multe exemple, lipseşte punctul sau este
corespunzătoare.
Inview
domenii, au fost stabilite. Aceasta nu este neaparat cea mai mare de lectură,
Fig 51 secţiunile acoperite după inview a fost finalizat. A se vedea acest text
Acest lucru se datorează faptului că este cu mult mai bine pentru a trece peste deosebit de dificile
(presupunând că aţi înţeles sau preface într-un context cu adevărat, atunci când
subconstient. (De cele mai multe cititorii vor avea experienţă de examinare
143
Folosiţi-vă CAPUL
2 În cazul în care sunt returnate zonele greu să mai târziu, ele pot fi
se apropia de.
dificil
pct.
Un adjunct la acest ultim punct este faptul că acesta tinde să facă o studiază
"intuited" ei (care combină la stânga şi la dreapta a creierului funcţii, după cum se menţionează
în capitolul 1), şi a fost după aceea s-au întâlnit cu dispreţ. Galileo
concluzia sa.
, în care cei care au realizat prima concluziile sale a făcut acest lucru, de studier
fig53.
de descoperitor
creative salt
în prezent
Revizui
În acest stadiu, pur şi simplu completaţi în toate aceste domenii, astfel cum sunt încă incomplete,
şi reconsidere acele secţiuni marcate ca fiind demn de atenţie. În cele mai multe
Luând notă de
3 comentarii critice.
Folosiţi-vă CAPUL
linie dreaptă
marcă pentru
importante sau
demn de atenţie
material
curbe line
marcă pentru
dificil sau
neclar
material
Marcaj cu linie dreapta pentru material Semn cu linie curba pentru material dificil, neclar
important
5 curbe sau wavey marginal linii pentru a indica neclare sau greu
material.
Întrebare 6 mărci pentru zonele pe care doriti sa le cauză sau pe care le-aţi
găsi discutabil.
coduri. În cazul în care cartea este un drag volum, apoi marcajele pot fi
face cu un creion foarte moale. În cazul în care creion este suficient de moale, şi în cazul în care o
gumă de şters foarte moale este utilizat, de deteriorare a la carte va fi mai mică decât
care a cauzat de degetul mare şi degetul pe care le transforma o pagină.
te potrivesti în puţin câte puţin. În mod ideal, cea mai mare parte a Mind Map observând ar trebui să
avea loc în timpul acesta din urmă etape de studiu, ca şi în fazele anterioare
Cel mai bine este să începeţi cu o imagine pe care centrale captura esenţa
terţiar niveluri de dvs. vor lua notă emana. Re-citeste acum "Nimic"
146
a se vedea doar în cazul în care zonele de confuzie în dumneavoastră sunt supuse, precum şi la
vezi, de asemenea, în cazul în care vă fac obiectul conecteaza cu alte subiecte. La fel de
După ce aţi completat acest stadiu final, ar trebui, aşa cum a făcut
Continua Review
În afară de imediată revizuire, o revizuire a continua programul de
plummeting.
Folosiţi-vă CAPUL
pentru un alt punct de una sau două zile şi aşa mai departe, după cum se explică la
Fig56 Acest grafic arată cât de repede a uita are loc după
rezumat
etapă sau după una din acestea din urmă etape; de prezentare pot fi eliminate
de ori, în cazul în care subiecţii au fost matematica sau fizica. (Un student
numărul de "ori de carte este în curs de citire", acest lucru nu este valabil. De
cele mai multe secţiuni de o singură dată şi vor fi, apoi, în mod eficient la revizuirea
rezultat într-un efectiv de lectură de carte sau capitol cât mai multe
ca de zece ori.
Fig58 "Numărul de ori" Cartea este acoperit utilizând tradiţionale ", o dată
149
Folosiţi-vă CAPUL
Afterword
As you approach the end of Use Your Capul I hope that you will
be realising that it is not the end, but the real beginning. With the
and with the new techniques for allowing your brain to express
and fulfilment.
the subject covered in Use your capul can contact the author c/o
BBC Publications,
Buzan, T. Make the most of your mind Colt Books, 1977; Pan, 1981.
Buzan, T. Speed memory David and Charles, rev. edn. 1977; Sphere, 1974.
Buzan, T. Speed reading David and Charles, rev. edn. 1977; Sphere, 1971.
Buzan, T. and Dixon, T. The evolving brain David and Charles, 1978.
vols. 1973.
Edwards, B. Drawing on the right side of the brain. Boston MA; Houghton
Eyken, W. van der The preschool years Penguin Books, 1967. o.p.; n.e.
1977. o.p.
paperback 1970; Sheed and Ward, 1972. o.p.; Penguin Books, 1972.
Hoggart, R. The uses of literacy Chatto and Windus, 1957; Penguin Books,
1969.
BIBLIOGRAPHY
Holt, J. How children fail Pitman, 1970. o.p.; Penguin Books, 1969; New
Huxley, A. The doors of perception Chatto, 1968; Panther, 1977; New York:
Press, 1971.
Klee, P. Notebooks vol. 1. The thinking eye Lund Humphries, 1961; New
Luria, A. R. The man with a shattered world: the history of a brain wound
New York: Basic, 1972; Cape, 1973; Penguin Books, 1975. o.p.
1970. o.p.
Maslow, A. H. Motivation and personality Harper and Row, 2nd rev. edn.
1970.
Neumann, J. von The computer and the brain Yale University Press, 1958.
Spencer Brown, G. Laws of form Allen and Unwin, 1969; New York:
1968. o.p.
Winnicott, D. W. The child, the family and the outside world Penguin
Yates, F. A. The art of memory Routledge 1966: Penguin Books, n.e. 1978;
Anokin, Pyotr 16
Asimilarea 28,29
Atom 16,17,20
Baby 22
Comportamentul 20
Biologie 13123124
Céezanne 15
Chimie 13,16,123,124
Comunicare 16,28,87,112,114,115
Comprehensiune 27,30
Concentrarea 21,29,34,59,132,141
Einstein 14
Extra-integrare 28
Ochi, a 20,25-41,125,140
Hemispheres (creier) 14
Interconectărilor (creier) 16
Intra-integrare 28,29,131
Logic 14,15
Matematica 13,15,23,123,124,148
Întâlniri 112114115
Folosiţi-vă CAPUL
Mnemonics 63-69,84
Motivare 20,37,38
Notă-ţinând 15,16,56,60,71-115,132,145-47
Perceperea 36,38
Fizica 123124148
Picasso 15
Potential de 13,16
Probleme 26-29,30,32,93,115,117,121
Psihologie 123124
Reading 25-41,121,125,149,150
Recall 27,28,45-48,53-60,63,68,76,77,82,86,92,93,109-115,124,131,
i33 »141
Recunoaşterea 28,29
Păstrarea 27,28
Review 56,57,60-62,92,96,114,132,145-49
Discursuri 87,88,93,112,133
Thinking 20,23,28,60,86,88,92,124
Înţelegerea 33,45,53-56,60,90,109,115,125,130,131,144
Universul 13,15,16,17,18,19
Vinci, Leonardo da 15