EDITORIAL
Nu fur`! Guvernul nu accept` concuren]` !
Criza ne love[te la linguric` iar ale[ii unora (c` eu nu am fost la
vot, deci implicit nu sunt ai mei) nu [tiu ce s` fac` s` ne fac`
via]a mai bun`. Pentru început s-au gândit s` m`reasc`
impozitele pe case de vreo 6 ori, apoi s` mărească CAS-ul [i
alte impozite, s` se asigure c` dobânzile la credite cresc, c` ta-
rifele la combustibili urc` spre cer, [i c` în general bugetul
românilor s` tind`, la rubrica venituri c`tre “epsilon”.
Asta pentru noi. Pentru ei: cre[te bugetul la Pre[edin]ie, la
Camera Deruta]ilor, [i la Senat. Din punctul lor de vedere este
normal ca s` pl`tim 100 de milioane de lei vechi pe lun` pen-
tru cazarea la hoteluri de multe stele a fiec`rui ales, în condi]iile
în care chiria la un apartament cu 2 camere de super fi]e, în
zon` central`, poate fi g`sit [i la 7-800 EUR/lun`. Evident c`
se pot g`si [i garsoniere la 250 EUR/lun` , dar … hai s` nu ne
coborâm chiar atât de jos…
Purt`torul de cuvânt al guvernului se bate cu o cre[tin` într-un
BAR DE MANELE din Cluj. Apoi depune plângere c` a fost b`tut
de respectiva ginga[` f`ptur`. Ceea ce e interesant este c`
numitul b`t`u[ de femei prin baruri de maneli[ti tocmai fusese
decorat de PRE{EDINTELE STATULUI cu Ordinul “B~RB~}IE {I
CREDIN}~!!!” (cea mai înalt` distinc]ie militar` pe timp de
pace). Dac` `[tia sunt modelel noastre sociale, promovate de
Pre[edintele ]`rii [i de Primul Sinistru … atunci s` nu ne mir`m
dac` ]ara noastr` merge cum merge.
Nu de mult am sesizat c`, într-o perioad` în care am fost plecat
din ]ar`, unul din autoturismele firmei a disp`rut de la sediu
pentru câteva zile fiind folosit, într-un week-end, de o persoan`
a c`rei identitate nu am reu[it s` o aflu. Adresându-m` Poli]iei
Cluj (cea care mi-a adus la cuno[tin]` faptul c` ma[ina a fost
v`zut` într-o sâmb`t` noaptea prin localitate) în scopul identi-
fic`rii persoanei care conducea autoturismul, am primit în fa]`
în]elepciunea poli]istului român: AM FOST AMENDAT CU 1200
RON PENTRU C~ NU {TIU CINE MI-A SUSTRAS MA{INA!!! P`i
dac` [tiam de ce dracu am mai f`cut sesizare c`tre Poli]ie???
În ce ]ar` normal`, când un om face o reclama]ie, sesizând o
infrac]iune, reclamantul este amendat pentru c` nu [tie cine a
comis infrac]iunea ?
P`i nu e de datoria lor, s` cerceteze sesizarea mea ? [tiu c`
mul]i nu cred c` se poate întâmpla a[a ceva în România, dar
din p`cate aceast` întâmplare ridicol` face obiectul unui dosar
aflat la Judec`toria Cluj.
Iar ca absurdul s` fie total, în momentul în care am depus plân-
gerea c`tre Judec`torie, cei de la IJP Cluj au cerut respingerea
plângerii pe motiv de “lips` a calit`]ii procesuale active”, mai
pe române[te, eu, în calitate de Administrator al firmei, NU AM
DREPTUL S~ REPREZINT FIRMA ÎN INSTAN}~!!!
Din fericire judec`toarea a realizat absurdul situa]iei [i a respins
întâmpinarea Inspectoratului Jude]ean de Poli]ie. Gândi]i-v` c`
omul acela care a decis s` m` amendeze pentru c` am depus o
sesizare referitoare la o sustragere de autoturism este pl`tit din
banii no[tri!
Asta e ]ara în care tr`im. Aici se duc banii no[tri! Iar noi, dac`
întârziem un pic cu impozitele ne trezim cu conturile blocate,
execut`ri silite [i altele.
În Ungaria vecin` [i prieten`, ni[te ]igani omoar` un b`iat. A
doua zi 2 dintre ei sunt prin[i ÎN AUSTRIA! În România, 2 b`ie]i
sunt împu[ca]i la Bra[ov, altul este înjunghiat la Craiova, se
fur` arme din depozitele armatei ca s` nu mai vorbim de Elodia
cea etern disp`rut`… iar poli]ia nu identific` nici un suspect.
Mai vorbim de siguran]a cet`]eanului? De încredere în
institu]ii?
Ce vedem când privim în jur? B`ie]i de[tep]i care ne sfideaz`
din limuzine de lux în timp ce noi, ca pro[tii, plângem dup`
fo[tii. Vedem cum b`ie]ii de[tep]i sunt cei care devalizeaz`
b`nci, în[eal` sute de mii de oameni în jocuri piramidale, î[i
atribuie complexe industriale pe ochi frumo[i [i apoi le trans-
form` în “afaceri imobiliare” sau le revând altor investitori pe
miliarde de euro, iar pulimea pl`te[te impozite sau este amen-
dat` atunci când se duce la poli]ie pentru a reclama o
infrac]iune.
...AM FOST AMENDAT CU 1200 RON PENTRU C~ NU {TIU
CINE MI-A SUSTRAS MA{INA!!! P`i dac` [tiam de ce
dracu am mai f`cut sesizare c`tre Poli]ie??? În ce ]ar`
normal`, când un om face o reclama]ie, sesizând o
infrac]iune, reclamantul este amendat pentru c` nu [tie
cine a comis infrac]iunea?
În România oamenii se stâng în holurile spitalelor din cauza lip-
sei medicilor, a paturilor, a medicamentelor sau… a omeniei. În
România, medicii lucreaz` în ture de 24 sau 36 de ore pentru
un salariu un pic mai mic decât al unui gunoier [i apoi avem
preten]ia c` ace[tia s` nu î[i “cear` dreptul” de la pacien]i.
În România profesorii lucreaz` pe salariul minim pe economie [i
sunt scuipa]i în clas` [i umili]i de copii “b`ie]ilor de[tep]i”, iar
apoi ne întreb`m de ce tot mai pu]ini absolven]i se îndreapt`
spre înv`]`mânt.
Mul]umim ale[ilor no[tri pentru c` ne fac mândrii de numele de
român, c` ne fac mândrii c` tr`im în ]ara asta, c` ne asigur`
toate cele necesare traiului de zi cu zi, c` ne asigur` securitatea
când ie[im pe str`zi, c` au grij` ca str`zile noastre s` nu fie
bine între]inute, c` au grij` de s`n`tatea noastr` [i de nivelul
de educa]ie al copiilor nostrii [i nu în ultimul rând c` se gân-
desc la binele nostru tot timpul [i nu [tiu ce s` fac` pentru ca
s` ni-l ia.
A[a s` îi ajute Dumnezeu !!!
UPDATE : Nu [tiu cum dracu se face c` în perioada de criz` pe
care o travers`m se taie de la s`n`tate, de la înv`]`mânt, de la
protec]ie social` dar se m`re[te de câteva SUTE DE ORI bugetul
la… Turism, ministerul p`storit de juna cu parc`rile. Încep s`
devin convins c` ale[ii nostrii au fost ni[te copii foarte precoci:
la 3 ani aveau mintea de acum.
Autotehnica - februarie 2009 3
 CUPRINS
Expertiza ajut` în prevenirea avariilor.
Multe deficien]e ale ambreiajului pot fi cauzate
de func]ionarea necorespunz`toare a sis-
10
temelor de debreiere. Aceste deficien]e includ
de asemenea avarii totale ca ambreiaje arse
sau performan]e sc`zute la debreiere.
Folosind trei exemple vom ar`ta tipurile de
avarii ce sunt cauzate de sisteme de debreiere
defecte.
Ave]i r`bdare, întrebarea „dar care”
este justificat`, pentru c` sunt dou`
modele Renault Megane 2, Renault
14
Megane 2-1 (sus) [i Renault
Megane 2-2 (jos), în principiu vor-
bim de Megane cu sau f`r` face-lift.
La schimbarea farurilor celor dou`
modele sunt ni[te diferen]e, la care
e bine s` fim aten]i, [i la care v`
vom d` instruc]iuni sub imagini.
4 Autotehnica - februarie 2009
CUPRINS
Pag. 3 - Editorial
Pag. 4-5 - Cuprins
Pag. 6,8 - Actualitatea
SERVICE
Pag. 10 - Verificarea componentelor cutiei de viteze
• Dacia î[i l`rge[te gama de motoare cu unele
mai economice [i mai ecologice.
• Men]inându-[i strategia referitoare la mediu,
Dacia ofer` acum noi motoare ce func]ioneaz`
26
pe combustibili alternativi, GPL [i bioetanol
E85, dar [i un motor nou cu cilindreea de 1.2
16V pe benzin`.
• Motoarele ce vor fi introduse pe pia]a euro-
pean` în 2009 sunt:
- Sandero 1.4 GPL, Logan 1.4 GPL [i Logan
MCV 1.6 GPL.
- Sandero 1.6 E85.
- Sandero 1.2 16V [i Logan 1.2 16V.
Pag. 14 - Schimb de becuri - Renault Megane 2
Pag. 16 Diagnoza inteligentă cu macs55 – Metode
de diagnoză a ventiului EGR cu ajutorul debitmetru-
lui de aer
Pag. 18 Audi B6 A4 Montare faruri Bi-Xenon
Afertmarket
Pag. 26 Motoare mai economice şi ecologice pentru
Dacia
Pag. 30 Diagnosticarea generală AUDACON –
Partea a II-a
 CUPRINS

CAROSERII
Pag. 46 PARBRIZUL - Accesoriu sau element-cheie?
Partea a patra - Înainte de a trece la lucrul propriu-zis
Pag. 54 Fibra de carbon (III) Confec]iona]i matri]e şi
tuburi
Pag. 60 Statistici
Pag. 64 Apari]ii editoriale
Pag. 66 Lista autoturismelor “EURO 3” care pot fi
omologate în vederea înmatriculării în România

Societatea noastr`, CCSM CORTURI INDUSTRI-

ALE SRL, a fost înfiin]at` în anul 2006 de o
echip` tân`r` [i cu obiectivul ferm de a deveni
în scurt timp furnizorul cel mai important pe un
36
segment de pia]` pu]in explorat la acea vreme.
Nef`când rabat de la calitate, dar fiind
con[tien]i de exigen]ele consumatorilor români
- am reu[it în mai pu]in de 3 ani se dezvolt`m
[i s` cre`m o pia]`. Nu suntem singurii pro-
duc`tori de corturi, dar credem c` în ace[ti trei
ani, cu siguran]` am acoperit cele mai mari
suprafe]e cu corturile noastre
Adesea, clientul solicit` geamul dorit doar

Pag. 36 Solu]ii optime pentru spa]ii de depozitare,
ateliere şi spălătorii auto
Pag. 42 Presiunea în sistemul de alimentare
46
specificând pozi]ia în caroserie: parbriz,
lunet`, geam lateral (culisant, triunghi
fata/spate) etc. Tehnologic vorbind, este
important ca Tehnicianul Autoglass s`
cunoasc` structura geamului afectat, pentru a
intui modul de abordare al lucr`rii de
înlocuire; aceast` structur` poate fi: geam
duplex (laminat), geam securit (durificat) [i
stiplex (sticl` organic`).

PARTENERI
3M: Pag. 52-53;
4cars: Pag. 39;
Audacon: Pag. 33;
AutoComplex: Pag. 41;
Autonet: Cop. 4, Pag. 16-17;
De peste un secol automobilul a devenit o
AutoMarket: Pag. 7;
unealtă eseni]ală omului modern. De peste un Bosch: Pag. 59;
secol automobilul a cucerit întregul glob. Dar tot ECO European Consulting: Pag. 35;
de peste un secol automobilele se tot strică şi Forte: Pag. 21;
este nevoie de omul fără de care nu ne putem
Hofmann: Inserturi;
IHR: Pag. 23, 39;
imagina via]a de zi cu zi: mecanicul auto. Astfel,
Lubexpert: Pag. 9;
la nivel mondial, pe lângă profesori şi medici, Mercom: Pag. 41;
mecanicii auto sunt cei care ne permit desfăşu- Meteor: Pag. 12-13;
rarea traiului de zi cu zi. Novatech: Pag. 19, 25;
Unior-Tepid: Pag. 23, 29;

Autotehnica - februarie 2009 5

 ACTUALITATEA
Declin pe toate pie]ele auto
europene în ianuarie - Islanda a
c`zut cu 88%, Letonia cu 77%,
România cu 53%
Înmatricul`rile de ma[ini noi în Europa
au sc`zut sever, cu 27% în ianuarie. În
toate cele 28 de pie]e incluse în statis-
tici au fost sc`deri, iar în [ase dintre
ele declinul a fost de peste 50%, con-
form datelor Asocia]iei Constructorilor
Europeni de Automobile ACEA. La fel
c` în ultimele luni, Land Rover [i
Chrysler au fost m`rcile care au c`zut
cel mai mult, dar nici Dacia nu a mers
bine, sc`zând cu 33%.
Per total, în ]`rile incluse în statistici s-
au înmatriculat 958.000 de ma[ini, în
sc`dere fa]` de peste 1,3 milioane în
prima lun` din 2008. Toate pie]ele au
sc`zut, îns` [ase dintre ele s-au dus în
jos cu peste 50%, iar printre ele este [i
Roman`, unde s-au înscris în circula]ie
circa 14.000 de ma[ini, fa]` de
29.000. Islanda r`mâne pia]a cu cel
mai mare declin, 88%, de la 1.430 de
ma[ini, la doar 170. Alte pie]e care s-
au dus puternic în jos sunt Letonia (-
77%), Lituania (-67%), Irlanda (-66%)
[i Estonia (-2%).
{i cele mai mari pie]e au sc`zut:
Germania (-14%), Italia (-33%), Fran]a
(-8%), Spania (-42%) [i Marea
Britanie (-31%).
Statisticile ACEA prezint` situa]ia
înmatricul`rilor din 28 de state
europene: 25 din UE, f`r` Cipru [i
Malta, plus Islanda, Norvegia [i Elve]ia
(statele EFTA).
La m`rci, Land Rover a coborât cel mai
mult, cu 62%, de la aproape 9.000 de
ma[ini vândute, la sub 4.000. Nici
Chrysler nu s-a descurcat bine, de la
9.000 de ma[ini vândute în ianaurie
2008 a ajuns acum la sub 5.000.
Vânz`rile Dacia au sc`zut cu 33%, de
la aproape 16.000 de unit`]i, la mai
pu]in de 11.000. O singur` marc` a
crescut, Jaguar, cu 19%, de la peste
1.600 de ma[ini, la 2.000.
Volkswagen are cea mai mare cot` de
pia]`, 11,1%, cu 106.000 ma[ini vân-
dute, urmat` de Ford cu 9,3%,
Peugeot cu 7,1% [i Fiat cu 7%.
6 Autotehnica - februarie 2009
RUBRICA REALIZATA IN COLABORARE CU
Taxa auto porne[te de la circa 200
euro pentru ma[inile second-hand,
dar trece de 6.000 la ma[inile noi
cu motoare mari.
Triplarea s-a transformat
în dublare când e vorba
de taxa auto. Dup` noua
ordonan]`, cele mai
mici taxe auto pentru
ma[inile second-hand
pornesc de la circa 200
euro pentru modele Euro
4 cu emisii sc`zute. Cele
mai mari taxe pot dep`[i
15.000 euro la ma[ini
foarte vechi cu motoare
puternice. Ma[inile noi
Euro 4 cu motor sub 2
litri sunt scutite de tax`, dar ma[inile noi [ase ani, taxa s-a mic[orat de la 2.000,
mai puternice nu, iar taxa poate trece de la circa 1.300 euro.
6.000 euro la SUV-uri [i automobile Ma[inile noi Euro 4 cu motoare sub 2
sport puternice. litri sunt scutite de plat` taxei în contin-
Taxa auto a sc`zut cu 33% la ma[inile uare, dar ma[inile mai puternice nu sunt
second-hand, prin ordonan]a anun]at` scutite de taxe, îns` [i în cazul lor cuan-
miercuri, ordonan]` care va intra în tumul a fost redus acum cu o treime.
vigoare în momentul public`rii în Spre exemplu, la SUV-uri [i ma[ini sport
Monitorul Oficial. cu motoare puternice, de peste 4 litri,
Câteva calcule - în func]ie de norm` Euro, taxa de înmatriculare trece de 6.000
cilindree [i emisiile de CO2 - arat` c` cele euro. Pentru ma[ini noi cu motor pe ben-
mai mici taxe, circa 200 euro, vor fi pen- zin` 2,2 litri Euro 4, taxa e de circa
tru ma[ini cu motoare Euro 4, produse 2.000 euro. Pentru automobile noi cu
acum doi-trei ani [i emsii CO2 mici, sub motoare diesel ce dep`[esc cu pu]in 2
110 g/km. Astfel de modele sunt ma[ini litri, taxa trece de 1.500 euro.
supermini precum Peugeot 107 sau De plat` taxei auto sunt scutite [i
Toyota Aygo. La o ma[in` second-hand ma[inile electrice, cele hibride [i Euro 5.
tot de doi-trei ani, cu motor pe benzin` de Taxa auto a fost triplata la ma[inile
1,6 litri, Euro 4, noua tax` e de circa 500 second printr-o ordonan]` care a intrat
euro. La un automobil din aceea[i cate- în vigoare la 15 decembrie 2008.
gorie, îns` cu motor diesel de 1.9 litri, Schimb`rile taxei au fost înso]ite de for-
noua tax` e de circa 800 euro. mul`ri neclare [i numeroase interpret`ri,
Taxele ating niveluri extrem de mari pen- iar în ]ar` [oferii au protestat,
tru ma[ini Euro 2 cu motoare foarte mari nemul]umi]i c` ma[inile vechi au în
de peste 3 litri. În aceste cazuri se poate multe cazuri taxe mai mari decât suma
ajunge la plata a 15.000 de euro la cu care au fost cump`rate.
înmatriculare, mai ales c` astfel de Reprezentan]ii Dacia dar [i cei ai impor-
ma[ini, produse acum un deceniu, au tatorilor de ma[ini noi au sus]inut în
emisii de CO2 sensibil mai mari.
mod repetat c` reducerea taxei auto
Ministerul Mediului a dat joi câteva
pentru ma[inile second-hand ar avea
exemple de noi valori ale taxei. Astfel,
efecte dezastruoase asupra vânz`rilor de
pentru un BMW X5 vechi de cinci ani,
ma[ini noi, iar ]ara va deveni un cimitir
taxa a sc`zut de la 3.600 euro, la 2.400
al rablelor din occident.
euro, iar pentru un Volkswagen Golf de
Sursa: HotNews
Autotehnica - februarie 2009 7
 ACTUALITATEA
Opel Ampera, Chevrolet
Volt-ul european
Dup` luni întregi de zvonuri [i infor-
ma]ii neconfirmate, GM a anun]at ofi-
cial care va fi numele versiunii
europene a mult-asteptatului
Chevrolet Volt. Este vorba de Opel
Ampera, model care în afara siglei, a
unui design ceva mai agresiv [i a
pie]elor pe care va fi comercializat, va
fi identic "dedesubt" cu Volt. Prima
apari]ie în fa]a publicului vine sub
forma unei fotografii-teaser în care
putem admira partea frontal` a noului
model.
Opel Ampera va primi acela[i tren de
rulare [i aceea[i propulsie, botezat`
oficial Voltec. Mai mult, datele
tehnice [i autonomia vor fi identice,
viitorul Ampera urmând s` benefi-
cieze de o libertate de mi[care de 60
de kilometri în varianta 100% elec-
tric`, un motor clasic, pe benzin`,
urmând s` ac]ioneze peste aceast`
barier` pentru umplerea bateriei [i
pentru asigurarea unei autonomii
totale de câteva sute de kilometri.
Ro]ile vor fi îns` învârtite pe tot par-
cursul vie]ii modelului exclusiv de
propulsorul electric.
Noul Opel Ampera va fi prezentat la
Salonul Auto de la Geneva, urmând
ca intrarea sa pe pia]` s` aib` loc în
anul 2010.
Sursa: Opel
8 Autotehnica - februarie 2009
RUBRICA REALIZATA IN COLABORARE CU
Baloanele de 10.000 de dolari care
ajut` la testele de siguran]`
Una dintre ultimele tendin]e pe pia]a
auto este implementarea unor sisteme
de siguran]` foarte avansate pe mo-
delele de top ale gamelor constructorilor
auto. Iar Grupul Ford, prin Volvo, este
unul dintre ini]iatorii acestui tip de abor-
dare, noul XC60 fiind modelul care sub-
liniaz` cel mai bine acest lucru: sistemul
City Safety, care previne coliziunile
u[oare cu ajutorul frânei automate [i a
radarului inteligent, a f`cut deja înconju-
rul lumii.
Întrebarea care se pune este, îns`, cum
se testeaz` acest tip de sistem de sigu-
ran]`? De[i am putea crede c` un pro-
duc`tor auto de asemenea nivel î[i per-
mite s` testeze tehnologia pe modele
normale în spa]iul de teste special ame-
najat în acest sens, lucrurile nu sunt atât
de simple precum par. Astfel, pentru li-
mitarea cheltuielilor, Ford a dezvoltat un
serie de baloane imense, de m`rimea [i
forma unor ma[ini reale, care ]in loc de
sparring partner pentru modelele dotate
cu nou` genera]ie de sisteme
inteligente. Sistemul este exemplificat în
imaginile al`turate de un Lincoln MKS,
ale c`rui sisteme sunt analizate de
grupul american pe unul dintre spa]iile
de teste special amenajate.
Totu[i, de[i ar putea p`rea c` aceast`
solu]ie este foarte ieftin`, fiecare balon
Audi a introdus primul asistent holografic din lume
Reprezentan]a Audi din Sydney are o
recep]ioner` deosebit`. Aceasta apare
sub forma unei holograme care este
proiectat` pe o plac` de plexiglas de 10
de acest tip cost` 10.000 de dolari.
Acestea pot fi îns` reutilizate [i nu
provoac` absolut nicio daun` ma[inilor
testate, rezultatele realizate cu ajutorul
lor fiind cât se poate de fidele datorit`
formei speciale [i senzorilor inclu[i în
"pachet". Ford dispune de 12 astfel de
baloane, de m`rimi [i forme diferite,
fiecare cânt`rind circa 20 de kilograme.
"În primele teste îmi era fric` s` m`
lovesc de baloane. Dac` te afli la volan
[i te love[ti dinadins de obiecte statice
care seam`n` cu o ma[in`, reflexele o
iau razna [i primul instinct este s` tragi
de volan cât po]i în lateral sau s` frânezi.
Este o reac]ie normal`, dezvoltat` înc`
de atunci când ai pus prima dat` mâna
pe volan", spune Mike Lopez, unul din-
tre pilo]ii de teste Ford. Acesta continu`:
"E foarte greu. Majoritatea celor care fac
asta pentru prima dat` nu pot s` NU
frâneze în acel moment".
SURSA: Automarket
milimetri grosime. Asistentul virtual al
showroom-ului este proiectat în m`rime
natural` [i ofer` le ofer` vizitatorilor
reprezentan]ei informa]ii în leg`tur` cu
modelele Audi.
Dac` aceast` tehnologie va avea suc-
ces, Audi ar putea implementa holo-
gramele [i în alte reprezentan]e din
lume. Holograma este realizat` împre-
un` cu compania Prime Digital Media,
care lucreaz` lâng` centrul Audi din
Sydney. Numele acestei crea]ii este
“Holographic Virtual Assistant”.
Tehnologia care permite afi[area acestei
holograme este înc` ]inut` secret.
SURSA: Automarket

Pag. 10 - Verificarea compo-
nentelor cutiei de viteze
Pag. 14 - Schimb de becuri -
Renault Megane 2
Pag. 16 Diagnoza inteligentă cu
macs55 – Metode de diagnoză
a ventiului EGR cu ajutorul
debitmetrului de aer
Pag. 18 Audi B6 A4 Montare
faruri Bi-Xenon Afertmarket
Pag. 26 Motoare mai economice
şi ecologice pentru Dacia
Pag. 30 Diagnosticarea gene-
rală AUDACON – Partea a II-a
SERVICE
Pag. 36 Soluţii optime pentru
spaţii de depozitare, ateliere şi
spălătorii auto
Pag. 42 Presiunea în sistemul
de alimentare

Verificarea componentelor
cutiei de viteze
Componente mici. Efecte mari.

Expertiza ajut` în prevenirea avariilor.

Multe deficien]e ale ambreiajului pot fi cauzate de
func]ionarea necorespunz`toare a sistemelor de debreiere.
Aceste deficien]e includ de asemenea avarii totale ca
ambreiaje arse sau performan]e sc`zute la debreiere.
Folosind trei exemple vom ar`ta tipurile de avarii ce sunt
cauzate de sisteme de debreiere defecte.

Pozi]ie incorect` a rulmentului de pre-

1 siune
Dac` rulmentul de presiune este instalat
într-o pozi]ie gre[it`, furca se va bloca în
tij` de ghidare (vezi Fig. 3 Buc[` de ghi-
dare uzat`). Ini]ial, ambreiajul este greu
de operat, dar o dat` ce curs` de
debreiere devine mai scurt` va ap`rea
problema decupl`rii.
Datorit` înclin`rii, for]a discului cu resort
nu mai este eficient` [i ambreiajul va
începe s` alunece dup` o perioad`
scurt` de folosire.

Componente uzate în sistemul de

Aliniere necorespunz`toare a rulmen-
tului de presiune.
Dac` anumite componente, precum
buc[ele de ghidare sau furcile de
debreiere sunt îndoite sau uzate pot
avea ca efect arderea ambreiajului.
Dac` discul cu resort este ac]ionat într-o
manier` excentric` poate cauza uzur`
abraziv` considerabil` pe linia de con-
tact sau pe placa de presiune. Mai mult,
un alt efect este schimbarea pozi]iei axi-
ale a discului cu resort. Astfel, for]ele
necesare func]ion`rii ambreiajului nu
mai ating nivelul opera]ional cauzând
alunecarea acestuia (vezi Fig.1 Rulment
de presiune nou (înclina]ie corespunz`-
toare) - Fig.2 Rulment de presiune uzat -
f`r` înclina]ie).
debreiere
Uzurile în mecanismul de debreiere
reprezint` unul din motivele ap`s`rii mai
cu for]ă pe pedal` de ambreiaj. Aten]ie
sporit` ar trebui acordat` urm`toarelor
elemente:
- Suprafa]a de contact a furcii;
- Suprafa]a de contact a axului de
debreiere;
- Furca de debreiere;
Dac` componentele amintite mai
devreme prezint` urme severe de uzur`
(ca cele din Fig. 2), sau sunt uscate (nu
prezint` urme de lubrifiant) ori rupte, au

10 Autotehnica - februarie 2009

 SERVICE

3
ca efect performan]e slabe în cuplarea
treptelor de vitez`. Ca [i consecin]e mai
putem aminti trepida]iile sau decuplarea
cu dificultate. Pentru c` asupra sistemu-
lui de decuplare nu se exercit` for]e
majore atunci când transmisia este
îndep`rtat` de pe vehicul, testarea
acesteia în astfel de condi]ii nu este efi-
cient`.

Sfaturi pentru asamblare

1. Se urm`resc sfaturile [i regulile de
mediu [i protec]ie a muncii.
2. Componentele montate sunt înlocuite
întotdeauna cu cele recomandate de
produc`tor.
3. Nu sunt admise sudarea, înc`lzirea
sau orice interven]ie de modificare a
4 componentelor montate.
4. Se urm`resc instruc]iunile de montare
[i se respect` cuplurile de strângere a
componentelor.
5. Pentru deblocarea [uruburilor gripate
se folose[te ulei penetrant [i nu
înc`lzirea cu flac`ra.
6. Se utilizeaz` numai scule
corespunz`toare (f`r` ciocane, cle[ti,
r`ngi etc)
7. Se instaleaz` numai componente
curate, iar pentru componentele la care
nu se impune, nu se folose[te agent gre-
sant.

Sursa: ZF Friedrichshafen AG
Adaptare: Ing. Colibaba Claudiu

Autotehnica - februarie 2009 11

 SERVICE

Schimb de becuri
Renault Megane 2 - dar care?
Ave]i r`bdare, întrebarea „dar care” este
justificat`, pentru c` sunt dou` modele
Renault Megane 2, Renault Megane 2-1
(sus) [i Renault Megane 2-2 (jos), în prin-
cipiu vorbim de Megane cu sau f`r` face-
lift. La schimbarea farurilor celor dou`
modele sunt ni[te diferen]e, la care e
bine s` fim aten]i, [i la care v` vom d`
instruc]iuni sub imagini.

Schimbarea semnalizatorului de direc]ie [i fazei scurte pe partea La Renault Megane 2-2 becul este fixat numai cu îmbinare snap!
pasagerului. Îndep`rta]i capacul de montaj! Indiferent de model). Becul poate fi montat [i gre[it, având impresia c` este fixat cores-
punz`tor! De aceea e bine ca la demontare s` ]inem în minte pozi]ia
ini]ial` a becului!

Dup` ce a]i g`sit dulia indicatorului de direc]ie, gira]i spre stânga,

Roti]i carcasa fazei scurte spre stânga, cât se poate, [i scoate]i-l. În
cazul Renault Megane 2-1 (cu grila radiatorului „dreapt`”, dac` îmi
permite]i exprimarea) becul H7 este ]inut de o clem` de fixare,
pozi]ia lui este u[or de g`sit!
cât se poate, [i scoate]i becul împreun` cu dulia!
În cazul Renault Megane 2-1 becul de la lumina de întâlnire se
scoate prin orificiul din contraaripii. Dulia becului este specific`, la o
parte este convex`. La înlocuirea becului trage]i-l pur [i simplu din
locul lui [i schimba]i becul.

14 Autotehnica - februarie 2009


Înlocuirea becului fazei scurte [i pozi]iei pe partea pasagerului.
Desface]i rigla de fixare a înveli[ului de plastic, roti]i cu ajutorul unei
[urubelni]e, [i scoate]i înveli[ul! (Înveli[ul se g`se[te numai la unele
modele, depinde de echipare!)
Roti]i capacul de cauciuc a lag`rului becului, scoate]i-l din cârlig,
trage]i racordul în jos [i înlocui]i becul! La Renault Megane 2-2
scoate]i pur [i simplu dulia becului luminii de întâlnire, [i înlocui]i
becul! (Înainte de demontare ]ine]i minte pozi]ia corespunz`toare a
becului!)
Schimbarea becului de la lumina de întâlnire [i de la lumina de sem-
nalizare pe partea [oferului. Pute]i s` scoate]i becurile în modul
descris la înlocuirea becurilor pe partea pasagerului. Fi]i aten]i la
specifica]iile de fixare [i de pozi]ionare a modelelor!
SERVICE
Desface]i capacul rezervorului pentru lichidul de sp`lat parbriz, [i
trage]i ]eava foarte atent, mi[când-o în sus!
Înlocuirea becului pozi]iei [i fazei scurte pe partea [oferului.
Desfacem dispozitivul de blocare al ]evii de aspira]ie la locul
indicat.
]eava de aspira]ie este compus` din dou` p`r]i, pute]i s`
scoate]i partea de sus dac` o roti]i la 90° [i trage]i în sus.
Dup` aceea ave]i acces la înveli[ul farului luminii de întâlnire.
Dac` nu ave]i destul spa]iu, este bine s` scoate]i mai întâi
acumulatorul.
Piesele trebuie montate în ordine invers`. Verifica]i
func]ionarea corespunz`toare a becurilor conform regulilor, [i
regla]i farurile!
Autotehnica - februarie 2009 15
DIAGNOZA
 SERVICE
Audi B6 A4
Montare faruri Bi-Xenon Afertmarket
Înainte de instalare:
1. Începe]i instalarea kitului dup` ce motorul [i becurile s-au
r`cit, pentru a preveni arsurile.
2. Instala]i kitul când motorul [i ma[in` sunt oprite
3. Opri]i becurile în timp ce lucra]i.
4. Nu sc`pa]i sau atinge]i becurile Xenon cu nici un tip de
obiect, inclusiv mâini.
5. Verifica]i suprafa]a de contact a conectorilor. Dac` conec-
torii nu sunt cura]i pot ap`rea probleme în func]ionare (becul
se aprinde mai greu, pâlpâire).
18 Autotehnica - februarie 2009
6. Conecta]i cablurile respectând polaritatea.
7. Instala]i balastul într-un loc aerisit, cât mai departe de
motor.
Aceast` opera]ie ar trebui s` dureze în jur de dou` ore. Nu este
o opera]iune dificil` din punct de vedere mecanic, îns` este
pu]in cam delicat s` reu[i]i ca la final totul s` fie montat
corect.
Aceasta schimbare necesita înl`turarea vechiului balast si
becului din blocul optic vechi urmat` de montarea acestuia in
noul bloc optic.
Pasul 1
 SERVICE

1. Demonta]i blocul optic de pe

partea [oferului. Farul este prins cu
patru [uruburi torx, doua sus si doua
jos. {uruburile de sus trebuiesc
scoase complet in timp ce cele de jos
pot fi sl`bite numai pana la jum`tate.
2. Pune]i blocul optic deoparte. In
acesta poza ve]i observa doua dife-
ren]e majore.
În primul rând lentila proiectorului bi- Pasul 2
xenon este mai mare decât cea a celui
xenon. În al doilea rând culoare inte-
rioar` difer`.
3. Pe un suport ve]i vedea o muf` ce
conecteaz` dou` grupe de cabluri.
Mufa trebuie deconectata.
4. Îndep`rta]i becul xenon ([i cel halo-
gen dac` dori]i s` îl transfera]i [i pe
acesta) [i deconectati mufa acestuia.
5. Îndep`rta]i balastul din vechiul bloc
optic. Este asigurat cu [ase [uruburi
torx. Mai în colo ve]i avea nevoie de
înca patru [uruburi torx de acelea[i
dimensiuni, a[a c` e bine s` le ave]i
la începutul acestei opera]ii. Pasul 3a

Pasul 3b

Pasul 4

20 Autotehnica - februarie 2009

 SERVICE

6. Acestea sunt toate lucrurile care

tebuiesc transferate pe noile faruri
(cu excep]ia p`r]ii posterioare folosite
în aceast` poz` pentru a ]ine
[uruburile).
7. Instala]i becul xenon în noul bloc
optic, conecta]i mufele la balast (ali-
mentare [i bec) [i în[uruba]i-l la locul
Pasul 5
lui. Ve]i avea nevoie de înc` dou`
[uruburi pentru aceast` opera]ie. Ar
trebui s` vede]i locurile pentru cele
dou` [uruburi în stânga [i în dreapta
balastului. A[a arat` spatele blocului
optic.
8. Acum monta]i blocul optic pe
ma[in` urmând pa[ii inver[i
demont`rii celui vechi. O dat` strânse
[uruburile, cam a[a ar trebui s` arate
ma[ina, xenon pe stânga [i bi-xenon
pe dreapta. Pasul 6
9. Acum pe partea pasagerului.
Primul pas este s` îndep`rta]i car-
casa admisiei. Acest lucru se face
prin îdepartarea celor dou` [uruburi
[i tragere. În poz` ave]i deja carcasa
demontat`.
10. Îndep`rta]i blocul optic în acela[i
mod ca [i cel pe partea [oferului.
11. Transfera]i acelea[i componente
ca [i în cazul farului [oferului. Pasul 7
12. Ve]i fi nevoit s` îndep`ra]i cabla-

Pasul 8a

Pasul 8b
În aceast` poz` pute]i observa diferen]a clar` între bi-xenon pe stânga [i xenon pe dreapta.

22 Autotehnica - februarie 2009

 SERVICE

jul din clema de pe bara fa]` pentru o

manevrare mai u[oar`.
Acest tub ce duce la filtrul de aer tre-
buie mutat pentru ca blocul optic bi-
xenon s` fie montat corect. Lucru nece-
sar datorit` dimensiunilor mai mari ale
farului bi-xenon.
13. Instala]i farul în acela[i fel în care l-
a]i instalat [i pe cel`lat. În cazul acestui
far s-ar putea s` ave]i nevoie de un pre- Pasul 8c
lungitor pentru cablajul electric, astfel
încat dup` montare acesta s` nu stea
tensionat.
NOT~
Verifica]i dup` instalare:
- Varifica]i ca toate cablurile s` fie
conectate corect.
- Verifica]i dac` faza lung` [i faza scurt`
func]ioneaza corect.
- Dac` este nevoie regla]i farurile astfel
încât s` nu deranja]i participan]ii la trafic.
Probleme:
Pasul 9
- Becurile pâlpâie sau nu se aprind
simultan.
Rezolvare: stabiliza]i voltajul ad`ugând
relee sau schimbând bateria cu una de
capacitate mai mare.
- O confuzie între "+" [i "–" a sursei de
curent.
Rezolvare: inversa]i polii.
- Becurile nu se aprind.
Rezolvare: contactele nu sunt bine
puse. Asigura]i-v` de corectitudinea Pasul 12
conexiunile.
- Becurile nu dau lumina destul`, nu
dau lumin` deloc sau se sting automat.
Rezolvare: balasturile sunt prea
aproape de motor. A[eza]i-le într-un loc
aerisit, cât mai departe de motor.
Folosirea zilnic`:
- Deoarece becurile xenon se înc`lzesc
este necesar` r`cirea lor aproximativ
15 minute înainte de a efectua opera]ii
de între]inere, service sau schimb.
- Carcasa farului se înc`lze[te. Este Pasul 13
indicat s` acorda]i 15 minute pentru
r`cire înainte de a sp`la ma[ina pentru
a preveni distrugerea becului sau a
oglinzii.
- Cur`]a]i periodic farurile pentru a ben-
eficia de maximul de luminozitate oferit
de tehnologia HID.
- Flashurile vor scurta durata de via]` al
becului Xenon. Evita]i flashurile dese!
Sursa: Audizine
Adaptare: Ing. Colibaba Claudiu Produsul finit

24 Autotehnica - februarie 2009

 PRESS

Motoare mai economice

[i ecologice pentru Dacia

• Dacia î[i l`rge[te gama de motoare cu unele mai economice
[i mai ecologice.
• Men]inându-[i strategia referitoare la mediu, Dacia ofer`
acum noi motoare ce func]ioneaz` pe combustibili alternativi,
GPL [i bioetanol E85, dar [i un motor nou cu cilindreea de 1.2
16V pe benzin`.
• Motoarele ce vor fi introduse pe pia]a european` în 2009 sunt:
- Sandero 1.4 GPL, Logan 1.4 GPL [i Logan MCV 1.6 GPL.
- Sandero 1.6 E85.
- Sandero 1.2 16V [i Logan 1.2 16V.
para]ie cu motoarele propulsate de benzin`.
• Reduce emisiile poluante (NOx, particule, etc.).
O alternativ` mai economic`:
• Un pre] mai bun, mai competitiv la pomp`.
• Eligibil pentru reducerea taxelor în mai multe ]`ri (Fran]a,
Italia, Irlanda, Portugalia, Germania, etc.).
O alternativ` la îndemân`:
• Mai multe de 32.000 de benzin`rii din Europa pot furniza
acest combustibil la pomp`.

MOTOARELE 1.4 GPL (75CP) [i 1.6 GPL (90CP) VEHICULELE GPL

Despre GPL Vehiculele propulsate de motoare alimentate cu GPL sunt mai
O alternativ` mai ecologic`: silen]ioase (cu pân` la 60% mai silen]ioase decât cele propul-
• Emisiile de CO2 sunt reduse cu pân` la 12 procente în com- sate cu motoare alimentate cu motorin`).

26 Autotehnica - februarie 2009

 PRESS

Motorul poate fi alimentat atât cu GPL dependen]a de combustibili fosili. produs în Fran]a din sfecl` de
cât [i cu benzin` ([oferul trebuie numai • Per total, pân` la 70% mai pu]ine zah`r/grâu, 60g CO2/km alimentat cu
s` comute un întrerup`tor pentru a emisii CO2 în compara]ie cu motoarele combustibil E85 produs în Suedia din
schimba combustibilul) [i beneficiaz` de pe benzin` (per total se refer` la întreg trestie de zah`r.
o autonomie record. Sandero 1.4 GPL: procedeul de produc]ie, de la surs`, O alternativ` economic`:
pân` la 1.200 km parcur[i cu un plin de inclusiv centrale, pân` la consumatorul • Un pre] foarte competitiv la pomp`.
benzin` [i GPL. final, inclusiv transportul sau distribu]ia). • Eligibil pentru reducerea taxelor în mai
Vehicule alimentate cu GPL sunt sigure: Sandero 1.6 E85: Emisii de 130g multe ]`ri (Fran]a, Suedia, Republica
standardele de siguran]` impuse în CO2/km alimentat cu combustibil E85 Ceh`, etc.).
Europa sunt foarte severe. Rezervorul
GPL (o]el [i materiale compozite) este
extrem de rezistent [i este echipat cu
cinci accesorii de siguran]`: o supap`
non-retur, un limitator de înc`rcare de
maxim 80%, un limitator de curgere a
combustibilului, un solenoid [i o supap`
de închidere automat`.
Service-ul la aceste autovehicule: inter-
valele de service sunt identice cu
autovehiculele alimentate numai cu
benzin` (la fiecare 30.000 km sau doi
ani), diferen]a fiind f`cut` de lucr`ri de
mentenan]` specifice elementelor GPL.

1.6 E85 BIOETANOL (90cp)*

Despre E85 bioetanol
O alternativ` mai ecologic`:
• O resurs` regenerabil` ce reduce

Autotehnica - februarie 2009 27

 PRESS
MOTORUL 1.6 E85
Un motor ce poate fi alimentat atât cu
benzin` cât [i cu E85.
Un motor robust [i fiabil:
• un motor ce beneficiaz` de toat`
experien]a acumulat` de Renault în
domeniul bioetanolului. Renault a fabri-
cat [i comercializat motoare Flex Fuel ce
func]ionau pe E100 înc` din 2004.
• Elemente specifice ale motorului:
valve umplute cu sodiu ce sunt foarte
rezistente la temperaturi ridicate, r`cire
optimizat` a capurilor cilindrilor [i pis-
toane r`cite cu jet de ulei. Performan]ele
motorului au r`mas neschimbate, chiar
[i la tura]ii mici motorul se comport` ca
[i cum ar fi alimentat cu benzin`.
28 Autotehnica - februarie 2009
MOTORUL 1.2 16V (75cp)
Un motor ecologic:
• Sandero 1.2 16V [i Logan 1.2 16V
emit doar 139g de CO2/km.
Un motor economic:
• Consumul combinat urban/extraurban
de 5.9 litri/100km.
• Beneficiind de un program de dez-
voltare bine pus la punct acest motor
func]ioneaz` la o tura]ie de relanti de
650 rot/min (fa]` de 750 rot/min) ceea
ce se traduce printr-un consum mai mic
cu 2-3% de combustibil. Este primul
motor Renault ce func]ioneaz` la tura]ii
de relanti atât de sc`zute.
U[or de între]inut: Intervale de service la
fiecare 30.000 km sau la doi ani.
Dacia eco2, economic [i ecologic
• O dat` cu proiectul Dacia eco2, Dacia
ar`ta întregii lumi c` o ma[in` nu tre-
buie neap`rat s` fie scump` s` respecte
mediu înconjur`tor.
• Semn`tura Dacia eco2 a fost lansat`
o dat` cu Salonul Auto de la Paris în
septembrie 2008 [i introdus` în show-
room-uri la începutul anului 2009.
• Marca Dacia eco2 are la baz` ace-
lea[i principii ca [i cele ale “fratelui mai
mare” Renault eco2.
Eco_vehiculele Dacia respect` acelea[i
standarde ca [i eco_vehiculele Renault:
• PE {OSEA: indicii CO2 indic` o va-
loare cel mult egal` cu 140g/km.
• PRODUC}IA:toate autovehiculele
Dacia sunt produse în dou` fabrici certi-
ficate ISO 14001: Fabrica Somaca în
Casablanca, Maroc (Certificate ISO în
Februarie 2008) [i Fabrica Mioveni,
Pite[ti, România (Certificat` din Mai
2005).
• RECICLAREA: Vehiculele Dac` sunt
recuperabile la sfâr[itul vie]ii în propor]ie
de 95%, procent din greutate, [i cel
pu]in 5% din elementele plastice uti-
lizate în fabricare provin din materie reci-
clat`.
Sursa: Dacia Groupe Renault
 SERVICE

Diagnosticare Audacon

În cadrul acestui articol, al doilea din seria publicat` din pro-

gramul AudaconAIS, vom continua cu “Manualul de
Diagnoz`” pentru modelul VW Golf IV (1J1), motor 1.9 TDI 66
kW fabricat între 10/1997 [i 05/2004. Vom trata câ]iva sen-
zori despre care nu am amintit în num`rul trecut.

Senzor - vitez` (inductiv)

Descriere
Senzorul de vitez` se g`se[te de cele mai multe ori pe trans-
misie sau pe osia posterioar` [i de cele mai multe ori este
senzorul de distan]` care transmite informa]iile mai departe
c`tre indicatorul de vitez` sau tempomate.

Mod de lucru
Prin mi[carea de rota]ie a ro]ii, coroana de impuls este
mi[cat` pe lâng` senzorul de tura]ie Între dinte [i gol de
modific` liniile câmpului magnetic. Este indus` o tensiune
alternativ` sinusoidal`. Frecven]a depinde de tura]ie.

30 Autotehnica - februarie 2009

 SERVICE

Senzor - tura]ie motor (senzor Hall)

Descriere
Senzorul arborelui cotit detecteaz` tura]ia motorului [i pozi]ia
arborelui cotit. Din aceste valori, aparatul de comand` deter-
min` momentul injec]iei [i momentul de aprindere.

Mod de lucru
Senzorul de tura]ie a motorului detecteaz` 360 din]i de la o
roat` a senzorului arborelui cotit. Hall-IC se g`se[te între rotor
[i un magnet permanent care asigur` un câmp magnetic verti-
cal fa]` de elementul Hall. Dac` un dinte trece de elementul
senzorului, se modific` for]a câmpului magnetic. Astfel este
indus` o tensiune, iar în Hall-IC este produs un semnal digital.
Rota]ia ro]ii senzorului arborelui cotit modific` astfel tensiunea
Hall a Hall-IC din capul senzorului. Tensiunea variabil` este
transmis` la aparatul de comand` [i evaluat`.

Senzor de pozi]ie a arborelui cu came (senzor Hall)

Descriere
Senzorul Hall al arborelui cu came pred` informa]iile privind
identificarea cilindrului [i/sau tura]ia arborelui cu came
aparatului de comand`. Este utilizat [i pentru sistemele de
injec]ie cu mod de injec]ie secven]ial` [i/sau pentru sistemele
de aprindere direct` cu bobine cu o singur` scânteie. Senzorul
scaneaz` [tifturile, din]ii, ro]ile senzorului sau [aibele senzoru-
lui de pe arborele cu came sau de pe mecanismul de ac]ionare
a arborelui cu [aibe.

Mod de lucru
Odat` cu arborele cu came se rote[te un rotor din material
feromagnetic. Hall-IC se g`se[te între rotor [i un magnet per-
manent care asigur` un câmp magnetic vertical fa]` de ele-
mentul Hall. Dac` un dinte trece de elementul senzorului, se

Autotehnica - februarie 2009 31

 SERVICE

modific` for]a câmpului magnetic. Astfel este indus` o tensiune, iar în Hall-IC este produs un semnal digital. Rota]ia ro]ii senzoru-
lui arborelui cu came modific` astfel tensiunea Hall a Hall-IC din capul senzorului. Tensiunea variabil` este transmis` la aparatul
de comand` [i evaluat`

Senzor vitez` (Hall)

Descriere
Senzorul de vitez` (semnal distan]` parcurs`) se g`se[te pe
pinionul de atac al tahometrului pe carcasa mecanismului de
transmisie. Senzorul produce o frecven]` corespunz`toare
vitezei de deplasare. Acesta este conectat la aparatul de
comand`.

Mod de lucru
Senzorul de vitez` lucreaz` dup` principiul Hall. Frecven]a
semnalului senzorului este alocat` de c`tre aparatul de
comand` unei anumite viteze de deplasare. Viteza de
deplasare determinat` de aparatul de comand` serve[te la
reglarea tura]iei de mers în gol, a îmbog`]irii amestecului la
accelerare [i a debran[`rii combustibilului în regim de
func]ionare for]at`.

32
Senzor tura]ie motor (optic)

Descriere
Aparatul de comand` necesit` pentru detec]ia tura]iei sem-
nalul 1°. Senzorul tura]iei motorului detecteaz` semnalul 1°
prin intermediul marcajelor 360° pl`cii cu g`uri. ( vezi 1 [i 3)

Mod de lucru
Semnalul 1° este produs în senzorul de tura]ie a motorului cu
ajutorul unei [aibe metalice cu 360 fante [i al unei bariere de
lumin`. O LED trimite lumin` pe o fotodiod`. Fiecare din fan-
tele 360 reprezint` câte un (o) 1° a(l) unghiului complet.
Pentru declan[area scânteii de aprindere la momentul potrivit,
este citit pur [i simplu unghiul corespunz`tor de aprindere din
diagrama caracteristic`. Se a[teapt` un impuls de 180° [i
apoi num`rate atâtea semnale de 1° câte rezult` din dife-
ren]a între 70° - valoarea curbei caracteristice a unghiului de
aprindere.
 Senzor arbore cu came (optic)
Descriere
Senzorul optic al arborelui cu came transmite informa]ii prin
intermediul identific`rii cilindrului [i a pozi]iei arborelui cu
came la aparatul de comand`. Semnalul de identificare a cilin-
drului este realizat prin intermediul 4 fantelor ( 4 cilindrului )
sau al 6 fantelor ( 6 cilindrului). (vezi 1 [i 2)

Mod de lucru
Semnalul 180° cilindrului ( 4, respectiv ) semnalul 120° cilin-
drului (6 ) este produs în senzor printr-o barier` de lumin`. Per
ciclu exist` impulsurile cilindrilor dreptunghiulari 4 ( 4, ) sau 6
( 6 ). Impulsul dreptunghiular al primului cilindru are în esen]`
o frecven]` mai mic` decât celelalte. Fiecare impuls indic`
aparatului de comand` pentru calcularea unghiului de
aprindere pozi]ia pistonului 70° înaintea punctului mort supe-
rior al fiec`rui cilindru. Dac` lipse[te un impuls, bujia acestui
cilindru nu poate fi aprins`.

34
 INFO

SOLU}II OPTIME PENTRU SPA}II DE DEPOZITARE,

ATELIERE, SP~L~TORII AUTO
Societatea noastr`, CCSM CORTURI
INDUSTRIALE SRL, a fost înfiin]at` în
anul 2006 de o echip` tân`r` [i cu
obiectivul ferm de a deveni în scurt timp
furnizorul cel mai important pe un seg-
ment de pia]` pu]in explorat la acea
vreme. Nef`când rabat de la calitate,
dar fiind con[tien]i de exigen]ele con-
sumatorilor români - am reu[it în mai
pu]in de 3 ani se dezvolt`m [i s` cre`m
o pia]`. Nu suntem singurii produc`tori
de corturi, dar credem c` în ace[ti trei
ani, cu siguran]` am acoperit cele mai
mari suprafe]e cu corturile noastre

Ce sunt de fapt corturile?
Structuri metalice u[oare, denumite cor-
turi. Proiectan]ii no[tri le numesc HALE
METALICE U{OARE - TIP CORTURI. De
multe ori, consumatorul se gânde[te la
corturile tip camping…dar [i în alte ]`ri
indiferent de folosin]`, fie c` sunt de
camping, de evenimente sau de uz
industrial tot corturi sunt denumite.
Revenind la întrebare, corturile sunt
structuri metalice u[oare care pot fi
folosite în toate domeniile: depozitare,
produc]ie, evenimente socio-culturale,
etc. Structura metalic` este realizat` din
profil rectangular din o]el sau aluminiu
iar învelitoarea se confec]ioneaz` dintr-o
folie PVC, în genul prelatelor de TIR.
Structurile din o]el sunt vopsite în cam
electrostatic.
Corturile pot fi utilizate de la câteva ore,
pentru un eveniment sau câ]iva ani, în
cazul celor care depoziteaz` sau fac pro-
duc]ie în corturile noastre.
De ce temporare [i nu permanente?
Principala caracteristic` a corturilor este
mobilitatea. Acestea pot fi montate într-
un loc [i în func]ie de necesit`]ile de
moment ale beneficiarului pot fi relo-
cate, f`r` pierderi. De asemenea, sunt
concepute de a[a natur` încât dac`
spa]iul din interior devine insuficient, s`
le putem m`ri prin ad`ugarea de seg-
mente suplimentare.

36 Autotehnica - februarie 2009


Sunt rezistente?…pân` la urm` sunt cor-
turi, nu?
Este întrebarea cel mai des întâlnit`.
Pentru lucr`rile noastre, punem la dis-
pozi]ia Beneficiarului, un proiect tehnic
elaborat de un cabinet de proiectare
autorizat [i specializat în structuri meta-
lice. Apoi proiectul trece la verificatorul
de proiecte. A[a ajung corturile la client:
proiectate s` reziste la condi]iile meteo,
seismice, s` corespund` din punct de
vedere al calit`]ii execu]iei tuturor exi-
gen]elor legale din România. DA, sunt
rezistente [i dovezile sunt palpabile:
Bucure[ti, Glina, Chitila, Fundulea,
Sine[ti, Constant`, Pite[ti, Craiova,
Giurgiu, Ia[i, Baia Mare, Oradea,
Timi[oara, Bra[ov, Târgu Mure[, Gala]i,
Deva, Ploie[ti, Cluj, etc. Aici am instalat
corturi de pân` la 2000 mp per loca]ie.
INFO
Care sunt principalele domenii din care
v` vin clien]ii?
Industria materialelor de construc]ie, din
produc]ie [i retail. De aici vin cei mai
mul]i beneficiari. Pondere mare are [i
industria auto. În special produc`torii de
piese [i subansamble ale unor m`rci
consacrate. Am realizat corturi de
dimensiuni mari pentru Delphi Packard
la Ineu, pentru Dura Automotive la
Timi[oara, pentru Yazaki România la
Ploie[ti. Corturile au fost folosite ca
spa]ii de depozitare materie prim` sau
finit`, inclusiv c` spa]iu de produc]ie
temporar`. Dar nu cred c` exist` o re]et`
prin care corturile s` fie atribuite unui
anumit segment de pia]`. Showroom de
ambarca]iuni la Gala]i, spa]iu de depoz-
itare pentru produc]ie de ambalaje la
Dufa Deutek sau la Grupo Italiano
Imbalaggi, depozite de materiale de
construc]ii la Arabesque, spa]ii de
expunere marf` în Pia]a Amzei din
Bucure[ti, ad`post pentru autospeciale
la Petrom, depozitare materie prim` sau
ambalaje la INBEV, restaurant sau
teras` acoperit`, corturi pentru
ad`postire autospeciale….sunt doar
câteva din domeniile din care ne vin
clien]ii.
Pentru segmentul auto unde ar fi cererea
de corturi?
Depozitare diverse. Sp`l`torii auto.
Service auto- anumite opera]iuni.
Vulcanizare. Showroom mobil. Standuri
de participare la diverse târguri de pro-
fil.Garaj - acestea pot câteva sub-
domenii în care se pot folosi
Autotehnica - februarie 2009 37
 INFO
corturile.Anul trecut am livrat [i în
re]eaua de service-uri DACIA un num`r
de 75 de corturi în care se efectueaz`
diverse opera]iuni. Ele pot fi v`zute
oricând, sunt deplin func]ionale. Cortul
reprezint` solu]ia cea mai îndemân`
pentru rezolvarea unei situa]ii în care pe
termen mediu [i scurt, fie nu exist`
solu]ie financiar` pentru o investi]ie cla-
sic` sau timpul în care trebuie demarat`
o activitate este prea scurt [i doar cortul
poate fi livrat în condi]ii de urgen]`
maxim` [i s` corespund` cerin]elor de
moment.
De ce a[ alege s` desf`[or o activitate în
cort în locul uneia într-un spa]iu clasic?
Din urm`toarele motive: pre], lipsa biro-
cra]iei [i timpul scurt de produc]ie [i
montaj. Comparativ cu o construc]ie cla-
sic`, pre]urile sunt cel pu]in la
38 Autotehnica - februarie 2009
jum`tate.Acest lucru este un fapt real [i
dovedit.Cei care au apelat la noi cunosc
acest lucru iar dovada st` în faptul c` nu
s-au oprit la primul cort. Pe m`sur` ce s-
au dezvoltat au mai avut nevoie de cor-
turi.
Lipsa birocra]iei const` în faptul c`
autorizarea acestui tip de construc]ie
este facil`, pân` în prezent autorit`]ile
locale din România s-au comportat
exemplar, ]inând cont de legisla]ie [i de
documenta]iile tehnice. Timpul de pro-
duc]ie este redus pentru c` am stan-
dardizat proiectele [i din momentul în
care am luat not` de cerin]ele clientului
în cel mult 24 de ore putem înainta o
propunere tehnic`. În func]ie de
amploarea proiectului putem da la cheie
lucrarea într-un interval de la 3 zile la cel
mult 45 zile, timp suficient [i pentru pro-
duc]ie [i pentru ob]inerea autoriza]iilor
necesare. Avantajul pe care-l oferim noi
este c` sus]inem clientul din toate
punctele de vedere: proiectare, lansare
rapid` în produc]ie, transport [i montaj,
flexibilitate financiar`. Oferim de fapt un
pachet care include toate costurile, f`r`
s` punem în dificultate investi]ia
Beneficiarului [i f`r` s`-l punem în pos-
tura de a mai scoate bani din buzunar
dup` semnarea contractului.
Recomanda]i un model de cort?
Depinde de activitatea celui care are
nevoie de acest spa]iu. Ce v` pot spune
este c` solu]iile noastre sunt flexibile [i
modulare: putem asigura spa]ii
acoperite pentru toate cerin]ele.
Execut`m corturi mici de pân` în 50 mp,
medii - 50-500 mp sau m`ri, 500-3000
mp. Aceste suprafe]e nu au stâlpi în
interior, practic toat` suprafa]a este
 INFO
liber`. Producem corturi din o]el cu
deschidere de la 6 m pân` la 18 m [i
lungime nelimitat` sau corturi cu
deschidere de 25 m [i lungime nelimi-
tat`. În`l]imea util` (în`l]ime peretelui)
pe care o producem este cuprins` între
2 [i 6 m. Din aceste motive consider`m
c` pentru anumite opera]iuni de service,
acest tip de structur` metalic` este cel
mai potrivit. La fel [i pentru sp`l`toriile
auto sau garaje.
40 Autotehnica - februarie 2009
Revenind la caracterul temporar al cor-
turilor, pentru un client care ar avea
nevoie de 200 mp pentru o perioad`
determinat`, ar g`si o solu]ie la Dvs?
Cu siguran]` da. Avem în stoc în perma-
nen]` peste 4000 mp de corturi de
diverse dimensiuni, de la 9 mp la 2000
mp care pot fi închiriate pe diverse seg-
mente de timp: o zi, o lun`, un trimestru,
etc.
De ce s` apeleze un client la Dvs?
Trebuie s` [ti]i aceast` activitate o
facem din pasiune. Avem 4 echipe:
proiectare, vânz`ri, produc]ie [i montaj
[i suntem în permanent` competi]ie: s`
d`m cea mai bun` solu]ie tehnic`, s`
asigur`m constant standardul de cali-
tate pe care ni l-am asumat prin certifi-
carea TUV, s` ne respect`m obliga]iunile
contractuale asumate, s` fim la curent [i
s` punem în practic` tot ce apare nou în
acest domeniu, [i nu în ultimul rând s`
asigur`m clientului lini[tea de care are
nevoie atunci când investe[te în produse
[i tehnologii noi. Satisfac]ia noastr`
apare la finalul lucr`rii.Pân` atunci este
doar munc`.
Unde v` g`sim?
Deocamdat` în Bucure[ti. Aici avem ate-
lierele de produc]ie [i birourile. V` st`m
la dispozi]ie 24 din 24. Mai multe
despre noi [i despre produsele noastre
pute]i g`si accesând paginile web:
www.corturisiprelate.ro
http://www.corturisiprelate.ro> sau
www.inchiriericorturi.com.ro
 SERVICE

Presiunea în sistemul de alimentare

Testarea presiunii în sistemul de alimentare cu ajutorul manometrului

Majoritatea vehiculelor folosesc injec]ia

ca metod` de alimentare a motorului cu
carburant. O presiune corect` în sis-
temul de injec]ie este esen]ial` pentru
operarea corespunz`toare a motorului,
de fapt, multe probleme legate de
proasta func]ionare a motorului cauzate
de presiunea sc`zut` în sistemul de
injec]ie. Aceste probleme pot varia de la
performan]e sc`zute, pornire greoaie
sau oprirea motorului în mers. Cele trei
elemente importante ale sistemului de
injec]ie sunt pompa de presiune, nece-
sar` pentru a furniza combustibilul, filtrul
[i regulatorul de presiune, ce ajusteaz`
presiune combustibilului în func]ie de
înc`rcarea motorului.

Majoritatea vehiculelor au un orificiu de

testare a presiunii combustibilului unde-
va pe conducta de alimentare, Fig. 1.
G`si]i acel orificiu, de[uruba]i capacul [i
pune]i în locul lui manometrul de pre-
siune, Fig. 2.
ATEN}IE! În acest moment motorul tre-
buie s` fie oprit.
Dup` ata[area manometrului pune]i
contactul. Presiune afi[at` pe
manometru trebuie s` fie în jurul valorii
presiunii de sistem a autovehiculului tes-
Fig. 1
tat. Dac` nu [ti]i aceast` presiune con-
sulta]i un manual de specialitate. Sunt
permise mici varia]ii ale presiunii reco-
mandate de constructor.
ATEN}IE! Presiunea indicat` de
manometru nu trebuie s` varieze, ar tre-
bui s` indice o valoare constant`.
Urm`torul pas este pornirea motorului.
Presiune ar trebui s` r`mân` neschim-
bat` (la relanti). În timp ce urm`ri]i
manometrul accelera]i scurt motorul.
Presiunea ar trebui s` creasc` cu aproxi-
mativ 5 psi sau 0.35 bari.
Fig. 2

42 Autotehnica - februarie 2009

 SERVICE

Dac` nu se întâmpla acest lucru

înseamn` c` regulatorul de presiune nu
func]ioneaz`. În schimb, dac` valoarea
indicat` de manometru este mai mic` în
momentul acceler`rii acest lucru
înseamn` c` filtrul este înfundat sau
pompa de presiune cedeaz`.
Testarea regulatorului de presiune.
Dup` cum am mai spus, regulatorul de
presiune este folosit pentru a alimenta
cantitatea corect` de combustibil
motorului. Defectarea acestor compo-
nente se traduce prin faptul c` motorul
este alimentat cu mai mult combustibil
decât are nevoie.
Prima etap` în verificarea regulatorului
este s` deconecta]i returul de la regula-
tor, cu motorul oprit. Pe conducta de
retur nu trebuie s` fie combustibil!
Acum conecta]i din nou returul la regula-
tor, porni]i motorul [i l`sa]i-l s`
func]ioneze la relanti. Urm`rind
manometrul de presiune ata[at la orifici-
ul de testare a presiunii, îndep`rta]i retu-
rul de la regulator. Presiunea ar trebui s`
creasc` cu o valoare între 5 [i 10 psi
(0.35-0.7 bari). Dac` acest lucru nu se
întâmpl`, regulatorul de presiune este
defect [i trebuie înlocuit.
Dup` ce finaliza]i aceste teste,
îndep`rta]i manometrul [i pune]i la loc
capacul orificiului de testare.
Fig. 3 Sursa: 2CarPros – Car Questions &
Answers

44 Autotehnica - februarie 2009

 CAROSERII
Pag. 46 PARBRIZUL - Accesoriu sau Pag. 54 Fibra de carbon (III) Pag. 60 Statistici Pag. 66 Lista autoturismelor “EURO
element-cheie? Partea a patra - Confec]iona]i matrie şi tuburi Pag. 64 Apari]ii editoriale 3” care pot fi omologate în vederea
Înainte de a trece la lucrul propriu-zis înmatriculării în România

PARBRIZUL - Accesoriu sau element-cheie?

Partea a patra - |nainte de a trece la lucrul propriu-zis
Adesea, clientul solicit` geamul dorit doar specificând
pozi]ia în caroserie: parbriz, lunet`, geam lateral
(culisant, triunghi fata/spate) etc.
Tehnologic vorbind, este important ca Tehnicianul
Autoglass s` cunoasc` structura geamului afectat,
pentru a intui modul de abordare al lucr`rii de
înlocuire; aceast` structur` poate fi: geam duplex
(laminat), geam securit (durificat) [i stiplex (sticl`
organic`).

Pân` acum ne-am concentrat asupra
primirii comenzii, a identific`rii piesei
dorite [i a descifr`rii sumare a codurilor
uzuale.
Într-un final palpitant, ar trebui s` lu`m
taurul de coarne [i s` ne apuc`m de
înlocuirea geamului, nu ?
“Mais pas si vite !”- cum ar spune
Colonelul din “A disp`rut Compania a 7-
a”. Mai avem câteva etape
premerg`toare de parcurs, de o impor-
tan]` covâr[itoare:
1. Pre-inspec]ia
2. Verificarea sculelor, dispozitivelor,
accesoriilor [i chimicalelor
3. Activarea în starea de spirit a
Normelor de Tehnica Securit`]ii
Muncii
novat”) de micile defecte pe care le
prezint` vehiculul adus pentru înlocuirea
unui geam în atelierul nostru. Vorbim aici
de zgârieturi, mici lovituri, exfolieri sau
decolor`ri, l`mpi cr`pate, senzori de
ploaie/lumin` nefunc]ionali, [terg`toare
defecte, mici piese sau accesorii lips`,
etc. Odat` intrat vehiculul în atelier [i
lucrarea început`, avem toate [ansele
s` fim f`cu]i responsabili de orice nea-
juns observat de client la recep]ia
vehiculului, dup` înlocuirea geamului.
De ce s` suport`m plata unor daune pe
care nu le-am produs ?! Iat` filozofia
unei corecte, complete [i documentate
recep]ii a vehiculului, înainte de a
începe lucrarea.
Nota]i în Fi[a de Recep]ie [i informa]i
clientul despre orice defec]iune
proasp`t` observată; c`uta]i dovezi care
s` v` disculpe în cazul în care sunte]i
acuzat de producerea unei daune. De
exemplu, o zgârietur` adânc` în
vopseaua caroseriei cu urme de rugin`
nu poate fi pus` pe seama
Dumneavoastr`, atâta timp cât vehiculul
nu a fost imobilizat pentru înlocuirea
parbrizului decât câteva ore. C`uta]i
zgârieturi similare, care s` argumenteze
folosirea îndelungat` [i f`r` menaja-

În câteva cuvinte, Pre-inspec]ia s-ar

putea defini prin a ne asuma ceea ce am
comis cu adev`rat. Adic` ?
Preg`tirea lucr`rii de înlocuire a geamu-
lui este tot atât de important` cât [i
opera]ia în sine. Preg`tirea nu numai c`
trebuie s` devin` o rutin` deosebit de
util`, dar este menit` s` ne ajute s`
detect`m problemele asupra c`rora
clientul trebuie informat înaintea
începerii lucr`rii comandate de acesta.
Se întâmpla adesea ca onor-clientul s`
nu fie con[tient (nu întotdeauna “nevi-

46 Autotehnica - februarie 2009


mente a vehiculului de c`tre un client
neglijent.
Dac` totu[i chiar a]i “comis-o” ave]i la
dispozi]ie urm`toarele variante de stin-
gere a litigiului:
a.) Trimite]i urgent vehiculul la un
carosier care s` rectifice zgârietur`, evi-
dent pe cheltuiala Dumneavoastr`;
b.) Oferi]i clientului un discount egal cu
valoarea pagubei produse;
c.) Repara]i Dumneavoastră în[iv` zgâri-
etur`, dac` ave]i posibilitatea (creioane
de vopsea la culoare - de la dealerii
m`rcii, produse de polish [i cear`, etc.)
Cei 8 pa[i ai Pre-inspec]iei sunt:
1. Inspec]ia general` vizual`
Verifica]i interiorul vehiculului: pete,
arsuri de ]igar`, pic`turi la tapi]erii [i
plafon; exfolieri, zgârieturi sau cr`p`turi
în bord [i în dublurile interioare de plas-
tic ale stâlpilor.
C`uta]i defecte tipice ale unei instal`ri
anterioare defectuoase (primer dat
aiurea, t`ieturi în bord sau dublurile inte-
rioare f`cute cu coarda de pian
manevrat` neglijent, adeziv în exces,
pozi]ionare defectuoas` a geamului [i a
accesoriilor lui, etc.)
“Vâna]i” zgârieturi, exfolieri, pete,
m`tuiri, bule, care indic` o stare proast`
a vopselei sau o revopsire în urma unei
coliziuni anterioare. Un lucru neglijent
CAROSERII
asupra caroseriei în urma unui accident
anterior poate implica eforturi deosebite
la montarea corect` a geamului, dat
fiind faptul c` pretindem a fi membrii
unei elite a Tehnicienilor AutoGlass.
Se întâmpla adesea s` g`si]i piese lips`
(clipsuri, col]uri din plastic, baghete la-
terale, ornamente, elemente de fixare,
grile din plastic, c`p`cele la [uruburi ori
piuli]e); acestea sunt, în general, piese
de origine, greu de procurat de[i nu toc-
mai scumpe. Furnizorii de piese de ori-
gine nu se prea încurc` s` importe
m`run]i[uri de acest gen, ceea ce le
ridic` nea[teptat de mult valoarea de
întrebuin]are. Aten]ie, deci !
Dac` lucra]i la un vehicul revopsit, infor-
ma]i clientul asupra riscului exfolierii
lacului în locurile dimprejurul orna-
mentelor pe care le ve]i demonta pentru
a putea înlocui geamul. Mul]i clien]i nu
în]eleg aceste riscuri; înarma]i-v` cu
r`bdare [i asigura]i-v` c` proprietarul
în]elege [i î[i asum` riscul ca [i eforturile
Dumneavoastr` de a efectua lucrarea
foarte îngrijit.
Cum recunoa[tem o vopsea neorigi-
nal`?
- aspectul relativ mat al vopselei, dife-
ren]a de luciu între arip`, de exemplu [i
capot` sau pavilion;
- margini vopsite ale ornamentelor sau
chederelor, insuficient de bine mascate
cu band` protectoare la vopsit;
Autotehnica - februarie 2009 47
 CAROSERII

- aspect de “coaj` de portocal`” al

vopselei, microfisuri;
- “ochi de pe[te” sau scursuri de vopsea
(nu to]i vopsitorii sunt exper]i!);
- piese ascunse de culoare diferit` de
cea a exteriorului caroseriei (se practic`
revopsirea taxiurilor în culori “civile”,
pentru a le ridic` valoarea de revanzare);
- culori din afara paletei originale a pro-
duc`torului m`rcii respective (de exem-
plu galben-citron, lila, verde-brot`cel,
etc.)

Explica]i-i clientului c` o vopsea ulte-

rioar` celei originale poate ceda la
dezlipirea benzilor de protec]ie, la
demontarea ornamentelor [i chederelor,
la preg`tirea ramei pentru aplicarea
adezivului sau la remontarea accesoriilor
îndep`rtate înaintea decup`rii geamului
defect.
PE CÂT POSIBIL, FOTOGRAFIA}I
DEFECTELE CONSTATATE, PENTRU A
PUTEA DOVEDI EXISTEN}A LOR ÎNAINTEA
ÎNCEPERII LUCR~RII.
Odat` descoperite [i aduse la
cuno[tin]a clientului, defectele se vor
stipula în Fi[a de Recep]ie, care va fi
oferit` spre semnare Clientului, pentru a
elimina din start divergen]ele.
2. Verifica]i antenele exterioare
Dac` v` incomodeaz` la montare/
demontare (vezi Iveco Daily/Renault
Master II/III), pe cât posibil demonta]i
partea aerian`.
3. Verifica]i func]ionarea accesoriilor
electronice
Ne referim la GPS, TV, GSM în cazul
lunetelor accesorizate de la BMW,
Mercedes, Lexus, Cadillac, etc. NU
UITA}I S~ SCRIE}I ÎN NOTA DE RECEP}IE
ORICE DEFEC}IUNE CONSTATAT~! Nu
neglija]i dezaburirile, rasterele de
dezghe]are la parbrize [i lunete.
Înaintea demont`rii unui parbriz defect
care are raster de dezghe]are, verifica]i
cu multimetrul continuitatea [i valoarea
corect` a rezisten]ei celui nou.
Verificarea se va efectua func]ional, “la
cald” [i dup` terminarea lucr`rii.
4. Verifica]i [terg`toarele de parbriz
Începe]i cu lamelele: cauciucul s` fie
moale, curat, întreg, elastic, s` adere
corect [i pe toat` lungimea sa la geam.
Gândi]i-v` ce anume ar putea duce la
zgârierea noului parbriz.
Continua]i cu bra]ele, care nu trebuie s`
aibe p`r]i sl`bite sau lips`, s` ofere o
tensiune corect` [i s` nu aibe joc în
lag`re, articula]ii [i bol]uri.
Verifica]i func]ionarea [terg`toarelor,

48 Autotehnica - februarie 2009

 CAROSERII

mai ales a celor asistate de senzori de

ploaie.
Aten]ie la demontare: bra]ele
[terg`toarelor de la unele lunete (mai
ales la Opel) au o buc[` din aluminiu
presat` într-un bra] din polipropilen`
care se afl` montat pe un ax din o]el!
Un caz ideal de coroziune/sudur` elec-
trochimic`! Informa]i clientul asupra
riscului ca acest bra] s` nu poat` fi
demontat întreg. Presa nu ajut` întot-
deauna, iar pagub`, de[i nu tocmai
mare, poate provoca întârzieri [i neajun-
suri greu de suportat de ambele p`r]i.

5. Verifica]i func]ionalitatea tuturor

ac]ion`rilor electro-mecanice (actua-
toare, leviere, butoane de blocare).
Asigura]i-v` - la lucrul pe u[ile din spate
- c` nu ave]i cuplat` “Siguran]a pentru
copii”, altfel vă ve]i chinui mult [i bine s`
deschide]i u[a pe din`untru !

Pe cât posibil, încerca]i s` afla]i cauzele

care au determinat avarierea geamului
pe care îl ve]i înlocui. Clientul v` poate fi
de un nepre]uit ajutor în acest caz. Cel
pu]in în cazul lunetelor “explodate din
senin”, foarte frecvent întâlnit la Cielo,
Clio [i unele coreene, mul]i clien]i
povestesc despre zgomote ciudate sau
alte manifest`ri anormale în instala]ia
Din experien]a noastr`, v` recomand`m datelor referitoare la Asigurare, în cazul
electric`. Clar c` ve]i apela la un coleg
s` nota]i kilometrajul [i nivelul com- în care clientul solicit` decontarea
electrician înainte de a cupla rasterul
bustibilului din rezervor, pentru a nu fi lucr`rii printr-o Societate de Asigur`ri.
noului geam, nu-i a[a !?
acuza]i de folosirea vehiculului în mod Ave]i mare grij` s` completa]i dosarul
abuziv sau de sustragerea de com- conform în]elegerilor pe care le ave]i cu
7. Verifica]i am`nun]it noul geam,
bustibil. Societ`]ile de Asigurare cu care ave]i
înaintea instal`rii
încheiate Protocoale. Evita]i decontarea
C`uta]i microfisuri, ciobituri în muchii, Aceea[i procedur` o ve]i efectua [i la de c`tre Societ`]i de Asigurare cu care
exfolieri ale PVB, microzgarieturi, imper- predarea vehiculului, dup` executarea nu ave]i în]elegeri prealabile scrise. În
fec]iuni în accesorii (rame, [ine din plas- lucr`rii, pentru a evita neîn]elegerile aceste cazuri, clientul va efectua plata
tic, “PAAS = sisteme de adeziune pre- ulterioare. lucr`rii, iar contravaloarea o va recupera
aplicate - vezi parbrizul de VW Golf IV Pre-inspectarea cuprinde [i verificarea Domnia-sa de la Asigurator, în baza
sau Passat de exemplu}, capsulele de la
triunghiurile laterale). Prezen]a acestor
defecte poate duce la fisurarea sau
nealinierea corect` a geamului.
Verifica]i continuitatea [i func]ionali-
tatea antenelor [i a rasterelor de
înc`lzire încorporate, conexiunile cât [i
cablurile [i papucii de leg`tur`.

8. Parcurge]i împreun` cu clientul to]i

pa[ii de pe Fi[a de Recep]ie, înainte
de a-l ruga s` o semneze.

Autotehnica - februarie 2009 49

 CAROSERII
documentelor emise de Atelierul
Dumneavoastr`.
FOARTE IMPORTANT:
Înaintea începerii opera]iei de înlocuire,
asigura]i-v` c` ave]i la dispozi]ie geamul
corect, accesoriile lips` sau defecte ori
susceptibile a se deteriora în timpul
demont`rii, complexul de adezivi [i alte
consumabile specifice [i, nu în ultimul
rând, sculele generale [i special dedi-
cate vehiculului primit în repara]ie,
Echipamentul de lucru [i protec]ie,
condi]iile minime de mediu [i climat,
starea fizic` [i psihic` personal`.
În desf`[urarea procedurii de pre-
inspec]ie a vehiculului înaintea intr`rii în
repara]ie, se pot depista neajunsuri care
pot conduce la decizia de a renun]a la
lucrare. Iat` câteva dintre aceste cazuri:
50 Autotehnica - februarie 2009
- Nu putem lua leg`tura cu clientul pen-
tru a primi informa]ii sau acceptul
asupra problemelor depistate;
- Nu se pot îndeplini minimele cerin]e
impuse de fabricantul vehiculului din
cauza coroziunii sau deform`rii
caroseriei;
- Lucrarea dep`[e[te posibilit`]ile
tehnice, fizice sau emo]ionale ale tehni-
cienilor [i atelierului;
- Nu pot fi îndeplinite normele de timp
sau de cheltuieli impuse de client sau
asiguratorul s`u;
- Nu sunt condi]ii meteo sau de microcli-
mat, în cazul lucrului cu atelierul mobil;
- Politica [i filozofia Firmei noastre nu
permit demararea lucr`rii.
Este bine s` ave]i rela]ii de colaborare
trainice cu un atelier învecinat care s`
efectueze lucr`ri de caroserie la un stan-
dard suficient de ridicat s` v` satisfac`
propriile cerin]e. De aici ve]i ob]ine
evalu`ri de pre] pe care s` le comunica]i
clientului, în cazul în care sunt necesare
interven]ii suplimentare de acest gen.
Acelea[i bune rela]ii sunt indicate [i cu
Ateliere electrice sau de tapi]erie.
PROTEJAREA VEHICULULUI
Iat` câteva materiale de protec]ie pentru
vehiculele la care vom executa
înlocuirea geamurilor:
- huse textile pentru bord, scaune,
capot`, aripi, plafon. Acestea se reco-
mand` a fi executate din materiale eco-
logice, u[or de sp`lat în ma[ina de
sp`lat la temperaturi joase.
- huse din polietilen` pentru volan,
manete, leviere. Acestea se g`sesc de
obicei în truse, uneori personalizate cu
logo-ul firmei [i se recomand` a fi
biodegradabile sau reciclabile.
- covora[e din hârtie pentru picioare [i
praguri.
- band` adeziv` de protec]ie,din hârtie
gofrat` sau polipropilen`.
Utilizarea materialelor de protec]ie v`
scute[te de nepl`ceri cauzate de zgâri-
erea accidental` a p`r]ilor vehiculului
din perimetrul de lucru [i v` ofer` în fa]a
clientului încredere [i profesionalism.
Iat` câteva norme de protec]ie a vehicul-
ului, obligatorii a fi respectate de c`tre
tehnicianul care execut` înlocuirea gea-
mului:
1. Înainte de a începe lucrarea, scoate]i

bijuteriile (inele, br`]`ri, lan]uri cu pan-
dantive, etc.), ceasul de la mân`.
2. Scoate]i centurile sau curelele cu
catarame metalice sau cu muchii
ascu]ite, ori b`tute cu ]inte.
3. Purta]i halate, salopete sau alte ele-
mente de îmbr`c`minte f`r` nasturi
aparen]i, pentru a evita ag`]area ele-
mentelor de caroserie proeminente sau
zgârierea voselei.
4. Asigura]i-v` c` vehiculul este plasat
corect, plan, cu frâna de mân` tras`, cu
levierul schimb`torului de vitez` în
pozi]ia “P” - în cazul transmisiilor auto-
mate sau într-o treapt` inferioar` în
cazul cutiilor manuale.
5. A[eza]i husele, fustele, covora[ele
sau alte mijloace de protec]ie în locurile
susceptibile de a fi supuse atingerii ori
zgârierii. Proteja]i cu band` de protec]ie
zonele de caroserie care pot fi atinse
accidental de sculele folosite la
demontarea/montarea geamului, ori
chiar de geamul însu[i.
6. A[eza]i ordonat piesele demontate, în
locuri din atelier special amenajate,
solide [i u[or accesibile, astfel încât s`
le pute]i recupera [i monta la loc, atunci
când v` apropia]i de finalul lucr`rii. În
cazuri speciale (lucrul cu ateliere
mobile), se permite a[ezarea pe plafonul
vehiculului, dar cu condi]ia protej`rii cu
o hus` sau cu un covora[ ori p`tur`
curate, special destinate acestui scop.
7. Nu plasa]i scule, piese ori elemente
de fixare demontate pe blocul motor sau
în compartimentul motor.
8. Odat` demontat` oglind` retrovizoare
interioar`, plasa]i-o pe canapeaua din
spate.
9. Lubrifia]i elementele din cauciuc sau
materiale plastice cu ap` curat` ori flu-
ide special destinate, atunci când aces-
tea trebuiesc asamblate.
(Asamblarea primei trepte a grilei cu
[in` de plastic a parbrizului la Golf,
Passat, Skoda, Peugeot, etc.), (asam-
blarea chederelor din cauciuc sau a tri-
unghiurilor încapsulate în loca[urile din
ramele u[ilor).
DOCUMENTAREA LUCR~RII
Este bine s` ]ine]i o evident` clar` [i
ordonat` a lucr`rilor efectuate, atât pen-
tru interesul Dumneavostr` cât [i al
Firmei.
Dumneavoastr`, din pozi]ia executantu-
lui, ve]i avea cuantificarea eforturilor [i a
eficien]ei cu care a]i muncit [i ve]i avea
un temei solid dac` ve]i solicita anumite
beneficii din partea Angajatorului.
Firma, la rândul s`u, va putea ]ine evi-
den]a statistic` a clien]ilor, vehiculelor [i
lucr`rilor, având posibilitatea de a face
previziuni [i studii menite s` constru-
iasc` o strategie de succes.
Oferi]i clien]ilor transparen]` [i mai ales
“feed-back”. Opinia clientului conteaz`
enorm [i aceasta trebuie înregistrat`,
indiferent c` este vorba despre o l`ud`
sau o plângere. Firma are datoria s`
r`spund` pertinent oric`rei opinii expri-
mate de Client.
Plângerile vor fi tratate de Tehnician sau
de Firm` prin intermediul unei persoane
special instruite, fiecare din angaja]i
manifestându-se în limitele conferite de
Managerul Firmei, clientul având dreptul
la o solu]ie cât mai confortabil` din
punctul s`u de vedere, indiferent cât ar
însemna ca pierdere pentru Firm`.
Iat` un exemplu concret de procedur`
pentru tratarea unei plângeri legate de
neetan[eitate mont`rii unui parbriz - una
dintre cele mai des întâlnite probleme.
1. Ruga]i clientul s` arate exact locul în
care picur`/curge ap`. Solicita]i detalii
Articol realizat \n colaborare cu Daniel Dinu
Unic asociat si administrator al ASFAR
SRL, proprietara marcii inregistrate
“Dr.Parbriz”
Activeaza din 1993 in domeniul gea-
murilor auto.
Certificat ca Master Autoglass Technician
si Master Autoglass Repairer de catre
National Glass Association S.U.A.
CAROSERII
despre condi]iile meteo [i de utilizare a
vehiculului
2. C`uta]i indicii de scurgere (pete pe
plafon, stâlpii “A”, bord, scaune, covo-
ra[e).
3.Îndep`rta]i chederele/ornamentele
care v` blocheaz` accesul la locul
încriminat.
4. Folosi]i un detector ultrasonic. În lipsa
acestuia, apela]i la una din metodele
tradi]ionale (turna]i ap` de-a lungul
perimetrului geamului, sufla]i cu aer
comprimat în zona incriminat`, etc.
5. O dat` descoperit locul neetan[eită]ii,
decide]i asupra modului de remediere.
6. Dac` lucra]i pe cont propriu, informa]i
clientul despre defectul g`sit [i despre
modul în care îl ve]i remedia; dac` ave]i
un superior, informa]i-l pe acesta, care
va prelua cazul [i-l va trata cu clientul. În
prima ipostaz` (lucrul pe cont propriu)
afla]i dac` clientul solicit` daune pentru
inconvenient [i încerca]i s` i le satis-
face]i într-o cât mai mare m`sur`.
7. Duce]i la bun sfâr[it lucr`rile de reme-
diere decise la Pct.5.
8. Efectua]i verificarea final` în fa]a
clientului [i asigura]i-v` c` acesta
pleac` mul]umit din Atelierul
Dumneavoastr`.
Membru cu statut de
observator in Comitetul
Tehnic al International
AutoGlass Federation cu
sediul la De Rijp,
Olanda.
Colaborator al revistei Glass Magazine
care apare lunar in America de Nord si
Mexic.
Autotehnica - februarie 2009 51
 CAROSERII

Fibra de carbon (III)

Confec]iona]i matri]e [i tuburi

În aceast` a treia parte a seriei de articole vom înv`]a

cum s` fabric`m componente mai complexe, ce necesit`
cuno[tin]e mai aprofundate. Ca exemplu, vom
confec]ion` un tub din fibr` de carbon.
Presupun c` nu mai este cazul s` v` spun c` o s` lucra]i
cu materiale chimice [i deci, protec]ia este necesar`. În
acest tutorial v` vom prezenta metoda folosit` de noi,
exist` [i alte metode care pot fi superioare, dar noi pe
aceasta am testat-o [i cu aceasta am avut rezultatele
dorite.

Pasul întâi este s` ceruit` bine piesa ce dori]i s` o repro- FIGURA 1 -Pentru a delimita cele dou` jum`t`]i ale piesei am
duce]i din fibr` de carbon (]eava de metal de exemplu). folosit chit. Modela]i/t`ia]i chitul în fâ[ii lungi [i sub]iri [i lipi-
turile diametral opus pe piesa original`.

FIGURA 2 -ATEN]IE! Fâ[iile de chit sunt folosite pentru a delimi- FIGURA 3 - Lipi]i, folosindu-v` de linia marcat` cu chit, o plac`
ta cele dou` matri]e ce vor fi create. Ave]i deci grij` ca deli- de plastic de-a lungul tubului. Am folosit [i pioneze pentru ghi-
mitarea s` fie f`cut` corect! dare.

54 Autotehnica - februarie 2009

 CAROSERII

FIGURA 4 - De asemenea, pentru rezisten]a am mai ad`ugat FIGURA 5 - Cerui]i flan[a pe partea pe care se va aplica matri]`
piese pentru sus]inere dup` cum se vede în Fig. 5. [i pulveriza]i cu PVA. O dat` ce totul s-a uscat aplica]i gel
înt`ritor (epoxy sau r`[in` de poliester).

FIGURA 6 - Am folosit un gel ro[u pentru matri]ele ce le vom FIGURA 7 - Am aplicat acest gel în dou` staturi (aproximativ 2
crea. mm) [i l-am l`sat s` se usuce. Acum este momentul s`
aplic`m staturi de ]es`tur` de fibr` de sticl`. Dup` aplicarea
fiec`rui strat am folosit r`[in` pentru înt`rire.

FIGURA 8, 9 - Piesa dup` [ase straturi de fibr` de sticl`. L`sa]i s` se usuce. Urm`torul pas este s` întoarcem piesa, s` scoatem
piesele de rezisten]` [i s` cur`]`m tubul de lipici. Scoate]i [i pionezele. La final trebuie să vă ramană doar tubul de metal si
jumătatea de matri]ă nou creată (precum se vede în Figura 12).

Autotehnica - februarie 2009 55

 CAROSERII

FIGURA 10, 11 - Piesa dup` [ase straturi de fibr` de sticl`. L`sa]i s` se usuce. Urm`torul pas este s` întoarcem piesa, s`
scoatem piesele de rezisten]` [i s` cur`]`m tubul de lipici. Scoate]i [i pionezele. La final trebuie să vă ramană doar tubul de
metal si jumătatea de matri]ă nou creată (precum se vede în Figura 12).

FIGURA 12 - Nu sl`bi]i tubul de metal. Acum ceruit` tubul [i FIGURA 13 - L`sa]i totul s` se înt`reasc` peste noapte. Folosi]i
flan[a cu [ase straturi de cear` apoi pulveriza]i cu PVA. pene pentru separare.
Repeta]i procesul aplic`rii celor dou` straturi de gel, urmate de
aplicarea fibrei de sticl`.

FIGURA 14, 15, 16 -Scoate]i tubul, sp`la]i PVA-ul cu ap` [i Lua]i o jum`tate, pune]i tubul de metal în ea [i apoi cerui]i iar.
apoi ceruit` matri]a. Observa]i u[urin]a îmbinării pieselor A[eza]i fibr` de sticl` peste flan[` [i peste aproximativ 2 cm
datorit` ghidajelor (formate cu ajutorul pionezelor). din tub. Ave]i nevoie de doar dou` straturi. Pentru fixare da]i 3

56 Autotehnica - februarie 2009

 CAROSERII

g`uri în noul strat de fibr` de sticl` format [i în flan[ă astfel FIGURA 17 - O dat` uscat, înl`tura]i tubul [i t`ia]i marginile
încat sa le puteti imobiliza cu [uruburi. fibrei de sticl`.

FIGURA 18 - Acum folosi]i aceia[i tehnic` pentru FIGURA 19 - Acum urmeaz` partea mai dificil`. Decide]i câte
confec]ionarea unei piese asem`n`toare pentru cealalt` straturi de fibr` de carbon ve]i folosi pentru crearea tubului. În
jum`tate. general trei sunt de ajuns. T`ia]i trei dreptunghiuri cam cât
jum`tate din matri]` [i aplica]i-le folosind r`[in`.

FIGURA 20, 21 -Asigura]i-v` c` r`[ina [i ]es`tura de fibr` de carbon urmeaz` forma matri]ei. Dup` aplicare t`ia]i excesul de fibr`
de carbon cu un cutter.

Autotehnica - februarie 2009 57

 CAROSERII

FIGURA 22, 23 -Acum pute]i [lefui cele dou` jum`t`]i de tub confec]ionate [i s` le lipi]i folosind o band` din fibr` de sticl`,
r`[in` sau lipici epoxy. Cerui]i matri]a pe interior [i pune]i cele dou` jum`t`]i de tub în`untru. Am folosit pentru lipire band` din
fibr` de sticl` (de preferat în locul ra[inei simple sau a lipiciului epoxy). Dup` ce matri]a a fost asamblat` cu tubul de fibr` de
carbon în interior, satura]i banda de fibr` de sticl` cu r`[in` [i lipi]i în interior, de-a lungul îmbin`rii celor dou` jum`t`]i de tub.

FIGURA 24, 25, 26 - A[a ar trebui s` arate totul dup` ce se usuc`. Câteva straturi de uretan [i ar trebui s` ave]i un tub din fibr`
de carbon extrem de dur. De fapt, am testat acest tub, supunându-l unei greut`]i de 80 de kg. Acesta nu s-a deformat sau
desprins.

FIGURA 27 -Tehnica poate fi folosite pentru a copia ]evi curbate

ca cea din Figura 27.

58 Autotehnica - februarie 2009

 STATISTICI

60 Autotehnica - februarie 2009

 STATISTICI

Autotehnica - februarie 2009 61

 STATISTICI

62 Autotehnica - februarie 2009

 STATISTICI

Autotehnica - februarie 2009 63

 APARITII EDITORIALE

Ford Focus Opel Vectra Volkswagen Passat

Manual de \ntre]inere [i repara]ii auto Manual de \ntre]inere [i repara]ii auto Manual de \ntre]inere [i repara]ii auto

95 RON 95 RON 95RON

Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii,
scheme si ilustratii scheme si ilustratii scheme si ilustratii

Pentru comenzi, contactaţi X-meditor

tel : 021.683.06.85; e-mail: office@x-meditor.ro
Volkswagen Golf /Bora Renault Megane Skoda Octavia
Manual de \ntre]inere [i repara]ii auto Manual de \ntre]inere [i repara]ii auto Manual de \ntre]inere [i repara]ii auto

95RON 95 RON 95 RON

Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii,
scheme si ilustratii scheme si ilustratii scheme si ilustratii

Autodata Autodata Autodata

Repair Times Technical Data Diesel Data

380RON 350RON 350RON

Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii,
scheme si ilustratii scheme si ilustratii scheme si ilustratii

64 Autotehnica - februarie 2009

 APARITII EDITORIALE

Autodata Autodata Autodata

Timing Belts Diagnostic Trouble Codes Wheel Alignment Data

230RON
260RON 265RON
Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii,
scheme si ilustratii scheme si ilustratii scheme si ilustratii

Pentru comenzi, contactaţi X-meditor

tel : 021.683.06.85; e-mail: office@x-meditor.ro
Autodata Autodata Autodata
Air Conditioning Electrical Component Locations Airbags

380RON 380RON
380RON
Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii,
scheme si ilustratii scheme si ilustratii scheme si ilustratii

Autodata Autodata
Repair Data Base Truck CD
Cea mai completa baza de date reparatii din lume, Baza date
acoperind peste reparatii
11.000 de modele pentru
a peste autocamioane
80 de producatori

2500RON

Autotehnica - februarie 2009 65

 REDACTIA
Indicã denumirea comercialã
a automobilului produs de
compania respectivã
Model (tip) Cod motor Cmc
Combinaþie de cifre ºi litere
prin care un motor este
identificat, propriu fiecãrui
constructor
ALFA ROMEO
66 Autotehnica - februarie 2009
AutoTehnica
Revista AUTO TEHNICA este editat` de:
X-MEDITOR srl
Nr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comertului:
(IV) J40/10863/2005;
CUI: R17700980;
Capital Social: 144.000 RON
Cont: RO05RZBR0000060006688453
Raiffeisen Bank – Sucursala Obregia
Redac]ia Revistei „Auto Tehnica”
Str. Iarba Câmpului, 24, Sector 4, Bucure[ti
Tel 021.683.06.85 ; 031.405.90.33; 031.405.90.34;
Fax: 021.683.17.14
e-mail: office@xmeditor.ro
Cilindreea motorului, Tipul ºi numãrul de trepte pe
exprimatã în care îl are schimbãtorul de viteze http://www.xmeditor.ro
centimetri cubi (cmc) al automobilului (ex.: 5H - CV
mecanicã, cu 5 raporturi,
4A - CV automatã, cu 4 raporturi) Director General: Victor BALA{
kW km/h CV (victor@xmeditor.ro)
Puterea maximã Viteza maximã pe care o Coordonatorul publica]iilor Auto Tehnica:
a motorului, atinge automobilul respectiv,
exprimatã în kilowaþi exprimatã în km/h Dr. Iván NAGYSZOKOLYAI
(1 kW = 1,36 CP) (nszi@xmeditor.hu)
Colectivul de redac]ie:
Redactor {ef: Claudiu COLIBABA
(claudiu@xmeditor.ro)
Publicitate: Annamaria BOHÂL}EA
(any@xmeditor.ro)
Layout & Design: Gabriel DUMITRU
(gabi@xmeditor.ro)
Dep. Contabilitate: Mili VIZITEU
(mili@xmeditor.ro)
Coordonator v#nz`ri: Emöke Monica NEGRU
(monica@xmeditor.ro)
PR & Marketing: Rodica Turcu
(rodica@xmeditor.ro)
Anda Vlase
(anda@xmeditor.ro)
Tehnoredactare: X-Meditor Lapkiadó,
Oktatás- és Rendezvényszervezö Kft. 9023 Györ, Csaba u. 21
Colaboratori:
Conf. Dr. Ing. Liviu MIHON, Dr. Ing. Istvan BARABAS,
Dr. Ing. Ilie DUMITRU, Conf. Dr. Ing. Victor O}~T, Prof.
Dr. Ing. Petru BRÂZA{, Ing Rudolf BALINT, Prof. Dr. Ing.
Matei V|N~TORU, Dr. Ing. Corneliu-Sorin DOBROT~, Ing.
Constantin GOLUBOVICI, Prof Dr. Ing Adriana MANEA,
Conf. Dr. Ing. RO{CA Radu, Prof Dr. Ing Lauren]iu
MANEA, Conf. Dr. Ing. Edward RAKOSI, Ing Cornel
MARINESCU, József MOLNÁR, Ing Dorin MURE{AN, Ing
Sandor NYAGULY, Dr. Ing. Ioan T~TAR, Ing. Adrian
VASILESCU, ing. Vicky BURACHU, Florin OLARU, Liliana
RUSU, Robert TUZSON, Teodor DUMITRU
I.S.S.N. 1841-5962
Responsabilitatea pentru con]inutul materialele publicate revine \n exclu-
Sursa: Registrul Auto Român sivitate autorilor. Reproducerea oric`rui material ap`rut
\n revist` este interzis` f`r` acordul scris al X-Meditor România.