ANALIZORUL SPECTRAL

Scopul lucrării
Studiul utilizării analizorului spectral şi măsurarea parametrilor semnalelor cu ajutorul acestui aparat.

Temă de studiu pregatitoare pentru laborator:

¾ consultarea documentatiei [1], privind principiul de funcţionare şi măsurare al analizorului
spectral (conspect).

Prezentarea analizorului de spectru Hameg HM5510

Analizor spectral HM5510 are următoarele caracteristici:

– banda de frecvenţe: 150kHz ÷ 1050 MHz;
– gama dinamică a semnalelor măsurate: -100 dBm ÷ +10 dBm;
– banda de frecvenţe a filtrului de rezoluţie: 20 kHz şi 500 kHz;
– banda de frecvenţe a filtrului video: 4 kHz;
– timp de baleiere: 20 ms.

O parte critică a aparatului este reprezentată de blocul de intrare care constă în atenuatorul de intrare,
primul etaj de mixare şi filtrul trece bandă. Acest bloc poate fi distrus dacă nu se respectă valoarea
maximă pentru semnalul de intrare specificată de către producător, adică Pmax= +10 dBm, Umaxef = 0.7 V
sinus, UmaxDC = ±25 V. Pentru prevenirea aplicării accidentale la intrarea analizorului a unor semnale care
să depaşească nivelurile admise, la intrare se conectează limitatorul de tensiune TRANZIENT LIMITER
HZ560, care poate fi utilizat în banda de frecvenţe: 150 kHz – 30MHz.
Atenuatorul are 5 trepte de atenuare date in tabelul de mai jos, alături de nivelul de referinţă
corespunzător treptei de atenuare.

Nivel maxim Atenuarea de

intrare referinţă
- 30 dBm 0 dB
- 20 dBm 10 dB
- 10 dBm 20 dB
0 dBm 30 dB
+10 dBm 40 dB

Important – schimbarea domeniului de atenuare nu

afectează sensibilitatea aparatului.
Display-ul de stare (7) este de tip LCD şi are 2 x 20
caractere. El permite afişarea, pe prima linie, a valorii
frecvenţei centrale (valoarea frecvenţei aflată la mijlocul
axei ox a ecranului de măsurare), a valorii frecvenţei
corespunzătoare markerului, respectiv a benzii span.
Pe a doua linie este afişat nivelul de referinţă, respectiv
nivelul corespunzător markerului. De asemenea, pe această Fig. 1 Panoul frontal al analizorului HM55110
linie se specifică dacă aparatul este sau nu calibrat în
momentul măsurării.
Ecranul de măsurare are 8 x 10 diviziuni. Pe verticală, capacitatea de afisare este de 80 dB (10
dB/div). Pe orizontală, rezoluţia de măsurare a frecvenţei depinde de banda baleiată (span). Utilizatorul
poate selecta banda baleiată (span) de către oscilatorul local, afişată pe ecran. Valorle benzii span sunt: 1
MHz, 2 MHz, 5 MHz, 10 MHz, 20 MHz, 50 MHz, 100 MHz, 200 MHz, 500 MHz, 1000 MHz.

1
 Pe panoul frontal se găsesc următoarele butoane:
¾ butonul de acord/tuning (10), care prin rotire, permite reglajul mărimilor selectate din
butoanele din imediata vecinatate: CENTER FREQ (8) – frecvenţa centrală, MARKER (9) –
deplasarea markerului de pe ecranul de măsurare, REF.-LEVEL (11) – reglarea sistemului de
referinţă, PHONE-LEVEL % (12) – modificarea nivelului semnalului audio din cască;
¾ claviatura (6) – permite setarea diferiţilor parametri de stare ai aparatului. Tastarea unei
valori a frecvenţei centrale, de exemplu, este validată prin apăsarea butonului CENTER FREQ care,
în acest caz are rol de Enter;
¾ SPAN (18) – selectarea uneia dintre benzile de baleire afişate, amintite mai sus;
¾ RBW (17) – selectarea lăţimii de bandă a ultimului filtru trece-bandă din lanţul de
amplificatoare de frecvenţă intermediară. Acest filtru mai poartă si numele de filtru de rezoluţie a
măsurării şi permite alegerea a două benzi de frecvenţe: 20 kHz şi 500kHz;
¾ VBW (16) – selectarea sau deselectarea filtrului video, cu banda de 4 kHz;
¾ ATTEN (15) – permite selectarea uneia dintre treptele de atenuare prezentate în tabelul
anterior.

Pe panoul frontal se mai găsesc intrarea de semnal (13), adaptată pe 50 Ω (conector de tip N), ieşirea
de semnal de test (19), care permite furnizarea unui semnal sinusoidal de test cu f = 10 MHz, P = 0 dBm
(adaptare pe 50 Ω, conector de tip N), dupa ce în prealabil se apasă butonul de validare a ieşirii TEST
SIGNAL (20), o serie de butoane care permit ajustarea constrastului (4), a intensităţii (3) respectiv, a
focalizării (2) afişajelor.

Utilizarea analizorului de spectru Hameg HM5510

Utilizarea analizorului spectral presupune setarea frecvenţei centrale (corespunzătoare mijlocului

ecranului de măsurare), a atenuării respectiv, a benzii span. În funcţie de aceste setări şi de semnalul care
se măsoară, se alege banda RBW respectiv, se activează filtrarea video VBW.
Este foarte important să nu se aducă la intrare semnale cu nivel mai mare decât specificaţiile
aparatului, deoarece se pot distruge etajele de intrare. Pentru prevenirea accidentelor se foloseşte
limitatorul de tensiune. Intrucât acesta introduce o atenuare semnalului de la intrare, este important să se
verifice cât este valoarea atenuării introduse, pentru diferite frecvenţe.
Banda de frecvenţe SPAN respectiv, RBW sunt corelate, iar alegerea incorectă a lor poate duce la o
măsurare necalibrată. Timpul de baleiere este proporţional cu BSPAN /(BRBW)2 . O baleiere rapidă (timpul
nominal este 20 ms) duce la apariţia erorilor de măsurare, iar pe linia a doua de pe afişajul LCD va apărea
mesajul UNCAL.
Măsurarea componentelor spectrale presupune determinarea frecvenţei la care se situează
componenta spectrală respectiv, a nivelului acelei componente. Informaţia se poate obţine de pe afişajul
LCD, selectând MARKER şi poziţionând markerul în vârful componentei măsurate, sau de pe ecranul de
măsurare, având în vedere nivelul de referinţă (care depinde de atenuare) şi că există 10 dB/div pe
verticală, iar pe orizontală, scara (10 div) depinde de banda SPAN selectată. De exemplu, la span de 10
MHz, avem pe orizontală 1 MHz/ div.
Analizorul spectral HM5510 funcţionează pe principiul superheterodinei. Din acest motiv, atunci
când oscilatorul baleiază banda SPAN, pe ecran apare practic alura filtrului RBW. Prin urmare, rezoluţia
în frecvenţă a măsurării depinde de banda filtrului RBW. Două semnale sinusoidale, având diferenţa
dintre frecvenţe mai mică decât banda filtrului RBW, pot fi ascunse sub alura acestuia şi nu se pot
vizualiza.
Există posibilitatea de ZERO-SPAN, caz în care oscilatorul lucrează la frecvenţă fixă.

2
 Desfăşurarea lucrării

1. a) Studiaţi panoul frontal al analizorului, identificând modalitatea de setare a parametrilor de

măsurare.
b) Setaţi SPAN la 1 MHz, atenuarea la 30 dB şi identificaţi pe ecranul de măsurare câţi
dBm/div respectiv, Hz/div are analizorul în acest moment.
c) Identificaţi, pentru setările de la punctul b), cât este nivelul de referinţă respectiv, care este
rezoluţia de măsurare în frecvenţă a markerului.

2. a) Studiaţi legătura dintre banda SPAN şi banda filtrului de rezoluţie RBW, precizând pentru ce
valori ale benzii SPAN, analizorul este calibrat pentru banda RBW = 20 kHz, respectiv pentru RBW =
500 kHz. Care este influenţa introducerii filtrării video (selectarea VBW), în lanţul de măsurare?
b) Setaţi ZERO-SPAN, frecvenţa centrală la 400 kHz, aplicaţi un semnal sinusoidal care să nu
depăsească 100 mV amplitudine, iar frecvenţa semnalului să fie baleiată în banda 300 kHz – 500 kHz.
Care este indicatia analizorului şi care este nivelul semnalului măsurat?
c) Setaţi SPAN la 1MHz, frecvenţa centrală la 0 Hz, aplicaţi un semnal sinusoidal care să nu
depăsească 100 mV amplitudine, iar frecvenţa sinusoidei să fie baleiată în banda 300 kHz – 500 kHz,
RWB = 20 kHz. Care este indicatia analizorului şi care este nivelul semnalului măsurat? Ce se întâmplă
dacă RWB se pune la 500 kHz?

3. a) Setaţi SPAN la 1MHz, frecvenţa centrală la 0 Hz, aplicaţi un semnal sinusoidal care să nu
depăsească 100 mV amplitudine. Să se baleieze frecvenţa sinusoidei în banda 10 kHz – 500 kHz, RWB =
20 kHz. Care este frecvenţa de la care se poate măsura această sinusiodă? Dar dacă se modifică RWB la
500 kHz?
b) Aplicaţi la intrarea analizorului pe rând, 3 semnale sinusoidale care să nu depăşească 100
mV amplitudine, iar frecvenţa să ia valori în gama 1MHz -10 MHz. Să de măsoare pe analizor frecvenţa şi
nivelul (puterea în dBm) ale semnalelor aplicate la intrare, utilizând scara gradată a ecranului de măsurare
cât şi markerul. Rezultatele măsurărilor să fie introduse într-un fişier Excel şi apoi exprimate în dBμV şi în
V. Apoi, aceleaşi semnale măsuraţi-le în domeniul timp cu osciloscopul. Comparaţi valorile obţinute.
4. a) Să se aplice la intrarea analizorului un semnal dreptunghiular, triunghiular respectiv, un
semnal dreptungiular cu factor de umplere variabil. Amplitudinea semnalelor să nu depăşească 100 mv.
Comparaţi indicaţia analizorului în aceste cazuri cu indicaţia pentru un semnal sinusoidal.
b) Să se aplice la intrarea analizorului un semnal dreptunghiular cu frecvenţa de 1 MHz,
amplitudine sub 100 mV. Să se măsoare frecvenţa şi nivelul primelor 10 de armonici. Datele măsurate se
vor introduce într-un fisier Excel, apoi puterea armonicelor va fi transformată în tensiune exprimată în
dBμV şi în mV. De asemenea, se vor calcula valorile teoretice ale componentelor spectrale, ştiind că
expresia teoretică a coeficienţilor Fourier, pentru acest tip de semnal este:
4A
Cn = , unde A – amplitudinea semnalului, iar n – ordinul armonicii.
nπ
c) Aceleaşi cerinte ca la punctul b), dacă analizăm un semnal de tip dreptungiular cu factor de
umplere variabil, cu frecvenţa de 1 MHz, durata semnalului (τ) de 300 ns (factor de umplere τ/T = 0,3),
amplitudinea de 100 mV.
2 Aτ sin(nπτ / T )
Cn = ⋅ , unde A – amplitudinea semnalului, iar n – ordinul armonicii.
T nπτ / T

5. a) La intrarea unui circuit sumator se aplică două semnale sinusoidale cu amplitudini sub 200
mV. Ieşirea circuitului este conectată la intrarea analizorului de spectru, care va fi setat cu SPAN de 1
MHz, RBW la 20 kHz şi frecvenţa centrală la 500 kHz. Alegeti pentru cele două sinusoide amplitudini şi
frecvenţe egale, în jurul valorii de 500 kHz. Apoi, pentru una dintre sinusoide modificaţi frecvenţa. Cât

3
trebuie să fie ecartul de frecvenţă între cele doua sinusoide astfel încât acestea să fie distincte (să se poată
măsura)?
b) Aceleaşi cerinţe ca la punctul a), dar semnalele sinusoidale să aibă un ecart de frecvenţă de
20 kHz , amplitudinile semnalelor să fie 0,4 V iar pentru cea de a doua sinusoidă să se scadă amplitudinea
până la 20 mV. Ce se poate observa?
6. Ce se poate observa la ieşirea circuitului sumator când la intrare se aplică doua semnale
sinusoidale, de frecvenţe diferite, şi cu amplitudinea de aproximativ 0,6 V? Explicaţi fenomenele care
apar.
7. Conectaţi la intrarea analizorului antena Yagi. Măsuraţi nivelul şi frecvenţa a 4 posturi de radio
FM cunoscute (banda de frecvenţe 80 MHz – 110 MHz), apoi vizualizaţi spectrul de comunicaţii mobile
GSM.

Bibliografie

[1] A. Ignea, Compatibilitate electromagnetică , Editura de Vest, Timişoara, 2007