ELLIOTT WAVE
CUPRINS
Cuprins........................................................... 2 Modul de lucru .......................................... 41
Introducere Elliott Wave (NeoWave) ............. 3 Particularitati si reguli aditionale ................. 41
Despre teorie ................................................. 3 Linii de trend ............................................. 41
De ce trebuie studiata ................................... 5 Relatii Fibonacci ........................................ 44
De ce este atat de controversata................... 6
Conceptul de Grad .................................... 44
De ce teoria Elliott Wave este unica .............. 8
Cum trebuie invatata ..................................... 9 Reprezentari realiste ................................. 45
Unde este aplicabila Teoria Elliott Wave ....... 9 Valuri corective ............................................ 48
Cum trebuie lucrat cu Elliott Wave .............. 10 Reguli esentiale de construire ..................... 48
Ce urmeaza? ................................................ 10 Valurile de Tip Plat (eng. “Flat”) [3-3-5] .... 49
Concepte generale ....................................... 11 Valurile de Tip ZigZag [5-3-5] .................... 51
Ce este un val............................................... 11 Valurile de Tip Triunghi [3-3-3-3-3] ........... 54
De ce si cum apar valurile ............................ 12 Conditii de construire .................................. 64
De ce sunt importante ................................. 12 Alternanta ca pret ..................................... 64
Cum sunt clasificate valurile ........................ 13 Alternanta ca timp .................................... 64
Cum sunt numerotate valurile ..................... 14
Particularitati si reguli aditionale ................. 65
Cat de complexe pot fi ................................. 15
Linii de trend ............................................. 65
Observatii intermediare ............................... 16
Reguli specifice ............................................ 16 Relatii Fibonacci ........................................ 65
Regula de Proportionalitate...................... 16 Gradul Valurilor ......................................... 67
Regulile de Observare ............................... 21 Reprezentari Realiste ................................... 67
Grupuri de valuri .......................................... 29 Reguli post identificare ................................ 72
Grupuri de valuri ....................................... 29 Valuri impulsive ........................................... 72
Etape de confirmare ................................. 72
Similaritate si Echilibru ............................. 30
Valuri corective ............................................ 74
Valuri impulsive ........................................... 33
Confirmarea corectiilor ............................. 74
Reguli esentiale............................................ 33
Reguli Esentiale de Construire .................. 34 Consideratii finale ........................................ 77
Proceduri de compactare ............................ 77
Regula Extinderii ....................................... 36
Regula complexitatii .................................... 79
Notatiile Structurale ................................. 36 Gradul valurilor ............................................ 85
Conditii de construire .................................. 37 Drept de copyright ....................................... 88
Regula Alternantei .................................... 37 Copyright Mastering Elliott Wave ................ 88
Regula Egalitatii ........................................ 40 Bibliografie ................................................... 88
Regula Suprapunerii.................................. 40
DESPRE TEORIE
Din punct de vedere al teoriei Elliott Wave, graficul activitatii unei piete nu este altceva
decat o reprezentare grafica a psihologiei maselor. Teoria Elliott Wave descrie modul in care
anumite sectiuni din grafic interactioneaza cu sectiunile adiacente, forma pe care evolutia
pietei ar trebui sa o ia intr-o multitudine de circumstante, cand si cum trend-urile psihologice
incep si se termina, cum un mediu psihologic determina si influenteaza evolutia altuia, si ce
forma grafica generala ar trebui sa prezinte evolutia pretului la momentul terminarii unui
pattern. Cu alte cuvinte, teoria Elliott Wave organizeaza transforma miscarile aparent
aleatoare ale preturilor in pattern-uri identificabile si previzibile bazandu-se pe evolutia
naturala a psihologiei maselor.
Timpul “consumat” de o anumita stare de spirit a societatii nu are un minim sau un maxim
absolut dar exista anumite limite generale. Analizand pattern-urile completate anterior si
aplicand anumite principii si reguli privind comportamentul din punct de vedere al timpului
se pot aproxima cele mai bune momente pentru completarea unor formatiuni. Aceste
tehnici, multe dintre ele fiind dezvoltate de Glenn Neely in ultimii zece ani, vor fi discutate in
capitolele ce urmeaza. Structura miscarilor pietei, aproape intotdeauna, trebuie sa fie mai
importanta ca observatiile legate de timp. Anumiti indivizi considera enervant acest aspect al
teoriei pentru ca vor sa stie in avans cand sa tranzactioneze. Teoria Elliott Wave practic
demonstreaza ca anticiparea cu o probabilitate de 100% este imposibila. Cel mai mare grad
de previzibilitate este obtinut cand o miscare (eventual mai ampla) a pietei - un val - s-a
terminat. Cu alte cuvinte, ar trebui sa asteptam terminarea unui pattern inainte de a actiona.
DE CE TREBUIE STUDIATA
Pentru cei ce intra in contact cu teoria Elliott Wave pentru prima data, complexitatea ei,
multitudinea pattern-urilor, particularitatile acestora, numerotarile alternative si aparenta
subiectivitate pot fi coplesitoare, si par sa anuleze valabilitatea ei. Acest lucru se datoreaza in
principal volumului mare de notiuni specifice pe care trebuie sa le cunoasca analistul. Toate
pattern-urile generale si variatiile lor impun anumite proportii si relatii, anumite moduri de
incadrare in canale de trend, anumite moduri de comportare a pretului si alte caracteristici
tehnice. Acest fapt poate crea iluzia ca teoria este pur subiectiva si poate fi adaptata de la
caz la caz pentru a se potrivi cu orice punct de vedere. Cu toate ca in trecut ar fi putut exista
o justificare pentru sustinerea acestei idei, din momentul publicarii cartii Mastering Elliott
Wave (Glenn Neely si Eric Hall, 1990) acest lucru, pur si simplu, nu mai este adevarat.
Majoritatea regulilor si tehnicilor de analiza dezvoltate de Glenn Neely de-a lungul timpului
si prezentate in acest material, va vor imbunatati semnificativ acuratetea analizelor.
Tehnicile, regulile specifice si particularitatile fiecarei situatii sunt atat de numeroase si
diferite incat aplicarea lor corecta se poate obtine dupa ani buni de practica si tranzactionare
in timp real. Ca rezultat, pana la momentul la care veti ajunge sa cunoasteti indeaproape
conceptele prezentate in acest material, concluziile la care veti ajunge pot fi destul de
frecvent incorecte.
Beneficii multiple
Beneficiile studierii teroriei Elliott Wave sunt numeroase. Ca broker, analist sau investitor
veti putea anticipa frecvent schimbari majore in mediul economic ce va vor permite evitarea
unor pierderi financiare importante sau chiar specularea acestor oportunitati. Intelegerea
corecta si amanuntita a psihologiei maselor (baza fundamentala a teoriei Elliott Wave) va
poate ajuta sa evitati efectuarea unor tranzactii periculoase la sfarsitul unui ciclu economic.
Complexitatea
Teoria Elliott Wave este probabil cea mai complexa si mai cuprinzatoare forma de analiza a
pietei, inventata vreodata. Ea impune prin natura ei mult timp si practica pentru a fi
stapanita. Cei mai multi oameni nu au timp suficient la dispozitie sau inclinarea necesara
pentru a invata si pentru a aplica corect teoria. In general, pentru perfectionare, teoria cere
mult mai mult timp decat sunt oamenii dispusi sa ii aloce. In plus, ideea unei metode
analitice care ii permite cuiva sa anticipeze schimbari de trend cu o precizie de o zi sau chiar
de o ora este considerata de majoritatea oamenilor ridicola si cel putin suspecta. Cand cei
mai multi investitori au dificultati in a anticipa directia pietei, incercarea de a determina cel
mai mare sau cel mai mic “tick” al unui trend nici macar nu este considerata o posibilitate
serioasa. O teorie care sustine producerea unor asemenea rezultate va crea intotdeauna
controversa si va fi inevitabil tratata de neinitiati cu scepticism.
Atitudinea publica
Aplicarea cu succes a teoriei Elliott Wave impune o mentalitate diferita de cea publica.
Pentru a putea anticipa cu acuratete momentele in care are loc o schimbare de trend
Memorarea
Din afirmatiile de mai sus ar trebui sa fie evident ca o cantitate mare de informatii trebuie
memorata pentru a grabi si pentru a usura aplicarea tehnicilor Elliott Wave si Neely unei serii
Frecvente nedeterminari
Pretul sau momentul terminarii unui trend nu este previzibil cu un grad ridicat de siguranta
decat la momentul la care acel pattern se apropie de final. In unele cazuri siguranta nu este
obtinuta decat dupa ce pattern-ul este complet. Acest lucru determina publicul larg sa fie
suspicios in legatura cu Elliott wave. De ce? Daca intrebati un specialist in Elliott Wave care
sunt forecast-urile lui pentru urmatoarea perioada, inainte ca pattern-ul in desfasurare sa fie
aproape complet, sansele sunt ca va gresi cel putin cand vine vorba de detalii. Pe masura ce
piata se apropie de sfarsitul unei miscari, pattern-ul ce se dezvolta devine clar. Pe masura
piata se departeaza de punctul de inflexiune al unui pattern anterior si se indreapta spre
jumatatea unui nou pattern, numarul posibilitatilor de dezvoltare creste din nou. Acesta este
unul din motivele pentru care analisti Elliott experimentati, pot avea puncte de vedere
diferite vizavi de pozitia unei piete in anumite momente - fiecare din ei alege ceea ce
considera a fi cel mai bun scenariu din multitudinea interpretarilor posibile. Cand expertii
dintr-un anumit domeniu au pareri contradictorii asupra aceluiasi subiect se creaza inevitabil
bazele unei controverse.
Dificultate
Complexitatea extrema, subtlitatea si natura solicianta a teoriei Elliott Wave ii determina pe
cei mai multi oameni sa renunte la studierea acestei metode de analiza. In aceeasi masura,
multe din motivele enumerate aici impiedica aplicarea computerizata a teoriei. In anumite
cazuri aplicarea teoriei necesita anumite forme de gandire abstracte care nu sunt o
specialitate a domeniului IT. De exemplu, aplicarea tuturor regulilor, in anumite cazuri, poate
avea ca rezultat lipsa oricaror posiblitati evidente. Aceste situatii impun eforturi creative
sustinute pentru descoperirea numerotarii sau, in anumite cazuri, doar suficienta rabdare
pentru a astepta ca un pattern sa devina evident. Stapanirea acestei metode de analiza are o
importanta inimaginabila pentru ca va putea fi aplica oricand si oriunde. Nu este impotant sa
fiti preocupati de numarul mare de persoane care aplica teoria pentru ca, daca se poate
vorbi de un numar mare (intr-o anumita masura), modul de aplicare al teoriei in majoritatea
cazurilor este gresit. Pe masura ce teoria Elliott Wave a devenit din ce in ce mai populara,
pattern-urile formate de majoritatea pietelor, pentru a compensa, au inceput sa dezvolte
nivele noi de complexitate, facand imposibila analiza corecta a comportamentului pietei de
catre cei putin experimentati. Acest lucru contribuie si el la perpetuarea controversei in
favoarea inadecvarii teoriei Elliott Wave sau, in cel mai fericit caz, al subiectivismului ei
presupus.
Simplificarea structurilor
Intregul proces de analiza Elliott Wave implica identificarea si clasificarea unor pattern-uri
simple, combinarea acestora in pattern-uri complexe de nivel superior si apoi transformarea
acestor pattern-uri complexe in pattern-uri simple. Toate aceste pattern-uri, indiferent de
nivelul lor de complexitate, respecta aceleasi reguli. Altfel spus, progresul urmeaza aceleasi
reguli indiferent de scara. Exact acest concept ii confera unicitate teoriei Elliott Wave.
Acest material este un inceput bun. Procesul de invatare necesita foarte multa practica in
timp real (si nu numai). Initial, graficele ar trebui sa cuprinda un orizont de timp mic pana
cand veti intelege conceptele de baza. Memorarea numeroaselor reguli, o cunoastere
amanuntita a pattern-urilor generale si a modului in care acestea se dezvolta in canalele de
trend este obligatorie. Este recomandata urmarirea unei singure piete (a unui singur simbol)
pana cand veti memora regulile esentiale si le veti putea aplica in timp real, piata pe masura
ce piata evolueaza.
Teoria Elliott Wave se aplica cel mai bine in pietele dezvoltate, piete cu un numar mare de
participanti. Pietele care au o anumita legatura cu vremea sau cu alte fenomene naturale pot
constitui exceptii din moment ce acestea nu depind de procesele cognitive sau de emotiile
participantilor. Pe de alta parte, piete precum cea a metalelor pretioase, cea de schimb
valutar, cele de marfuri (multe din ele) sau indicii bursieri, se supun inevitabil acestor reguli -
putine influente externe de natura celor mentionate anterior isi pot pune amprenta in afara
actiunii participantilor. Pe scurt, orice lucru care presupune o participare a maselor va
prezenta un progres previzibil, atata timp cat exista date statistice consistente.
Meticulos
Orice actiune a pietei trebuie luata in considerare si clasificata pentru a putea produce
reprezentari solide. Numerotarile ar trebui construite pornind de la modelele simple la cele
complexe, pe baza “moleculara”. Nu incepeti procesul de analiza incercand sa interpretati
grafice pe termen lung. Pattern-urile pe termen lung sunt produsul tuturor pattern-urilor pe
termen scurt si al analizei acestora. Mentineti analizele pe termen scurt cat mai exacte si
potentialul pietei pe termen lung va deveni evident (pe masura ce piata se dezvolta). Dupa
ce graficele sunt organizate (grafice zilnice, saptamanale, lunare) trebuie sa asteptati cu
rabdare momentul in care un pattern pe termen scurt devine vizibil. Ulterior vom discuta si
ce vom face cu acest pattern (complet) si carei parti din pattern-ul de nivel superior acesta ii
poate apartine.
Teoria Elliott Wave este de fapt o transpunere matematica a legii naturale care guverneaza
in permanenta toate aspectele activitatii umane. Aplicand teoria, nu este recomandat sa
creati numerotari si sa “fortatii” piata intr-un pattern care v-ar sustine in vreun fel parerea
generala despre piata si despre directia ei. Lasati fiecare pattern sa se dezvolte si ulterior,
luand in calcul cele mai mari probabilitati, deduceti obiectiv modul in care acel pattern se
integreaza in schema de ansamblu. Teoria Elliott Wave va va oferi frecvent placerea
(financiara si intelectuala) de a anticipa schimbari de trend majore cu o precizie de o zi sau
chiar de cateva ore. Daca aveti curajul sa actionati pe baza convingerilor voastre, teoria
Elliott Wave (aplicarea ei mai mult) va produce rezultatele mult asteptate.
Cu mintea deschisa
Aplicarea eficienta a teoriei Elliott Wave necesita o abordare deschisa catre orice posibilitati.
Nu incepeti niciodata o analiza pornind de la un scenariu preconceput pe baza caruia
incercati ulterior sa adaptati o numerotare care va va sustine punctul de vedere. Concluziile
voastre ar trebui sa reprezinte rezultatul unui numerotari construite cu foarte mare atentie.
In aceeasi masura incercati sa evitati orice impuls optimist sau pesimist. Daca toate tehnicile
si regulile sunt folosite si urmate in mod corect nu veti fi nevoit sa “va dati cu parerea”.
Pattern-ul analizat, la momentul in care este complet, va indica, cu certitudine, care este
nivelul de pret pe care piata va trebui sa il atinga ulterior, si in ce interval de timp va putea
face asta.
CE URMEAZA?
Urmatorul capitol, “Concepte Generale”, va raspunde unor intrebari elementare pe care le-
ati putea avea despre Elliott Wave. Capitolul, “Observatii Intermediare” trateaza modul in
care valurile simple pot fi combinate pentru a forma grupari acceptabile ce reprezinta
pattern-uri Elliott standard. Capitolele 3 si 4, “Valuri Impulsive” si “Valuri Corecti-ve”
exemplifica detaliat modul in care pattern-urile Elliott sunt construite. Capitolul 5, “Reguli
Post-Identificare” prezinta descoperirile si contributiile personale ale lui Glenn Neely la
dezvoltarea teoriei Elliott Wave. Aceste reguli descriu modul in autenticitatea unui pattern
identificat poate fi confirmata. Capitolul 6, “Concluzii”, va va ajuta sa va solidificati
cunostintele, sa identificati pattern-urile ce se dezvolta, sa le stabiliti structura si sa le
organizati pentru a putea fi folosite in viitor.
CE ESTE UN VAL
Este evident ca la inceput trebuie definite valurile (in forma lor cea mai simpla). Din moment
ce valurile se refera la miscarile pietei, definitia va depinde de referintele create in legatura
cu actiunea pretului. Cea mai simpla miscare a pretului pe un grafic poate fi reprezentata ca
o linie cu o anumita lungime ce se deplaseaza intr-o anumita directie – cu exceptia liniilor
paralele cu axa X sau Y (fig. 2.1).
Pentru a descrie acest tip de actiune (de o importanta cruciala in aplicarea corecta a teroriei
Elliott Wave) este necesar un nou termen: monoval (cea mai simpla forma a unui val;
“monowave”). In locul acestui termen ce nu are un corespondent in limba Romana va fi
folosita expresia “val simplu” sau termenul generic de “val” (din context va fi evident daca
este vorba de un val simplu sau de unul complex). Un val simplu reprezinta evolutia pietei (a
pretului) incepand de la momentul unei schimbari de directie pana la momentul urmatoarei
schimbari de directie. In figura 2.3a, punctul de referinta “m” este punctul in care pretul si-a
schimbat directia. Punctul notat cu “n” este punctul in care pretul si-a schimbat din nou
directia. Intre “m” si “n”, in mod obisnuit, va fi o linie dreapta. Chiar daca pretul isi
incetineste ritmul de crestere/descrestere si ulterior isi continua directia (fig. 2.3b), intregul
avans/declin va fi considerat un val simplu pana la momentul in care pretul isi schimba intr-
adevar directia; cand acest lucru se intampla, valul respectiv este considerat complet.
Valurile simple sunt micro-componentele tuturor pattern-urilor Elliott. De retinut: toate
pattern-urile pietei (indiferent de amploarea lor) incep cu o singura miscare, intr-o anumita
directie. Din pacate analizarea fiecarei miscari a pietei este epuizanta si plictisitoare dar de
cele mai multe ori necesara pentru a putea interpreta corect imaginea de ansamblu.
Valurile sunt rezultatul dezechilibrelor care apar intre numarul si volumul ordinelor de
vanzare si cumparare din piata, indiferent de motiv. Cand cererea pentru un anumit produs
(in raport cu oferta) creste, pretul creste si el; acest eveniment ar putea fi denumit un val de
crestere. Similar, cand cererea pentru un anumit produs (in raport cu oferta) scade, pretul
scade si el, creind un val de scadere. De fiecare data cand o forta ce actioneaza intr-o
anumita directie este mai puternica decat cealalta, apare o schimbare in directia pretului,
dand nastere unui nou val (eventual, simplu). Aceste forte ale cererii si ofertei oscileaza in
permanenta intre echilibru si dezechilibru pe scari de diverse niveluri (grade).
DE CE SUNT IMPORTANTE
Finante
Miscarea pietei este compusa din valuri ce se combina in permanenta pentru a crea valuri
similare de nivel superior (mai mari), cu “reactii” mai ample. Analiza riguroasa a pattern-
urilor ce apar in piata va poate oferi o imagine de ansamblu asupra conditiilor economice
Psihologie
Cand piata se deplaseaza intr-o anumita directie o lunga perioada de timp, tinde sa atraga
atentia canalelor media care la randul lor alerteaza publicul. Cu cat se deplaseaza mai mult in
acea directie, cu atat mai usor ii este publicului sa creada ca trendul nu se va termina
niciodata sau ca va depasi cu mult nivelul la care este. Acest lucru afecteaza direct modul in
care oamenii conduc afacerile (la modul general), mai ales daca sunt implicati financiar in
afacerile respective. El va afecta deopotriva modul in care publicul investeste, se distreaza,
cum si cat consuma, etc.. Cum sunt cheltuiti banii, si cantitatea lor, afecteaza intregul grup si
o intreaga lista de ramuri industriale. Chiar daca o persoana nu este implicata in activitati de
investitii sau speculatii la bursa, ea poate fi afectata indirect de evolutiile pietelelor de
actiuni, de marfuri, etc..
Pattern-uri
Combinarea corecta a valurilor simple creaza pattern-uri mai mari ce pot fi identificate si
clasificate. Elliott a descoperit ca anumite tipuri de actiuni pot fi anticipate atunci cand
anumite pattern-uri specifice apar. Cu multa practica si ore la fel de multe de studiu, veti
putea ajunge sa anticipati (ocazional cu mare acuratete) pretul pe care o miscare a pietei il
va atinge si timpul necesar pentru a atinge acel pret. Evident, manifestarea unor asemenea
abilitati si aplicarea lor poate oferi mari recompense financiare.
Clase principale
Toate miscarile pietei din punct de vedere al teoriei Elliott Wave, se incadreaza in doua clase
logice:
Gradul valurilor
Conceptul de “grad” este un concept abstract ce se refera la clasificarea ierarhica a valurilor
pe baza raporturilor de pret si timp dintre acestea. Daca se studiaza cu atentie un grafic al
Dupa ce au fost identificate valurile simple, ele trebuie clasificate. Acest lucru presupune
aplicarea notatiilor structurale.
Notatii Structurale
Pe masura ce va insusiti conceptele esentiale ale aplicarii notatiilor structurale prezentate in
acest material, forme mai avansate vor fi prezentate si vor trebui stapanite. Complexitatea
subiectului este atat de mare incat va fi tratat pe tot parcursul acestui material. In
continuare urmeaza o scurta introducere pentru a va familiariza cu acest concept. Notatiile
structurale reprezinta o componenta esentiala si critica in procesul de testare al unui grup de
valuri, in vederea stabilirii corectitudinii identificarii si dezvoltarii lui. Ele va directioneaza “pe
o cale ingusta”, orientandu-va prin multitudinea de conditii si observatii specifice. Notatiile
structurale organizeaza si limiteaza miscarile unei piete ajutandu-va la definitivarea opiniilor
si la stabilirea strategiilor folosite pentru specularea unor evolutii viitoare. Concret, notatiile
structurale identifica pozitia fiecarui segment in cadrul unui pattern standard. Cele cinci
segmente ale unui val impulsiv sunt numerotate dupa cum urmeaza: “1, 2, 3, 4, 5”. Chiar
daca valurile corective sunt compuse in general din trei valuri, exista si exceptii. Din acest
motiv, in anumte cazuri, este nevoie de mai mult de trei simboluri (notatii) pentru a defini
toate tipurile de actiuni corective. Segmentele valurilor corective sunt notate cu urmatoarele
litere: “a, b, c, d, e, x”. Cand va referiti la actiunea pietei cu ajutorul notatiilor structurale,
folositi intotdeauna cuvantul “val” inainte. De exemplu, daca discutati despre o miscare care
indeplineste toate conditiile si are toate caracteristicile inerente necesare pentru a fi notat
cu “1”, ar trebui sa va referiti la acea miscare cu denumirea “valul 1”. Acest lucru poate
parea chiar banal dar este posibil sa nu fie atat de evident pentru cei ce nu cunosc teoria,
Pana acum, intreaga discutie a pus accent pe valurile simple. Dupa ce ati inteles cum se
analizeaza valurile simple, combinarea acestora in grupuri va fi urmatorul pas in procesul de
analiza.
Prin combinarea a trei sau cinci valuri simple, se creaza un polival, structura cu un nivel de
dezvoltare superior. Prin combinarea a trei sau cinci polivaluri, se creaza un multival. Trei sau
cinci multivaluri pot fi de obicei combinate pentru a forma un macroval. Acesta (macrovalul)
este cel mai mare nivel de clasificare. Orice structura superioara acestui nivel va fi numita tot
macroval.
Toate pattern-urile mici devin parti ale unor pattern-uri mai mari. Acest proces continua la
infinit. Prin urmare, ca raspuns la intrebarea acestei sectiuni, nu exista o limita din punct de
vedere al evolutiei ca pret si timp sau al complexitatii unui pattern. Cu toate astea, toate
miscarile pietei raman explicabile in limitele teoriei.
In cazul multor teorii sau tehnici, ar fi rezonabil sa se spuna “pe masura ce perioada analizata
creste, actiunea pietei devine mai greu de interpretat si de anticipat”. Spre deosebire de
acestea, in cazul teoriei Elliott Wave, cu cat perioada de timp analizata este mai mare, cu
atat este mai clara structura segmentelor miscarii analizate. In concluzie, cu ajutorul teoriei
Elliott Wave se pot face mult mai usor previziuni pe termen lung decat pe termen scurt.
REGULI SPECIFICE
REGULA DE PROPORTIONALITATE
Cand este aleasa o anumita scara de pret si timp pentru plotarea activitatii unei piete se
decide in acelasi timp ce pattern-uri Elliott sunt vizibile. Cu alte cuvinte, orice pattern se
dezvolta pe o scara unica de pret/timp. Pentru a detecta si a analiza un anumit pattern
Elliott, graficul trebuie sa aiba proportii corecte. Proportionalitatea corecta a unui grafic este
intotdeauna determinata de pattern-ul analizat. Aderenta la Regula de Proportionalitate
este esentiala pentru aplicarea corecta a unor reguli si pentru standardizarea aspectului
pattern-urilor.
Datorita naturii dinamice si a evolutiei fractalice a actiunii pretului sub teoria Elliott Wave, o
anumita scara a timpului nu poate satisface toate scopurile unei analize. Pattern-urile se
dezvolta simultan pe toate scarile (dimensiunile).
Inainte de a discuta proportiile ideale ale unui grafic, trebuie definite cele doua moduri in
care actiunea pretului evolueaza in timp: directional si nedirectional (a nu se confunda cu
activitatea corectiva sau impulsiva). Actiunea Directionala este compusa intotdeauna dintr-o
serie de valuri simple care, ca medie si ca intreg, creaza o crestere sau o scadere a valorii de
piata (fig. 3.3). Ca regula generala, primul val al unei actiuni directionale nu este retras
niciodata mai mult de 61,8%. Actiunea directionala se termina de obicei cand un val simplu
ce evolueaza in directia liniei centrale de oscilare este retras mai mult de 100%. Actiunea
nedirectionala este compusa dintr-o serie de valuri simple care, ca medie si ca intreg, creaza
o stagnare a valorii de piata. Primul val al unei actiuni nedirectionale este intotdeauna retras
mai mult de 61,8%. In plus, toate elementele unei miscari nedirectionale (cu o singura
exceptie) trebuie retrase cu cel putin 61,8%. Actiunea nedirectionala se termina cand
actiunea pretului depaseste intreaga perioada nedirectionala cu 161,8% sau mai mult.
Pentru a studia in mod corect un anumit grafic cu metoda analiza Elliott Wave dezvoltata de
Glenn Neely (NeoWave), trebuie sa incercati sa obtineti un raport pret/timp ce va produce
un unghiul de crestere sau scadere cerut de tipul de actiune analizat. Facand abstractie de
pretul sau timpul consumat de un pattern, acest unghi trebuie in mod obligatoriu aplicat
graficelor ce urmeaza a fi studiate.
REGULILE DE OBSERVARE
(determinarea pozitiei relative a valurilor simple)
Din moment ce valurile simple nu au caracteristici indicative, structura lor trebuie
determinata indirect. Acest lucru este realizat prin observarea actiunii pietei din apropierea
valului analizat. In mod evident, inainte de a aplica notatii structurale actiunii pretului,
trebuie explicat cum se interpreteaza actiunea anterioara si posterioara a evolutiei pietei in
raport cu valul simplu analizat. Prezentarea acestor concepte se face cu ajutorul unor
diagrame de “perspectiva relativa”. In toate cazurile, analiza indirecta a valurilor simple
depinde de relatiile dintre valul curent si cele din imediata lui apropiere. Cand se analizeaza
un grafic, valul curent (cel analizat) va fi considerat valul numarul unu (m1, fig. 3.19). Valurile
simple ce apar dupa m1 vor fi m2, m3, etc.. Valurile ce apar inainte de m1 vor fi m0, m(-1),
m(-2), etc.. Figura 3.19 arata cum alegerea unui val simplu pentru analiza creaza mental o
eticheta relativa “m1” pentru valul ales.
In figura 3.20a si 3.20b, m0 si m2 sunt valuri simple. Spre deosebire de m1 care trebuie sa fie
un val simplu (sau un pattern Elliott compactat), m0 si m2 pot fi compuse dintr-un singur val
simplu sau din orice numar impar de valuri simple (de obicei nu mai mult de 5 dar exista si
exceptii) compactate sau necompactate. In partea dreapta (si in cea stanga) a figurii 3.21a se
poate vedea cum ar putea arata graficul cand m2 este compus din unul sau mai multe valuri
simple.
Daca mai mult de un val simplu se formeaza inainte ca minimul sau maximul lui m1 sa fie
depasit (la stanga sau la dreapta lui), m0 si respectiv m2 pot fi considerate grupuri de valuri.
Aceste grupuri de valuri sunt notate in fig. 3.21a si 3.21b cu mg0 si mg2. Cand m1 este un val
simplu, mg0 si mg2 (grupurile de valuri din dreapta si din stanga lui) pot fi compuse din
maxim 5 valuri simple (exista si exceptii). Pentru a ilustra ambele perspective, fig. 3.21a
prezinta varianta unui val m1 crescator iar fig. 3.21b, a unui val m1 descrescator.
GRUPURI DE VALURI
In continuare vom folosi denumirea de “val” pentru a desemna atat un val simplu cat si un
grup de valuri simple, precizand cand este cazul, daca e vorba de o miscare complexa (in
raport cu un alt val la care se face referire - val complex, denumit in continuare si pattern sau
pattern complex) sau simpla. Termenul de pattern complex se va folosi pentru toate acele
valuri ce sunt formate din valuri complexe (din alte pattern-uri = valuri complexe).
Dupa cum stiti deja, valurile stau la baza teoriei Elliott Wave. Din pacate, daca sunt studiate
individual (cu referire la valurile simple) ele nu ofera decat o perspectiva limitata asupra
evolutiei pietei. O perspectiva mai cuprinzatoare a posibilitatilor de evolutie ale unei piete
poate fi obtinuta prin gruparea valurilor si identificarea tipului de pattern pe care acestea il
formeaza.
Valurile complexe, la randul lor, pot avea o natura impulsiva sau corectiva. Un val complex
corectiv poate fi compus din cel putin 3 valuri simple. Un val complex impulsiv poate fi
compus din cel putin 5 valuri simple. In fig. 4.1 este reprezentat un pattern (val complex)
corectiv in forma “ideala” si, in fig. 4.2, un pattern impulsiv in forma ideala. Dupa cum se
poate observa analizand graficele prezentate in fig. 4.1 si 4.2, pattern-urile impulsive apar
cand sunt inregistrate cresteri sau scaderi in piata (sunt similare cu actiunea directionala) in
timp ce pattern-urile corective sunt produse de miscari oscilatorii fara o directie clara, daca
sunt privite ca grup (sunt similare cu actiunea nedirectionala).
SIMILARITATE SI ECHILIBRU
Dupa ce este identifcat un grup de valuri, regula similaritatii si a echilibrului trebuie luata in
considerare. Toate pattern-urile Elliott depind practic de combinarea unor structuri
asemanatoare. Valurile (indiferent de gradul lor de complexitate) ce nu sunt similare nu pot
fi combinate pentru a forma structuri (pattern-uri) Elliott mai mari.
Actiunea pietei evolueaza pe doua coordonate: cea a pretului si cea a timpului. Pentru ca
doua valuri (sau pattern-uri, etc.) sa fie similare, raporturile dintre ele trebuie sa respecte
anumite proportii de pret, de timp, sau o combinatie a celor doua. Similaritatile de pret si
timp pot apare simultan intre valuri adiacente dar nu este obligatorie prezenta lor simultana
pentru a trece acest test.
Similaritate de Pret
Pentru a exista o similaritate de pret intre doua valuri adiacente, cel mai mic dintre cele
doua trebuie sa fie mai mare de 33,33% (ca pret) din valul cel mare.
Similaritate de Timp
Pentru a exista o similaritate de timp intre doua valuri adiacente, cel mai mic dintre cele
doua trebuie sa fie mai mare de 33,33% (ca timp) din valul cel mare.
Daca in urma acestor comparatii nici una din aceste reguli nu este respectata, probabilitatea
ca cele doua valuri adiacente sa fie de acelasi grad este extrem de mica. Cand doua valuri
adiacente nu au acelasi grad, ele nu pot fi conectate direct pentru a forma pattern-uri Elliott
In figura 4.4, regula similaritatii si echilibrului nu este respectata pe nici o coordonata (nici ca
pret, nici ca timp), indicand ca m1 si m2 nu au acelasi grad. Prin urmare, m1 si m2 nu pot fi
conectate direct. Pentru a include in cele din urma m1 si m2 in acelasi pattern Elliott, in
primul rand trebuie conectat m2 cu alte valuri adiacente similare. Acele valuri vor trebui
grupate, identificate ca apartinand unui anumit tip de pattern Elliott, testate, confirmate si
reevaluate. Ulterior, daca grupul de valuri din care face parte m2 este suficient de mare (ca
pret sau timp) pentru a fi “similar” (regula similaritatii si echilibrului) cu m1, m1 si grupul din
care face parte m2 pot fi conectate cu valuri sau grupuri de valuri adiacente pentru a crea
pattern-uri Elliott mai mari. In figura 4.5, ambele conditii ale regulii similaritatii si echilibrului
sunt respectate, indicand ca cele doua valuri ar putea avea acelasi grad. In consecinta, daca
structura pietei o permite, m1 si m2 pot fi conectate direct si pot intra in componenta unui
pattern Elliott mai mare. Nota: Respectarea regulii similaritatii si echilibrului nu stabileste ca
cele doua valuri au acelasi grad, ci doar indica aceasta posibilitate.
REGULI ESENTIALE
Cuvinte introductive
Pana acum, subiectul tratat s-a axat in jurul valurilor simple, un concept esential dar banal.
Stadiile mai avansate de aplicare a teoriei Elliott Wave impun existenta unui mod de gandire
bazat pe grupuri de valuri. Pentru a continua procesul de analiza, reguli specifice vor trebui
introduse pentru a diferentia actiunile impulsive de cele corective. In plus, reguli riguroase
vor fi prezentate pentru toate tipurile de pattern-uri Elliott si pentru variatiile lor.
Daca o singura regula din cele de mai sus nu este respectata, sectiunea analizata este in mod
obligatoriu corectiva sau valurile ce formeaza grupul analizat sunt combinate incorect. Daca
sectiunea analizata nu indeplineste criteriile de mai sus, treceti la capitolele urmatoare care
trateaza valurile corective.
Urmand toate regulile prezentate pana acum, ar trebui sa lucrati cu un grup de cinci valuri
(sau mai multe, daca aveti abilitatile necesare). In acest grup, un val ar trebui sa fie mai mare
(cu mult) decat celelalte si poate fi cel extins. Pentru a obtine statutul de val extins, el
trebuie sa fie mare de 161,8% din urmatorul val ca marime.
Pe de alta parte, nerespectarea oricarei reguli din cele prezentate pana acum, garanteaza
practic ca pattern-ul este corectiv, cu doua exceptii importante dar rare:
1. Cand primul segment dintr-un grup este cel mai lung poate fi un pic mai mic de
161,8% din cel de-al treilea cu conditia ca cel de-al treilea sa nu depaseasca punctul
terminal al primului val cu mai mult de 61,8% (raportat la primul val).
2. Cand al treilea segment este cel mai lung, dar mai mic de 161,8% din primul, si al
cincilea segment este mai mic decat cel de-al treilea, exista o posibilitate destul de
mica, ca piata sa formeze o variatie extrem de rara de impuls terminal.
Cand regula extinderii nu este respectata si nici una din exceptiile de mai sus nu poate fi
aplicata atunci piata, cu certitudine, evolueaza corectiv; avansati la capitolele ce trateaza
valurile corective. Daca va confruntati cu una din cele doua situatii prezentate mai sus,
continuati sa presupuneti ca pattern-ul este impulsiv si treceti la sectiunea urmatoare a
acestui capitol.
NOTATIILE STRUCTURALE
Daca grupul de valuri analizat a trecut cu succes de regula extinderii, putem sa aplicam
notatii structurale pe grafic. Notatiile structurale permit evaluarea activitatii pietei pentru
stabilirea prezentei sau absentei unor caracteristici specifice. Aceste teste si evaluari va vor
pune la dispozitie toate informatiile suplimentare de care aveti nevoie pentru a ajunge la
concluzii pertinente, si va vor permite in aceeasi masura “solidificarea” structurii grupului
analizat.
Exista o mare diferenta intre o actiune a pietei care respecta toate conditiile esentiale de
construire a valurilor impulsive si un val impulsiv autentic. Aceste conditii esentiale de
construire a valurilor impulsive (discutate anterior) sunt doar conditii cu caracter general ce
trebuie respectate de toate valurile impulsive. Ele sunt primele reguli ce se aplica unei
structuri ce pare a fi impulsiva. Daca o singura conditie esentiala este incalcata, nu mai este
cazul sa parcurgeti urmatoarea etapa de examinare a activitatii impulsive. Presupuneti in
mod automat ca pattern-ul este corectiv, ca ati inceput analiza dintr-un punct gresit al unui
pattern care este de fapt impulsiv sau, ca toate valurile si grupurile de valuri ce fac parte din
pattern-ul analizat nu au acelasi grad (conceptul de grad va fi explicat ulterior). Daca aveti un
grafic cu care lucrati in acest moment, tineti cont ca toate regulile prezentate in continuare
depind de notatiile structurale pe care le-ati aplicat pattern-ului studiat.
REGULA ALTERNANTEI
Alternanta este una din cele mai importante forte deterministe ce guverneaza evolutia pietei
si este in aceeasi masura un concept de baza al principiului Elliott Wave. In absenta lui,
teoria ar fi practic nefolositoare. Acest concept se aplica practic tuturor aspectelor ce tin de
aplicarea teoriei Elliott Wave.
Regula poate fi enuntata astfel: cand valuri adiacente sau valuri carora trebuie sa li se aplice
principiul alternantei sunt comparate (valuri de acelasi grad, evident) ele ar trebui sa fie
diferite in cat mai multe feluri posibile. Timpul este principalul factor de decizie cand se
aplica regula alternantei. Cu cat perioada de timp pe care s-a desfasurat fiecare formatiune
(pattern) este mai mare, cu atat mai “completa” in toate privintele va fi alternanta dintre
ele. Exista multe moduri in care alternanta se poate manifesta. In ce priveste pattern-urile
impulsive, cea mai importanta aplicare a regulii alternantei vizeaza fazele corective din
interiorul pattern-ului (valul 2 si 4). Daca piata evolueaza intr-o maniera corectiva, atunci
regula se aplica cel mai bine valului A si valului B. Tipurile posibile de alternanta ce ar trebui
intotdeauna luate in considerare in orice tip de pattern, sunt urmatoarele:
A. Pret
(distanta acoperita in unitati pe axa Y)
B. Timp
(distanta acoperita pe axa X)
C. Severitate
(retragerea procentuala a valului anterior); aplicabila numai
valului 2 si 4 in orice tip de pattern impulsiv)
D. Complexitate
(numarul de elemente - subdiviziuni prezente intr-un pattern)
E. Constructie
(tipul pattern-ului; unul poate fi de tip “plat”, altul poate fi un
zig-zag)
In figura 5.3b (mai jos) sunt prezentate aspectele alternantei mentionate anterior:
A. Diagrama A prezinta alternanta de pret, timp si severitate; valul 3 este valul extins.
D. Singura alternanta prezenta in diagrama D este timpul. Cele doua corectii (valul 2 si
valul 4) sunt atat de similare incat pattern-ul pare foarte suspect. Alte posibilitati
trebuie luate in considerare si evidentiate pana la momentul in care actiunea pietei
clarifica situatia. Daca acest pattern este retras mai mult de 61,8%, si mai putin de
100% de actiunea ulterioara a pietei, vom avea confirmarea faptului ca pattern-ul
este un zig-zag dublu cu un val X invizibil situat in mijlocul lui (aproximativ). Daca
aceasta situatie apare pe un grafic analizat treceti la capitolul ce trateaza
constructia grupurilor complexe de valuri pentru a continua analiza. Daca nu
considerati ca sunteti pregatiti pentru aceste analize complexe ale pietei, alegeti un
alt grup de valuri si reluati procesul. Daca pattern-ul este retras mai putin de 61,8%
si ulterior maximul realizat este depasit de actiunea pietei, caracterul impulsiv al
pattern-ului analizat este validat.
F. In diagrama F , este prezentata o situatie identica cu cea din diagrama E din punct
de vedere al alternantei.
H. Nota: scopul aceastei diagrame este acela de a ilustra regula alternantei. Timpul
consumatde cele doua valuri corective (valul 2 si valul 4) este excesiv, in raport cu
valurile 1, 3 si 5. In aceasta diagrama se poate observa ca denumirea unui pattern
nu indica automat caracterul simplu sau complex al acestuia. Simplu si complex sunt
termeni relativi ce nu au sens decat intr-un mediu comparativ.
Alternanta este un fenomen relativ. O corectie simpla sau complexa nu depinde atat de mult
de tipul de pattern Elliott ce o defineste, cat de relatiile dintre pattern-ul incadrat intr-una
din categoriile mentionate, si un alt pattern, cu care acesta este comparat. De exemplu, o
REGULA EGALITATII
Intr-un pattern impulsiv, dupa cum a fost stabilit prin Regula Extinderii, unul din valuri
trebuie sa fie semnificativ mai mare decat toate celelalte. Dupa ce a fost identificat cel mai
mare val, Regula Egalitatii trebuie luata in considerare. Aceasta regula se aplica celorlalte
doua valuri neextinse (oricare ar fi ele). Combinatiile posibile sunt urmatoarele:
Regula Egalitatii spune ca cele doua valuri neextinse ar trebui sa tinda spre egalitate ca pret
si/sau timp sau sa existe un raport fibonacci de pret si/sau timp intre ele (de obicei 61,8%).
Pretul este cel mai important aspect cand se stabileste “egalitatea” intre doua valuri.
Aceasta regula are o importanta foarte mare cand valul 3 este cel extins. Regula este foarte
folositoare cand valul 5 este nereusit si valul 3 extins. Regula este cel mai putin folositoare
cand un pattern contine un val 1 extins sau cand este un impuls terminal.
In figura 5.3b se pot vedea cateva exemple in care aceasta regula este respectata. In
diagrama D valul 3 este cel extins; valul 1 si 5 sunt aproximativ egale ca pret. Diagrama B
prezinta un val 1 extins; intre valul 3 si 5 exista un raport fibonacci de 61,8% si ca pret, si ca
timp. In diagrama C, valul 5 este cel extins si intre valul 1 si 3 exista un raport fibonacci de
61,8% ca pret si 100% ca timp.
REGULA SUPRAPUNERII
Regula Suprapunerii poate fi aplicata in doua moduri diferite si depinde de tipul de pattern
analizat: pattern impulsiv sau pattern impulsiv terminal. Ambele categorii sunt mentionate
mai jos.
Pattern Impulsiv [5 - 3 - 5 - 3 - 5]
Intr-un pattern impulsiv compus din mai multe valuri (polival) sau mai multe grupuri de
valuri, nici o parte a valului 4 nu poate intra in teritoriul acoperit de valul 2 (fig. 5.5a).
Aceasta regula creaza una din cele mai evidente deosebiri vizuale intre pattern-urile
impulsive (trending impulse) si, pattern-urile impulsive terminale sau pattern-urile corective.
2. Sunt usor de aplicat si nu foarte subtile. Acestea mai degraba rolul de a servi ca
dovezi suplimentare pentru validitatea interpretarii decat ca dovezi concrete.
Nu toate regulile prezentate in continuare trebuie sa fie respectate dar de obicei sunt.
LINII DE TREND
Canalele de trend sunt o parte importanta a procesului de analiza. Rolul lor este crucial
pentru stabilirea momentului in care un pattern impulsiv s-a terminat. Mai mult, rolul lor
este foarte important cand se stabilesc punctele terminale ale valurilor 2 si 4.
Exista doua tipuri de linii de trend de baza ce ajuta la stabilirea canalului de trend in care
evolueaza un pattern impulsiv. Ele sunt linia de trend 0 - 2 si linia de trend 2 - 4. Fiecare din
ele are un scop diferit si furnizeaza indicii importante in legatura cu tipul de pattern impulsiv
si al corectiilor formate ca val 2 si val 4 in acel pattern impulsiv. Liniile de trend sunt foarte
In figura 5.6 este prezentat modul in care linia de baza a canalului de trend trebuie trasata.
Sunt prezentate deasemenea diferite posibilitati de dezvoltare pentru valul 2. In timp real, in
fazele incipiente de dezvoltare a valului impulsiv, linia de trend 0 - 2 este esentiala pentru a
stabili cand si unde valul 2 se termina. In diagrama A, prima retragere a valului (1) a fost
presupusa a fi valul (2) (numerotarea din grafic), presupus la randul lui a fi complet. Aceasta
era o presupunere legitima. Din pacate, la momentul in care piata a tranzactionat sub linia
de trend 0 – 2, actiunea pretului mentinandu-se in zona de pret a valului 2, valul (2)
(numerotarea din grafic) a fost confirmat incomplet. Punctul in care pretul atinge linia de
trend initiala devine valul (a) al valului (2).
Dupa o secventa ca cea din fig. 5.6 diagrama B, corectia probabil se va termina si valul (3) va
incepe sa se dezvolte. La momentul in care observati un avans semnificativ (mai mare de
161,8% din valul (1)) urmat de o corectie care se desfasoara deasupra maximului valului (1),
valul (3) este probabil in desfasurare (sau chiar s-a terminat). Foarte important de retinut:
daca linia de trend 0 - 2 este “reala”, nici o parte a valului 1 sau a valului 3 nu trebuie sa se
afle sub ea (fig. 5.6, diagrama C, graficul din partea stanga).
In aceasta diagrama s-a presupus ca valul (3) s-a terminat, fiind mult mai mare decat valul
(1), in conditiile in care pretul s-a mentinut deasupra zonei de pret a valului (2). Pentru a
decide daca valul (4) s-a terminat, trebuie trasata o linie de trend intre punctul terminal al
valului (2) si minimul corectiei ce urmeaza dupa maximul presupusului val (3). Daca actiunea
pietei realizeaza noi maxime in scurt timp, fara a tranzactiona sub linia de trend trasata (2 -
4), valul (5) este probabil in desfasurare. Daca inainte ca actiunea pietei sa realizeze noi
maxime, piata tranzactioneaza sub linia de trend 2 - 4, valul (4) este probabil in dezvoltare si
primul minim al corectiei este de fapt valul a al valului (4). Nota: Mai multe revizii ale liniei
de trend 2 - 4 pot fi necesare. Toate aceste proceduri si tehnici se aplica deasemenea si
valurilor impulsive descendente.
Valul 1 Extins
Cel mai intalnita situatie e cea in care valul 3 este egal cu 61,8% din valul 1 si valul 5 este egal
cu 38,2% din valul 3. Urmatoarea combinatie probabila are o ordine inversa celei de mai sus;
valul 3 este egal cu 38,2% din valul 1 si valul 5 este egal cu 61,8% din valul 1.
Valul 3 Extins
Aceasta situatie permite un numar limitat de relatii care, de regula, apar intre valurile 1 si 5.
Valul 1, daca nu este egal cu valul 5, va fi in mod normal egal cu 61,8 sau 161,8% din valul 5.
Valul 3 trebuie sa fie mai mare de 161,8% din valul 1 daca este valul extins.
Valul 5 Extins
In cazul unui val 5 extins, valul 3, in mod normal este 161,8% din valul 1. Valul 5 va
reprezenta de obicei 161,8% din toata miscarea de la inceputul valului 1 pana la sfarsitul
valului 3, adaugat la punctul terminal al valului 3 sau al valului 4.
CONCEPTUL DE GRAD
Pentru a avea o evidenta a diferitelor stadii de dezvoltare a actiunii pietei, Elliott a inventat
un sistem ierarhic de grade. Dezamagitor pentru unii, notiunea de “grad” nu poate fi descrisa
in termeni absoluti precum zile, saptamani, dolari, centi sau lei. Gradul este un concept
relativ ce descrie modul in care un pattern interactioneaza cu un altul. Cel mai mic grad pe
care Elliott l-a stabilit este “Sub-Minuette”. Din moment ce valurile cu care am lucrat pana
acum sunt cele mai simple pattern-uri, este logic sa adoptam gradul “Sub-Minuette” pentru
valurile simple analizate.
Adoptarea unui anumit grad presupune totodata utilizarea unor simboluri specifice. Pe
graficul cu care lucrati inlocuiti simbolurile impulsive (1, 2, 3, 4, 5) folosite pana acum, cu
simbolurile specifice gradului “Sub-Minuette” (mai jos se va incerca o traducere a tuturor
acestor termeni). Aceste simboluri sunt prezentate mai jos:
i - pentru valul 1
ii - pentru valul 2
iii - pentru valul 3
iv - pentru valul 4
v - pentru valul 5
Nota: Conceptul de Grad este unul complicat. La inceput nu trebuie sa fiti prea preocupati cu
acesta ci doar sa stiti ca exista. Stabilirea gradului unei anumite constructii ca fiind
“Supercycle” sau “Minor” este un lucru pur subiectiv si putin important in fazele incipiente
ale unei analize. Ce nu este subiectiva insa, este relatia dintre valuri. De exemplu, daca
REPREZENTARI REALISTE
In urmatoarele cateva pagini sunt prezentate diagrame ce ilustreaza pattern-uri impulsive
exact asa cum ar putea sa apara pe un grafic al pietei. Bazate pe descoperirile lui Glenn
Neely, legate de aspectul pattern-urilor Elliott standard, diagramele ilustreaza forma tipica
pe care un pattern impulsiv o va avea. Semnul “x” prezent in fata unor notatii structurale
(folosit numai in fata notatiilor 1, 3 si 5) indica valul extins din secventa respectiva.
Daca plotati datele din piata in mod corect, aspectul graficelor obtinute va semana foarte
mult (cateodata vor fi identice) cu diagramele prezentate.
Cuvinte introductive
Corectiile sunt pattern-uri ce apar intre valuri impulsive. Dupa cum stiti, corectiile sunt
compuse in mod normal din 3 valuri simple (sau grupuri de valuri simple). Modul in care
relationeaza aceste segmente intre ele si ce tipuri de pattern-uri Elliott standard formeaza,
va fi discutat in acest capitol.
In general, fazele corective sunt mai dificil de interpretat decat cele impulsive, datorita unui
numar foarte mare de variatii si posibilitati. Descifrarea si interpretarea fazelor corective
presupune deseori o intelegere complexa a comportamentului pietei, si cateodata, foarte
multa rabdare. Nu fiti descurajati cand nu va puteti da seama ce pattern se dezvolta in faza
corectiva analizata; acest lucru se poate intampla chiar des. Aveti suficienta rabdare si lasati
piata sa evolueze o perioda. Valurile corective si cele impulsive devin cu adevarat evidente
cand s-au terminat sau cand sunt aproape de finalizare. Dupa terminarea unui pattern, de
obicei devine evident si tipul specific de pattern pe care piata l-a format.
Urmatoarele reguli sunt esentiale pentru construirea unor polivaluri corective specifice.
Chiar daca pattern-urile mai mari (ca grad) ar trebui intotdeauna sa respecte aceleasi reguli,
aceste linii generale au scopul de a va ajuta sa formati grupuri de valuri corective din numai
3 valuri adiacente. Datorita numarului mare de pattern-uri si variatii prezente in aceasta
categorie (coretiva), parametrii pentru fiecare din ele vor fi prezentati separat.
Prima data vor fi prezentate toate pattern-urile ce fac parte din categoria valurilor de tip plat
(flat). Ulterior vor fi prezentate zig-zag-urile iar la sfarsit, cele mai dificile si cele mai
importante pattern-uri: triunghiurile.
Cele trei valuri simple (sau pattern-uri cu un grad mai mare daca aveti abilitatile necesare)
trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii pentru a putea fi incadrate in categoria valurilor
de tip plat:
Exista o diferenta esentiala intre cele doua diagrame (A si B). In timp ce in diagrama A regula
este respectata, in diagrama B se poate observa ca valul b retrage mai putin de 61,8% valul
a. In consecinta, notatiile folosite in diagrama B pot fi corecte, dar in mod cert ele nu vor
reprezenta valurile a si b ale unui pattern de tip plat.
2. Valul c trebuie sa fie cel putin 38,2% din valul a (fig. 5.20).
Figura 5.20 ilustreaza retragerea procentuala minima (38,2%) pe care trebuie sa o atinga
valul c pentru a putea considera ca valul c ar putea fi complet (situatie rar intalnita). Pentru
ca acest aranjament de valuri simple sa formeze un val de tip plat, alti factori trebuie sa fie
deasemenea prezenti.
Incepand analiza pe graficul astfel obtinut, daca valul b tranzactioneaza peste punctul de
inceput al valului a, atunci actiunea pietei indica formarea unui pattern de tip plat mai
puternic decat unul “normal” (val de tip plat cu val b puternic). Daca valul b retrage valul a cu
81-100%, avem de a face cu un val de tip plat cu val b normal. In celalalt caz, cand valul b
retrage valul a cu 61,8-80%, avem un val de tip plat cu val b slab.
Daca valul b este mai mare de 123,6% din valul a, exista o posibilitate foarte mica ca valul c
sa retraga complet valul b. Daca totusi o face, pattern-ul va fi neregulat. Cand valul b
depaseste 138,2% din valul a, este imposibil ca valul c sa retraga in totalitate valul b (valul c
al unui triunghi ar putea, dar nu valul c al unui pattern de tip plat. Atata vreme cat o parte a
valului c se afla intre liniile orizontale paralele desenate, dar nu retrage complet valul b,
pattern-ul ar trebui considerat neregulat si nereusit. Daca valul c nu intra in teritoriul
delimitat de cele doua linii orizontale paralele, pattern-ul ar trebui considerat o corectie de
tip “running”.
Dupa ce ati identificat variatia de tip plat prezenta, treceti la sectiunea “Reguli Post
Identificare” pentru a analiza in continuare pattern-ul respectiv.
1. Valul a nu trebuie sa retraga cu mai mult de 61,8% valul impulsiv (de nivel superior - mai
mare cu un grad) anterior (daca este prezent) (fig. 5.22a).
b. Daca valul b sau o parte a lui retrage cu mai mult de 61,8% valul a, atunci valul b sau
acea parte a lui nu va fi segmentul final al valului b si doar primul segment al unei
corectii complexe ce se dezvolta ca val b (fig. 5.24).
Lungimea valului c (ca pret) este factorul de decizie in functie de care se clasifica zigzag-urile.
Lungimea lui ofera informatii importante despre actiunea curenta si viitoate a pietei. Daca
valul c al zigzag-ului pe care il analizati este mai mic de 61,8% din valul a, zigzag-ul este unul
truncat. Daca valul c este mai mare de 161,8% din valul a, el este alungit (analizati cu atentie
acest pattern pentru ca aceasta constructie poate fi de fapt o parte a unui val impulsiv). In
orice alta situatie, zigzag-ul este normal.
ZIGZAG-URI NORMALE
Intr-un zigzag normal, valul c poate fi intre 61,8% si 161,8% din valul a (intern si extern). Mai
jos sunt prezentate conditiile necesare pentru formarea unui zigzag normal.
1. Valul b nu trebuie sa retraga cu mai mult de 61,8% valul a. Figura 5.24 de mai sus
prezinta cateva situatii care permit sau nu permit, formarea unor zigzag-uri.
ZIGZAG-URI TRUNCATE
Aceasta este cea mai rara variatie de zigzag. Pentru a putea fi o constructie legitima trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii:
1. Valul c nu poate fi mai mic de 38,2% din valul a, dar trebuie sa fie mai mic de 61,8%
din valul a.
2. Dupa terminarea zigzag-ului, piata trebuie sa retraga cu cel putin 81% intregul
zigzag; de preferat 100% sau mai mult (fig. 5.26).
3. Acest tip de pattern, cel mai probabil, va fi unul din cele cinci valuri ce intra in
componenta unui triunghi sau un segement al unui val de nivel superior ce intra in
componenta unui triunghi.
ZIGZAG-URI ALUNGITE
Un zig-zag alungit este caracterizat de un val c foarte mare (raportat la celelalte valuri ale
zigzag-ului). Dupa cum am precizat anterior, zigzag-urile pot semana temporar cu activitatea
impulsiva. Din toate variatiile existente, zigzag-ul alungit imita cel mai bine comportamentul
impulsiv. Acest lucru le face dificil de recunoscut si periculos de presupus in timp ce se
De fiecare data cand valul c este mai mare de 161,8% din valul a, probabilitatea ca
presupusele valuri corective a-b-c sa fie de fapt primele valuri 1-2-3 ale unui pattern
impulsiv este mult mai mare. Criteriul care ajuta la determinarea situatiei in care grupul de
valuri se afla, este nivelul retragerii. Dupa un zigzag alungit, piata ar trebui sa se intoarca si sa
retraga valul c cu mai mult de 61,8% inainte ca minimul valului c sa fie depasit. Daca aceasta
conditie este indeplinita presupuneti ca pattern-ul este un zigzag alungit. Daca nu este
indeplinita, cel mai probabil, pattern-ul se dezvolta impulsiv. In acest caz analizati valurile din
imediata apropiere si vedeti daca puteti obtine o posibila serie impulsiva cu acestea. Daca nu
reusiti, incepeti analiza pe un alt grafic sau cu un alt pattern. In cele din urma, cu ajutorul
tehnicilor prezentate aici, pattern-ul pe care nu l-ati putut identifica va deveni clar pe masura
ce actiunea din jurul lui va fi interpretata corect.
In ciuda dificultatii procesului de analiza, triunghiurile sunt unele din cele mai intalnite
pattern-uri Elliott si, prin urmare, o cunoastere amanuntita a comportamentului lor este
esentiala. Invatand sa identificati triunghiurile in fazele timpurii ale formarii lor veti fi scutit
de multe ore de frustrari si pierderi financiare inutile). In continuare sunt prezentate cele
mai importante reguli si caracteristici ale triunghiurilor.
1. Exista cinci segmente intr-un triunghi, nu mai multe, nu mai putine. Aceasta regula
se aplica indiferent cat de simplu sau cat de complex este fiecare segment. In
ordinea formarii segmentelor, fiecaruia ii este atribuita o notatie: a, b, c, d, e (fig.
5.29).
4. Triunghiurile pot fi usor inclinate in sus sau in jos fara a fi afectate aceste reguli
generale (fig. 5.31).
5. Lungimea valului b trebuie sa fie cuprinsa intre 38,2% si 261,8% din valul a. Nota:
exista o tendinta puternica ca valul b sa evite o relatie de pret de 100% cu valul a.
Numai patru din aceste puncte terminale ale segmentelor unui triunghi trebuie sa
atinga liniile de trend trasate ce converg. Nota: Triunghiurile nelimitative de obicei
respecta aceasta regula dar exista ocazional si exceptii care pot avea un al cincilea
punct ce atinge liniile de trend (fig. 5.33).
1. Dupa terminarea unui triunghi contractiv are loc un avans ce trebuie sa fie de cel
putin 75% din lungimea celui mai mare segment al triunghiului, avans care, in
conditii normale, nu va depasi 125% din lungimea celui mai mare segment (fig.
5.35).
Variatia Orizontala
Variatia orizontala este cea mai comuna. Cand actiunea pietei respecta regulile de mai
jos, un triunghi limitativ orizontal se formeaza.
4. Valul e trebuie sa fie mai mic decat valul d (fig 5.40; fig. 5.37, mai sus).
Variatia Neregulata
1. Valul b nu trebuie sa fie mai mare de 261,8% din valul a; de obicei va fi mai mic
de 161,8% din valul a. Un raport Fibonacci exact intre valul a si valul b al
oricarui tip de triunghi este foarte neobisnuita.
2. Valurile c, d si e trebuie toate sa fie mai mici decat valul anterior.
3. Liniile de trend ale triunghiului trebuie sa fie convergente.
Variatia “Running”
Acesta este unul din cele mai gresit interpretate pattern-uri ale teoriei Elliott Wave. Cele
mai importante caracteristici ale unui triunghi de tip “running” sunt urmatoarele:
1. Valul b este mai lung decat valul a si este cel mai lung val al triunghiului.
2. Valul c este mai mic decat valul b.
3. Valul d este mai mare decat valul c.
Un triunghi nelimitativ se va comporta putin diferit (in comparatie cu unul limitativ) intre
cele doua linii de trend convergente. Acest comportament diferit are trei variatii si fiecare
din ele este diferita de actiunea limitativa:
1. Cea mai obisnuita caracteristica a unui triunghi contractiv nelimitativ, ce il
diferentiaza de unul limitativ este “congestionarea” chiar in punctul de convergenta
al liniilor de trend, sau foarte aproape de acesta. “Chiar in punctul de convergenta
sau foarte aproape de acesta” se apreciaza in modul urmator. Masurati timpul
consumat de triunghi de la punctul de initial pana la punctul terminal al valului e.
Daca liniile de trend converg inainte ca 20% din timpul calculat anterior si adaugat
la punctul terminal al valului e sa treaca, atunci afirmatia anterioara este corecta.
Daca una din cele trei situatii de mai sus apare spre sfarsitul (sau imediat dupa) unui triunghi,
acel triunghi trebuie considerat ca fiind nelimitativ.
TRIUNGHIURILE EXPANSIVE
Triunghiurile Expansive sunt cel mai des intalnite in timpul formarii unor corectii complexe
foarte mari. Ele sunt create cand cinci faze corective au loc succesiv si, cele mai multe din ele
sau chiar toate, acopera o zona de pret mai mare decat cea anterioara. Sintagma “cele mai
multe” subliniata anterior a fost folosita pe baza observatiei ca, in mod frecvent, un singur
segment (posibil doua in cazul formarii unui triunghi expansiv de tip “running”) va fi mai mic
decat segmentul anterior lui (fig. 5.41).
1. Un val expansiv limitativ ce apare in pozitia unui val b se pare ca este posibil numai
intr-un pattern de tip plat neregulat si nereusit sau intr-un pattern de tip plat cu val
c nereusit.
2. Actiunea post triunghi este minima si retrage tot triunghiul cu aproximativ 61,8%.
Variatia Orizontala
Un triunghi expansiv perfect orizontal este probabil cel mai putin intalnit mod in care se
poate manifesta o formatiune expansiva. De ce? Sfideaza tendinta naturala a pietei de a
acumula si de a distribui. Daca se realizeaza in permanenta noi minime si noi maxime intr-o
piata, practic nu se stabileste nici un trend. Piata ar fi intr-o stare de indecizie fundamentala.
Nici o forta economica majora nu si-ar face simtita prezenta impingand piata intr-o directie
sau alta. Aceasta este o pozitie foarte putin probabila in care s-ar putea afla o piata, in
special pe perioade mari de timp. Cu cat perioada de timp supusa analizei este mai mare cu
atat este mai improbabila formarea unui triunghi expansiv orizontal.
Variatia Neregulata
Triunghiul expansiv neregulat este mai des intalnit decat cel orizontal si este caracterizat de
urmatorii factori:
1. Valul b este mai mic decat valul a si toate celelalte valuri sunt mai mari decat cele
anterioare lor sau valul d este mai mic decat valul c si toate celelalte valuri sunt mai
mari decat cele anterioare lor.
2. Cu cat perioada de timp acoperita este mai mare cu atat este mai probabil ca liniile
de trend ce definesc triunghiul sa fie inclinate in sus sau in jos.
Variatia “Running”
Triunghiul expansiv de tip “running” are un aspect relativ diferit, creat de doua caracteristici
importante: valul b este putin mai mare decat valul a si valul d este putin mai mic decat valul
c. Cu toate astea, liniile de trend ale triunghiului sunt divergente. Valul e in acest tip de
CONDITII DE CONSTRUIRE
ALTERNANTA CA PRET
Raporturile de pret dintr-o corectie sunt unele din cele mai putin folositoare cand vin vorba
de aplicarea regulii alternantei. De ce? Marea majoritate a valurilor corective vor avea
aproximativ aceeasi dimensiune (ca pret). Cand regula este aplicata corectiilor, cea mai utila
este in cazul zigzag-urilor. Valul a si valul b al unui zigzag trebuie sa alterneze ca pret. Valul b
al unui zigzag va fi de 61,8% (sau mai putin) din valul a. Cam atat se poate spune despre
alternanta ca pret in pattern-urile corective. Aspectele alternantei legate de complexitate si
constructie (prezentate la pag. 35) trebuie si ele luate in considerare in acest moment.
ALTERNANTA CA TIMP
Alternanta ca timp are o importanta majora in pattern-urile corective. Pentru a fi aplicata
corect, trei segmente adiacente trebuie comparate. Primele doua segmente vor fi in mod
normal foarte diferite ca timp. Primul poate avea o durata stabilita arbitrar “n” iar cel de-al
doilea o durata de n * 161,8% sau n * 61,8%. Cel de-al treilea segment va fi ori egal cu unul
din primele doua segmente, ori va exista un raport Fibonacci de 61,8% sau 161,8% (ca timp)
intre acesta si unul din primele doua, ori va fi egal ca timp cu timpul consumat de cele doua
impreuna. Lipsa alternantei ca timp este un semnal ce indica existenta unei posibilitati
alternative mai bune de aranjare (grupare) a valurilor simple dar, daca pattern-ul in cauza
pare corect, poate fi folosit si considerat un pattern legitim.
2. Sunt usor de aplicat si nu foarte subtile. Acestea mai degraba rolul de a servi ca
dovezi suplimentare pentru validitatea interpretarii, decat ca dovezi concrete.
LINII DE TREND
Pentru trasarea liniilor de trend in corectii, punctul de referinta este valul b. Pentru zigzag-uri
si pentru valuri de tip plat intotdeauna desenati o linie intre punctul de inceput al valului a si
punctul terminal al valului b (numita linia de trend 0-B). O linie paralela trebuie trasata prin
punctul terminal al valului a. In cazul unui zigzag, valul c poate sa tranzactioneze peste linia
de trend paralela sau poate sa se apropia de ea fara sa o atinga. Daca o atinge, zigzag-ul va
face parte dintr-o corectie complexa (combinatie dubla sau tripla sau un zigzag dublu sau
triplu. Imediat ce piata tranzactioneaza sub sau peste linia de trend 0-B (se aplica si zigzag-
urilor si pattern-urilor de tip plat), valul c si pattern-ul de nivel superior, sunt cel mai probabil
terminate. In cazul triunghiurilor, cand piata tranzactioneaza peste linia de trend trasata prin
punctele terminale ale valurilor b si d, triunghiul este cel mai probabil terminat.
RELATII FIBONACCI
Relatiile Fibonacci fac parte dintr-un set de teste ce ajuta la solidificarea unei anumite
variante. Aproape toate pattern-urile Elliott au combinatia lor unica de relatii. Acesta este
unul din aspectele mai dificile ale teoriei din moment ce exista o multitudine de raporturi
posibile. In primul rand, relatiile Fibonacci depind de categoria generala a corectiei ce se
dezvolta in piata. In al doilea rand, fiecare variatie are diferente subtile proprii..
Mai jos este o lista a tuturor pattern-urilor corective si a variatiilor lor. Pentru fiecare din
aceste pattern-uri sunt prezentate relatiile Fibonacii ce pot exista intre valurile ce le compun.
Valul b puternic
Valul b normal
Acest tip de val plat este cel mai putin probabil sa prezinte relatii Fibonacci. Singura
posibilitate pentru existenta unor asemenea relatii ar putea apare daca valul c este
nereusit sau alungit. Daca este nereusit, este foarte probabil ca valul c sa fie 61,8% din
valul a. In situatii extrem de rare, valul c poate fi 38,2% din valul a (aceasta este cerinta
minima).
Daca valul c este alungit, este putin probabil sa existe relatii Fibonacci intre valul a si
valul c dar, daca acestea exista, ar trebui sa fie 161,8% sau 261,8%.
Valul b slab
Aceasta situatie permite existanta celui mai mare numar de relatii Fibonacci. Daca exista
un raport intre valul a si valul b, acesta ar fi de 61,8%. Valul a si valul c ar putea avea o
relatie similara (intern sau extern). In acelasi timp, valul c ar putea fi 61,8% din valul b.
Zigzag Normal
De relatiile Fibonacci intre valurile adiacente ale unui zigzag normal nu se poate depinde
strict. Daca intre valul a si valul b exista un raport Fibonacci, aceasta va fi de 61,8% sau
de 38,2%. Relatii mai solide si mai stabile apar intre valurile a si c. Valul a va fi de 61,8%,
de 100% sau de 161,8% din valul c (intern si extern).
Zigzag Alungit
Intr-un zigzag alungit, valul c este excesiv de lung in raport cu valul a. De regula intr-un
zigzag alungit intre valul c si valul a nu va exista nici un raport dar, daca acesta exista, el
va fi de 261,8%.
Zigzag Truncat
Singura relatie probabila intr-un zigzag truncat apare intre valul c si valul a, caz in care
valul c va fi de 38,2% din valul a.
GRADUL VALURILOR
Intoarceti-va la graficul cu care lucrati si, daca lucrati cu grupuri de valuri, notati acele
grupuri cu simbolurile specifice ce reprezinta gradul “Minuette” (1 - 5, A - E - X). Incepeti
aplicand notatiile structurale fiecarui segment al grupurilor respective folosind notatiile
pentru gradul “Sub Minut”. Daca ati trecut de faza valurilor simple si a grupurilor de valuri,
simbolurile folosite pentru pattern-ul curent vor fi dictate de combinarea pattern-urilor mai
mici (care au fost atent analizate si numerotate) in pattern-uri mai mari. Cum se
procedeaza? In general, trei pattern-uri de un anume grad sunt combinate pentru a forma
un pattern corectiv cu un singur grad mai mare decat gradul pattern-urilor ce intra in
componenta lui (triunghiurile fac exceptie pentru ca impun cinci segmente pentru a forma o
corectie cu un grad mai mare). O discutie detaliata a conceptului de grad puteti gasi la pag.
77-84.
REPREZENTARI REALISTE
Daca plotati datele din piata in mod corect, aspectul graficelor obtinute va semana foarte
mult (cateodata vor fi identice) cu diagramele prezentate.
Daca lucrati cu un grafic in acest moment Regulile de Logica trebuie aplicate. Stabilirea
regulilor ce vor fi aplicate depinde de natura pattern-ului analizat (impulsiv sau corectiv).
VALURI IMPULSIVE
ETAPE DE CONFIRMARE
1. Valul impulsiv (cu val 5 extins ) este un segment al unui val impulsiv care este la
randul lui un val impulsiv in pozitia unui val 5 extins.
2. Valul impulsiv (cu val 5 extins ) este valul c al unui zigzag sau pattern de tip plat.
Daca actiunea pretului nu respecta cerintele de mai sus exista cu siguranta o greseala in
interpretarea curenta. Schimbari de structura vor fi probabil necesare, sau chiar reluarea
intregului proces de identificare si numerotare a valurilor.
Daca pana in acest punct piata a respectat toate regulile impuse in cazul formarii valurilor
impulsive, nu renuntati la numerotare doar pentru ca un singur aspect nu se dezvolta asa
cum ar trebui. In general o simpla schimbare a notatiilor structurale va revalida intreaga
VALURI CORECTIVE
CONFIRMAREA CORECTIILOR
Spre deosebire de pattern-urile impulsive, confirmarea corectiilor nu presupune o
desfasurare secventiala de evenimente specifice. Ordinea stadiilor de confirmare depinde de
marimea valului b (daca e mai mic sau mai mare decat valul c) al unei corectii. Din moment
ce corectiile complexe se termina cu pattern-uri Elliott standard, singura cerinta pentru a
confirma ca o anumita corectie complexa s-a terminat este confirmarea terminarii acelui
pattern standard cu care se termina corectia complexa. Confirmarea completa a unui
pattern presupune intotdeauna doua etape. Daca rezultatul ambelor etape este pozitiv
atunci, nu mai exista practic nici un dubiu asupra autenticitatii corectiei respective. Daca o
singura etapa din cele doua are un rezultat pozitiv pattern-ul poate fi considerat in
continuare legitim dar considerati ca acest lucru este o “avertizare”, si cautati alte posibilitati
de dezvoltare mai potrivite.
Confirmarea triunghiurilor
Exista doua categorii de triunghiuri, contractive si expansive. Triunghiurile contractive pot fi
confirmate usor pe baza comportamentului post triunghi al actiunii pietei. Triunghiurile
expansive isi confirma legitimitatea prin neconfirmare. Cu alte cuvinte, dupa ce valul e al
unui triunghi expansiv se termina, piata nu va retrage complet valul e (in mod evident
eliminand si posibilitatea pietei de a tranzactiona sub linia de trend B - D sau, se va desfasura
pe o perioada de timp mai mare decat cea necesara formarii valului e pentru a-l retrage
complet pe acesta.
In continuare sunt prezentate cele doua etape de confirmare ale triunghiurilor contractive.
Etapa 1
In triunghiuri, este implementata linia de trend B - D in loc de 0 - B. Pentru a obtine
confirmarea in aceasta etapa, piata trebuie sa tranzactioneze sub linia de trend B - D intr-o
perioada de timp mai mica sau egala cu cea necesara formarii valului e.
Etapa 2
Actiunea post triunghi trebuie sa depaseasca nivelul de pret minim sau maxim, atins in
timpul formarii triunghiului (acest concept a fost discutat anterior). Actiunea post triunghi
Toate pattern-urile Elliott implica anumite nivele slabiciune sau putere (“levels of strength or
weakness”). Cand un pattern se termina, piata trebuie sa reactioneze intr-un mod consistent
cu implicatiile acelui pattern. De exemplu, dupa ce o corectie de tip “running” se termina,
actiunea pietei trebuie sa fie foarte exploziva (in sus sau in jos) si sa atinga un nivel de pret
mai mare sau egal cu 161,8% din distanta (ca pret) parcursa de pattern-ul ce precede aceasta
corectie. Cu alte cuvinte, nu acceptati ca un pattern corectiv “slab” sa preceada o miscare
“puternica” sau o corectie “puternica” sa urmeze unei miscari “slabe”. O asemenea situatie
ar produce o contradictie cu implicatiile pattern-ului si practic ar garanta ca interpretarea
este incorecta. Cu multa practica si pe masura ce va dezvoltati abilitatea de a observa aceste
lucruri , conceptul va deveni mult mai usor de aplicat.
PROCEDURI DE COMPACTARE
Urmand cu meticulozitate metoda de analiza prezentata pana acum ar trebui sa stiti in acest
moment daca grupul de valuri analizat si testat are o natura impulsiva sau corectiva. In plus,
ar trebui sa fie relativ evidenta si variatia pattern-ului in cauza. Rezultatul acestor teste ar
trebui sa lase putine urme de indoiala cu privire la validitatea formatiunii. In acest moment
se poate spune ca majoritatea procedurilor de managemet al pattern-urilor au fost
prezentate. Mai sunt doar cateva lucruri de acoperit:
2. Cum este stabilit gradul acelui pattern simplificat si ce notatie structurala ii este
aplicata.
Proceduri de Compactare
Compactarea este un termen folosit pentru a descrie un proces nedefinit pana acum. Este o
tehnica aplicata pentru a reduce un pattern complet (mono, poli, multi, macro) intr-o
singura structura impulsiva sau corectiva (“:3” sau “:5”). Datorita naturii dinamice a acestui
concept, orice pattern complet, indiferent de marimea lui, poate fi manipulat si etichetat ca
un singur eveniment cu o natura impulsiva sau corectiva. Acest proces este esential, pentru a
continua simplificarea structurilor ce ar putea creste foarte mult in complexitate, si care ar
deveni foarte greu de analizat si de clasificat. Aceasta tehnica nu poate fi aplicata pana cand
toate regulile si criteriile prezentate de la inceputul acestui material nu au fost luate in
considerare. Mai jos gasiti o lista a modului in care sunt reduse toate pattern-urile Elliott la
structura lor de baza.
a) 5-3-5-3-5 Val Impulsiv “:5”
b) 5 - 3 - 5 Zigzag “:3”
c) 3-3-5 Val de Tip Plat “:3”
d) 3 - 3 - 3 - 3 - 3 Triunghi “:3”
e) 3-3-3-3-3 Impuls Terminal “:3”
Dupa terminarea unui pattern Elliott corect format, seria structurala ce formeaza pattern-ul
poate fi exprimata printr-un singur numar (eticheta structurala de baza) ce se plaseaza in
partea dreapta a fiecarui pattern. Punand in practica aceasta procedura, pattern-urile mai
mari (ca pret) sau cele ce se intind pe perioade lungi de timp pot fi combinate pentru a
Integrarea
Integrarea este un termen folosit pentru a descrie transferul structurilor compactate dintr-
un grafic pe termen scurt in unul pe termen lung, lucru ce permite “asamblarea” unor
formatiuni mai mari. De exemplu, de fiecare data cand un pattern este complet, acel pattern
si structura lui de baza ar trebui transferata pe un grafic cu o scara a timpului mai mare; intr-
un final numeroase polivaluri (pattern-uri; “poliwave”) vor fi prezente, toate avand structura
de baza identificata. Combinarea acestor polivaluri in formatiuni mai mari implica folosirea
acelorasi proceduri ca in cazul valurilor simple. Doar cateva posibilitati structurale aditionale
ar trebui luate in considerare (datorita complexitatii subiectului ele nu sunt tratate in acest
material).
Aceasta regula este un instrument dezvoltat de Glenn Neely ce impune un standard pentru
clasificarea subdiviziunilor unui pattern. Acest instrument este folosit pentru formarea unor
pattern-uri mari, complexe, si pentru stabilirea gradului relativ al segmentelor ce intra in
componenta pattern-urilor Elliott. Pe masura ce un pattern devine mai mare si mai complex,
poate fi dificil de stabilit ce pattern-uri se pot combina intre ele pentru a forma pattern-uri
mai mari. Practic toata analiza incepe prin combinarea valurilor simple in grupuri de valuri
(pattern-uri, polivaluri). Acele polivaluri sunt combinate pentru a forma multivaluri, etc.. Pe
masura ce avansati cu analiza, fiecare pattern devine (vizual si structural) mai greu de
“administrat” daca nu tineti o evidenta a nivelului de complexitate pe care il are fiecare
pattern (inainte si dupa compactare).
Complexitatea nu este un concept important la inceputul studierii teoriei Elliott Wave, dar el
va deveni din ce in ce mai important pe masura ce ajungeti sa lucrati cu pattern-uri ce se
desfasoara pe perioade mari de timp. Stabilirea gradului de complexitate al pattern-urilor
are un rol important in procesul de identificare a pattern-urilor mari de acelasi grad. In
general, numai pattern-urile care au acelasi nivel de complexitate sau un nivel de
complexitate adiacent pot fi considerate de acelasi grad (conceptul de grad este explicat la
sfarsitul acestui capitol).
In stadiile incipiente de dezvoltare, nivelul de complexitate al unui pattern este relativ simplu
de stabilit. El se determina pe baza numarului de subdiviziuni vizibile ale unui pattern. Un val
simplu are nivelul de complexitate “0” (fig. 7.4c). Prin gruparea a 3 sau 5 valuri simple intr-un
polival (pattern) nivelul de complexitate creste cu un nivel (fig. 7.5a). Nivelul 2 de
complexitate este atribuit unui multival in care unul din polival-uri este impulsiv si prezinta
subdiviziuni evidente.
Polivaluri
De fiecare data cand piata formeaza un pattern ce are subdiviziuni vizibile si se conformeaza
tuturor regulilor aplicabile, nivelul de complexitate trebuie, in mod automat, sa fie nivelul 1
sau un nivel superior. Cu alte cuvinte, orice pattern mai complex decat un val simplu are un
nivel de complexitate 1 sau mai mare. Nivelul de complexitate al unui pattern este scos in
evidenta prin sublinierea notatiilor structurale de baza (cu cat este mai mare numarul de
sublinieri cu atat este mai mare nivelul de complexitate). Lipsa unei sublinieri echivaleaza cu
un nivel de complexitate “0”; o singura subliniere cu un nivel de complexitate “1”; doua
sublinieri cu un nivel de complexitate “2”, etc..
Pentru a nu exista confuzii, cateva exemple aditionale sunt necesare. In figura 7.5b, ambele
pattern-uri au acelasi nivel de complexitate: “1”. Chiar daca segmentele corective ce intra in
componenta fiecarui pattern prezinta subdiviziuni (valul b in pattern-ul de tip plat; valul 2 si
4 in pattern-ul impulsiv) nivelul de complexitate al segmentelor impulsive ale acelor pattern-
uri este “0”. Asta inseamna ca nivelul de complexitate al pattern-urilor este “1”.
Macrovaluri
“Macroval” este un termen mai putin exact in comparatie cu cele trei nivele de complexitate
prezentate anterior. In timp, un pattern devine din ce in ce mai complicat. Din punct de
vedere vizual exista un anumit punct in care este foarte dificil de distins un nivel de
complexitate, de celalalt. De aceea, nu a existat nici un motiv sa se continue denumirea
miscarilor din ce in ce mai complexe. Prin urmare, termenul “macroval” va fi folosit pentru a
descrie orice pattern mai complex decat un multival.
GRADUL VALURILOR
Daca ati intreba un tehnician care este definitia gradului cu referire la pietele financiare, de
metale, de marfuri, etc., cel mai probabil ar folosi o descriere nespecifica cum ar fi: termen
scurt, termen mediu si termen lung. In mod vag, acestea ar descrie termenul de timp
acoperit de fiecare din aceste grade (desigur, din perspectiva lor). Ceea ce constituie o
perioada lunga de timp pentru o anumita persoana poate constitui o perioada scurta de timp
pentru alta mai “rabdatoare”. Aceasta descriere generala a conceptului de grad lasa mult de
dorit.
Reguli specifice sunt necesare pentru a diferentia fiecare aspect al comportamentului pietei
daca scopul este acela de a realiza o analiza solida. Existenta criteriilor specifice de evaluare
Conceptul de grad nu a fost tratat pana acum pentru a evita eventualele confuzii. O baza
solida de elemente fundamentale ale teoriei Elliott Wave era necesara pentru a intelege
corect conceptul de grad. Conceptul de grad este important cand utilizati o combinatie de
grafice pe termen scurt, mediu si lung, si mai putin important cand invatati sa interpretati si
sa combinati valurile simple in polivaluri.
Denumirile Gradelor
Conceptul de grad este unul ce trebuie considerat la momentul in care combinati cateva
valuri simple (monovaluri), polivaluri, etc. pentru a forma pattern-uri de nivel superior
(impulsive sau corective). Din acest proces (de combinare) rezulta un grad superior pentru
intregul grup de valuri, considerate ca fiind o singura entitate. Cu alte cuvinte, cand trei sau
cinci segmente (valuri) sunt combinate pentru a forma un pattern Elliott standard, un
pattern cu un grad mai mare decat al acelor valuri este creat. De aceea, orice subdiviziune
vizibila (parte componenta) a unui pattern este cu cel putin un grad mai mica decat gradul
acelui pattern.
Simbolurile Gradelor
Simbolul gradului este o reprezentare simultana a etichetelor de progres (ce exemplifica
pozitia unei piete) si a denumirii gradului (care descrie intr-un mod relativ parametri de timp
si pret ai unui pattern, precum si complexitatea relativa a acestuia in comparatie cu pattern-
urile de grad superior sau inferior.
Pentru ca doua pattern-uri (sau mai multe) sa poata fi combinate, ele trebuie sa aiba acelasi
grad. De fiecare data cand un pattern Elliott este construit, se stabileste in mod automat ca
toate segmentele ce intra in componenta lui au acelasi grad (dar nu obligatoriu aceeasi
complexitate). Pentru ca doua valuri sa aiba acelasi grad, este imperativ ca ele sa prezinte
similaritati de pret si/sau timp (“Regula Similaritatii si a Echilibrului”, pag. 29). In mod ideal, o
combinatie de similaritati si ca pret si ca timp este prezenta intre valurile de acelasi grad. In
realitate, cand nu exista o similaritate de pret, piata va compensa acest “neajuns” creand o
similaritate de timp. Astfel, timpul consumat de pattern-ul “nesimilar” ca pret (mult mai mic)
tinde sa fie egal sau chiar sa depaseasca timpul consumat de pattern-ul mai mare. Daca nici
timpul nici pretul consumat de un anumit pattern nu se incadreaza in limitele de similaritate
stabilite, atunci cu siguranta cele doua valuri nu au acelasi grad.
Ce este un val?
La inceputul acestui material, termenul de val a fost descris din perspectiva unui val simplu.
Pana la sfarsitul acestui capitol nu a putut fi oferita o descriere generala (ce include pattern-
uri de orice grad: mono-, poli-, multi-, macrovaluri, etc.) a termenului de val:
Un val este actiunea pietei cuprinsa intre doua etichete de progres atribuite unor actiuni
adiacente ale pietei ce au acelasi grad.
Acest material este publicat cu respectarea drepturilor de copyright in cadrul unui proiect
educational personal. Toate drepturile sunt rezervate, inclusiv dreptul de reproducere -
integrala sau partiala – in orice forma sau prin orice mijloace fara acordul autorului.
BIBLIOGRAFIE
Neely, G. (1990). Mastering Elliott Wave (2.0 ed.). (G. Neely, Ed., & L. Mihai, Trans.) Laguna
Beach, California, USA: Windsor Books.