Intocmirea si prezentarea situatiei fluxurilor de numerar

CUPRINS

CAPITOLUL 1 - CASH – FLOW - CONŢINUT INFORMATIV, CONCEPTE ŞI

DELIMITĂRI
1.1 Capacitatea de a genera cash - obiectiv al gestiunii financiare a unei
întreprinderi
1.2 Concepte
1.3 Fluxul de numerar şi profitul net al întreprinderii
1.4 Curente teoretice de explicare a cash-flow-ului

CAPITOLUL 2 - ANALIZA FLUXULUI DE NUMERAR (TREZORERIE)

2.1 Abordarea franceză de analiză a cash-flow-ului
2.2 Abordarea anglo-saxonă de analiză a cash-flow-ului
2.2.1 Cash-flow-ul din activităţile de gestiune
2.2.2 Cash-flow-urile din activităţi de investiţii
2.2.3 Cash-în-flow-urile din activităţile de finanţare
 CASH – FLOW - CONŢINUT

CAPITOLUL 1

INFORMATIV, CONCEPTE ŞI
DELIMITĂRI

1.1 Capacitatea de a genera cash - obiectiv al gestiunii financiare a unei

întreprinderi

A supravieţui pe o piaţă din ce în ce mai concurenţială înseamnă capacitate de a

genera cash pentru plata la termen a obligaţiilor faţă de partenerii de afaceri. Toate
operaţiunile pe care întreprinderea le desfăşoară în cursul exerciţiului financiar se
regăsesc imediat sau la termen sub forma fluxurilor de trezorerie1.
In cadrul procesului de analiza si evaluare a companiilor pentru acordarea
ratingurilor, agentia de rating Fitch utilizeaza modele statistice si financiare care sa
reflecte cu o acuratete cat mai mare realitatea economica a pozitiei financiare a unei
companii. O parte importanta a acestei analize este dedicata cash-flow-ului. Conform
cash flow-rile reprezinta unul din cei mai credibili indicatori de evaluare a cash-ului
disponibil generat de activitatea operationala a unei entitati2.

1
Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004
2
Fitch Ratings Ltd., Cash Flow Measures in Corporate Analysis, 2005, sursa web: www.fitchratings.com

2
 Gestiunea trezoreriei grupeaza ansamblul deciziilor, regulilor si procedurilor care
permit sa se asigure, la cel mai scazut cost, mentinerea echilibrului financiar instantaneu
al întreprinderii. Ea contribuie, prin gestiunea disponibilitatilor, a instrumentelor de plata
si de finantare, la realizarea unui obiectiv de rentabilitate: pe de o parte, minimizând
costul si volumul finantarilor utilizate, pe de alta parte, optimizând plasamentele
excedentelor de trezorerie pe termen foarte scurt3.
În întreprinderile mici, principalul obiectiv al gestiunii trezoreriei este asigurarea
capacitatii de plata, chiar cu riscul de a suporta un cost mai ridicat al împrumuturilor
bancare, în timp ce întreprinderile mari urmaresc minimizarea costurilor de mentinere a
echilibrului, trezoreria fiind transformata într-un centru de profit. În gestiunea financiara
a firmei se înregistreaza pe parcursul anului decalaje între necesarul si existentul de
disponibilitati banesti. Aceste decalaje sunt generate de doua cauze principale4:
1. Diferenta dintre imobilizarile totale în activele firmei (mai mari) si fondurile proprii
(mai mici); este prezenta în majoritatea întreprinderilor, ca un principiu de lucru generat
de existenta în economie a unor surse ce pot fi solicitate (creditul, bugetul de stat,
disponibilitatile unor agenti economici) pentru a realiza o activitate economica mai mare
decât o poate acoperi capitalul propriu al firmei, precum si de motivatia costului de
atragere a capitalului de lucru. De aceea, activele curente (circulante) sunt acoperite doar
partial din capitalul propriu (fondul de rulment). Cea mai mare parte a acestor active au
drept corespondent în pasiv obligatiile firmei catre furnizori, salariati si fata de banci.
2. Dereglari în încasarea rezultatelor economice, dereglari care determina un deficit de
trezorerie. Aceasta cauza provine din deficientele destul de frecvente ale decontarilor cu
clientii în conditiile blocajului financiar din economie. Prelungirea peste limitele normale
a perioadei în care activele curente ale întreprinderii ramân sub forma de creante face ca
trezoreria firmei sa înregistreze un deficit în defavoarea capitalului de lucru.
Având în vedere aceste fenomene, sistemul bancilor comerciale raspunde, la
solicitarea firmelor, prin acordarea de credite pe termen scurt adecvate decalajelor dintre
3
ERICH A., HELFERT D.B.A., Financial analysis: tools and techniques - A guide for managers, editat
de McGraw-Hill, Chicago 2001
4
BRAN P., Finanţele întreprinderii.Gestiunea fenomenului microfinanciar, curs în format digital, sursa
web: www.ase.ro/biblioteca

3
activele curente, pe de o parte si sursele proprii si datorii din exploatare (pasivele), pe de
alta parte. Punctul de plecare în stabilirea tipurilor de credite pe termen scurt îl reprezinta
Situatia lichiditatilor (cash flow-ul) si previziunile acestora. Cu ajutorul informatiilor
respective se întocmeste bugetul (planul) de trezorerie - baza de referinta pentru
stabilirea tipurilor de credite pe termen scurt posibil de solicitat de catre întreprinderi.
Adoptarea deciziei de creditare are menirea de a veni în întâmpinarea necesarului
de fonduri din întreprindere. Între banca si firma solicitatoare de credit pe termen scurt se
realizeaza un flux de fonduri benefic pentru echilibrul gestiunii financiare. Fluxurile catre
unitatea economica sunt completate de fluxurile financiare, dar si monetare, care leaga
cele doua institutii, banca si firma. Creditul primit se alatura fluxului intern al
autofinantarii pentru a acoperi cheltuielile financiare generate de procesul de consum
necesar formarii, refacerii si dezvoltarii elementului mijloace circulante al structurii
economice a firmei5.
Determinarea capacitatii de rambursare a unei companii este relevanta atunci cand
se realizeaza o revizie a profiturilor obtinute in trecut si analiza evolutiei cash-flow-ului
este efectuata pe parcursul unei perioade de timp suficient de lungi astfel incat sa indice
fluctuatiile– operationale sau ciclice – care pot aparea in mocurent pentru compania
respective si industria in care opereaza. Caracteristicile determinate prin analiza istorica
trebuie proiectate in viitor pentru a identifica marja de securitate pentru acoperirea
dobanzii si a principalului si a altor plati fixe cum sunt ratele de leasing6.
Din punct de vedere al sincronizarii in timp, profiturile si lichiditatea au o miscare
distincta. Un cash-flow pozitiv dar profit neadecvat asigura supravietuirea pe termen
scurt, insa creeaza dificultati pe termen lung, in vreme ce profit satisfacator, dar cash-
flow inadecvat duce la probleme imediate. Chiar daca genereaza profit, intreprinderea
trebuie sa fie preocupata permanent de minimizarea discrepantei de timp dintre intrarile si
iesirile de lichiditati7.

5
BRAN P., Finanţele întreprinderii.Gestiunea fenomenului microfinanciar, curs în format digital, sursa
web: www.ase.ro/biblioteca
6
ERICH A., HELFERT D.B.A., Financial analysis: tools and techniques - A guide for managers, editat
de McGraw-Hill, Chicago 2001

4
 1.2 Concepte

Întreaga activitate desfăşurată de întreprindere cuprinde două categorii de

operaţiuni: de gestiune şi de capital.
Operaţiunile de gestiune, reflectate în contul de profit şi pierderi, sunt cele mai
însemnate şi au un caracter repetitiv în viaţa economică a întreprinderii. Ele cuprind mai
departe operaţiuni de exploatare a patrimoniului în scopul realizării de produse şi servicii
vandabile, de operaţiuni financiare pe piaţa de capital şi cea monetară şi operaţiuni
excepţionale, accidentale şi în afara activităţii curente. Toate acestea sunt considerate
activităţi ordinare. Foarte rar, întreprinderea poate înregistra în gestiunea sa şi evenimente
extraordinare (exproprieri, cutremure, etc.) în afara cadrului decizional al conducerii
acesteia8.
Operaţiunile de capital vizează modificări în volumul şi structura activelor şi
pasivelor întreprinderii, ca urmare a deciziilor de investiţii şi a celor de finanţare luate de
conducerea întreprinderii. La rândul lor, acestea cuprind operaţiuni de investiţii şi
operaţiuni de dezinvestiţii (de revânzare a activelor şi de recuperare a capitalurilor
imobilizate). În replică, pe pasiv se vor înregistra operaţiuni de finanţare (de majorare a
capitalurilor proprii), operaţiuni de creditare (de atragere de noi credite) şi/sau operaţiuni
de rambursare (a creditelor), precum şi operaţiuni de restituire a capitalurilor proprii (mai
rar)9.
Rezultanta concretă, monetară a tuturor fluxurilor de trezorerie (încasări şi plăţi) o
reprezintă cash-flow-ul care sintetizează variaţiile fluxurilor rezultate din toate
operaţiunile de gestiune şi de capita ale întreprinderii în cursul unui exerciţiu financiar10.

7
Reider R., Heyles P. B., Managing Cash-Flow –An operational Focus, editat de John Wiley & Sons Inc.,
New Jersey, 2003
8
Nicolescu C., Instruire în Standarde Internaţionale de Contabilitate şi Management Financiar pentru
întreprinderi mici şi mijlocii, modul de instruire dezvoltat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private
Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Bucureşti, 2005, sursa web:
www.fmias.org/Ro/training_modules_RO.htm
9
Ibidem
10
Vintilă G., Gestiune financiară şi fiscală – suport de curs în cadrul programului de master specializat
Managementul sistemelor bancare

5
 Cash-flow-ul (CF) este variaţia (fluxul) trezoreriei nete (ΔTN) de la începutul
până la sfârşitul exerciţiului financiar. Ca şi cash-ul (trezoreria netă) şi cash-flow-ul
sintetizează variaţiunile rezultate din toate operaţiunile de gestiune şi cele de capital ale
întreprinderii. În condiţii de creştere economică zero, cu reconstituirea, în aceeaşi mărime
a capitalurilor (fixe şi circulante, proprii şi împrumutate), cash-flow-ul are ca explicaţie
originară profitul net (CF= PN) sau profitul net şi amortizarea (CF = PN + Amo), atunci
când amortizarea nu se reinvesteşte, ci se acumulează sub formă bănească. În condiţii
diferite faţă de creşterea zero, cash-flow-ul are o determinare complexă, alături de
operaţiunile de gestiune îşi aduc contribuţia la formarea lui şi operaţiunile de capital,
respective de investiţii şi de finanţare11.
În legătură cu noţiunea de cash, trebuie făcută distincţie între noţiunea de cash
efectiv şi cea de cash echivalent.
Cash-ul efectiv se referă la disponibilităţile băneşti în conturile bancare curente şi
în casă.
Cash-ul echivalent se referă la disponibilităţi cvasilichide, cum ar fi valorile
mobiliare de plasament, respectiv titlurile financiare (acţiuni, obligaţiuni, derivative, etc.)
şi titlurile monetare (certificate de depozit bancar, certificate de trezorerie etc.) cumpărate
pentru valorificarea temporară a excedentului de trezorerie. Spre deosebire de
imobilizările financiare (participaţii directe de capital, pachete de acţiuni pentru poziţii
semnificative etc.) care sunt alocări de capital pe termen lung şi deci mai puţin lichide,
valorile mobiliare de plasament sunt reputate ca având o piaţă secundară activă şi deci o
bună lichiditate. Un deficit de cash efectiv ar putea să fie rapid acoperit prin lichidarea în
compensare a unui cash echivalent12.

11
Nicolescu C., Instruire în Standarde Internaţionale de Contabilitate şi Management Financiar pentru
întreprinderi mici şi mijlocii, modul de instruire dezvoltat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private
Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Bucureşti, 2005, sursa web:
www.fmias.org/Ro/training_modules_RO.htm
12
ERICH A., HELFERT D.B.A., Financial analysis: tools and techniques - A guide for managers, editat
de McGraw-Hill, Chicago 2001

6
 1.3 Fluxul de numerar şi profitul net al întreprinderii

Portrivit opiniei unor autori exprimata in literatura de specialitate, profitul poate fi

interpretat ca o creatie a contabilului avand in vedere ca exista posibilitatea unei legitime
interpretari, judecati si flexibilitate in determinarea exacta a venitului entitatii aferent unei
perioade. Cash-ul poate fi masurat cu precizie este tangibil si absolut. Avand la dispozitie
suficiente lichiditati permite managerului unei companii sa se concentreze asupra unor
aspecte ale afacerii cum ar fi cresterea, dezvoltarea unor noi linii de afaceri, atragerea
unor noi clienti, introducerea unor noi produse in portofoliu. Neavand la dispozitie
suficiente lichiditati impune fixarea ca obiective obtinerea de cash prin orice mijloace
posibile, uneori excluzand un management eficient, strategii de dezvoltare adecvate
pentru organizatie13.
Determinarea complexă a cash-flow-ului repune în discuţie distincţia dintre
profitul net ca informaţie contabilă (din contul de profit şi pierdere) şi cash-flow-ul ca
informaţie monetară din tabloul de finanţare (francez) sau din tabloul de trezorerie
(anglo-saxon). Aşa cum putem afirma că pe termen lung profitul net este egal cu cash-
flow-ul, tot astfel se poate spune că pe termen scurt, profitul net este diferit de cash-flow.
Argumente in favoarea acestei afirmaţii:
• În primul rând, profitul net exprimă o potenţialitate (contabilă) de a avea încasări
în prezent sau în viitor, în timp ce cash-flow-ul exprimă „devenirea” concretă (în
bani) a încasărilor întreprinderii.
• În al doilea rând, profitul net este un rezultat exclusiv (cel puţin pe termen scurt)
al operaţiunilor de gestiune, respectiv de exploatare, financiare şi excepţionale, în
timp ce cash-ul şi cash-flow-ul sunt generate atât de operaţiunile de gestiune, cât
şi cele de capital: dezinvestiţii sau investiţii şi finanţări sau rambursări (restituiri).
• În sfârşit, în al treilea rând, cash şi cash-flow-ul corectează veniturile încasabile şi
cheltuielile plătibile cu decalajele între momentul angajării şi a plăţii acestora.

13
Reider R., Heyles P. B., Managing Cash-Flow –An operational Focus, editat de John Wiley & Sons Inc.,
New Jersey, 2003

7
 Obligaţiile de plată la anumite scadenţe sunt decalaje favorabile, drepturile de
creanţă (de încasări) la anumite scadenţe sunt decalaje nefavorabile, iar diferenţa
dintre acestea (nevoia de fond de rulment, pentru operaţiunile de gestiune)
corectează potenţialitatea de cash efectiv a veniturilor şi cheltuielilor
întreprinderii14.

1.4 Curente teoretice de explicare a cash-flow-ului

Există două curente teoretice de explicare a cash-flow-ului: francez şi anglo-

saxon.

În teoria echilibrului financiar, cash-flow-ul (CF) este definit ca fiind variaţia

trezoreriei nete (ΔTN) de la incxeputul (TN0) pînă la sfărşitul exerciţiului financiar
(TN1). Aceasta este concepţia continentală franceză şi explică variaţia de cash pe
seama interacţiunii dintre echilibrul pe termen lung şi echilibrul pe termen scurt,
respectiv pe seama variaţiei fondului de rulment (ΔFR) şi a variaţiei nevoii de fond de
rulment (Δ NFR)15.

CF = ΔTN = ΔFR – ΔNFR

Curentul anglo-saxon explică variaţia aceleiaşi trezorerii nete, cash-flow-ul, pe

seama variaţiunilor de cash datorate operaţiunilor de gestiune (operaţionale), inclusiv
variaţia nevoii de fond de rulment (ΔNFR), datorate operaţiunilor de investiţii (numai în
active fixe, imobilizări) şi operaţiunilor de finanţare (prin capitaluri proprii şi prin
capitaluri împrumutate)16:

14
Nicolescu C., Instruire în Standarde Internaţionale de Contabilitate şi Management Financiar pentru
întreprinderi mici şi mijlocii, modul de instruire dezvoltat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private
Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Bucureşti, 2005, sursa web:
www.fmias.org/Ro/training_modules_RO.htm
15
Vintilă G., Gestiune financiară şi fiscală – suport de curs în cadrul programului de master specializat
Managementul sistemelor bancare
16
Ibidem

8
CF = ΔTN = CFgest + CFinv +CFfin

Includerea variaţiei nevoii de fond de rulment în cash-flow-ul de gestiune şi nu în

cel de investiţii este puţin controversată. Dacă avem în vedere că investiţia de capital
pentru creşterea economică se referă în mod egal la achiziţia de active fixe (imobilizări)
şi la activele circulante (creşterea stocurilor şi a creanţelor), atunci pare legitimă
includerea ΔNFR în cash-flow-ul de investiţii (CFinv). Dacă avem în vedere că între cifra
vânzărilor (de afaceri) şi volumul stocurilor şi creanţelor există o corelaţie strânsă şi că
variaţia cifrei de afaceri explică în mare parte ΔNFR, atunci pare legitimă includerea
ΔNFR în cash-flow-ul de gestiune (CFgest)17.

17
Nicolescu C., Instruire în Standarde Internaţionale de Contabilitate şi Management Financiar pentru
întreprinderi mici şi mijlocii, modul de instruire dezvoltat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private
Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Bucureşti, 2005, sursa web:
www.fmias.org/Ro/training_modules_RO.htm

9
 ANALIZA FLUXULUI DE NUMERAR

CAPITOLUL 2

2.1 Abordarea franceză de analiză a cash-flow-ului

După cum s-a menţionat în capitolul anterior, curentul francez explică variaţia de
cash pe seama variaţiei fondului de rulment (ΔFR) şi a variaţiei nevoii de fond de rulment
(Δ NFR).
ΔTN = ΔFR –ΔNFR
Fondul de rulment reprezinta partea din capitalul permanent utilizata pentru
finantarea activelor circulante, impusa de diferentele dintre sumele de incasat si sumele
de platit, precum si de decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor
circulante in lichiditati si durata in care datoriile pe termen scurt devin exigibile18.
Conform conceptiei patrimoniale, fondul de rulment (FR) se poate calcula astfel:
FR = Capital permanent – Active imobilizate
De asemenea, FR se poate calcula si dupa ecuatia:
FR = Active circulante – Datorii pe termen scurt
In aceasta situatie, FR reflecta corelatia dintre lichiditatea activelor circulante si
exigibilitatea datoriilor pe termen scurt. Aceasta prezinta o valoare informativa ridicata,
asigurand legatura dintre cele doua parti ale bilantului financiar. Ca urmare FR este
considerat ca fiind cel mai important indicator al echilibrului finaciar lichiditate –
exigibilitate, care permite aprecierea pe termen scurt a riscului de incapacitate de plata.

18
Işfănescu A., Robu V., Hristea A., Vasilescu C., Analiza economico-financiară, Ed. ASE, Bucureşti,
2003.

10
 Fondul de rument este o necesitate pentru majoritatea intreprinderilor. El
constituie o marja de securitate pentru întreprindere si pentru creditarii sai, o
premisa a asigurarii independentei financiare fata de terti.
Dacă se face o comparaţie între fondul de rulment existent/utilizat (FR1) şi fondul
de rulment din perioada precedentă (FR0) se evidenţiază variaţia fondului de rulment:
Δ FR = FR1 – FR0 => + excedent (surplus)
- deficit (lipsă)
In ciuda numeroaselor tentative ale specialistilor este imposibil de a defini nivelul
„normal” al fondului de rulment aplicabil tuturor intreprinderilor. Asa cum se precizeaza
in teoria economica, nivelul FR trebuie apreciat in functie de doua imperative
contradictorii: solvabilitate si eficacitate. Imperativul solvabilitatii obliga intreprinderea
sa-si asigure mijloacele financiare necesare achitarii datoriilor scadente. In aceste
conditii, intreprinderea este tentata sa-si asigure un fond de rulment suficient de ridicat,
astfel incat ea sa poata face fata in orice moment platilor scadente19.
Daca criteriul solvabilitatii ar fi singurul criteriu al rationamentului financiar,
atunci ar insemna ca intreprinderea se gaseste intr-o situatie confortabila atunci cand au
un fond de rulment maxim. Dar, in conditiile caracterului limitat al resurselor, fiecare
intrerpindere cauta sa le utilizeze cat mai eficient cu putinta. Capitalurile permanente sunt
purtatoare ale unui cost si ca atare utilizarea lor rationala constituie un imperativ major.
Utilizarea rationala a resuselor presupune folosirea unei parti cat mai mari din resursele
stabile pentru a mari capacitatile de productie, vanzarile, rezultatele. Satisfacerea
imperativului eficacitatii conduce la minimizarea fondului de rulment. In practica
economica, intreprinderea realizeaza, de regula, un compromis intre cele doua
imperative, ponderea fiecaruia fiind dependenta de sectorul de activitate, de politica
financiara a intreprinderii, de faza de maturitate a acesteia20.
În general, un fond de rulment pozitiv semnifica o degajare de surse financiare la
dispozitia intrepriderii o perioada mai lunga de timp (de la 1 an in sus), surse ce pot fi
utilizate in ciclul de productie. Creşterea fondului de rulment semnifică o situaţie
pozitivă, dar trebuie studiat dacă această creştere a fondului de rulment nu este

19
Valceanu G., Robu V., Georgescu N., Analiza economico-financiara, Ed. Economica, Bucuresti, 2004.
20
Ibidem

11
determinată de creşterea gradului de îndatorare a întreprinderii, ceea ce ar fi în
detrimentul autonomiei sale financiare21.
Un fond de rulment negativ inseamna o insuficienta de surse financiare pe termen
lung, ceea ce inseamna ca investitiile intreprinderii, respectiv activul imobilizat au fost
deja finantate din credite si daca si necesarul fond de rulment este negativ, inseamna ca si
ciclul de exploatare este finantat tot din credite. Prin urmare, intreprinderea functioneaza
cu un grad de indatorare mare.
Sporirea resurselor stabile poate fi rezultatul unor decizii ce vizeaza creasterea
aportului asociatilor (in numerar sau in natura), cresterea rezultatului exercitiului,
respectiv a rezultatului afectat rezervelor si rezultatului reportat, obtinerii de subventii,
cresterii provizioanelor, cresterii datoriilor financiare (prin emisiunea de obligatiuni, prin
contractarea de noi credite pe termen lung.
Reducerea activelor imobilizate nu reprezinta un scop in sine, pentru ca ea are
implicatii directe asupra capacitatii productive si a volumului de activitate al
intrerpinderii. Totusi, reducerea justificata a activelor imobilizate (prin vanzarea de
active, incasarea unor titluri, diminuarea unor active fara valoare) conduce la sporirea
fondului de rulment. Diminuarea fondului de rulment semnifică o marjă de siguranţă mai
redusă, dar dacă această diminuare se datorează finanţării de noi investiţii rentabile, pe
termen lung aceste investiţii vor contribui la creşterea fondului de rulment. În cazul în
care fondul de rulment rămâne neschimbat sed apreciază că întreprinderea a stagnat
creşterea sa din diverse cauze şi se impune efectuarea unui studio al rentabilităţii.22

Exemplificare
Societatea “COMBO”, în jurul căreia se va construi studiul de caz, este unul din
principalii constructori de conducte din România, specializat în constructia conductelor
magistrale de gaze, titei, produse petroliere si apa potabila cu o experienta de peste 56
de ani.
Situatiile financiare, au fost întocmite în conformitate cu OMF 94/2001.
Informatiile din tabelul nr. 1 reprezenta bilantul contabil pentru exercitiile financiare
21
Işfănescu A., Robu V., Hristea A., Vasilescu C., Analiza economico-financiară, Ed. ASE, Bucureşti,
2003.
22
M. Robu, Bilanţul contabil, curs în format digital, sursa web: http://www.ase.ro/biblioteca

12
 încheiate la 31 decembrie 2005, 2006 si 2007 si evolutia elementelor patrimoniale in
valoare absoluta si relativa. In ANEXA 1 sunt prezentate situatiile financiare ale
societatii.

Tabelul nr. 1 Bilantul contabil sintetic perioada 2005-2007

- RON mii -
D in a m ic a r eDa la in a m ic a r e a
2005 2006 2 0 0 7Δ 2 0 0 6 /2 0 0Δ5 5 2 0 0 7 /2 20 0 06 6 /2 0 0 5 2 0 0 7 /2 0 0 6
2 0 0 7 /2 0 0Δ6 % 2 0 0 6 /2 0Δ0 %
A C T I V E I M O B I L IZ A T E 2 1 ,2 7 7 2 5 ,2 7 3 2 6 ,6 1 6 3 ,9 9 6 1 ,3 4 3 1 8 .7 8 % 5 .3 1 % 1 1 .4 7 % 0 .4 5 %
IM O B IL IZ A R I N E C O R P O R A L E 6 26 13 20 -1 3 3 3 3 .3 3 % -5 0 .0 0 % 3 0 6 .6 6 % -5 2 .3 1 %
IM O B IL IZ A R I C O R P O R A L E 1 6 ,3 2 3 2 0 ,1 0 0 2 0 ,9 8 6 3 ,7 7 7 886 2 3 .1 4 % 4 .4 1 % 1 5 .5 6 % -0 .4 1 %
IM O B IL IZ A R I F IN A N C IA R E 4 ,9 4 8 5 ,1 4 7 5 ,6 1 7 199 470 4 .0 2 % 9 .1 3 % -2 .3 8 % 4 .0 9 %
A C T I V E C IR C U L A N T E 2 3 ,5 6 3 2 9 ,4 9 5 5 2 ,7 2 9 5 ,9 3 2 2 3 ,2 3 4 2 5 .1 8 % 7 8 .7 7 % 1 7 .4 7 % 7 0 .5 2 %
STOCU RI 6 ,3 0 1 7 ,5 7 9 1 1 ,4 6 6 1 ,2 7 8 3 ,8 8 7 2 0 .2 8 % 5 1 .2 9 % 1 2 .8 8 % 4 4 .3 0 %
CREANTE 1 5 ,0 1 0 1 8 ,7 7 9 3 6 ,7 7 9 3 ,7 6 9 1 8 ,0 0 0 2 5 .1 1 % 9 5 .8 5 % 1 7 .4 1 % 8 6 .8 1 %
IN V E S T IT II F IN A N C IA R E 0 0 19 0 19 1 0 0 .0 0 % 1 0 0 .0 0 % 8 7 .6 9 % 9 0 .7 7 %
CASA SI CO NTU RI LA BAN CI 2 ,2 5 2 3 ,1 3 7 4 ,4 6 5 885 1 ,3 2 8 3 9 .3 0 % 4 2 .3 3 % 3 0 .7 2 % 3 5 .7 6 %
C H E L T U IE L I IN A V A N S 125 139 231 14 92 1 1 .2 0 % 6 6 .1 9 % 4 .3 5 % 5 8 .5 1 %
D A T O R II P E T E R M E N SC U R T 1 1 ,1 8 8 1 8 ,8 5 5 3 9 ,3 0 1 7 ,6 6 7 2 0 ,4 4 6 6 8 .5 3 % 1 0 8 .4 4 % 5 8 .1 5 % 9 8 .8 2 %

S U M E D A T O R A T E IN S T IT . D E C R3 E,4D0 9IT 2 ,8 3 3 3 ,2 1 8 -5 7 6 385 -1 6 .9 0 % 1 3 .5 9 % -2 2 .0 1 % 8 .3 5 %

A V A N S U R I IN C A S A T E IN C O N T U L
C O M E N Z IL O R 314 297 5 ,8 5 6 -1 7 5 ,5 5 9 -5 .4 1 % 1 8 7 1 .7 2 % -1 1 .2 4 % 1 7 8 0 .6 9
D A T O R II C O M E R C IA L E 4 ,5 3 3 1 1 ,2 4 2 1 9 ,5 9 1 6 ,7 0 9 8 ,3 4 9 1 4 8 .0 0 % 7 4 .2 7 % 1 3 2 .7 4 % 6 6 .2 2 %
A L T E D A T O R II 2 ,9 3 2 4 ,4 8 3 1 0 ,6 3 6 1 ,5 5 1 6 ,1 5 3 5 2 .9 0 % 1 3 7 .2 5 % 4 3 .4 9 % 1 2 6 .3 0
D A T O R II P E T E R M E N L U N G 1 ,8 5 1 3 ,3 3 5 2 ,5 1 8 1 ,4 8 4 -8 1 7 8 0 .1 7 % -2 4 .5 0 % 6 9 .0 8 % -2 7 .9 8 %
D A T O R II C O M E R C IA L E 10 5 0 -5 -5 -5 0 .0 0 % 1 0 0 .0 0 % -5 3 .0 8 % 9 0 .7 7 %
A L T E D A T O R II 1 ,8 4 1 3 ,3 3 0 2 ,5 1 8 1 ,4 8 9 -8 1 2 8 0 .8 8 % -2 4 .3 8 % 6 9 .7 4 % -2 7 .8 8 %
P R O V IZ IO A N E P E N T R U R IS C U R I S I
C H E L T U IE L I 1 ,8 0 7 2 ,1 0 1 2 ,8 5 4 294 753 1 6 .2 7 % 3 5 .8 4 % 9 .1 1 % 2 9 .5 7 %
V E N IT U R I IN A V A N S 1 1 1 0 0 0 .0 0 % 0 .0 0 % -6 .1 6 % -4 .6 2 %
T O T A L C A P IT A L U R I 3 0 ,1 1 8 3 0 ,6 1 5 3 4 ,9 0 2 497 4 ,2 8 7 1 .6 5 % 1 4 .0 0 % -4 .6 1 % 8 .7 4 %
C A P IT A L U R I P R O P R II 3 0 ,1 1 8 3 0 ,6 1 5 3 4 ,9 0 2 497 4 ,2 8 7 1 .6 5 % 1 4 .0 0 % -4 .6 1 % 8 .7 4 %
C A P IT A L 1 7 ,2 8 0 1 7 ,2 8 0 1 7 ,2 8 0 0 0 0 .0 0 % 0 .0 0 % -6 .1 6 % -4 .6 2 %
REZERVE 6 ,9 3 0 9 ,0 1 8 1 0 ,0 6 4 2 ,0 8 8 1 ,0 4 6 3 0 .1 3 % 1 1 .6 0 % 2 2 .1 2 % 6 .4 5 %
REZU LTAT REPO RTAT 5 ,9 0 8 4 ,3 1 7 7 ,5 5 8 -1 ,5 9 1 3 ,2 4 1 -2 6 .9 3 % 7 5 .0 8 % -3 1 .4 3 % 6 6 .9 9 %
R E Z U L T A T U L E X E R C IT IU L U I 6 ,3 2 1 4 ,7 4 8 8 ,0 5 8 -1 ,5 7 3 3 ,3 1 0 -2 4 .8 9 % 6 9 .7 1 % -2 9 .5 1 % 6 1 .8 8 %
R E P A R T IZ A R E P R O F IT -6 ,3 2 1 -4 ,7 4 8 -8 ,0 5 8 1 ,5 7 3 -3 ,3 1 0 -2 4 .8 9 % 6 9 .7 1 % -2 9 .5 1 % 6 1 .8 8 %

13
 Aprecierea creşterii reale a întreprinderii prin intermediul indicatorilor valorici de
activitate şi de rezultate impune neutralizarea efectelor eroziunii monetare, mai ales în
Dinamica reală (%) = (Creşterea normală – Rata inflaţiei)/(1 + Rata inflaţiei)

Rata inflatiei conform datelor publicate de Institutul National de Statistica (sursa web: http://www.insse.ro/)
2005 9.00%
2006 6.56%
2007 4.84%
perioadele de inflaţie, prin utilizarea unor preţuri constante (comparabile) sau prin
deflatare cu ajutorul formulei lui Fisher, conform căreia:

Valorile si dinamica fondului de rulment sunt prezentate in tabelul nr. 2 :

Tabelul nr. 2 Evolutia fondului de rulment in perioada 2005-2007

- RON mii -
Δ% Δ% Dinamica Dinamica
Δ 2006 / Δ 2007 / 2006 / 2007 / reala 2006/ reala 2007 /
2005 2006 2007 2005 2006 2005 2006 2005 2006
FR = Active circulante – Datorii pe
termen scurt
FR = Capital permanent – Active
imobilizate 12,499 10,778 13,658 -1,721 2,880 -13.77% 26.72% -22.94% 16.26%

In anul 2007 fondul de rulment a crescut ca efect al profiturilor incasate an de

an si din ce in ce mai mari, ceea ce a permis acumularea de rezerve si, deci, cresterea
capitalurilor proprii. Este un fapt pozitiv, societatea sporindu-si sursele de finantare pe
termen lung.
Se poate observa o crestere majora a investitiilor realizate de societate, mai ales
în anul 2006, cand acestea au atins nivelul de aproximativ 4 milioane de RON (in
dinamica reala cu 6% mai mari). Aceasta tendinta s-a mentinut si în anul 2007, când
investitiile au cunoscut o noua apreciere. Datoriile pe termen lung fata de institutiile de
credit au crescut in 2006 cu 69%, prin angajarea de noi credite de investitii si leasing
financiar in scopul dezvoltarii productiei (societatea a reusit astfel sa isi asigure fonduri
de finantare pe termen lung, chiar daca acestea sunt fonduri atrase si nu surse proprii de

14
finantare), iar in 2007 au fost suplimentate liniile de credit necesare asigurarii
capitalului de lucru.
Din categoria activelor circulante, se remarca printr-o dinamica accentuata
evolutia creantelor, acestea înregistrând în ultimul an financiar o crestere reala cu peste
86% fata de nivelul precedent. Datoriile curente ale companiei au urmat într-o oarecare
masura tendinta impusa de cresterea activelor circulante. Nivelul creditelor angajate de
societate pe o perioada de maxim 1 an, înregistrat la sfârsitul anului 2007, este
comparabil cu cel de la finele anului 2005. În schimb, datoriile comerciale au cunsocut
un avans considerabil în exercitiul financiar 2006 comparativ cu anul 2005 (+ 127%)
urmat de o noua crestere in anul urmator (+63%).

Necesitatile de finantare ale productiei, respectiv ale ciclului de exploatare sunt

acoperite în cea mai mare parte din surse temporare corespunzatoare (datorii de
exploatare: furnizori, creditori etc.). Diferenta dintre necesitatile de finantare ale ciclului
de exploatare si datoriile de exploatare este numita nevoia de fond de rulment (NFR)23.
Comparând resursele pe termen scurt cu activele investite pe termen scurt, în
afara trezoreriei, se obţine dimensiunea valorică a necesarului de fond de rulment. Astfel,
necesarul de fond de rulment “reprezintă diferenţa dintre necesităţile de finanţare a
ciclului de exploatare şi datoriile de exploatare”24.

NFR = ACTIVE CIRCULANTE (mai puţin activele de trezorerie) –PASIVE

CIRCULANTE (mai puţin activele de trezorerie)

Variaţia necesarului de fond de rulment este: Δ NFR = NFR1 - NFR0

Necesarul de fond de rulment poate fi pozitiv şi o asemenea situaţie poate fi
considerată ca fiind normală dacă este rezultatul unei politici de investiţii privind
creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare, iar în caz contrar, necesarul de fond
de rulment poate evidenţia un decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor şi creanţelor
şi exigibilitatea datoriilor de exploatare.

23
STOIAN A., Contabilitate şi gestiune fiscală, curs în format digital, sursa web: www.ase.ro/biblioteca
24
Stancu Ion, Gestiunea financiară a agenţilor economici, Editura Economică, Bucureşti, 1994, p.32

15
 Dacă necesarul de fond de rulment este negativ, poate semnifica un surplus de
resurse în raport cu necesităţile de active circulante. O asemenea situaţie este considerată
pozitivă dacă este rezultatul accelerării vitezei de rotaţie a activelor circulante, iar în caz
contrar este consecinţa unei întreruperi temporare în aprovizionarea şi reînnoirea
stocurilor25.
Exemplificare: valorile si dinamica fondului de rulment inregistrate de societatea
COMBO sunt prezentate in tabelul nr. 3
Tabelul nr. 3 Evolutia fondului de rulment in perioada 2005-2007
- RON mii -

Δ Δ Δ% Dinamica Dinamica
2006 / 2007 / 2006 / Δ% 2007/ reala 2006/ reala 2007 /
2005 2006 2007 2005 2006 2005 2006 2005 2006
NFR = ACTIVE
CIRCULANTE (mai puţin
activele de trezorerie) –
PASIVE CIRCULANTE (mai
puţin pasivele de trezorerie) 13,657 10,475 12,393 -3,182 1,918 -23.30% 18.31% -28.02% 12.85%

Pe parcursul intregii perioade analizate, necesarul de fond de rulment este

pozitiv, ceea ce semnifică un deficit de resurse în raport cu necesităţile de active
circulante. Însă, remarcăm o creştere semnificativă a cifrei de afaceri ceea ce ne indică
faptul ca întreprinderea realizează produse rentabile, dispune de piata (de aprovizionare
si desfacere), astfel încat putem afirma că creşterea constantă a necesarului de fond de
rulment are loc ca urmare a dezvoltării activităţii (observăm în special creşterea
creantelor).

Trezoreria netă (cash sau disponibilul bănesc) este partea din fondul de rulment
care depăşeşte nevoia de fond de rulment, constituind activele circulante lichide care
staţionează între două rotaţii şi sintetizează în bilanţ efectul conjugat al tuturor
operaţiunilor de gestiune şi de capital.
TN = FR – NFR iar ΔTN = TN1 – TN0
Trezoreria are un rol fundamental într-o întreprindere deoarece caracterizează
mărimea disponibilităţilor băneşti de care dispune aceasta la un moment dat. În general,
“trezoreria este masa de disponibilităţi făcută disponibilă din jocul plăţilor şi încasărilor şi

25
Feleagă N., Ionaşcu I. , Contabilitate financiară, vol.2, Editura Economică, Bucureşti, 1998

16
care trebuie să facă faţă permanent scadenţelor” 26. Prin urmare, trebuie evaluate
necesităţile în fluxuri monetare de ieşire (-) şi mijloacele furnizate de fluxurile monetare
de intrare (+). Suma algebrică a necesităţilor şi mijloacelor trebuie să fie pozitive pentru a
face faţă situaţiilor neprevăzute.
Trezoreria neta pozitiva semnifica un excedent monetar al exercitiului financiar si
daca aceasta se mentine in cadrul mai multor exercitii financiare succesive, aceasta
situatie demonstreaza o rentabilitate economica ridicata si posibilitatea plasarii rentabile a
disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei firmei pe piata. Daca nevoia de fond de
rulment este constanta, atunci trezoreria neta pozitiva este echivalentul profitului net,
diminuat cu dividendele platite in cursul aceleiasi perioade, la care se aduna
amortizarea27.
Daca in calculul nevoii de rulment nu s-au luat in considerare creditele pe termen
scurt, trezoreria neta negativa reflecta un deficit monetar, respectiv un dezechilibru
financiar la sfarsitul anului, si care a fost acoperit pe seama creditelor pe termen scurt.
Daca necesarul de fond de rulment este constant, trezoreria neta negativa este efectul
inregistrarii de pierderi. Totusi, atunci cand intreprinderea realizeaza produse rentabile,
dispune de piata (de aprovizionare si desfacere), dar inregistreaza o crestere a necesarului
de fond de rulment ca urmare a dezvoltarii activitatii, existenta unei trezorerii nete
negative nu semnifica o situatie economico-financiara nefavorabila, ci inregistrarea unei
decalaj intre termenul mediu de transformare a stocurilor si creantelor in lichiditati si
durata medie de onorare a obligatiilor pe termen scurt28.

Exemplificare: valorile si dinamica trezoreriei nete inregistrate de societatea COMBO

sunt prezentate in tabelul nr. 4 :

26
Feleagă N., Ionaşcu I. , Contabilitate financiară, vol.2, Editura Economică, Bucureşti, 1998
27
Işfănescu A., Robu V., Hristea A., Vasilescu ., Analiza economico-financiară, Ed. ASE, Bucureşti,
2003.
28
Ilie V. , Gestiunea financiara a intreprinderii, curs in format digital, sursa web:
http://www.ase.ro/biblioteca

17
Tabelul nr. 4 Evolutia trezoreriei nete in perioada 2005-2007
- RON mii -

Dinamica Dinamica
Δ 2006 / Δ 2007 / Δ% 2006 / Δ% 2007 / reala 2006 / reala 2007 /
2005 2006 2007 2005 2006 2005 2006 2005 2006

TN = FR - NFR -1,158 303 1,265 1,461 962 -126.17% 317.49% -124.55% 298.22%

Analiza rezultatelor obţinute indică faptul că in anul 2005 întreprinderea nu

reuseste sa degaje din activitatea de exploatare excedent monetar, fiind nevoita sa
apeleze la surse externe de finantare pentru sustinerea finantarea ciclului de exploatare.
Gradul de îndatorare a crescut în ultimii ani, de la 1,16% în 2005, ajungând la 4,48% în
2006, respectiv 21,17% în 2007. Aceasta evolutie este oarecum normala daca avem în
vedere amploarea luata de activitatea de productie în ultimii 2 ani, si în masura în care
capitalurile proprii – principala resursa proprie de capital a companiei - nu puteau
sustine acest progres, atragerea de noi capitaluri din exterior fiind mai mult decât o
nevoie, fiind o necesitate.
In acelasi contex este relevanta analiza lichiditatii (Tabel nr. 5), observandu-se o
scadere a lichiditatii companiei semnalata la nivel de indicatori de lichiditatea curenta,
care a scazut de la 1,56 în 2006 la 1,34 în 2007, cât si de lichiditatea imediata care a
ajuns la 1,05 în 2007 de la 1,16 cât era în 2006. Chiar daca acesti indicatori au cunoscut
scaderi, ei se mentin în limite acceptabile. Apreciem ca riscul de lichiditate nu este unul
major, din situatiile financiare putandu-se oberva o apreciere a disponibilitatilor
banesti, deci societatea nu se va confrunta cu probleme în aceasta privinta.

Tabelul nr. 5 Evolutia lichiditatii in perioada 2005-2007

Indicatori de lichiditate Formula de calcul 2005 2006
2007
Lichiditatea curenta Active curente/Datorii curente 2,11 1,56
1,34
Lichiditatea imediata (Active curente-Stocuri)/Datorii curente 1,54 1,16
1,05

18
 2.2 Abordarea anglo-saxonă de analiză a cash-flow-ului

Aşa cum s-a prezentat în paragrafele anterioare, curentul anglo-saxon explică

variaţia trezoreriei nete, pe seama variaţiunilor de cash datorate operaţiunilor de gestiune
(operaţionale), inclusiv variaţia nevoii de fond de rulment (ΔNFR), operaţiunilor de
investiţii şi operaţiunilor de finanţare.
CF = ΔTN = CFgest + CFinv +CFfin

2.2.1 Cash-flow-ul din activităţile de gestiune

Cash-flow-ul din activităţile de gestiune (exploatare şi excepţionale) este cel mai

important dintre cash-flow-urile întreprinderii. Acesta este acoperitor atât pentru plăţile
curente de gestiune, dar şi pentru achiziţia de noi active prin autofinanţare şi/sau pentru
rambursarea creditelor, precum şi pentru remunerarea acţionarilor cu dividende şi a
creditorilor cu dobânzi29.
Cash-flow-ul de gestiune (CFgest) poate fi explicat pe baza veniturilor încasabile
şi a cheltuielilor plătibile din contul de profit şi pierdere corectate cu variaţia nevoii de
fond de rulment (ΔNFR).
La rândul ei, variaţia NFR se explică prin modificările în soldurile bilanţiere ale
stocurilor, creanţelor şi ale datoriilor de exploatare.
Cash-flow-ul de gestiune poate fi determinat prin două metode:
- directă, cu evidenţierea tuturor încasărilor şi a plăţilor precum şi a creşterilor şi
scăderilor de solduri finale ale stocurilor, creanţelor şi datoriilor de exploatare în raport
cu soldurile lor iniţiale;
- indirectă, ce porneşte de la profitul net şi de la amortizare, şi care se corectează cu
variaţia nevoii de fond de rulment.

29
Vintilă G., Gestiune financiară şi fiscală – suport de curs în cadrul programului de master specializat
Managementul sistemelor bancare

19
 Metoda directă de determinare a cash-flow-ului de gestiune

Fluxurile de trezorerie relative la activităţile de gestiune (exploatare):

+ Încasări generate de relaţiile cu clienţii
- Plăţi în favoarea furnizorilor şi personalului
- Dobânzi şi dividende plătite30
- Plăţi provind impozitele asupra beneficiilor31
- Alte plaţi generate de exploatare
+ Elemente extraordinare
= Flux net de trezorerie relative la activităţile de exploatare

Încasările din activităţile de gestiune sunt cele de vânzări de bunuri şi servicii din
anul current (CA1) plus soldul iniţial (SV0) minus soldul final (SV1) al creanţelor -
clienţi32:
Încasări CA = CA1 + SV0 – SV1
La acestea se adaugă încasări din drepturi de autor, taxe de participare,
comisioane şi alte asemenea încasări. Încasările din dividende şi din dobânzi la
participaţiile directe şi la împrumuturile acordate altor întreprinderi sunt evidenţiate
separat de activităţile de exploatare pentru a releva impactul acestora asupra cash-flow-
ului din exploatare. Foarte adesea acestea se înscriu în cash-flow-ul de investiţii, deoarece
sunt generate de investiţiile financiare făcute la alte întreprinderi. Tot astfel încasările din
cesiunea (vânzarea) activelor fixe se vor include în cash-flow-ul de investiţii. În CFgest
se va opera doar cu profitul sau pierderea ce rezultă din cesiunea de active fixe.
Plăţile din activităţile de gestiune sunt33:
30
Aceste fluxuri ar putea fi incluse, de asemenea, în categoria fluxurilor de finanţare
31
Acest flux ar putea fi împărţit între activităţile de exploatare, cele de investiţii şi cele de finanţare
32
Vintilă G., Gestiune financiară şi fiscală – suport de curs în cadrul programului de master specializat
Managementul sistemelor bancare
33
Ibidem

20
 • pentru aprovizionările de materii prime şi materiale din anul curent (Mat1) minus
soldul iniţial (Sm0) plus soldul final (Sm1) de materiale plus soldul iniţial (Sf0)
minus soldul final (Sf1) al furnizorilor de materiale.
PlăţiMat = Mat1 – Sm0 + Sm1 + Sf0 – Sf1
• pentru salarii şi cheltuieli sociale din anul curent (Sal1) plus soldul iniţial (Ss0)
minus soldul final (Ss1) al salariilor neridicate
Plăţisal = Sal1 + Ss0 – Ss1
• Pentru dobânzi, care în general nu prezintă sold al datoriilor de plătit;
• Pentru impozite şi taxe, de asemenea, în general fără sold rămas de plătit.
Impozitul de profit poate fi aferent şi altor venituri decât cele de exploatare, ceea
ce ar impune împărţirea lui între CFgest şi CFinv. În general, impozitul pe profit se
înregistrează în CFgest.
Corecţiile la plăţile pentru aprovizionări, pentru salarii şi pentru alte cheltuieli de
exploatare în raport cu modificările soldurilor activelor şi pasivelor aferente se fac în
următoarea logică34:
- creşterea soldului final al activelor circulante semnifică o plată suplimentară vis-à-vis de
cheltuielile din anul curent (diminuate cu soldul iniţial al acestor cheltuieli). Tot astfel, o
diminuare a soldului final al activelor semnifică o degajare de cash (încasare) ce va fi
folosită pentru plata cheltuielilor din anul curent.
- Creşterea soldului final al datoriilor este echivalentă cu o reducere a plăţilor în anul
curent pentru respectivele datorii (semnifică o degajare de cash = încasare). Invers, o
scădere a soldului final este egală cu o plată suplimentară pentru achitarea datoriilor
respective din anul curent.

Exemplificare: valorile si dinamica cash-flow-ului de gestiune inregistrat de

societatea COMBO sunt prezentate in tabelul nr.7:
Informatiile din tabelul nr. 6 reprezinta contul de profit si pierdere pentru
exercitiile financiare încheiate la 31 decembrie 2005, 2006 si 2007 si evolutia veniturilor
si cheltuielilor in valoare absoluta si relativa.

34
Feleagă N., Ionaşcu I., Contabilitate financiară, vol.2, Editura Economică, Bucureşti, 1998,

21
 Tabelul nr.6 Contul de profit si pierdere in perioada 2005- 2007
- RON mii -
Dinamica Dinamica
Δ Δ Δ% Δ% reala reala
2005 2006 2007 2006/2005 2007/2006 2006/2005 2007/2006 2006/2005 2007/2006
123,58
VENITURI DIN EXPLOATARE 60,230 89,702 8 29,472 33,886 48.93% 37.78% 36.64% 29.29%
118,50
CIFRA DE AFACERI 54,928 86,182 8 31,254 32,326 56.90% 37.51% 43.94% 29.04%
VARIATIA STOCURILOR 3,874 1,989 4,203 -1,885 2,214 -48.66% 111.31% -52.90% 98.30%
PRODUCTIA IMOBILIZATA 248 693 292 445 -401 179.44% -57.86% 156.36% -60.46%
ALTE VENITURI DIN
EXPLOATARE 1,180 838 585 -342 -253 -28.98% -30.19% -34.85% -34.49%
114,26
CHELTUIELI DE EXPLOATARE 51,669 83,183 9 31,514 31,086 60.99% 37.37% 47.70% 28.91%
CH CU MAT PRIME SI MAT
CONSUMABILE 14,236 19,183 27,761 4,947 8,578 34.75% 44.72% 23.62% 35.81%
ALTE CHELTUIELI MATERIALE 1,360 2,226 970 866 -1,256 63.68% -56.42% 50.16% -59.11%
ALTE CH DIN AFARA (ENERGIE
SI APA) 574 628 889 54 261 9.41% 41.56% 0.37% 32.85%
CHELTUIELI PRIVIND
MARFURILE 10,318 14,868 17,116 4,550 2,248 44.10% 15.12% 32.20% 8.03%
CHELTUIELI CU PERSONALUL 10,743 13,887 17,954 3,144 4,067 29.27% 29.29% 18.59% 21.33%
AJUSTAREA VALORII
IMOBILIZARILOR CORPORALE SI
NECORPORALE 1,813 2,016 2,771 203 755 11.20% 37.45% 2.02% 28.99%
AJUSTAREA VALORII 1114.29 1014.02
ACTVELOR CIRCULANTE 7 85 52 78 -33 % -38.82% % -42.59%
ALTE CHELTUIELI DE
EXPLOATARE 12,655 29,995 46,003 17,340 16,008 137.02% 53.37% 117.45% 43.93%
AJUSTARI PROVIND
PROVIZIOANELE PENTRU RISCURI
SI CHELTUIELI -37 295 753 332 458 -897.30% 155.25% -831.47% 139.54%
REZULTATUL DIN EXPLOATARE 8,561 6,519 9,319 -2,042 2,800 -23.85% 42.95% -30.14% 34.15%
VENITURI FINANCIARE 337 352 629 15 277 4.45% 78.69% -4.17% 67.69%
VENITURI DIN DOBANZI 273 200 99 -73 -101 -26.74% -50.50% -32.79% -53.55%
ALTE VENITURI FINANCIARE 64 152 530 88 378 137.50% 248.68% 117.89% 227.22%
CHELTUIELI FINACIARE 495 774 488 279 -286 56.36% -36.95% 43.45% -40.83%
CHELTUIELI PROVIND
DOBANZILE 394 524 237 130 -287 32.99% -54.77% 22.01% -57.56%
ALTE CHELTUIELI FINANCIARE 101 250 251 149 1 147.52% 0.40% 127.09% -5.78%
- -
REZULTATUL FINANCIAR -158 -422 141 -264 563 167.09% 133.41% 145.04% 131.36%
REZULTATUL CURENT 8,403 6,097 9,460 -2,306 3,363 -27.44% 55.16% -33.43% 45.61%
VENITURI EXTRAORDINARE 0 0 0 0 0 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
CHELTUIELI EXTRAORDINARE 0 0 0 0 0 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
REZULTATUL EXTRAORDINAR 0 0 0 0 0 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
REZULTATUL BRUT AL
EXERCITIULUI 8,403 6,097 9,460 -2,306 3,363 -27.44% 55.16% -33.43% 45.61%
IMPOZITUL PE PROFIT 2,082 1,348 1,402 -734 54 -35.25% 4.01% -40.60% -2.40%
REZULTATUL NET AL
EXERCITIULUI 6,321 4,749 8,058 -1,572 3,309 -24.87% 69.68% -31.07% 59.23%

Dinamica reală (%) = (Creşterea normală – Rata inflaţiei)/(1 + Rata inflaţiei)

22
Rata inflatiei conform datelor publicate de Institutul National de Statistica (sursa web: http://www.insse.ro/)
2005 9
2006 6.56
2007 4.84

Tabelul nr. 7 Evolutia cash-flowului de gestiune in perioada 2006 - 2007

- RON mii - - metoda directa -
Dinamica
Δ 2007 / Δ% 2007 / reala 2007 /
2006 2007 2006 2006 2006

A.Flux de numerar din activitatea curenta

9,975 9,087 -888 -8.90% -13.11%
(+) incasari in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea 100,50
de servicii 82,413 8 18,095 21.96% 16.33%
(-) plati in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii
31,474 42,274 10,800 34.31% 28.11%
(-) plati in numerar catre si in numele angajatilor
12,336 11,801 -535 -4.34% -8.75%
(-) alte plati in numerar sau restituiri de impozit pe profit
28,628 37,346 8,718 30.45% 24.43%

Din activitatea curenta societatea degaja in mod constant fluxuri pozitive de

numerar, influentate in principal in acest sens de incasarile din vanzari care au
inregistrat rate semnificative de crestere (+16% in 2006 si + 31% in anul 2007).
În anul financiar 2007 intreprinderea a realizat o cifra de afaceri de 118,5 mil
lei, reprezentând 95,4% din totalul veniturilor încasate. Urmarind evolutia acestui
indicator pe parcursul ultimilor 3 ani s-a putut observa o crestere însemnata de la un an
la altul, 40% în anul 2006 si respectiv 26% în 2007. Cu exceptia anului 2006, când
profitul din exploatare s-a diminuat comparativ cu anul anterior, dinamica veniturilor
din exploatare a avut o amploare mai însemnata comparativ cu cea a cheltuielilor
operationale.

Metoda indirectă de determinare a cash-flow-ului de gestiune

23
 Metoda indirectă operează cu informaţiile deja prelucrate: profitul net,
amortizări şi provizioane nete de reluările asupra lor, variaţia nevoii de fond de rulment
etc.
Cash-flow-ul de gestiune se obţine corectând potenţialitatea contabilă de încasări
viitoare corespunzătoare profitului net (PN), amortizărilor şi provizioanelor nete cu
variaţia nevoii de fond de rulment (ΔNFR), în fapt cu variaţia decalajelor nefavorabile de
încasări (prin creşterea stocurilor şi creanţelor de încasat) în raport cu decalajele
favorabile de plăţi (prin creşterea datoriilor de exploatare)35.
Veniturile financiare s-au scăzut, deoarece sunt asociate cash-flow-ului de investiţii.

CFgest = PN + Amortizări şi provizioane nete – Venituri financiare – (ΔNFR)

Exemplificare: valorile si dinamica cash-flow-ului de gestiune calculat dupa metoda

indirecta inregistrat de societatea COMBO sunt prezentate in tabelul nr.8 :

Tabelul nr. 8 Evolutia cash-flowului de gestiune in perioada 2006 - 2007

- RON mii - - metoda indirecta –

Dinamica reala 2007 /

2006 2007 Δ 2007 / 2006 Δ% 2007 / 2006 2006
Rezultatul net 4,749 8,058 3,309 69.68% 61.84%
Amortizari si provizioane
nete 2,396 3,576 1,180 49.25% 42.36%
Venituri din plasamente 352 629 277 78.69% 70.44%
Δ NFR -3182 1918 5,100 -160.28% -157.49%
CFG 9,975 9,087 -888 -8.90% -13.11%

2.2.2 Cash-flow-urile din activităţi de investiţii

Cash-flow-ul din activitatea de investiţii (CFinv) poate fi determinat prin metoda

directă, ca diferenţă între încasările şi plăţile pentru activitatea de investiţii:
CFinv = Încasări inv – Plăţi inv
35
Vintilă G., Gestiune financiară şi fiscală – suport de curs în cadrul programului de master specializat
Managementul sistemelor bancare

24
 Cash-out-flow-urile din activităţi de investiţii sunt în general cash-out-flow-uri
(plăţi) pentru achiziţii36:
• de active fixe noi;
• necorporale, respectiv proprietăţi asupra terenurilor şi construcţiilor, maşini şi
echipamente, inclusiv prin autodotare;
• necorporale, respectiv brevete, licenţe, mărci;
• financiare, respectiv participaţii directe, cumpărarea de acţiuni şi obligaţiuni
emise de alte întreprinderi, acordarea de avansuri financiare către filiale.
Activitatea de investiţii înregistrează, de asemenea, cash-in-flow-uri (încasări) din
vânzarea (cesiunea) de active fixe, ori de câte ori se ia vreo decizie de modificare a
structurii acestora sau, pur şi simplu, din raţiuni de echilibru financiar: vânzări de
proprietăţi, maşini, echipamente, de acţiuni şi obligaţiuni deţinute sau răscumpărări, la
scadenţă, ale obligaţiunilor deţinute sau ale avansurilor băneşti acordate filialelor37.

Cash-flow-ul din investiţii (CFinv) se poate obţine şi prin metoda indirectă în care
se compară imobilizările de la sfârşitul anului cu cele de la începutul anului. Din
imobilizările iniţiale se scad amortizările şi provizioanele nete de reluările asupra lor. În
continuare, se scad veniturile financiare:

CFinv = Imo1 – (Imo0 – Amortizări şi provizioane) – Venituri financiare

36
Nicolescu C., Instruire în Standarde Internaţionale de Contabilitate şi Management Financiar pentru
întreprinderi mici şi mijlocii, modul de instruire dezvoltat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private
Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Bucureşti, 2005, sursa web:
www.fmias.org/Ro/training_modules_RO.htm
37
Nicolescu C., Instruire în Standarde Internaţionale de Contabilitate şi Management Financiar pentru
întreprinderi mici şi mijlocii, modul de instruire dezvoltat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private
Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Bucureşti, 2005, sursa web:
www.fmias.org/Ro/training_modules_RO.htm

25
 Veniturile financiare sub formă de dividende şi dobânzi încasate pentru
participaţiile directe, acţiunile şi obligaţiunile altor întreprinderi deţinute de
întreprinderea analizată se înscriu, foarte adesea, în cash-flow-ul de investiţii.
Dimpotrivă, dobânzile plătite la creditele primite de întreprindere se înscriu în CFgest
deoarece creditele au fost primite pentru activitatea operaţională (de exploatare, în
special).

Exemplificare: valorile si dinamica cash-flow-ului de investitii inregistrat de societatea

COM sunt prezentate in tabelul nr.9 :

Tabelul nr. 9 Evolutia cash-flowului de investitii in perioada 2006 - 2007

- RON mii -

Δ% 2007 / Dinamica reala

2006 2007 Δ 2007 / 2006 2006 2007 / 2006
Imobilizari 1 25,273 26,616 1,343 5.31% 0.45%
Imobilizari 0 21,277 25,273 3,996 18.78% 13.3%
Ajustari amortizare si
provizioane 2,396 2,099 -297 -12.40% -16.44%
Venituri financiare 352 629 277 78.69% 70.44%
CFI -1,952 -678 1,274 -65.27% -66.87%

Planurile de investitii ale societatii au luat amploare pe parcursul perioadei

analizate, înregistrându-se o crestere a fondurilor destinate achizitiei de imobilizari în
2006, si respectiv o majorare a fondurilor destinate achizitiei de instrumente de capital
propriu si de creanta în 2007, ceea ce a rezultat in fluxuri negative de numerar aferente
activitatii de investitii.

2.2.3 Cash-flow-ul din activităţile de finanţare

Cash-flow-ul din activitatea de finanţare (CFfin), se poate determina, de

asemenea, prin cele două metode.

26
Prin metoda directă, se determină ca diferenţă între încasările şi plăţile pentru activitatea
de finanţare:
CFfin = Încasări fin – Plăţi fin
Cash-în-flow-urile din activităţile de finanţare cu capitaluri externe (proprii şi
împrumutate) sunt generate de majorările de capital social (prin emisiune de acţiuni noi)
şi/sau de majorările de datorii financiare (prin contractarea de noi împrumuturi de acţiuni
sau prin emisiunea de obligaţiuni ale întreprinderii)38.
Cash-out-flow-urile de finanţare apar cel mai adesea sub forma rambursărilor de
împrumuturi pe termen lung şi mediu şi, mai rar, sub forma răscumpărării (din profit) a
propriilor acţiuni de pe piaţa bursieră sau extrabursieră39.
Dividendele plătite pentru exerciţiul financiar precedent pot fi considerate plăţi
ale activităţii de finanţare, reprezentând remunerări ale capitalurilor proprii subscrise de
acţionari. Alternativ, acestea pot fi considerate plăţi în cash-flow-ul de gestiune,
evidenţiind astfel capacitatea întreprinderii de a plăti dividende din cash-flow-ul de
gestiune.
Indirect, cash-flow-ul de finanţare (CFfin) poate fi determinat prin compararea
soldurilor finale cu cele iniţiale ale capitalurilor proprii (CP, exclusiv profitul net al
anului curent) şi ale datoriilor financiare.
CFfin = (CP1 – CP0) + (Dat fin1 – Dat fin0) – Plăţi pentru dividende

Exemplificare: valorile si dinamica cash-flow-ului de finantare inregistrat de societatea

COMBO sunt prezentate in tabelul nr.10 :

Tabelul nr. 10 Evolutia cash-flowului de finantare in perioada 2006 - 2007

- RON mii -

38
Vintilă G., Gestiune financiară şi fiscală – suport de curs în cadrul programului de master specializat
Managementul sistemelor bancare
39
Nicolescu C., Instruire în Standarde Internaţionale de Contabilitate şi Management Financiar pentru
întreprinderi mici şi mijlocii, modul de instruire dezvoltat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private
Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Bucureşti, 2005, sursa web:
www.fmias.org/Ro/training_modules_RO.htm

27
 2006 2007 Δ 2007 / 2006 Δ% 2007 / 2006 Dinamica reala 2007 / 2006

Capital propriu 0 25,867 26,844 977 3.78% -1.01%

Capital propriu 1 23,797 25,867 2,070 8.70% 3.68%
Datorii financiare 1 6,163 5,736 -427 -6.93% -11.23%
Datorii financiare 0 5,250 6,163 913 17.39% 11.97%
plati dividende 5,405 6,043 638 11.80% 6.64%
CFF -6,562 -7,447 -885 13.49% 8.25%

Desi societatea a obtinut cash-in-flow-uri importante prin cresterea facilitatilor

de credit atat pe termen scurt cat si pe termen lung, platile generate de rambursarea
creditelor si platile de dividende in favoarea actionarilor au generat fluxuri negative de
numarar din activitatea de finatare in ambele perioade analizate.

Cash-flow-ul total al întreprinderii este deci suma celor trei cash-flow-uri ale
activităţilor de gestiune, de investiţii şi de finanţare, şi va verifica/explica, astfel, variaţia
trezoreriei nete de la începutul până la sfârşitul anului:
CF = CFgest + CFinv + CFfin = TN1 – TN0
Valorile si dinamica cash-flow-ului total inregistrat de societatea COM sunt prezentate
in tabelul nr.11 :

Tabelul nr. 11 Evolutia cash-flowului in perioada 2006 - 2007

- RON mii -

2006 2007 Δ 2007 / 2006 Δ% 2007 / 2006 Dinamica reala 2007 / 2006
CFG 9975 9087 -888 -8.90% -13.11%
CFI -1952 -678 1274 -65.27% -66.87%
CFF -6562 -7447 -885 13.49% 8.25%
CFT 1461 962 -163 -11.18% -15.28%

Pe ansamblul perioadei analizate fluxurile totale de numerar au

înregistrat o depreciere de 15% astfel încât, la nivelul anului 2007, acestea ajung la
nivelul de 962 mii RON. La aceasta evolutie contributia pozitiva au avut-o fluxurile
degajate de activitatea de exploatare (in speta incasarile din vanzarea bunurilor si
din servicile prestate), iar iesirile semnificative de numerarar au fost generate de

28
 activitatea de finantare prin rambursarile de credite si platile de dividende catre
actionari.

BIBLIOGRAFIE

1. ERICH A., HELFERT D.B.A., Financial analysis: tools and techniques - A guide for
managers, editat de McGraw-Hill, Chicago 2001

2. Feleagă N., Ionaşcu I., Contabilitate financiară, vol.2, Editura Economică, Bucureşti,
1998.

29
3. Fitch Ratings Ltd., Cash Flow Measures in Corporate Analysis, 2005, sursa web:
www.fitchratings.com

4. Friedlob G. T., Schleifer L.F., Essentials of Financial Analysis, publicat de John

Wiley & Sons, Inc., Hoboken, New Jersey, 2003

5. Işfănescu A., Robu V., Hristea A., Vasilescu C., Analiza economico-financiară, Ed.
ASE, Bucureşti, 2003.

6. Reider R., Heyles P. B., Managing Cash-Flow –An operational Focus, editat de John
Wiley & Sons Inc., New Jersey, 2003

7. Stickney C., Weil R. L., Financial Accounting - An Introduction to Concepts,

Methods, and Uses, publicat de John Wiley & Sons Inc, New York, 2002

8. Stancu I., Gestiunea financiară a agenţilor economici, Editura Economică, Bucureşti,

1994.

9. Valceanu G., Robu V., Georgescu N., Analiza economico-financiara, Ed. Economica,
Bucuresti, 2004.

10. Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 2004.

11 Vintilă G., Gestiune financiară şi fiscală – suport de curs în cadrul programului de

master specializat Managementul sistemelor bancare

12. Nicolescu C., Instruire în Standarde Internaţionale de Contabilitate şi

Management Financiar pentru întreprinderi mici şi mijlocii, modul de instruire
dezvoltat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România
(CNIPMMR), Bucureşti, 2005, sursa web: www.fmias.org/Ro/training_modules_RO.htm

13. Covlea M., Metodele rapide de evaluare, curs în format digital, sursa web:
http://www.ucdc.info

Cursuri in format digital (sursa web: http://www.ase.ro/biblioteca)

14. BRAN P. - Finantele intreprinderii. Gestiunea fenomenului microfinanciar

15. BREZEANU P. - Gestiunea financiara a intreprinderii

16. ILIE V. - Gestiunea financiara a intreprinderii

17. IONASCU I ., FILIP A., STERE M. Control de gestiune

30
18. RISTEA M., DUMITRU C. - Contabilitate financiara

19. ROBU M. - Bilantul contabil

20. ROBU V., ANGHEL I., SERBAN C., TUTUI D., Evaluarea intreprinderii

21. S TOIAN A. - Contabilitate si gestiunea fiscala

22. STROE R. - Gestiunea financiara a intreprinderii Note de curs si aplicatii

31