Calugaru Dragos-Terorismul La Inceputul Mileniului III

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTRNATIONALE

MASTER IN GEOPOLITICA SI RELATII INTERNATIONALE
LUCRARE DE DIZERTATIE
TERORISMUL LA INCEPUTUL MILENIULUI III
Coordonator Stiintific: Absolvent:

Dr. Liviu Muresan Dragos Calugaru
BUCURESTI 2006
1
CUPRINS
INTRODUCERE......................................................................................................... 3
1. TERORISMUL ....................................................................................................... 5
1.1. DEFINIREA TERORISMULUI ......................................................................... 5
1.2 TIPURILE DE TERORISM ............................................................................... 7
A. TERORISMUL NATIONAL SAU INTERN (DOMESTIC) ................................ 8
B. TERORISMUL INTERNATIONAL ................................................................ 11
1.3 ZONE FIERBINTI .......................................................................................... 15
IRAQ................................................................................................................. 15
PALESTINA - ISRAEL ...................................................................................... 16
AFGANISTAN................................................................................................... 19
RUSIA SI CAUCAZUL ...................................................................................... 21
INDIA SI PAKISTAN ......................................................................................... 23
COLUMBIA ....................................................................................................... 24
ANGOLA........................................................................................................... 25
1.4 LEGATURA DINTRE TERORISM SI ORGANIZATIILE DE CRIMA
ORGANIZATA ...................................................................................................... 26
1.5 IMPLICATIILE ACTIVITATII TERORISTE...................................................... 34
2. ANTITERORISMUL ............................................................................................. 37
2.1 CONVENTIILE CU PRIVIRE LA ANTITERORISM......................................... 37
2.2 RAZBOIUL CONTRA TERORII..................................................................... 44
2.3 ACTIUNEA ANTITERORISTA........................................................................ 47
3 CONCLUZII: UNDE NE INDREPTAM? ................................................................ 49
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................ 52
2
INTRODUCERE
“Terorismul este cel mai periculos si mai nociv efect al puterii, in sensul ca se
legitimeaza prin forta cea mai brutala si folosirea ei lipsita de orice scrupul, in
conditiile in care singura regula este cea dictata de terorist, fie el un individ, grup sau
stat” (Virgil Magureanu 2003)
Amenintarile teroriste din intreaga lume, din anii ‘80, ‘90 si 2000, au stimulat un val
de cercetari despre violenta politica, ale caror concluzii sunt in pericol de a fi
ignorate sau neglijate. Gruparile teroriste nu sunt compuse, de obicei, din oameni
violenti, cu tulburari psihice sau de personalitate ci din indivizi care folosesc
intimidarea civililor si violenta ca arma pentru a-si atinge scopul ideologiei lor.
Violenta poate sa reprezinte un obiectiv strategic, care sa implice costuri si beneficii
calculabile si sa fie folosita ca parte a unui angajament moral pentru o anumita
cauza. E posibil ca teroristii sa urmeze o atare cauza, ghidati fiind de sentimente de
loialitate, altruism si dreptate, pe care, daca ar avea alte consecinte, le-am putea
considera admirabile. Indivizii care aleg calea violentei sunt, de obicei, oameni
obisnuiti, care fac parte din grupuri iesite din comun, iar pentru a le putea intelege
comportamentul ar fi indicat sa urmarim nu atat psihologia individuala, cat pe ceade
grup. Exista aspecte din antecedentele teroristilor care pot fi comparate cu acelea
ale membrilor unor bande si culte religioase, la care cautarea identitatii prin
aderarea la grup faciliteaza adoptarea unei gandiri radicale. Studierea felului in care
oamenii adera la grupari violente scoate in evidenta, adesea, mai multe detalii mai
degraba despre legaturile de prietenie si dragoste decat despre problemele politice.
Ideologia poate deveni un teren de testare pentru aderare, demonstrand
angajamentul fata de cauza gruparii. Transformarea cauzei lor intr-un razboi a fost
importanta pentru teroristi, care cautau sa-si verifice credinta prin confruntarile
militare. Cu toate ca sunt, de obicei, limitate, resursele de care dispun teroristii au un
impact puternic, din cauza pagubelor fizice produse. Amenintarea poate fi
transformata intr-o criza de catre mijloacele media, implicate profund in transmiterea
pericolului unei audiente mai largi decat cea afectata in mod direct. Boala
3
sociogenica de masa, declansata, in SUA, de frica de antrax, este un bun exemplu
in acest sens. Specialistul in terorism de la Rand Corporation a definit terorismul ca
un fenomen de observare a unei multimi de persoane care privesc, nu o multime de
persoane care mor, desi a mai prezis, cu mai mult de 10 ani inainte, o crestere pe
scara larga a violentei.
Incercarile de a invinge terorismul prin forta militara pot fi mult mai periculoase
pentru guverne decat pentru teroristi, deoarece legalitatea sa se deterioreaza.
Restrictiile si represaliile impuse timp de un sfert de secol nu au atenuat
amenintarea Israelului de catre gruparile palestiniene violente, iar indoielile
organizatiilor drepturilor omului asupra legalitatii acestui raspuns au fost nocive.
Adesea, o natiune reactioneaza la violenta gruparilor mici cel mult la fel ca in situatia
in care ar fi fost vorba despre un act criminal fara rezonanta politica. Gruparile
violente fac parte, de regula, dintr-o retea cu legitimitate psihologica si ideologica
care le furnizeaza sprijin material si moral. In miscarea ETA, de exemplu, din
Spania, este inclusa si gruparea Basque ideal. Simpatizantii sai considera ca, pentru
a-si apara legitimitatea, violenta grupare este nevoita sa infrunte rigorile impuse de
lege si de autoritatea statului. Aflarea faptului ca guvernul Spaniei a sponsorizat, in
anii 80, trupe de lupta impotriva membrilor ETA, a sporit valul de simpatie fata de
respectiva miscare, in ciuda reactiilor negative starnite de caracterul
nediscriminatoriu si salbatic al actiunilor ei. Violenta de ambele parti poate influenta
judecata opiniei publice, si orice guvern ar trebui sa ia in calcul toate aspectele
problemei inainte de a lua vreo masura brutala sau nedreapta, care ar putea sa-i
slabeasca pozitia morala si sa-i diminueze sprijinul.
4
1. TERORISMUL
1.1. DEFINIREA TERORISMULUI
Termenul de terorism provine din latinescul “terror” care inseamna violenta fizica,
spaima, teroare provocate deliberat prin acte de violenta publica, folosirea cu
intentie a unor mijloace capabile sa duca la un pericol comun. Caracteristicile terorii
sunt: violenta si amenintarea cu violenta, folosirea sistematica si persistenta a
violentei, intimidare si sensibilizare prin agresivitate si ura. Terorismul mai
presupune organizare, planificare, finantare si echipamente de ultima ora precum si
subiecti umani, selectati si pregatiti pentru realizarea actiunilor concrete de atac.
Teroarea este elementul constitutiv al multor actiuni grupale semnalate inca din
antichitate. Actul de terorism a avut intotdeauna un scop similar descurajarii
generale, victima de moment este mai putin importanta decat efectul general asupra
unui grup anume caruia ii este in realitate adresat actul exemplar.
Simptomatica este butada celebrului ganditor militar chinez SUN – TZU: “omoara
unul – terorizeaza o mie”.
Deci, terorismul, desi produce victime individuale este un act indreptat impotriva unei
colectivitati.
Expertii au cazut de a cord ca in spatele unei actiuni teroriste existe intodeauna o

strategie. Indiferent de forma atacului: bombe, masini capcana, focuri de arma,
luarea de ostatici, asasinate, terorismul nu este deloc accidental sau spontan.
Trorismul reprezinta deci utilizarea deliberata a violentei impotriva civililor
pentru obtinerea de avantaje politice sau de natura religioasa.
Chiar daca majoritatea oamenilor recunosc terorismul atunci cand il vad, nu exista o
definitie unanim acceptata pentru acest termen. Ironic este insa faptul ca ceea ce
pentru o persoana inseamna terorism pentru alta reprezinta lupta pentru eliberare
nationala si exista o confuzie extrema in definirea violentelor: terorism, crima
organizata, razboi civil, stat dictatorial, confuzia fiind chiar mai mare atunci cand se
incearca separarea terorismului de miscarile insurgente ori separatiste.
5
Exista o varietate de concepte care definesc terorismul. Institutiile antitero, politice,
sociale, psihologice, guvernamentale si de securitate au incercat o definire a
fenomenului. In volumul “Terorismul politic” de Schmidt si Youngman sunt citate 109
definitii cu privire la terorism, autorii obtinandu-le de la diverse academii militare si
universitati care studiaza si cerceteaza terorismul. Acestea constituie o statistica,
care arata criteriile de definire a terorismului.
Ele sunt:
- violenta, forta (apar in 83,5% din definitii)
- politic (65%)
- frica accentuata, teroarea (51%)
- amenintare (47%)
- efecte psihologice si anticiparea reactiilor (41,5%)
- discrepanta intre tinte si victime (civili), (37,5%)
- actiunea intentionata, planificata, sistematica, si actiunea organizata (32%)
- metode de lupta, strategii, tactici (30,5%)
Definirea terorismului si a teroristilor face obiectul cercetarii si intelegerii fenomenului

care a luat amploare pe glob. Teroristii internationali, incapabili sa isi atinga
scopurile prin mijloace conventionale, incearca sa trimita un mesaj ideologic sau
religios prin terorizarea publicului general. Prin alegerea tintelor, care adesea sunt
simbolice sau reprezentative pentru natiunea vizata, teroristii incearca sa creeze un
impact puternic asupra publicului inamic prin acte de violenta, in ciuda putinelor
resurse materiale de care dispun. Prin aceasta ei spera sa demonstreze mai multe,
astfel incat guvernul sau guvernele vizate sa nu poata sa-si protejeze cetatenii; sau,
prin asasinarea unei anumite victime, pot da o lectie publicului in general. Spre
exemplu, prin asasinarea presedintelui egiptean Anwar al-Sadat din 6 octombrie
1981, la un an de la calatoria sa importanta in Israel, teroristii al-Jihad au sperat sa
convinga lumea si, in special, pe musulmani, ca a fost comisa o mare eroare.
Definitiile terorismului sunt foarte variate si, de obicei, inadecvate. Pana si
cercetatorii terorimului neglijeaza adesea sa defineasca termenul, preluand definitii
6
de la Departamentul de Stat SUA, cum ar fi: „Violenta premeditata, motivata politic,
folosita impotriva unor tinte noncombatante de catre grupari subnationale sau agenti
clandestini, de obicei cu intentia de a influenta publicul”. Desi un act de violenta,
privit de obicei in Statele Unite ca act de terorism, nu poate fi interpretat la fel in alta
tara, tipul de violenta care distinge terorismul de alte genuri de violenta, cum ar fi
crima sau o actiune militara in timp de razboi, poate fi totusi definit in termeni
calificati in mod rezonabil ca obiectivi.
Un cercetator in stiinte sociale defineste o actiune terorista ca fiind folosirea
calculata a violentei inopinate, socante si ilegale impotriva noncombatantilor (inclusiv
civili, militari in rezerva si angajati ai securitatii in situatii de pace) si a altor tinte
simbolice, intre care se infiltreaza unul (sau mai multi) membri ai unei grupari
subnationale sau unul (sau mai multi) agenti clandestini, cu scopul psihologic de a
face publica o cauza politica sau religioasa si/sau de a determina sau sili un guvern
(sau mai multe) sau populatia civila sa accepte revendicari in numele cauzei.
1.2 TIPURILE DE TERORISM
Tipologia gruparilor teroriste scoate in evidenta descrierea detaliata a profilurilor si

aplicatiilor teroriste pe glob, formele sinucigase si psihologia actelor criminale din
randul gruparilor teroriste. Fiecare grupare terorista este unica in felul ei, de
legitimare prin violenta si teroare, iar in spatele actelor criminale, gruparile teroriste
detin o doctrina sincretista politico-religioasa fundamentata la rang divin, bine
intiparita in mintile lor, luptand pana la atingerea acestora.
Dupa ideologie, gruparile teroriste se clasifica conform urmatoarelor patru tipologii:
nationalist-separatiste
fundamentalist
religioase
social-revolutionare.
Aceasta clasificare este bazata pe supozitia ca gruparile teroriste pot fi diferentiate
prin ideologia lor politica. Categoria social-revolutionara a fost numita si “idealista”.
7
Teroristii idealisti lupta pentru o cauza radicala, o convingere religioasa sau o
ideologie politica, inclusiv pentru anarhism. Desi unele grupari nu se incadreaza
practic in nici una dintre aceste categorii, tipologiile generale sunt importante
deoarece toate campaniile teroriste sunt diferite, iar intentiile gruparilor din aceeasi
categorie generala tind sa aiba mai multe in comun decat cele de categorii diferite.
De exemplu, IRA, ETA si LTTE au toate motivatii nationaliste puternice, in timp ce
fundamentalistii islamici si gruparile lui Aum Shinrikyo sunt motivate de convingeri
religioase. O a cincea tipologie, pentru teroristii de aripa dreapta, nu face obiectul
acesti lucrari.
Toate gruparile teroriste au ceva in comun si anume strategiile lor de lupta
individuala sau de grup restranse iar categoriile terorismului sunt de tip violent,
sinucigas, agresiv, distrugator netinand seama de civilii nevinovati si organizatiile cu
caracter religios sau politic.
Tehnicile lor de lucru sunt: asasinatele individuale si colective, rapirile si luarea de
ostatici, deturnarile de avioane, distrugerea avioanelor civile, lansarile de bombe
masiv explozibile, manipularea prin mass-media, instrumente de persuasiune,
instruirea psihofiziologica eficienta de rezistenta si motivatie criminala.
Dupa amploarea geografica a activitatii gruparilor teroriste, terorismul se imparte in

terorism international si terorism intern.
A. TERORISMUL NATIONAL SAU INTERN (DOMESTIC)

In contextul unei tipologii largite, este de aratat ca terorismul poate fi privit si din
punct de vedere al spatiului in care se practica si al intinderii efectelor sale.
In activitatea sa delictuala autorul actului de teroare interna aduce atingere si unor
bunuri materiale, dar aceasta distrugere este savarsita tot cu mijloace de natura sa
provoace un pericol general. Sunt mijloace a caror folosire poate provoca pagube
nebanuite si atinge chiar uneori obiective care nu intrau poate in atentia autorului.
Simpla folosire a unor asemenea mijloace este, fara indoiala in stare sa provoace,
pe plan intern, climatul de ingrijorare si teroare urmarit de autor.
8
INCIDENTE ALE TERORISMULUI DOMESTIC IN PERIOADA
2001-2005
5000
4000
3000
2000
1000
0
2001 2002 2003 2004 2005
sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org
VICTIMELE TERORISMULUI DOMESTIC IN PERIOADA

2001-2005
25000
20000
15000
10000
5000
0
2001 2002 2003 2004 2005
La nivel mondial, in perioada 2001-2005 au avut loc peste 12.000 atacuri atribuite
terorismului intern soldate cu peste 50.000 de victime. Dupa cum se observa si in
graficele de mai sus, tendinta este intensificare ale acestor actiuni.
9
INCIDENTELE TERORISMULUI DOMESTIC PE TARI IN
PERIOADA 2001-2005
16000
14000
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
a
a
an
q
s
nk
bi
Ira
di
es
i
ne
ta
ss
st
Ba
In
om
kis
ad
pi
Ru
i
an
i l ip
l
Pa
l
t
Co
ng
es
gh
Ph
Ba
W
Af
+
el
ra
Is
VICTIMILE TERORISMULUI DOMESTIC PE TARI IN PERIOADA

2001-2005
25000
20000
15000
10000
5000
0
nd
a
an
h
a
q
ya
n
s
nk
bi
Ira
di
es
i
ne
ta
ss
hn
la
st
Ba
In
om
kis
ad
pi
ai
Ru
i
an
ec
i li p
Th
l
Pa
l
t
Co
ng
es
gh
Ch
Ph
Ba
W
Af
+
el
ra
Is
Graficele de mai sus ne relateaza unde terorismul domestic este intalnit. Sunt zone
de conflict deschis in care gruparile teroriste actioneaza pentru a terifia populatia
civila.
10
B. TERORISMUL INTERNATIONAL
Terorismul international constituie
infractiune sui generis, adica un tip special
de infratiune, caracterizata printr-un
element de extraneitate: pregatirea si
executarea acestei infractiunii, subiectele
pasive si active, mobilul, mijloacele de
infaptuire ale autorului, intereseaza mai
multe state. Ansamblul de crime si delicte
care constituie terorismul imbraca, in
anumite circumstante, un caracter
international, fie pentru ca savarsirea sau
efectul lor se prelungeste pe teritoriul mai
multor state, fie prin faptul ca aduc
atingere unor bunuri juridice de mare
valoare, a caror protectie constituie o
conditie esentiala pentru mentinerea
raporturilor de buna intelegere intre state
si in consecinta a pacii internationale.
Intr-o incercare de analiza efectuata pe aceasta cale e necesar sa avem in vedere
aspectul formal si aspectul material al infractiunii de drept international. Primul
aspect consta in posibilitatea de a urmarii si a judeca pe autorul infractiunii,
independent de locul unde infractiunea a fost comisa.
Cat priveste criteriul material, pentru a considera un act ilicit drept infractiune a
dreptului natiunilor, conform savantului profesor Donnedieu De Vabres, exista
urmatoarele premize:
• Savarsirea actului criminal se prelungeste pe teritoriul mai multor state
• Bunul caruia i s-a adus atingere sa prezinte pentru comunitatea internationala
o importanta materiala sau morala
• Actul criminal sa ofenseze grav sentimentul de justitie si de respect datorat
demnitatii umane, sentiment propriu tuturor oamenilor
11
Caracterul international al terorismului
Juristii penalisti au aratat multa prudenta cu privire la infractiunile care trebuiau sa
intre in lista incalcarilor de drept international. Acesta a fost si cazul infractiunilor de
terorism. S-a examinat intotdeauna daca o infractiune are toate elementele pentru a
fi considerata o infractiune internationala.
Pot avea deci, caracter international numai formele de terorism in care autorii
actioneaza in scopuri politice colective demonstrandu-se acest fapt. Printre actele
de aceasta natura se numara acelea a caror efecte daunatoare se manifesta pe
teritoriul mai multor state si cu o atare intensitate incat pune sub amenintare insasi
ordinea politica internationala.
Din punct de vedere al aplicarii in spatiu a regulilor de drept penal, pentru
infractiunile de terorism, toate statele ar trebui sa accepte principiul universalitatii.
Pentru aceste infractiuni ar trebui deci, sa se aplice legile penale ale fiecarui stat,
indiferent de locul unde actele de teroare au fost comise si independent de
nationalitatea autorului.
INCIDENTELE TERORISMULUI INTERNATIONAL IN 2001-2005
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
2001 2002 2003 2004 2005
In ultimii cinci ani au avut loc peste 1500 de atacuri teroriste cu caracter international
cauzand peste 15.000 de victime. Terorismul international a devenit principalul
inamic la statelor civilizate si a determinat o schimbare dramatica a securitatii
mondiale.
12
Incidente ale terorismului international 2001-2005 dupa regiune
Region Incidents Injuries Fatalities
Africa 45 372 191
East & Central Asia 16 4 28
Eastern Europe 42 698 180
Latin America & the Caribbean 84 121 32
Middle East / Persian Gulf 918 5091 1649

North America 5 2340 2985
South Asia 186 699 304
Southeast Asia & Oceania 41 783 273

Western Europe 133 625 194
TOTAL 1470 10733 5836
VICTIMELE TERORISMULUI INTERNATIONA IN PERIOADA

2001-2005
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
pe
a
an
a
pe
a
a
ia
f
ul
r ic
i
ic
si
As
an
be
ro
ro
er
lA
Af
Eu
Eu
ce
ib
Am
an
h
ra
ut
ar
O
i
nt
rn
n
rs
So
C
rth
er
&
te
Ce
Pe
e
st
es
sia
No
th
Ea
&
W
tA
st
&
st
Ea
ica
Ea
as
he
er
e
dl
Am
ut
id
So
M
tin
La
13
Ultimul atentat terorist de mare amloare a
avut loc la Madrid la data de 11.03.2004.
Spania si alte 11 natiuni au platit un greu
tribut de sange barbarei teroriste: 200 de
morti si circa 1400 de raniti. Este cel de-al
doilea atentat dupa amploare in Europa
dupa cel de la Lockerbie (21 decembrie
1988), cand au murit 270 de oameni.
Atentatul de la Madrid a fost revendicat de
Al-Qaeda.
Tacticile traditionale ale terorismului cum ar fi luarea de ostateci, asasinatul politic,
actiunile directe, punctuale, nu intra in vederea lui Osama bin Laden. Tintele
atacurilor teroriste nu mai sunt persoane sau categorii de persoana, ci mase de
oameni. Mase cat mai mari. Operatiunea terorista de la 11.09.2001 a cauzat peste
4500 de victime, apartinand unor categorii sociale, rase si nationalitati diferite. La
11.04.2004, dispozitivele explozive au fost amplasate in trei trenuri si au fost
detonate cand acestea erau pline de navetisti. Dispozitivele teroriste erau adaptate
pentru a fi detonate cu ajutorul unor telefoane mobile. Au fost amplasate 15
dispozitive din care 10 au fost detonate. Toate aceste presupun informatii, sprijin
logistic si, nu in ultimul rand, oameni.
Un expert in terorism al serviciilor secrete americane CIA afirma: ”Daca astazi ai
informatii bune despre reteua Al-Quaeda, acele informatii nu mai sunt operationale
maine.” El compara reteaua cu un virus care se schimba permanent, incat este
imposibil sa-l prinzi si sa-l distrugi in intregime. Tactica acestei organizatii teroriste a
devenit doctrina ofensiva antiamericana.
14
1.3 ZONE FIERBINTI
Exista 18 teatre de confict in toata lume. Zonele fierbinti sunt marcate pe harta lumii
de mai jos, iar unele crize sunt descrise pe scurt.
IRAQ
Urmare a razboiului din Glof din
1991 si 2003, in care peste 140.000
de soldati irakieni au murit in
ciocnirile cu fortele aliate, fortele de
securitate irakiene si cele de cualitie
continua sa fie atacate cu
regularitate si astazi. Razboil de
gherila dus de insurgentii irakieni se
indreapta spre un razboi civil
generalizat care va avea ca rezultat
probabi scindarea statului Iraq pe
criterii etnice.
Iraqul reprezinta in momentul de fata
cel mai fierbinte loc din lume. De la inlaturarea regimului dictatorial in 2003 au avut
15
loc peste 3500 atacuri revendicate de peste 30 de grupari care au cauzat peste
25000 de victime, dintre care 10000 de morti.
S-a crezut ca organiarea de alegeri si instaurarea guvernului ales ar insemna un
sfarsit al violentelor, insa rar sunt zile cand nu explodeaza bombe si nu mor oameni
in aceasta tara. Se pare ca situatia se indreapta spre un esec al politicii
internationale.
INCIDENTELE TERORISTE SI VICTIMELE DIN IRAQ IN

PERIOADA 2001-2005
18000
16000
14000
12000
10000 Incidents
8000 victims
6000
4000
2000
0
2001 2002 2003 2004 2005
PALESTINA - ISRAEL
De mai bine de jumatate de veac aceasta regiune a devenit unul dintre cele mai
fierbinti puncte de incercare ale relatiilor lumii occidentale cu lumea musulmana.
Aceasta zona este macinata de conflicte militare dintre Israel si tarile arabe, conflict
inceput cu razboiul de independenta al statului Israel (1948-1949) imediat dupa
retragerea britanica, continuat cu reizbucnirea divergentelor in 1956 urmata de
Razboiul de Sase Zile din 1967 si cu atacarea Israelului in 1973. In aceasta zona a
fost aproape tot timpul nevoie de interventia ONU pentru dezamorsarea situatiei si
pentru incercarea evitarii catastrofelor umanitare.
16
In urma acestor conflicte, multi
palestinieni au parasit Israelul si
si au fost instalati in tabere de
refugiati din preajma granitelor
Israelului; statutul acestor
refugiati a devenit o problema
spinoasa in cadrul relatiilor
israeliano-arabe..
In 1978 fortele de guerilla

pelestiniene (in majoritate
militanti al-Fatah condusi de
Yasser Arafat), avand baze in
sudul Libanului, au lansat un atac
asupra Israelului; trecand la
contraofensiva, fortele armate
israeliene au patruns in sudul
Libanului pentru a ocupa un
teritoriu de aproximativ 10 km in
profunzime, spre a proteja granita
nordica a Israelului. Conflictul a
durat pana in 1985 cand fortele
armate israeliene au fost retrase
din Liban.
In 1987-1993 a avut loc prima

Intifada. A inceput ca o rabufnire
de violenta in teritoriile ocupate.
Majoritatea participantilor erau tineri. Conducerea OEP din Tunisia a preluat imediat
directia acestei miscari populare. Intifada a determinat in primul rand cresterea
influentei politice a gruparilor islamice extremiste precum Hamas si Jihadul Islamic;
exista zeci de astfel de grupari care s-au polarizat in militii pro- si contra OEP,
17
condusa de Y. Arafat. Prima Intifada s-a incheiat in 1993, odata cum semnarea
Acordurilor de la Oslo intre reprezentantii Israelului si cei ai OEP.
In 2000 a inceput a II-a Intifada

(denumita si “al-Aqsa Intifada”). S-a
declansat ca urmare a gestului cu
implicatii simbolice al lui Ariel Sharon
care a vizitat templul al-Haram as Sharif
din Ierusalim, care are numeroase
semnificatii de ordin religios atat pentru
arabi cat si pentru evrei; demnitarul
israelian a declarat atunci ca respectivul
sit reprezinta teritoriu israelian pentru eternitate. In vechiul Ierusalim au izbucnit
revolte ale palestinienilor; armata israeliana a intervenit, rezultand victime in randul
palestinienilor.
Acest conflict pare sa nu aiba sfarsit si tot mai multi civili cad victime ale acestor
confruntari. Din pacate, multe din intiativele palestiniene au caracter terorist. Actiuni
precum declansarea de bombe in autobuze, in piete si in scoli nu pot fi catalogate
decat la actiuni teroriste.
Conflictul israelo-palestinian este in mare parte responsabil pentru aparitia

terorismului modern. Israelul este o tara care lupta cu terorismul de cateva decade
bune si fara prea mult succes (desi serviciile secrete israeliene impiedica majoritatea
atentatelor, Israelul nu a facut nimic pentru a inlatura cauzele care ii determina pe
unii palestinieni sa foloseasca terorismul, astfel incat numarul celor ce sunt dispusi
sa se alature gruparilor teroriste creste pe zi ce trece).
18
INCIDENTE TERORISTE SI VICTIMELE ACESTORA IN ISRAEL
SI FASIA GAZA IN PERIOADA 2001-2005
2500
2000
1500 Incidents
1000 victims
500
0
2001 2002 2003 2004 2005

In perioada 2001-2005 au avut loc peste 2000 de evenimente cu caracter terorist,
cauzand peste 6000 de victime. Conflictul este in continuare deschis iar prin
ajungerea la putere in teritoriile palestiniene a gruparii HAMAS pot aparea multe
consecinte greu de prevazut.
AFGANISTAN
In 1973 guvernul lui Zahir Shah a
fost rasturnat intro lovitura de stat
militara condusa de Daoud Khan
si PDPA (Partidul Comunist
Afgan). Khan a abolit monarhiia,
s-a declarat presedinte si
Republica Afganistan a fost
stabilita.
In 1978, cand Khan a inlaturat
oponentii suspecti din guvernul
sau, s-a ajuns la o lovitura de stat
comunista, sangeroasa in care
Khan este ucis. Taraki este numit
Presedinte si semneaza un tratat de prietenie cu Uniunea Sovietica. Miscarea
19
guerilelor afgane (mujahedinii) este formata in 1979. Urmeaza crime de masa,
Taraki este ucis si Hafizullah Amim preia Presedentia, insa este si el ucis si inlocuit
cu Barak Karmal. Uniunea Sovietica invadeaza in decembrie 1979. In 1986 Karmal
este inlocuit de Dr. Najibullah, care propune o incetare a focului cu Uniunea
Sovietica insa mujahedinii refuza. Mujahedinii castiga victorii mari si determina pe
sovietici sa se retraga in 1989 insa continua sa se lupte impotriva regimului lui
Najibullah.
In mai 1989, guerilele afgane il aleg pe Sibhhatullah Mojadidi cap al guvernului lor in
exil. In 1992 cuceresc Kabulul si formeaza un stat islamic (cu Burhannudin Rabbani
ca presedinte). In 1994 se formeaza militiile Talibane si avanseaza rapid impotriva
guvernului islamic. In acelasi timp, Gulbuddin Hekmatyar, capul Hesbi-Islami si
Dostum continua sa se infrunte cu guvernul lui Rabanni. Kabul este redus la ruine.
Talibanii castiga masiv in 1995. In iunie 1996 Hekmatyar semneaza pactul de pace
cu Rabbani si se intoarce la Kabul in calitate de prim ministru. Pana in 1998 talibanii
avanseaza dramatic spre nord, intarindu-si pozitia de cel mai puternic grup din tara.
Din 2001 exista forte de cualitie care actioneaza in acest stat pentru inlaturarea
completa a talibanilor de la conducerea tarii, pentru nimicirea retelelor teroriste care
se antreneaza in Afganistan, pentru distrugerea retelei Al-Queda si pentru
instaurarea la conducere a noului guvern desemnat dupa alegerile din 2004. Ulterior
fortele de cualitie au fost inlocuite cu forte NATO care, pentru prima data, executa
misiuni de lupta si de mentinere a pacii in afara granitelor aliantei.
In Afganistan, in perioada 2001-2005 s-au produs 571 incidente teroriste care a
provocat moartea a 748 persoane si ranirea a peste 1100. Gruparile teroriste
responsabile sunt: Hizb-I Islami Gulbuddin (HIG), Jaish-ul-Muslimin, Jund al-Sham,
Mujahideen Message, Saif-ul-Muslimeen, Taliban, al-Gama'a al-Islamiyya (GAI), al-
Qaeda, al-Zulfikar.
20
RUSIA SI CAUCAZUL
Republicile din Asia Centrala au o lunga istorie de conflicte. Luptele izbucneau cu

regularitate intre lorzii razboiului si grupurile religioase care solicitau stabilirea unor
state islamce in afara Federatiei Ruse. Rusia incearca sa mentina federatia
deoarece Caucazii sunt o ruta vitala de aprovizionare cu bogatiile de titei din Marea
Caspica si Marea Neagra. Odata cu destramarea Uniunii Sovietice, diverse grupuri
s-au luptat pentru a prelua controlul in republici. Conflictele dintr-o republica se
revarsau in alta si dadeau una pe alta vina pentru atacuri. Cecenia, inca o parte a
Rusiei, a fost zvarlita intr-un razboi aproape total intre 1994-96, si dupa o campanie
dezastruasa, Rusia a fost
fortata sa-si reevalueze
implicarea in zona.
In august 1999, Rusia a

incercat sa-si intareasca
securitatea in regiunea
Caucaz cand rebelii din
Dagestan – o mica
republica unde se vorbesc
mai mult de 100 de limbi –
21
au inceput atacul in sprijinul
grupurilor musulmanilor
ceceni care cereau
independenta de Rusia. In
septembrie 1999 Rusia a
lansat o invazie terestra in
zona pentru a alunga rebelii
in afara drumurilor
comerciale din Asia
Centrala. In ianuarie 2000,
Rusia era inca odata
implicata intr-un conflict pe scara larga in Cecenia. Problema Caucazilor este
complicata de existenta a mai mult de 50 de grupuri etnice diferite, fiecare insistand
sa-si proclame convingerile religioase in zona. Situatia este un pericol serios pentru
tarile vecine Kazahstan, Georgia si Rusia insasi.
Rusia s-a confruntat in acest inceput de secol cu peste 250 de incidente teroriste
care au facut 904 morti si peste 2600 raniti. Cele mai tragice evenimente au fost
cele de la teatrul moscovit de la 23 octombrie 2002 cand rebelii ceceni au luat
ostateci 800 de persoane iar finalizarea conflictului a lasat 162 de morti si peste 600
de raniti, si cel de la scoala din Osetia din 01.09.2004 cand au fost intre 1000 si
1500 oameni, majoritatea copii, luati ostateci si s-a finalizat cu un numar mare de
morti: 331 si peste 700 de raniti.
INCIDENTE TERORISTE IN SPATIUL RUSESC IN PERIOADA

2001-2005
1200
1050
900
750 Incidents
600 Injuries
450 Fatalities
300
150
0
2001 2002 2003 2004 2005

22
INDIA SI PAKISTAN
Kashmir, la origini un stat
independent, este format din multe
regiuni insa e numit “Jammu &
Kashmir”, ca cele doua cel mai
populate regiuni din stat, alte
regiuni fiind Ladakh, Gilgit,
Baltistan si Skardu. Pakistan a
capturat multe din aceste regiuni in
1947 (unele luate de China)
fortand Kashmirul sa se alature
Indiei ca stat. Cea mai mare parte
din statul original Jammu &
Kashmir a ramas la India.
Separatistii musulmani din partea indiana au declarat razboi sfant impotriva
majoritatii Hindu din India, si au pornit atacurile in 1989, in principal din partea
pakistaneza a Kashmirului. Conflictul continua, Pakistanul zdrobind si el in forta
rebelii din zona acestuia.
In perioada 2001-2005 in aceasta zona au fost circa 1800 atentate cu caracter
terorist care au cauzat peste 9000 de victime din care circa 2800 morti. In aceasta
zona actioneaza peste 70 de grupuri teroriste
INCIDENTE SI VICTIME ALE ACTIVITATII TERORISTE IN INDIA

IN PERIOADA 2001-2005
1800
1600
1400
1200
1000 Incidents
800 victims
600
400
200
0
2001 2002 2003 2004 2005
23
COLUMBIA
Razboiul civil din Columbia
continua neintrerupt de 35 de
ani, cu mii de oameni ucisi in
fiecare an. Vreo 15000 de
querile din 5 grupuri diferite
controleaza peste 60% din tara.
Aliniate impotriva rebelilor se
afla fortele de securitate
columbiene si bandele
neregulate de dreapta
cunoscute ca paramilitare.
Puterea economica si politica a
Columbiei a ramas in mainile
unei elite ce a condus tara
dintodeauna, insa conflictele se intind dincolo de motivatiile politice. Controlul
traficului de droguri si coruptia sunt centrul acestor probleme complexe.
In acest inceput de secol, in Columbia au fost atribuite terorismului peste 880 de
incidente. Victimile acestora au insemnat 949 de morti si peste 1800 raniti.
Gruparile teroriste care au activat si activeaza in Columbia sunt: April 19
Movement, Guevarista Revolutionary Army (ERG), Jaime Bateman Cayon Group
(JBC), Latin American Patriotic Army (EPLA), National Liberation Army (Colombia),
Pedro Leon Arboleda Movement, People's Liberation Forces (Colombia), Popular
Liberation Army, Revolutionary Armed Forces of Colombia, Self-Defense Groups of
Cordoba and Uraba (ACCU), Simon Bolivar Guerilla Coordinating Board
(CGSB), The Extraditables, United Self-Defense Forces of Colombia (AUC).
24
ANGOLA
De cand Angola si-a castigat
independenta de la Potugalia in
1075, conflictele armate au
izbucnit intre guvernul MPLA de
la conducere si rebelii UNITA ai
lui Joseph Savimbi, lasand
aproape 1 milion de oameni
transfgi dintr-o poplatie de 10
milioane si mii de morti.
Guvernul angolez are 100000
soldati, cea mai numerosa
armata din Africa. UNITA are
trupe numarand 70000 de
oameni, luptatori bine antrenati
si experimentati in luptele de jungla. Sustinuti de Zambia si Uganda, UNITA a ocupat
o treime din bogatiile minerale si de titei ale tarii. Este de la sine inteles ca plata
asistentei militare si furnizorilor se face in diamante.
In ultima perioada, incidentele teriste au culminat cu atacul cu bomba asupra unui
tren de la 11.08.2001 si uciderea celor care incercau sa scape. Acest incident s-a
soldat cu 252 de morti si 165 de raniti.
25
1.4 LEGATURA DINTRE TERORISM SI ORGANIZATIILE DE CRIMA
ORGANIZATA
Legatura intre criminalitatea transnationala, terorism si coruptie este profunda. A

aborda aceste subiecte separat, negand legatura dintre ele, este o mare greseala.
Coruptia este o piedica in calea progresului economic si al investitiilor si se
concretizeaza printr-un nivel ridicat al somajului. In aceste circumstante, racolarea in
grupuri de crima transnationala devine o alternativa viabila din punct de vedere
economic pentru multi tineri. Grupurile teroriste infloresc in mediile in care tinerii au
putine sanse de a avansa in societate.
Crima organizata si terorismul au fost considerate adesea ca fenomene complet

disticte in lumea din inaintea lui 9/11. Comitetele de studii de securitate, structurile
militare si de mentinere a ordinii abordau subiectele de terorism si de crima
organizata la nivel strategic. Dar de multe ori aceste probleme erau abordate
distinct. In multe dezbateri s-au evidentiat cresterea amenitarilor din terorism si din
crimina transnationala, dar rar s-au evidentiat legaturile dintre acestea.
Atentatul de la 11 septembrie 2001 a determinat schimbarea modului de abordare.

Terorismul si crima organizata sunt amenintari pe ordinea de zi in securitatea
internationala si a aparut necesitatea studierii legaturilor dintre aceste doua
fenomene.
Majoritatea organizatiilor criminale si a gruparilor teroriste provin din tarile in tranzitie

sau in dezvoltare. Afacerile ilicite au o pondere mare in comertul mondial (7% in
1990 – estimare ONU - in World drug report, Oxford 1997). Marile profituri optinute
si activele acumulate fac din aceste organizatii actori puternici in regiunile in care
opereaza, cu puternice influente politice si economice.
Traficul de droguri si terorismul au dezvoltat legaturi stranse, utilizand fiecare

punctele tari ale cluilalt.
26
Traficantii de droguri se folosesc de abilitatile teroristilor: cunostintele militare,
aprovizionarea de armament si accesul la organizatii clandestine. Teroristii obtin
venituri si expertiza in spalarea banilor pentru operatiunile lor.
Atat teroristii cat si traficantii se folosesc de tari in care justitia si regulamentele
bancare sunt slabe. Ambele grupuri corup oficialitati pe care-i folosesc in obtinerea
de documente fraudate precum pasaport si documente vamale.
Exista des o legatura stransa intre crima organizata si terorism. Aceasta legatura
apare in diferite forme, de la protectie, transport si taxare la traficul direct al
organizatiilor teroriste.
Traficantii de droguri obtin o mare libertate de miscare atunci cand colaboreaza cu

organizatiile teroriste care au un puternic control in zonele respective.
In timp ce stituatiile de combatere a crimei organizate nu detin intaietatea in razboiul

contra terorismului, programele impotriva traficului de droguri si impotriva crimei
promoveaza modernizarea sistemelor legale de combaterea crimei organizate si a
agentiilor cu misiuni antiteroriste.
Dupa 9/11 tacticile de pe campul de lupta in razboiul contra terorismului s-au

schimbat de ambele parti. Apelul facut de George Bush pe 20.09.2001 catre
comunitatea internationala pentru o coalitie globala impotriva terorismului a
insemnat chemarea la un razboi in care serviciile secrete, politia, institutiile
financiare si diplomatice si capabilitatile militare vor lucra impreuna intr-un efort
coordonat.
O alta schimbare dupa 9/11 a fost trecerea de la tinte militare, diplomatice sau
guvernamentale la asa numitele “soft targets”. Acestea sunt tinte cu valori simbolice
puternice si garanteaza un numar simnificativ de victime. Bombele din clubul de
noapte din Indonezia, atacurile cu bomba de la hotelurile din Djakarta si din Casa
Blanca si de la banca din Istambul sunt semnificative acestui nou tip de tinte.
27
S-a observat si o schimbare a motivatiei. Uciderea oamenilor nevinovati este folosita
ca arma politica. Atacul de la Madrid a avut o puternica influenta politica, caci a avut
loc inainte de alegeri iar peisajul politic s-a schimbat complet. Asemenea mijloace
sunt folosite si in Irak: rapirea si uciderea civililor pentru a obtine retragerea
personalului civil si militar din zona.
Gruparile teroriste folosesc aceleasi mijloace si practici criminale cu organizatiile de

crima organiata pentru a-si finanta activitatile. Cu alte cuvinte, in investigarea
terorismului se folosesc aceleasi tactici cu cele de combatere a crimei organizate.
Intarirea justitiei va fi principalul instrument pentru spargerea organizatiilor teroriste.
In istorie, organizatiile teroriste nu au fost niciodata infrante de fortele militare, ci prin

regulamente si legi ele au fost expuse si desfiintate. Prin intarirea legilor
internationale vor fi atacate zonele in care teroristii operaza nestingheriti.
Experienta dobandita la combaterea activitatilor legate de narcotice, trafic de

persoane, cazuri de crima, jafuri ar trebui impartasita atat cu institutiile similare intre
state cat si cu oamenii din teren. Atunci cand acestia intalnesc un individ care
ameninta securitatea sa poata sa-l retina in timp util.
Pentru a-si atinge obiectivele in altivitati ilicite, organizatiile criminale folosesc

teroarea prin metode specifice terorististe. Mafia ruseasca, albaneza, siciliana si
triadele chinezesti folosesc teroarea.
Legaturile dintre crima organizata si terorism se prezinta astfel:

- teroristii se angajeaza in activitati de crima organizata pentru a se intretine
financiar
- grupurile de crima si teroristii sunt organizati in structuri de tip retea iar
teroristii se pot ascunde in cadrul organizatiilor criminale
28
- atat grupurile de crima organizata cat si grupurile teroriste opereaza in zone
cu control guvernamental limitat, cu prezenenta redusa a institutiilor de ordine
si cu granite deschise
- ambele structuri apeleaza la coruperea oficialitatilor pentru a-si atinge
obiectivele
- se folosesesc mijloace similare de comunicare si de utilizare a tehnologiei
moderne
- “spalarea” banilor se efectueaza in ambele structuri si deseori utilizandu-se
metode similare, de multe ori prin aceeasi operatori.
Suportul financiar din activitatile ilicite

Cresterea ponderei activitatilor ilicite in economia mondiala asigura resursele
financiare pentru organizatii criminale transnationale ca sa opereze cu o mare
expertiza. Activitatile ilicite se prezinta sub forma traficului de bunuri de valoare, de
droguri, de fiinte umane, de arme si de alte resurse naturale importante. Pirateria
economica se practica de asemenea cu mare succes. Toate acestea asigura mari
profituri pentru grupurile criminale.
Bunurile contrafacute precum CD-urile si alte echipamente electronice precum si
falsificarea banilor reprezinta o mare problema legata de crima organizata.
Legatura dintre traficantii de droguri si terorism este recunoscuta in zone precum

Columbia (FARC) si Balcani (KLA) dar este prezenta si in alte zone. Exemple in
acest sens mai sunt in Afganistan (Talibanii si Al-Qaeda) si Siri Lanka (Tamil Tigers)
insa mai gasim si in gruparile din Rusia.
Combinatia dintre activiti legale si cele ilegale caracterizeaza operatiile financiare ale
acestor organizatii. Resursele teroristilor si profiturile organizatiilor criminale sunt
combinate cu fonduri legitime ingreunand detectarea acestora. De exemplu, in
banca New York Case, multe fonduri care provin din activitati ilicite sunt combinate
cu cele licite in conturi corespondente din bancile rusesti. Al Qaeda foloseste
fondurile de caritate pentru miscarea banilor. Unele din aceste fonduri sunt
29
directionate catre activitati sociale dar o parte din acestea sunt utilizate pentru a
sustine terorismul.
In investigarea si persecutia documentelor fraudate, carti de credit fraudate si a
produselor piratate, descoperim ca aceleasi tehnici sunt folosite atat de teroristi cat
si de organizatiile criminale.
Structuri de tip retea

Grupurile transnationale criminale opereaza adesea in structuri de tip retea. Acest
tip de structura nu este specific doar acestor organizatii ci caracterizeaza multe din
gruparile teroriste. Structurile ierarhizate de tip mafiot ofera flexibilitate, reduce
posibilitatea infiltrarilor si asigura o buna eficienta. In aceste structuri sunt greu de
identificat liderii. Noile grupari criminale si marile organizatii teroriste se aseamna cu
structura marilor corporatii de business.
Organizatiile criminale sunt de cele mai multe ori de aceeasi nationalitate, cu toate
ca formeaza aliante cu alte grupari criminale pentru a-si desfasura activitatea. In
contrast, gruparile teroriste precum Al-Qaeda sunt transnationale. Ele pot uni indivizi
din Orientul Mijlociu cu cei din estul indepartat. Retelele nu sunt afiliate unui stat
anume. Ele sunt actori nonstatali care lovesc in cetateni si simboluri statale.
Baza operatiunilor
Gruparile criminale si teroristii functioneaza acolo unde controlul autoritatii centrale
este slab, unde frontierele sunt slabite si structurile legale sunt ineficiente. Acolo
unde nu exista control statal opereaza grupurile criminale. Unele din aceste zone
devin baze pentru gruparile teroriste. In unele cazuri, o colaborare sau o relatie cel
putin simbolica exista intre grupurile mafiote si cele teroriste care opereaza in acele
regiuni.
In Indonezia, in perioada post Suharto, s-a pierdut din controlul central existent in
perioada precedenta. Lipsa acestuia combinata cu structurile politienesti slabe si
ineficiente si cu caracterul multinational al societatii indoneziene a facut posibila
operarea unor grupuri teroriste in unele parti ale tarii. Mai mult, in timp ce importante
30
grupari criminale transnationale nu s-au stabilit bine, exista vizibil deja grupari
violente organizate.
Coruperea oficialitatilor
Organizatiile teroriste si cele criminale sunt dependente de persoane din structurile
oficiale care pot fi corupte sau care au viziuni opuse acestor structuri.
Spre exemplu, in partea estica a Rusiei si in China, puternice grupari criminale,
avand legaturi cu vechile structuri comuniste au preluat initiativa de a umple golul de
putere si opereaza acum la scara globala. Membri ai structurilor de securitate din
Rusia si din China sunt implicati iar complicitatea oficialitatilor guvernamentale este
esentiala pentru existenta acestor organizatii.
Comunicatiile
Atat teroristii cat si organizatiile criminale transnationale exploateaza tehnologia
informatiilor pentru a maximiza eficienta operativa. Folosesc celulare prin satelit,
internetul, e-mail si chat-rooms. Folosesc codificari criptografice si stenografice. Ei
exploateaza caracteristicile de anonimat al internetului pentru a nu fi depistati.
Internetul este un instrument de penetrare pentru crimele acestora. Astfel,
organizatiile criminale ruleaza pariuri pe internet iar teroristii solicita fonduri pe site-
uri pentru “actiuni caritabile”. Miscarea forndurilor la nivel mondial este facilitata de
tehnologia informatilor. Instructiuni pentru transferul de fonduri intre centre financiare
se executa pe telefon sau pe internet. Membrii gruparilor teroriste fac cursuri
speciale de computere si software si specialisti din domeniu sunt angajati pentru a
facilita comunicatiile.
Si organizatiile criminale si teroristii sunt angajati in activitati ilicite. Gruparile

criminale transnationale fac acest lucru pentru bani. In schimb, pentru teroristi,
aceste activitati criminale sunt folosite pentru a sustine marile lor obiective politice si
ideologice. Totusi, crimele comise de aceste doua grupari difera doar in motivatie si
nu in substanta. Amndoua tipuri de grupari fac trafic de droguri, de fiinte umane, de
bunuri falsificate si se angajeaza in diverse forme de frauda.
31
“Spalarea” banilor
Spalarea banilor este o parte prioritara in operatiunilor de crima orgnizata. Problema
investigarii acestor activitati este greoaie datorita sistemelor bancare de tip
underground precum cele din zona asiatica (India, Rusia, China). Organizatiile
mafiote rusesti au dezvoltat multiple feluri de a “spala” banii. Absenta reglementarilor
din sistemul lor bancar a reprezentat un teren fertil pentru aceste operatiuni. Alt
exemplu, absenta controlului in sistemul bancar in Japonia si coeziunile bancilor cu
organizatiile de crima organizata au agravat aceasta problema.
Posibibilitatea miscarii fondurilor ilicite atat de usor in anumite zone intareste
abilitatea operativa a gruparilor criminale si teroriste.
Criminalitatea transnationala va fi o problema definitorie a secolului XXI datorita

discrepantelor enorme dintre tarile dezvoltate si cele in dezvoltare, datorita existentei
multor state slabe in care criminalitatea si grupurile teroriste se dezvolta si datorita
cresterii cererii internationale ale bunurilor si serviciilor pe care aceste grupari le pot
oferi. De exemplu, diferenta enorma dintre standardele de viata dintre cetatenii din
estul indepartat al Rusiei (venit de 100 USD pe luna) si vecinii din Korea de Sud si
Japonia cu inalt nivel de venit asigura un teren fertil pentru activitati ilicite atat de
natura criminala cat si de natura politica.
In economia internationala operatiunile ilicite se intrepatrund usor cu cele legale.
Enormele discrepante dintre reglementari intr-o lume globalizata ii ajuta pe teroristi
si pe gruparile criminale sa exploateze aceasta lipsa de consistenta in avantajul lor.
Statele Unite a declarat razboi contra terorismului. Combaterea amenintarii teroriste

s-a dezvoltat ca strategie nationala si este imperativ ca aceasta sa nu se bazeze
doar pe atacarea manifestarilor vizibile ale aceste amenintari, ci pe infruntarea
conditiilor care permit acestor grupuri sa se dezvolte. Aceasta inseamna o mai mare
atentia asupra statelor slabe, asupra lipsei de reglementari armonizate si asupra
esecului cu care institutiile de profil colaboreaza intre ele la nivel international.
Imbunatatirea pregatirii fortelor politienesti nu este suficienta. Indivizii trebuie sa
32
realizeze ca este in beneficiul lor sa colaboreze cu autoritatile in combaterea crimei
organizate.
Razboiul contra terorii nu poate fi separat de cel impotriva crimei transnationale.
Punctele de convergenta dintre cele doua forme de crima internationala determina
sa nu putem sa ne adresam uneia fara sa o mentionam pe cealalta. Concentrandu-
ne asupra elementelor crimiale ale problemei terorismului, este posibil sa detectam
operatiuni teroriste intr-un fel care nu ar fi putut fi altfel detectat.
Mai mult, multe dintre strategile prezentate pentru a fi aplicate in combaterea

terorismului: urmarirea miscarii fondurilor, inghetarea activelor si imbunatatirea
securitatii frontierelor sunt aceleasi folosite si in combaterea crimei organizate.
Importanta actuala de a localiza resursele financiare ale terorismului si de a
armoniza reglementarile internationale in miscarea capitalurilor sunt doar o parte
necesarul de atingerea unei transparentei si in stimularea cooperarii internationale in
materie de impunere a legii si a regulamentelor financiare.
Organizatiile criminale transnationale si teroristii utilizeaza structuri de tip retea in

derularea operatiunilor acestora. Strategiile nationale ar trebui sa raspunda acestor
retele cu retele. Coalitiile si cooperarea sunt necesare in dezbembrarea structurilor
care permit celulelor sa opereze eficient. Schimbari majore sunt necesare in
structurile guvernamentale, in sectoarele private si in relatiile internationale pentru a
ne adresa cu eficienta acestor amenintari la securitate impuse de convergenta dintre
roblemele terorismului si crimei organizate.
33
1.4 IMPLICATIILE ACTIVITATII TERORISTE
Fenomenul terorist international constituie una dintre principalele amenintari la

adresa societatii umane si a starii de siguranta nationala a statelor lumii, continuand
sa reprezinte un pericol social deosebit de grav, atat pentru structura si coeziunea
sociala cat si pentru securitatea indivizilor si a statelor.
Asistam in prezent la o uluitoare diversitate de razboaie separatiste, violente etnice

si religioase, dispute asupra frontierelor, framantari civile si atacuri teroriste, trafic de
droguri, impingand valuri de imigranti chinuiti de saracie si aruncati de razboaie
peste hotarele nationale. In economia globala tot mai strans integrata, aceste mici
conflicte declanseaza efecte secundare in tarile inconjuratoare (chiar si cele mai
departate). Astfel un scenariu cu multe scenarii mici ii determina pe planificatorii
militari ai multor armate sa priveasca din nou spre ceea ce ei numesc “operatiuni
speciale” sau “forte speciale” razboinicii de nisa ai zilei de maine.
Noua amenintare precum si reactia comunitatii internationale fata de aceasta vor

avea implicatii si consecinte majore asupra tuturor domeniilor vietii sociale si mai
ales asupra modului in care responsabilii politici vor decide sa fie angajate si
intrebuintate capacitatile militare in viitoarele operatiuni de combatere a terorismului.
Orientul mijlociu este demult timp cea mai activa si periculoasa sursa de terorism a
lumii. In ultimii ani tinta predilecta a terorismului a constitut-o in aceasta regiune
cetatenii, bunurile si interesele SUA dar si ale statului Israel. Exista si alte zone cu
activitate terorista intensa precum Algeria, unde organizatiile fundamentaliste
islamice folosesc acest procedeu pentru a lupta impotriva guvernului, fenomen care
se manifesta la o scara mai redusa in Egipt. In Cecenia devastata dupa razboiul
impotriva Rusiei, terorismul este utilizat de diverse clanuri razboinice in scoul
subminarii guvernului, dar si pentru obtinerea de foloase materiale, in special din
rascumpararea ostatecilor – in general cetateni straini cu resurse financiare.
Terorismul este in prezent si in alte zone geografice. In America Latina apare in

special sub forma guerilelor urbane si rurale. In Europa terorismul este activ in mod
34
deosebit in Spania si Irlanda de Nord, dar si in Balcani, in Bosnia-Herzegovina,
Kosovo si sporadic in Turcia si Grecia. In Afganistan se constata ca situatia ramane
instabila cu toate eforturile cualitiei de a sprijini Statul Afgan Islamic de Tranzitie,
elemente ostile cautand adapost in zone izolate de unde actioneaza in scopul
intretinerii starii de instabilitate si pentru discreditarea efortrilor ISAF si ale cualitiei
internationale.
Aparitia noului tip de terorism – forma indeita de manifestare pe plan mondial a

confruntarilor militare asimetrice – reclama forme similare de riposta asimetrice, care
pot imbraca fie caracterul clasic de actiune militara, fie de folosire a unor mijloace si
metode specifice, neconventionale. Situatia este impusa de faptul ca nu este exclus
ca “megaterorismul” sa recurga in viitor la mijloacele de distrugere in masa,
manifestandu-se sub forma terorismului nuclear, chimic sau bacteriologic, sau la
ecoterorism si ciberterorism, cu consecinte aproape imposibil de evaluat la scara
nationala sau mondiala.
Analiza evoltiei fenomenului la scara mondiala releva ca incepand cu anul 2001

actiunile teroriste mondiale au inregistrat o crestere dramatica, evidentiindu-se ca,
reorientarea terorismului spre tinte din aviatia civila reprezinta, in continuare, un risc
deosebit iar consecintele actelor ilicite asupra securitatii aeronautice pot fi
devastatoare.
In ceea ce priveste tintele vizate, acestea apartin diferitelor domenii de activitate,

ceea ce demonstreaza ca obiectivele organizatiilor teroriste si scopurile urmarite de
acestea sunt foarte diverse si greu de anticipat: fosti sau actuali conducatori ai unor
state, demnitari ai administratiei publice centrale sau locale, diplomati, functionari
internationali (membrii ONU sau NATO), lideri politici si consilieri ai acestora, cadre
militare si politisti, parlamentari, oameni de afaceri, turisti, ziaristi si altii.
Modul de actiune pentru comiterea atentatelor teroriste s-au diversificat, ponderea
fiind detinuta de cele in care s-au utilizat explozivi si armament de diferite categorii si
calibre, elementul de noutate constand in faptul ca pentru comiterea de asemenea
35
acte s-a recurs la folosirea avioanelor de transport de persoane, ca vectori de
distrugere a tintelor vizate, efectele obtinute fiind devastatoare si periculoase.
Sistemele de alarma auto existente in comert, telefoanele mobile, dispozitivele
explozive improvizate, diverse montaje electronice artizanale atasate unor
incarcaturi explozive, grenade, mine constiuie mijloace aflate la indemana
atacatorilor foarte eficiente comandate de la distanta pentru atingerea scopurilor
vizate de organizatiile teroriste actuale.
36
2. ANTITERORISMUL
Actiunea conjugata internationala antiterorista a fortelor destinate combaterii acestui
flagel al mileniului III va presupune implementarea unor masuri imediate pe
parcursul a trei faze distincte:
a) adunarea datelor cu privire la inamicul terorist
b) definirea inamicului, ceea ce este mai mult decat interpretarea datelor
avute la dispoitie, fiind nevoie si de o proiectie politica, militara si culturala
din perspectiva careia sa se traga concluzii in legatura cu datele de
identitate ale inamicului
c) combaterea sau lupta impotriv inamicului, potrivita limitarilor convenite si
acceptate prin definirea acestuia
Din eficienta discutabila cu care a fost combatut pana in prezent terorismul, rezulta
ca in fiecare dintre cele trei faze este necesar sa se recurga la modificari de
substanta, acestea sa fie abordate asimetric, astfel incat actiunile gruparilor/fortelor
teroriste sa poata fi contracarata oportun si eficient.
Fortele armate actuale, cu structurile, tehnica, strategia si doctrinele de care dispun,
trebuie fie sa raspunda eficient la amenintarile asimetrice, fie sa si le
adapteze/modifice rapid. Cu cat acestea vor fi mai sensibile si mai agile din puct de
vedere strategic, cu atat vor putea raspunde mai eficient provocarilor si amenintarilor
asimetrice viitoare.
2.1 CONVENTIILE CU PRIVIRE LA ANTITERORISM

Mijlocul principal de combatere, la nivel international, a terorismului il constituie
numeroasele conventii incheiate si documente adoptate in acest scop.
Prin Conventia pentru prevenirea si reprimarea terorismului (Geneva 1937, adoptata

in urma atentatului ucigas de la Marsilia), statele s-au angajat sa pedepseasca
persoanele vinovate pentru: atentatele impotriva sefilor de stat si a altor persoane
care ocupa functii in stat; faptele care pun in pericol mai multe vieti omenesti; acte
diversioniste asupra bunurilor private si de stat; pastrarea sau aprovizionarea cu
37
arme si alte mijloace teroriste; falsificarea si introducerea de pasapoarte si alte
documente false; pregatirea de acte teroriste s.a.
Dupa cel de al doilea razboi mondial, terorismul a cunoscut o extindere si o agravare

mai ales din cauza tentei politice care i s-a dat si a implicarii unor state in asemenea
actiuni. Drept urmare, au fost adoptate un numar de conventii, dintre care unele se
refera la combaterea terorismului practicat contra sefilor de stat si a altor persoane
oficiale, altele pentru a asigura securitatea in domeniul navigatiei aeriene si a
navigatiei maritime.
In acest sens:
- Conventia asupra prevenirii si pedepsirii crimelor impotriva persoanelor

protejate pe plan international, inclusiv agentii diplomatici (adoptata de Adunarea
generala O.N.U., in 1973). Statele-parti sunt tinute sa incrimineze, in dreptul lor
intern, comiterea, cu intentie, a urmatoarelor fapte: uciderea, rapirea sau alt act
asupra persoanei sau libertatii unei persoane protejate pe plan international; un atac
violent asupra sediului oficial, locuintei private sau mijloacelor de transport ale unei
persoane protejate pe plan international, de natura sa puna in pericol persoana sau
libertatea sa.
- Conventia impotriva luarii de ostatici (adoptata la O.N.U. in 1979) prevede

ca, cel care sechestreaza o persoana sau o retine si o ameninta sa o omoare, o va
rani sau continua sa o retina pentru a constrange un stat, o organizatie
internationala, o persoana fizica sau morala, sa indeplineasca un act ori sa se abtina
de la acesta, ca o conditie a punerii in libertate a ostaticului, comite infractiunea de
luare de ostatici. Statele sunt obligate sa pedepseasca asemenea infractiuni,
corespunzator gravitatii lor. Statul, pe teritoriul caruia, se afla prezumtivul infractor, il
va retine si va lua masuri pentru urmarirea si finalizarea procedurilor penale
impotriva lui; daca nu-l extradeaza, este obligat sa-l supuna urmaririi penale si sa-l
judece, ca pentru o infractiune cu caracter grav
38
- Conventia internationala impotriva recrutarii, folosirii, finantarii si instruirii de
mercenari (adoptata in cadrul O.N.U., in 1989) defineste infractiunea ca, fiind fapta
de a recruta, folosi, finanta sau instrui mercenari care participa direct la ostilitati sau
la acte planuite de violenta. Statele vor sanctiona asemenea infractiuni si vor
coopera intre ele, pentru prevenirea si pedepsirea lor.
- Conventia privind securitatea personalului Natiunilor Unite si a celui asociat

(New York, 1994) a fost adoptata din cauza atacurilor deliberate impotriva
personalului si din preocuparea statelor de a asigura securitatea personalului
Natiunilor Unite si a celui asociat.
In conformitate cu prevederile acestei conventii, statele parti vor lua toate masurile
necesare, pentru a asigura securitatea personalului Natiunilor Unite si a celui
asociat, vor adopta masurile necesare pentru a-l proteja, in cazul in care acesta se
va afla desfasurat pe teritoriul lor, impotriva urmatoarelor infractiuni, comise in mod
intentionat: crima, rapire sau orice atac asupra persoanei sau libertatii vreunui
membru al personalului Natiunilor Unite sau al personalului asociat; atac violent
asupra localurilor oficiale, resedintei personale sau mijloacelor de transport ale unui
membru al acestora, de natura a-i periclita persoana, sau libertatea sa; amenintarea
cu efectuarea unui astfel de atac, pentru a constrange o persoana fizica sau juridica
de a realiza,sau de a se abtine de la realizarea unui act oarecare; incercarea de a
comite un astfel de atac, precum si participarea in calitate de complice, organizarea
sau ordonarea comiterii unui asemenea atac. Asemenea actiune este considerata,
de catre fiecare stat parte, ca o infractiune in raport cu propria sa legislatie interna,
fiecare stat pedepsind, in mod adecvat, aceste infractiuni, cu luarea in considerare a
gravitatii lor. Sunt prevazute si regulile, dupa care fiecare isi determina competentele
sale asupra acestor infractiuni, precum si masuri pentru asigurarea urmaririi penale
sau a extradarii autorilor prezumtivi
39
Pentru asigurarea securitatii in domeniul aviatiei civile, au fost adoptate:
- Conventia referitoare la infractiuni si la anumite alte acte savarsite la bordul

aeronavelor (Tokio, 1963), prin care se prevede obligatia statelor de a pedepsi
infractiunile, precum si alte acte care pun in pericol securitatea aeronavelor sau a
persoanelor si bunurilor aflate la bord, ordinea si disciplina pe o nava, aflata in zbor
sau pe suprafata marii libere sau altei zone care nu face parte din teritoriul unui stat;
competent sa sanctioneze asemenea fapte este statul de inmatriculare a navei.
- Conventia pentru reprimarea capturarii ilicite a aeronavelor (Haga, 1970)

prevede ca o persoana comite o infractiune daca, aflandu-se la bordul navei in zbor,
pune stapanire pe nava ori exercita controlul asupra ei, intr-un mod ilicit si prin
violenta sau amenintarea cu violenta; constituie infractiune, de asemenea, tentativa
unor asemenea acte si complicitatea la ele. Statele s-au angajat sa pedepseasca
asemenea acte in mod sever.
- Conventia pentru reprimarea actelor ilicite indreptate contra securitatiei

aviatiei civile (Montreal, 1971) prevede ca orice persoana comite o infractiune daca,
in mod ilicit si cu intentie, savarseste un act de violenta impotriva unei persoane,
aflate la bordul unei aeronave in zbor, distruge o aeronava in serviciu sau ii
cauzeaza deteriorari, plaseaza, pe o asemenea aeronava, dispozitive sau substante
care pot sa o distruga ori sa-i produca deteriorari, distruge sau deterioreaza instalatii
ori servicii de navigatie aeriana ori tulbura lunctionalitatea lor, comunica informatii
false, daca acestea ar putea sa faca aeronava inapta in zbor ori sa-i puna in pericol
securitatea in zbor.
Statele-parti s-au angajat sa sanctioneze, prin pedepse severe aceste infractiuni;

fiecare stat trebuie sa ia masuri, pentru a ancheta si pedepsi infractorul, care se afla
pe teritoriul sau, in cazul in care nu face extradarea catre alt stat (statului pe teritoriul
caruia s-a comis fapta, statului in care este inmatriculata aeronava, statului pe
teritoriul caruia aterizeaza aeronava s.a.m.d.).
40
- In baza Conventiei privind aviatia civila intemationala (Chicago, 1944),
statele includ, in acordurile bilaterale pe care le incheie, “clauza de securitate",
recomandata in cadrul O.A.C.L, prevazand o serie de masuri pentru a asigura
protectia navelor, a pasagerilor si a echipajelor. In cazul aparitiei unui incident de
capturare sau pericol de capturare ilicita a navelor sau altor acte ilicite impotriva
sigurantei navelor si calatorilor, partile se angajeaza sa-si acorde asistenta reciproca
pentru combaterea unor asemenea fenomene.
Masuri similare sunt prevazute si in conventiile incheiate in domeniul

securitatii navigatiei maritime:
- Conventia pentru reprimarea actelor ilicite impotriva sigurantei navigatiei

maritime si
- Protocolul pentru reprimarea actelor ilicite impotriva sigurantei platformelor

fixe situate pe platoul continental (adoptate la Roma, 1988).
Si in cadrul organizatiilor si conferintelor internationale sau pe plan regional,

problema combaterii si lichidarii terorismului se afla in atentia statelor.
a) Comisia de Drept International a examinat aceasta problema, intr-un

proiect de cod in 1954, considerand drept crima impotriva pacii si securitatii,
intreprinderea sau incurajarea activitatii teroriste de catre un stat impotriva altui stat.
b) Dintre rezolutiile Adunarii generale a O.N.U., adoptate in acest domeniu,

mentionam pe aceea, prin care Adunarea Generala a condamnat terorismul
international (Rezolutia nr. 3034/XXVII din 1972), atragand atentia asupra distinctiei
care trebuie facuta intre actele condamnabile de terorism international si lupta
popoarelor pentru autodeterminare (lupta indreptata impotriva unor agresori sau
cotropitori, pentru independenta si libertate). O alta rezolutie, in acelasi sens, a fost
aceea din 1991 (Rezolutia nr. 46/51), prin care statele au fost chemate sa previna
pregatirea si organizarea, pe teritoriul lor, de acte teroriste, sa asigure arestarea si
judecarea sau extradarea celor care le comit, sa incheie acorduri de cooperare in
41
acest domeniu, sa devina parti la acordurile multilaterale incheiate, sa se abtina de
la or-ganizarea, instigarea, asistenta si participarea la acte teroriste savarsite pe
teritoriul altor state, sa le incurajeze ori sa accepte, pe teritoriul lor, activitati care
vizeaza comiterea de acte teroriste.
c) Majoritatea statelor lumii sunt, in favoarea unei conventii internationale si

acest subiect se afla pe agenda Adunarii generale O.N.U. de mai multi ani;
atingerea acestui scop este insa ingreunata, din cauza conotatiei politice pe care
unele grupuri de state o dau notiunii de terorism.
d) Si prin documentul, adoptat la Conferinta de la Stokholm din 1984, a

statelor participante la Conferinta pentru Securitaie si Cooperare in Europa,
referitoare la masurile de incredere, securitate si dezarmare in Europa, a fost
consacrata hotararea statelor participante de a lua masuri efective, la nivel national
si prin cooperare internationala, pentru prevenirea si respingerea actelor de
terorism.
Statele coopereaza, la nivel regional si in cadru bilateral, pentru combaterea

terorismului; printr-o serie de acorduri si aranjamente, statele au stabilit un mod de
colaborare, intre organele lor de specialitate, pentru a preveni (prin informatiile pe
care si le pun la dispozitie) si reprima (acordandu-si concurs si conlucrand, in cazul
unor asemenea actiuni) actele de terorism.
Un asemenea exemplu il constituie Conventia europeana pentru reprimarea

terorismului (Strasbourg, 1977), ratificata si de Romania in 1996. Conventia are in
vedere infractiunile cuprinse in reglementarile din Conventia pentru reprimarea
capturarii ilicite a aeronavelor (Haga, 1970) si Conventia pentru reprimarea de acte
ilicite indreptate contra sigurantei aviatiei civile (Montreal, 1977), precum si
infractiunile grave, constand intr-un atac asupra vietii, integritatii corporale sau
libertatii persoanelor care se bucura de protectie internationala, inclusiv a agentilor
diplomatici, cele care au ca obiect rapirea, luarea de ostatici sau sechestrarea
42
ilegala, cele care au ca obiect bombe, grenade, scrisori bomba si tentative la cele de
mai sus.
Cu privire la aceasta categorie de infractiuni, s-a stabilit, pentru state, obligatia de a

extrada (eventualele dispozitii incompatibile din acordurile dintre state, modificandu-
se). Conventia prevede, de asemenea, ca statul pe al carui teritoriu se afla autorul
prezumtiv al unei infractiuni la care se refera art. 1 si care a primit o cerere de
extradare, in cazul in care nu-l extradeaza, desi a primit o cerere in acest sens, va
dispune, fara nici o exceptie si fara intarziere nejustificata, autoritatilor sale
competente sa exercite actiunea penala, iar acestea hotarasc in aceleasi conditii, ca
si pentru orice alta infractiune cu caracter grav, potrivit legilor acestui stat.
Romania este parte la toate conventiile mentionate mai sus cu privire la combaterea
terorismului, are incheiate o serie de acorduri si aranjamente pe plan regional si in
cadru bilateral, participa efectiv la actiunile care se organizeaza pe plan international
pentru prevenirea si combaterea terorismului.
Principalele amenintari de natura terorista, in cadrul razboiului mondial terorism-

antiterorism care s-a declansat, se configureaza a fi, in continuare, urmatoarele:
- posibilitatea folosirii de catre grupari, organizatii sau persoane teroriste a
armelor de distrugere in masa
- pregatirea si efectuarea unor posibile atacuri asupra bazelor nucleare ale
tarilor care poseda asemenea mijloace, precum si a intreprinderilor chimice,
laboratoarelor biologice etc., pentru procurarea de armament nuclear, chimic sau
biologic si pentru a detona astfel de arme la fata loclui, in spatii deschise/inchise, in
zone aglomerate sau oriunde s-ar gasi ele (pe mijloace de transport feroviar si rutier,
in reactoare nucleare, la bordul unor nave sau aeronave, in stationare, etc.) si a
produce catastrofe spectaculoase in numele unor ideologii, unor principii considerate
sacre sau pur si simplu din asumarea vocatiei de a pedepsi.
- proliferarea actiunilor punitive sau de razbunare impotriva celor care au
declansat campania antiterorista si a tarilor care fac parte din cualitia antiterorista
43
- continuarea actiunilor de natura terorista – individuale, de mica amploare
sau organizate de amploare – impotriva democratiilor occidentale
- continuarea asasinatelor si a actiunilor de lovire a tuturor celor care, intr-o
forma sau alta, se opun starii de haos favorabile proliferarii crimei organizate,
traficului de droguri si de carne vie, castigului ilicit
- efectuarea unor atacuri asupra sistemelor de protectie a mediului, barajelor
si folosirea deseurilor toxice si radioactive pentru a produce catastrofe ecologice
- continuarea si diversificarea asasinatelor politice
- atacarea scolilor, a institutelor de cercetare, a laboratoarelor si unitatilor
economice de importanta nationala si internationala, pentru a produce panica si
teroare
- atacarea sistemelor de valori si a institutiilor de cultura
- crearea de diversiuni pentru a provoca nesiguranta, tensiuni, instabilitati si
chiar riposte violente si a adanci starea de anomie a sistemelor sociale
- continuarea si chiar itensificarea atacurilor cu bombe, explozivi plastici si
alte mijloace artizanale asupra populatiei si, pe cat posibil, in prezenta mass media
- degradarea, in continuare, a conditiei umane si, din aceasta cauza,
proliferarea terorismului psihopat
- mentinerea si chiar crestera actiunilor teroriste de sorginte etnica pentru
distrugerea ideii de convietuire si cultivarea individualismului feroce, a agresivitatii in
purificare etnica, a separatismului etnic
- actiuni de natura terorista in ciberspatiu in vederea creerii unor perturbatii
grave in sistemele de comunicatii, distrugerea sistemeor de comanda si control, a
sisemelor bancare, virusarea bazelor de date, crearea unui stari de haos generalizat
in sistemele de informatii.
2.2 RAZBOIUL CONTRA TERORII
In urma celui mai mare atentat terorist 9/11 din SUA, alianta condusa de Statele
Unite a declarat “razboi impotriva terorismului”, accentul cazand mai mult pe ideea
44
de prevenire. Obiectivele cualitiei sunt sa elimine pericolul reprezentat de terorismul
international si sa descurajeze statele in acordarea de sprijin sau adapost gruparilor
teroriste internationale.
Lumea lupta impotriva terorismului pe cinci fronturi: diplomatic, informativ, de
aplicare a legii, financiar si militar.
Pe plan diplomatic, progresele obtinute in razboiul global contra terorismlui nu ar fi

fost posibile fara un astfel de angajament intens in intreaga lume. Diplomatia este
coloana vertebrala a campaniei, construind vointa politica, sprijinul si mecanismele
care permit organelor de aplicare a legii, serviciilor de informatii si fortelor armate sa
actioneze concret.
Pe plan informativ se are in vedere largirea schimbului de informatii si a colaborarii

dintre tari cu scopul clar de a impiedica atentatele, a da in vicleag ascunzatorile
teroristilor si bine inteles, de a salva vieti.
Din punct de vedere al aplicarii legii, accentul cade pe intensificarea colaborarii

dintre organele impicate. Astfel, celule intregi au fost desfiintate in tari precum
Singapore si Italia dar si in alte parti.
Pe plan finaciar, 166 de tari au emis ordonante de inghetare a activelor financiare

legate de activitatile teroriste, in cuantumul a peste 121 milioane dolari SUA. Grupul
Operativ de Actiune Financiara FATF, un grup de experti reprezentanti ai 29 de tari,
dedicat instituirii de norme juridice si de reglementare precum si de politici de
combatere a spalarii banilor, are ca scop al activitatii sale impiedicarea accesului
teroristilor la sistemul financiar mondial.
Rezultatul actiunilor pe acest plan este ca la ora actuala teroristilor le este tot mai
greu sa stranga si sa transfere bani. Multi dintre cei care au ofetit sprijin financiar
pentru terorism in trecut par sa se fi retras din aceasta activitate. Unii intermediari au
fost capturati si arestati. Teroristii nu mai pot folosi in siguranta sistemul international
bancar.
45
Pe plan militar, in data de 7
octombrie 2001 a fost
lansata operatiunea
“Enduring Freedom”. In
aceasta operatiune sunt
angajate peste 90 de tari,
fiind cea mai mare cualitie
militara din istorie. Cea mai
mare parte a teritoriului
Afganistanului a fost
eliberata de controlul
Talibanilor in doar cateva
saptamani. In continuare
cualitia ajuta la pregatirea noii armate afgane pentru a putea sa-si asigure in curand
propria securitate.
Actiunile militare impotriva terorismului continua in Afganistan si in alte parti ale
lumii. Dar, in ciuda marilor progrese inregistrate pana acum, pericolul continua sa
existe.
Succesul final al acestei campanii va depinde in mare parte de doi factori: vointa
politica internationala pe termen lung si construirea unor capacitati eficace.
In acest razaboi contra terorismului, SUA reprezinta factoriul determinant si a impus

urmatoarele principii durabile:
Nu faceti nici un fel de concesii teroristilor si nu incheiati nici un targ cu ei.
Aduceti teroristii in fata justitiei pentru infractiunile lor.
Izolati si exercitati presiuni asupra statelor care sponsorizeaza terorismul
pentru a le forta sa-si schimbe comportamentul.
Sprijiniti capacitatile de combatere a terorismului ale tarilor care coopereaza
cu Statele Unite si care au nevoie de ajutor.
46
Tot SUA a lansat Programul de Asistenta Antiterorism in 1983 care are in obiective
imbunatatirea capacitatilor antiteroriste ale tarilor prietene si intarirea legaturilor
bilaterale prin oferirea de asistenta concrete.
Un alt puternic instrument al SUA in combaterea terorismului reprezinta programul
“Recompensa pentru Justitie” prin care Ministerul de Externe SUA poate oferi
recompense de pana la 5 milioane USD pentru informatii care previn sau rezolva
favorabil acte de terorism.
2.3 ACTIUNEA ANTITERORISTA
O posibila configurare a fortelor armate pentru astfel de actiuni ar fi urmatoarea:

- Structuri de conducere specifice (in cadrul celor obisnuite)
- Forte (structuri) de informare, supraveghere si avertizare
- Forte speciale
- Forte de actiune preventiva
- Forte principale de actiune si reactie
STRUCTURI DE
CONDUCERE
Forte de
actiune
preventiva Forte
speciale
FORTE
PRINCIPALE DE
ACTIUNE SI
REACTIE
actiunea
preventiva asupra
crizelor
actiunea violenta
de distrugere
asupra efectelor
TERORISM
47
Alianta Nord-Atlantica la summit-ul de la Praga 2003 a adoptat o strategie de
proiectare a unei forte specializate, dotate si echipate modern care sa poata preveni,
elimina si combate orice actiune terorista indreptata catre securitatea globala si
regionala sau care poate produce dezordine sociala. Forta NATO de raspuns (NRF)
se va crea din disponibilizarea de forte speciale puse la dispozitia aliantei de statele
membre si va avea urmatoarele caracteristici si capabilitati:
- Tehnologiile militare cele mai a vansate
- 21.000 de militari dislocabili in 5 zile oriunde in lume
- Structura foarte flexibila, grupari de forte ad-hoc, pe obiective punctuale
- Complet operativa in octombrie 2006
- Gama larga de operatiuni militare inclusiv antiteroriste
- Acopera toate amenintarile de securitate
- Autosustinerea fortelor NRF inTO – 30 de zile
- Alcatuire si instruire:
- Contributii nationale, prin rotatie dupa instruire si certificare tip JOINT
- 6 luni stare STAND BY
- Coordonator NRF – comandamentul NATO – ACT, Norfolk, SUA
- Consolidarea activelor regionale
- Prima forta NRF constituita s-a declarat activa in octombrie 2003 cu 9500
militari
- La reuniunea de la Brasov din 2004, valoarea fortei NRF ajunsese la 17.000
militari.
Moto-ul NRF: “Profil permanent de FORTA CREDIBILA”
Principalele capacitati de lupta ale fortei NRF:
- Avioane de vanatoare ultramoderne
- Nave de lupta foarte rapide cu putere mare de foc
- Diverse autovehicule multiscop
- Servicii logistice eficiente
- Sisteme Up Grade de comunicatii in informatica
- Mijloace noi de cercetare si informatii militare
48
3 CONCLUZII: UNDE NE INDREPTAM?
Trebuie sa punem intrebarea: ce reprezinta terorismul la ora actuala? Acest fenomen
si-a mentinut caracterul clasic din punct de vedere al metodelor si organizaaii, al
armelor folosite, dar pe langa acestea au aparut elemente de noutate si perspective
care daca nu se vor lua masuri precise, vor produce mutatii majore in cadrul acestui
mapamond tot mai global din punct de vedere politic.
Astfel bomba a ramas mijlocul predilect folosit de teroristi dar luarile de ostatici.
Deturnarile de avioane sunt oricand o metoda care poate fi uzitata de teroristi, in
pofida masurilor de securitate care se iau pe aeroporturi in ultimul timp si al masurilor
de siguranta privind transportul aerian. Atacurile informatice reprezinta o mare
amenintare iar pericolul armelor chimice este inca actual. Temuta arma nucleara ar
putea ajunge pe mana unor dezaxati care sa o foloseasca intr-un mod
neconventional si netinand seama de efectele pe care le produce, ducand la moartea
si distrugerea unor stabilimente pe o raza extrem de mare. Nu e de mirare de ce unii
spun ca folosirea necontrolata a tehnologiei nucleare ar putea duce la disparitia
civilizatiei umane.
La toate acestea si multe altele, care constituie inca un secret al cercetarilor, se poate
adauga arma biologica. Molimele si epidemiile au produs efecte dezastruoase
dintotdeauna , neprovocate. Insa mutatiile unor virusi sau alte schimbari ale unor boli
in mod artificial sau chiar creerea altora noi ar putea duce la pierderi umane si
animale spectaculoase. Exista inca intrebarea daca SIDA este sau nu o boala
produsa de un virus de laborator sau e o mutatie a virusului din organismul unor
maimute la care ele sunt imune. Biologia se ocupa cu studiul vietii, dar cercetarile din
domeniul ei pot avea un efect contrar.
La momentul actual exista foarte multe boli produse de virusi, bacterii, organisme
care daca s-ar raspandi ar putea duce la disparitia omenirii, neexistand antidot. Dar
daca ne gandim ca posibilitatile de cercetare sunt nelimitate si la faptul demonstrat ca
49
unele boli ce afecteaza animalele pot avea, la om, efecte mai grave sau chiar letale,
ne face sa vedem cu atat mai clar pericolul armelor biologice.
In perioada razboiului rece exista un echilibru dat de antagonismul NATO-URSS.

Dupa destramarea fostei republici socialiste, echilibrul s-a rupt si NATO, respectiv
SUA au devenit cam singura putere mondiala fara alte opozitii, astfel fiind deschisa
perspectiva globalizarii sub obladuirea acesteia.
Aliatiile s-au schimbat, astazi coopereaza Rusia cu Uniunea europeana, se dezvolta

relatii amicale bazate pe cooperare. Destramarea URSS a slabit economia rusa aflata
in tranzitie iar fostele tari componente urmeaza idealul independentei. Cecenia este
doar un exemplu din care putem vedea efectul terorismului asupra unei foste mari
puteri si care prezinta inca o importanta foarte mare pe scara mondiala.
Dar pericolul cel mai mare vine din partea terorismului islamic. Unele actiuni din
trecut ale SUA s-au intors impotriva. Saddam Hussein, un fost “prieten” al SUA, a
devenit un dusman de temut si a trebuit eliminat. De asemenea Al-Quaida, a fost
opera unor cercuri de interese americane, care l-au insarcinat pe Ossama ben Laden
sa recruteze si sa pregateasca combatanti ca forta de riposta in fata Armatei Rosii in
Afganistan.
Dupa ce decenii la rand URSS a fost factorul opozant al SUA, astazi statul american
si lumea occidentala se confrunta cu un pericol mult mai mare, mai amenintator si
mai distructiv- terorismul mondial.
Singura posibilitate de limitare a lui, de eradicare era eliminarea lui din tarile unde isi
avea principalele baze. Interventiile multinationale din Afganistan si Irak inca se
soldeaza cu pierderi pentru fortele coalitiei. Dar rezultatul pare sa nu fie nici pe
departe cel scontat. Contra unui dusman cunoscut poti lupta, dar Al- Quaida este o
structura aparte: nu are teritoriu propriu, nu e nevoie de o centralizare a actiunilor si a
factorilor de comanda. De asemenea sursele de finantare sunt diverse, baza fiind
fondurile alocate de “creierul organizatiei” ben Laden.
50
Astazi lumea are alte caracteristici, schimbarile produse au avut efecte pozitiv, dar si
unele extrem de negative impotriva carora trebuie luata o pozitie comuna a statelor
democratice si care urmaresc realizarea unei socieatti libere si sigure in care sa
prospere viata si civilizatia.
51
BIBLIOGRAFIE
Serviciul Roman de Informatii, Centrul de Informare pentru Cultura de Securitate,
“Terorismul in lume”, Bucuresti 2004
Ferchedau M, Careja R, Balasz L, Mohan E, Constandache C, “Terorismul”, Editura

Omega, Bucuresti, 2001
Marret Jean-Luc, “Tehnicile Terorismului”, Editura Corint, Bucursti 2002
Ecobescu N, Micu N, Voicu I, “Fightfing Terrorism”, Institutul roman de studii

internationale Nicolae Titulescu, Bucuresti 2003
Ecobescu N, Frunzulica D, Voicu I, “Fightfing Organized Crime”, Institutul roman de

studii internationale Nicolae Titulescu, Bucuresti 2003
Frunzei T, articol” Viitorul interventiei militare coercitive”, revista Monitor Strategic nr

3-4/ 2005, Institutul pentru studii politice de aparare si istorie militara, Bucuresti,
2005
Stancila L, Burghelea I, “Razboiul fara fronturi si fara frontiere”, Editura F&F

International, Gheorgheni 2005
Louise Shelley, “The nexus of organised international criminals and terorism”, web
site: www.american.edu
Xavier Raufer, “New world disorder, new terrorism: new threats for Europe and the
Western World”, 1999, web site: www.drmcc.org
Pierre Chouvy, “Drugs and Financing the Terrorism”, Terrorism Monitor, vol 2 2004,
www.jamestown.org
Jean Servier, “Terorismul”, Institutul European, Bucuresti 2002
Pagini web cercetate:

Nation Master: http://www.nationmaster.com/encyclopedia/Definition-of-terrorism
Terrorim research center: http://www.terrorism.com
Terrorism knowledge base: http://www.tkb.org
US Department of State: http://www.state.gov
BBC: www.bbc.com
CNN: www.cnn.com
Euronews: www.euronwes.net
Lumea Magazin: http://www.lumeam.ro
Asociatia de studii si cercetari ale terorismului:www.terorism.ro
The Institute for Counter-Terrorism: http://www.ict.org.il
52

Calugaru Dragos-Terorismul La Inceputul Mileniului III

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Judul Asli

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

Calugaru Dragos-Terorismul La Inceputul Mileniului III

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTRNATIONALE

TERORISMUL LA INCEPUTUL MILENIULUI III

Coordonator Stiintific: Absolvent:

Expertii au cazut de a cord ca in spatele unei actiuni teroriste existe intodeauna o

Definirea terorismului si a teroristilor face obiectul cercetarii si intelegerii fenomenului

1.2 TIPURILE DE TERORISM

Tipologia gruparilor teroriste scoate in evidenta descrierea detaliata a profilurilor si

Dupa amploarea geografica a activitatii gruparilor teroriste, terorismul se imparte in

A. TERORISMUL NATIONAL SAU INTERN (DOMESTIC)

sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org

VICTIMELE TERORISMULUI DOMESTIC IN PERIOADA

sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org

VICTIMILE TERORISMULUI DOMESTIC PE TARI IN PERIOADA

sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org

INCIDENTELE TERORISMULUI INTERNATIONAL IN 2001-2005

sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org

Latin America & the Caribbean 84 121 32

Middle East / Persian Gulf 918 5091 1649

Southeast Asia & Oceania 41 783 273

VICTIMELE TERORISMULUI INTERNATIONA IN PERIOADA

sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org

INCIDENTELE TERORISTE SI VICTIMELE DIN IRAQ IN

sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org

In 1978 fortele de guerilla

In 1987-1993 a avut loc prima

In 2000 a inceput a II-a Intifada

Conflictul israelo-palestinian este in mare parte responsabil pentru aparitia

sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org

Republicile din Asia Centrala au o lunga istorie de conflicte. Luptele izbucneau cu

In august 1999, Rusia a

INCIDENTE TERORISTE IN SPATIUL RUSESC IN PERIOADA

sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org

INCIDENTE SI VICTIME ALE ACTIVITATII TERORISTE IN INDIA

sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org

Legatura intre criminalitatea transnationala, terorism si coruptie este profunda. A

Crima organizata si terorismul au fost considerate adesea ca fenomene complet

Atentatul de la 11 septembrie 2001 a determinat schimbarea modului de abordare.

Majoritatea organizatiilor criminale si a gruparilor teroriste provin din tarile in tranzitie

Traficul de droguri si terorismul au dezvoltat legaturi stranse, utilizand fiecare

Traficantii de droguri obtin o mare libertate de miscare atunci cand colaboreaza cu

In timp ce stituatiile de combatere a crimei organizate nu detin intaietatea in razboiul

Dupa 9/11 tacticile de pe campul de lupta in razboiul contra terorismului s-au

Gruparile teroriste folosesc aceleasi mijloace si practici criminale cu organizatiile de

In istorie, organizatiile teroriste nu au fost niciodata infrante de fortele militare, ci prin

Experienta dobandita la combaterea activitatilor legate de narcotice, trafic de

Pentru a-si atinge obiectivele in altivitati ilicite, organizatiile criminale folosesc

Legaturile dintre crima organizata si terorism se prezinta astfel:

Suportul financiar din activitatile ilicite

Legatura dintre traficantii de droguri si terorism este recunoscuta in zone precum

Structuri de tip retea

Si organizatiile criminale si teroristii sunt angajati in activitati ilicite. Gruparile

Criminalitatea transnationala va fi o problema definitorie a secolului XXI datorita

Statele Unite a declarat razboi contra terorismului. Combaterea amenintarii teroriste

Mai mult, multe dintre strategile prezentate pentru a fi aplicate in combaterea

Organizatiile criminale transnationale si teroristii utilizeaza structuri de tip retea in

Fenomenul terorist international constituie una dintre principalele amenintari la

Asistam in prezent la o uluitoare diversitate de razboaie separatiste, violente etnice

Noua amenintare precum si reactia comunitatii internationale fata de aceasta vor

Terorismul este in prezent si in alte zone geografice. In America Latina apare in

Aparitia noului tip de terorism – forma indeita de manifestare pe plan mondial a

Analiza evoltiei fenomenului la scara mondiala releva ca incepand cu anul 2001

In ceea ce priveste tintele vizate, acestea apartin diferitelor domenii de activitate,