UNIVERSITATEA DE VEST TIMIŞOARA

FACULTATEA DE ECONOMIE
ŞI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR
SPECIALIZAREA: MANAGEMENT

LUCRARE DE LICENŢĂ
PROIECT DE FINANŢARE EUROPEANĂ
„REALIZAREA SISTEMULUI CENTRALIZAT DE APĂ ÎN
COMUNA CICÂRLĂU, JUDEŢUL MARAMUREŞ”

COORDONATOR
STUDENT

2009

1
2
 Cuprins

Introducerea şi motivarea temei.............................................................................................5

Capitolul 1: Necesităţile specifice dezvoltării rurale în România..........................................7

1.1.Contextul socio-economic general din zona rurală..............................................7

1.2.Descrierea şi analiza disparităţilor cu privire la furnizarea serviciilor în
spaţiul rural.................................................................................................................9
1.3.Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală..........................................13

Capitolul 2: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.......................................................15

2.1 Obiectivele şi măsurile aferente Axei 1. Creşterea competitivităţii sectoarelor

agricol şi forestier.....................................................................................................17
2.2 Obiectivele şi măsurile aferente Axei 2. Îmbunătăţirea mediului şi a
spaţiului rural............................................................................................................20
2.3 Obiectivele şi măsurile Axei 3. Calitatea vieţii în zonele rurale şi
Diversificarea economiei rurale...............................................................................24
2.4 Obiectivele şi măsurile Axei 4. Axa LEADER..................................................27

Capitolul 3:“Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru

economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”..............................29

3.1 Solicitanţi eligibili. Activităţi eligibile şi neeligibile.........................................29

3.2 Criteriile de selecţie a proiectelor.......................................................................33
3.3 Documentele necesare cererii de finanţare.........................................................36

Capitolul 4: Cerere de finanţare. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.......................41

4.1 Date generale..........................................................................................41

4.2 Prezentarea proiectului...........................................................................43
4.3 Bugetul proiectului.................................................................................56
4.4 Concluzii................................................................................................58

Bibliografie..........................................................................................................................60

3
4
 Introducerea şi motivaţia temei

Prezentul proiect prezintă ce este Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

(PNDR), ce cuprinde acesta, unde se încadrează el, date despre Măsura 3.2.2 aferentă
proiectului întocmit şi proiectul propriu-zis care constă în “Înfiinţarea unei reţele publice în
zona rurală”.
La 1 ianuarie 2007 România a devenit membră UE, odată cu obţinerea acestui
statut, ea beneficiază şi de o serie de fonduri structurale (europene) cu caracter
nerambursabil, acordate pentru diverse proiecte prin intermediul programelor de dezvoltare
care conţin anumite direcţii de dezvoltare şi măsuri eligibile pentru a primi astfel de
finanţări.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală face parte din fondurile structurale alături
de cele 3 instrumente financiare cunoscute ca fonduri structurale: Fondul European de
Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune (FC),
cele 2 acţiuni complementare: Fondul European pentru Agricultură şi Dezvolare Rurală
(FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP), Cadrul Strategic National de Referinţă
(CSNR) şi Programele Operaţionale şi Axele Prioritare ale acestora.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) este alcătuit din fonduri
destinate realizării investiţiilor în ferme, unităţi de procesare şi prelucrare produse
agroalimentare, investiţii în activităţi nonagricole, turism şi înfiinţarea de
microîntreprinderi.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală cuprinde 4 axe:
-Axa 1 Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier
-Axa 2 Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural
-Axa 3 Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale
-Axa 4 Axa LEADER
Fiecare din cele 4 axe includ informaţii despre tipurile de proiecte care vor fi finanţate
condiţiile de finanţare şi categoriile de beneficiari.
Măsura 3.2.2 “Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază
pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” este măsura
aferentă proiectului practic realizat care cuprinde date despre obiectivele programului,
solicitanţii eligibili, activităţile eligibile, documentele necesare întocmirii cererii de
finanţare etc.
Proiectul practic „Înfiinţarea unei reţele publice de apă în satul Cicârlău, judeţul
Maramureş” prezintă în special necesitatea realizării unui astfel de proiect, beneficiile
aduse de acesta, durata de realizare precum şi activităţile necesare înfiinţării. Se estimează
un interval de 15 luni pentru realizarea proiectului, acesta cuprinzând construcţia
rezervorului, sapăturile necesare, realizarea reţelei de distribuţie, racordarea locuitorilor la
reţea, precum şi verificarea sistemului de alimentare şi monitorizarea continuă a acestuia şi
a calităţii apei.
Odată cu realizarea acestui proiect se estimează o creştere a nivelului de trai al
populaţiei, a confortului, o atragere sporită a investitorilor, reducerea discrepanţelor dintre
zonele judeţului, precum şi o monitorizare permanentă a calităţii apei astfel încât să se
evite orice poluare a acesteia cu diferite substanţe toxice care ar putea duce la apariţia unor
boli în rândul localnicilor.

5
 Lucrarea realizată prezintă pe scurt una dintre oportunităţile care decurg din
integrarea României în Uniunea Europeană, oportunitate ce nu trebuie a fi ratată, ci profitat
la maximum de ea.
Motivul pentru care am ales această temă în primul rând datorită faptului că
locuiesc la sat şi ştiu cât de mari sunt diferenţele în ceea ce priveşte nivelul de trai şi de
confort dintre sat şi oraş. Acest proiect care cuprinde înfiinţarea unei reţele publice de apă,
iar personal consider că este necesară realizarea unui asemenea proiect nu numai în
localitatea mea ci în toate satele deoarece contribuie la creşterea nivelului de trai al
populaţiei şi a confortului. Totodată prin realizarea acestui proiect se monitorizează mai
bine şi mai eficient calitatea apei astfel încât să se evite o îmbolnăvire a populaţiei datorită
contaminării apei cu diferite substanţe.
Menţionez că la momentul actual principala ocupaţie a populaţiei a locuitorilor este
agricultura de subzistenţă, iar o mică parte din aceştia lucrează în municipiul Baia-Mare.
Agenţii economici de pe raza comunei sunt puţini şi în general activitatea acestora se
axează pe comerţ şi servicii.
Prin implementarea acestui proiect se estimează o scădere a migraţiei datorită creării de noi
locuri de muncă în zonă. Satul Cicârlău se află la doar 15 km de municipiul Baia-Mare, iar
realizarea proiectului ar diminua discrepanţele care există la ora actuală între zonele urvane
şi rurale ale judeţului.
Realizarea proiectului ar atrage investitori în zonă, prin amplasament dar şi prin facilităţile
create. Proiectul poate genera dezvoltarea sectoarelor agricole, economice, cultural-
educative, turismul şi serviciile contribuind în acest fel la creşterea veniturilor proprii ale
populaţiei şi implicit a nivelului de trai.
Prin realizarea lucrărilor propuse se vor asigura condiţii mai bune pentru dezvoltarea
mediului de afaceri şi diversificarea acestuia, potenţialii investitori putând beneficia de
avantajele create de îmbunătăţirea infrastructurii de mediu şi gospodărire a apelor.
Consider că dacă tot avem la dispoziţie aceste fonduri nerambursabile, ar trebui sa
beneficiem de ele, să elaborăm proiecte care să contribuie atât la o diminuare a
discrepanţelor nu numai dintre sat şi oraş ci şi dintre ţări, la creşterea nivelului de trai, la o
îmbunătăţirea a turismului, serviciilor şi a economiei în general, astfel încât România să
devină o ţară mult mai dezvoltată, să atragă cât mai mulţi investitori, de pe urma acestora
beneficiind în special populaţia prin crearea unor locuri de muncă.

6
 CAPITOLUL I
NECESITĂŢILE SPECIFICE DEZVOLTĂRII RURALE ÎN
ROMÂNIA

1.1 CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC GENERAL DIN ZONA RURALĂ

România se bucură de un potenţial de dezvoltare important, însă nefolosit. Cu o

suprafaţă totală de 238.000 km² şi o populaţie de peste 21 milioane de locuitori, România,
este ca mărime, cel de-al doilea nou stat membru al Uniunii Europene, după Polonia. Ea
reprezintă 6% din suprafaţa totală a Uniunii Europene şi 4% din populaţia
acesteia. Investiţiile şi competitivitatea din România constituie încă elemente care
trebuie îmbunătăţite, pentru a se reuşi o accelerare a creşterii economice şi asigurarea
unei convergenţe a veniturilor cu cele din UE. În anul 2005, România deţinea mai puţin de
1% din PIB-ul Comunităţii Europene, înregistrând o creştere rapidă a
PIB-ului pe cap de locuitor, dar rămânând la 34% din media Uniunii celor 25
potrivit INS. Aceste discrepanţe sunt în curs de diminuare, în urma integrării în Uniunea
Europeană. Economia românească se dezvoltă într-un ritm rapid, comparativ cu economia
din UE, iar nivelul PIB începe să crească. După înregistrarea unui declin important, către
sfârşitul anilor 1990, economia românească şi-a reluat creşterea începând cu anul 2000 şi a
înregistrat o rată anuală medie de creştere de 5%. Vârful acestei evoluţii a fost atins în
2004, înregistrând o rată de creştere a PIB de 8,5% faţă de anul anterior.
Zonele rurale dispun de un potenţial de creştere substanţial şi au un rol social vital.
Conform definiţiei din legislaţia naţională, zonele rurale din România acoperă 87,1% din
teritoriul ţării, cuprinzând 45,1% din populaţie (la 1 iulie 2005, conform indicatorilor
Institutului Naţional de Statistică), şi anume 9,7 milioane de locuitori. Densitatea medie a
populaţiei din zonele rurale a rămas relativ constantă de-a lungul anilor la circa 45,1
locuitori/km².
Populaţia României are un nivel de ruralitate mult mai pronunţat, ponderea
populaţiei rurale din România reflectă incidenţa mai mare a acesteia faţă de alte ţări din
UE, unde aşezările rurale sunt mai puţin populate şi la scară mai redusă, ca alternativă faţă
de concentrările urbane. Multe dintre aceste comunităţi rurale contribuie, într-o mică
măsură, la creşterea economică, însă îşi păstrează structura socială şi modul tradiţional de
viaţă.
Rata de ocupare din zona rurală depăşeşte, cu un procent semnificativ, pe cea
din zona urbană, rezultatul fiind o rată a şomajului rural mult mai scăzută
(5,2%) decât cel urban (8,8%).
Numărul actual al şomerilor din spaţiul rural este 232.000, ceea ce reprezintă 33% din
numărul total de şomeri din România. În loc să reflecte existenţa unor ocazii de
angajare mai bune, rata de ocupare ridicată din zona rurală indică o ocupare insuficientă –
persistentă a forţei de muncă din această zonă. Majoritatea locuitorilor din spaţiul rural
lucrează pe cont propriu, în special în agricultură, unde productivitatea şi veniturile medii
continuă să rămână scăzute, aşa cum le indică ponderea ridicată a ocupării (32,2%) faţă de
contribuţia acestui sector la PIB (14%).
În profil regional, tendinţele privind gradul de ocupare a populaţiei din totalul populaţiei
active, se reflectă diferit, în funcţie de specificitatea socio-economică zonală şi de

7
transformările complexe ce au avut loc în cadrul economiei naţionale, ca urmare a
procesului de restructurare.
Populaţia rurală nu este distribuită uniform. Există diferenţe semnificative din punctul
de vedere al densităţii populaţiei, pe tot teritoriul României. Majoritatea comunelor cu mai
puţin de 50 locuitori/km2 sunt grupate în partea de vest a ţării, comparativ cu zonele din
est şi din sud, unde predomină comunele, cu densităţi ale populaţiei de 50-100
locuitori/km2. Cele mai populate zone rurale sunt cele din nord-estul ţării, unde rata
natalităţii este ridicată, şi în regiunile din sud, puternic industrializate în perioada
comunistă. Există mari disparităţi, determinate în special de influenţa reliefului la nivel
regional şi judeţean. În acest context, se remarcă cele 24 de comune şi oraşe care se
suprapun în totalitate sau parţial cu Rezervaţia Biosferei Delta Dunării unde densitatea
medie a populaţiei este de 28,7 locuitori/km2.
Procesul de îmbătrânire şi scăderea naturală a populaţiei, care decurge din această situaţie,
constituie principalii factori ai declinului populaţiei rurale. Între 1998 şi 2005, se constată
următoarele: (1) ponderea categoriei de vârstă 0-14 ani din totalul populaţiei rurale a
scăzut; (2) ponderea categoriei de vârstă 15-64 ani a rămas relativ stabilă; (3) ponderea
categoriei de peste 65 ani a înregistrat o tendinţă ascendentă, ajungând, în 2005, la 19% din
totalul populaţiei rurale (faţă de 11% în zona urbană). Scăderea naturală a populaţiei rurale
s-a accelerat semnificativ în ultimii cinci
ani, ajungând la rate de aproape – 4/1.000 de locuitori iar a populaţiei din zonele urbane a
fost mult mai scăzută, situându-se în jurul valorii de –1, înainte de a atinge valoarea 0 şi
ulterior devenind pozitivă în 2005
În 2005, agricultura, silvicultura şi piscicultura au angajat 2,9 milioane de persoane,
reprezentând 32,2% din totalul locurilor de muncă (faţă de 30,3% în industrie şi construcţii
şi 37,5% în sectorul servicii). Cu toate acestea, odată cu creşterea economică începută în
2000, agricultura a pierdut din forţa de muncă, aceasta migrând către sectoarele secundar şi
terţiar.
Totuşi, sectorului primar prezintă importanţă în ceea ce priveşte furnizarea locurilor de
muncă în spaţiul rural. Majoritatea locuitorilor rurali sunt ocupaţi în agricultură,
silvicultură şi piscicultură (64,2%), în timp ce doar 18,7% muncesc în sectorul secundar,
iar 17,1% în sectorul terţiar.
Agricultura are un rol important pentru asigurarea unui venit, prin propria angajare, în timp
ce diversificarea activităţilor din zona rurală rămâne o problema care trebuie rezolvată.
Majoritatea celor care lucrează în agricultură sunt proprii lor angajaţi, iar agricultura
reprezintă doar 3,2% din numărul total de angajaţi din economia ţării. Economia rurală
non-agricolă utilizează numai 24,5% din populaţia rurală activă. Numărul locurilor de
muncă din sectorul non-agricol rural s-a diminuat în intervalul 1998-2005. Acest declin se
explică prin micşorarea sau restructurarea sectoarelor rurale non-agricole, creşterea
migrării în exterior, în rândul populaţiei active şi veniturile medii scăzute din zona rurală,
care generează mai puţină ocupare şi mai puţine oportunităţi de diversificare.
Diversificarea activităţilor din zona rurală rămâne o problemă care trebuie rezolvată.
Veniturile rurale se diversifica îndepărtându-se de predominanta agriculturii de
subzistenţă. Ponderea veniturilor (atât în numerar, cât şi în natură) din agricultură încă
depăşesc 40% din venitul total brut din zona rurală, în timp ce salariile se situează în
prezent în jurul procentului de 25%. Mai mult, veniturile din agricultură provin în principal

8
(77%) din surse în natură – cum ar fi alimentele produse în gospodării, pentru autoconsum,
fapt care subliniază caracterul subzistent al agriculturii.
Tendinţele apărute în compoziţia veniturilor rurale indică totuşi faptul că are loc o
diversificare a activităţilor, veniturile provenite atât din pensii cât şi din salarii crescând în
termeni reali, dar şi ca pondere din totalul veniturilor rurale şi depăşeşte importanţa
veniturilor agricole în natură, care înregistrează o oarecare scădere.
Incidenţa sărăciei este considerabil mai mare în zonele rurale şi în rândul
angajaţilor din agricultură. În ultimii ani, economia românească s-a îmbunătăţit, iar gradul
de sărăcie a scăzut şi el. Deşi s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte
reducerea sărăciei absolute, beneficiile noului val de creştere nu ajung la toate segmentele
populaţiei. În România, sărăcia predomină în mediul rural, peste 70% din oamenii săraci se
găsesc în zonele rurale. Grupurile expuse fenomenului de sărăcie sunt persoanele care
lucrează în agricultură pe cont propriu (32%), şomerii (27%), persoanele care lucrează pe
cont propriu în afara agriculturii şi casnicele (23%). Prin prisma vârstei, incidenţa sărăciei
este cea mai mare în rândul tinerilor (în special în categoria de vârsta 15-24) potrivit
Raportului INS&BM de monitorizare a saraciei, bazat pe Ancheta bugetelor gospodariilor
din 2006. Între regiuni există diferenţe substanţiale de incidenţă a sărăciei. Zonele rurale
din estul şi sudvestul ţării sunt cele mai sărace, în timp ce populaţia rurală din jurul
capitalei şi din partea de vest a ţării au o situaţie materială mai bună.

1.2 DESCRIEREA ŞI ANALIZA DISPARITĂŢILOR CU PRIVIRE LA

FURNIZAREA SERVICIILOR ÎN SPAŢIUL RURAL

Zonele rurale din România sunt afectate de lipsa semnificativă a infrastructurii şi a

deficienţelor acesteia care afectează atât dezvoltarea economică, cât şi calitatea vieţii. Cele
mai importante nevoi sunt legate de:
Drumuri
În mediul rural, drumurile constituie ruta de transport cea mai importantă, dar calitatea, şi
în general, dezvoltarea acestora şi a traficului este încă departe de a îndeplini standardele
europene. Doar jumătate dintre comune au acces direct la reţeaua de drumuri iar din acest
motiv se poate spune că reţeaua de drumuri actuală deserveşte doar 3/5 din totalul
populaţiei rurale. Mai mult de 25% dintre comune nu pot utiliza drumurile în perioadele cu
precipitaţii (Studiu Banca Mondială, 2004).
În 2005, drumurile publice în România acopereau o suprafaţă de 79.904 km, iar dintre
acestea 80% reprezentau drumuri judeţene şi drumuri comunale. Lucrările efectuate în
ultimii ani s-au concentrat în special pe reparaţii şi modernizări ale reţelei de drumuri
naţionale. Resursele financiare limitate au făcut ca drumurile judeţene şi comunale să fie
serios neglijate, iar calitatea şi gradul lor de utilizare au scăzut dramatic. Doar 10,6% din
drumurile judeţene şi drumurile comunale au fost modernizate, dintre care 30,7% au fost
acoperite cu îmbrăcăminţi rutiere uşoare (INS 2006).
În ceea ce priveşte situaţia drumurilor comunale, la nivelul judeţelor se înregistrează un
nivel scăzut de modernizare, doar 3,41% din drumurile comunale sunt modernizate, fapt ce
aduce repercusiuni asupra dezvoltării activităţilor productive şi a schimburilor comerciale.
Ponderea drumurilor comunale în total drumuri publice, la nivel de judeţ variază între 11%
în judeţul Călăraşi şi 53% în judeţul Buzău. Din totalul drumurilor comunale un procent

9
foarte mic este reprezentat de drumurile comunale modernizate, variind între 0,28% în
judeţul Harghita şi 25,15% în judeţul Olt (5 dintre judeţe - Botoşani, Buzău, Covasna,
Tulcea şi Vrancea nu au drumuri comunale modernizate) (Sursa: rezultate obţinute pe baza
datelor INS 2006 ).
Alte dificultăţi în mediul rural sunt legate de accesarea serviciilor medicale şi
educaţionale,
Accesul populaţiei rurale la educaţia de bază şi la serviciile de sănătate este împiedicat de
serviciile de transport deficitare, cu un impact negativ asupra fluxului urban – rural al
medicilor şi profesorilor. Drumurile adecvate reprezintă o condiţie esenţială pentru
dezvoltarea economică, pe lângă celelalte domenii ale dezvoltării umane şi sociale.
Sistemul centralizat de alimentare cu apa si canalizare
Sistemul centralizat de alimentare cu apă şi canalizare este deficient la nivel
naţional. Analiza statistică a principalelor surse de ape reziduale în 2005 a arătat că, din
volumul total deversat de peste 4.034 milioane m3/an, aproximativ 2.626 milioane m3/an,
reprezentând 65 %, sunt ape reziduale care necesiă tratare. Din volumul total al apelor
reziduale care necesita tratare, aproximativ 21 % au fost suficient tratate, alte 45 % ape
reziduale netratate, iar aproximativ 34 % din apele reziduale au fost
insuficient tratate. De aceea, în anul 2005, cca. 79 % din apele reziduale, provenite din
principalele surse de poluare, au fost deversate fără sa fie tratate sau insuficient tratate în
receptorii naturali (în special în râuri).
În spaţiul rural aproximativ 67 % din populatie nu are acces la apă în sistem
centralizat de alimentare şi aproximativ 90 % nu are acces la canalizare. Aceste aspecte
afectează calitatea apelor, atât a celor de suprafaţă cât şi a celor subterane, întrucât apa
reziduală ajunge direct (prin latrinele permeabile şi prin sanţurile de scurgere) sau indirect
(prin depozitele de gunoi de grajd sau prin depozitele de gunoi menajer) la acestea. În
anumite zone, apa de suprafaţă poate fi poluată şi nu sunt îndeplinite standardele de
calitate. O importantă îmbunatăţire a acestei situaţii a fost facută prin programul SAPARD.
Prin cele 234 proiecte finanţate, sistemul centralizat de alimentare cu apă a fost extins cu
4.202 km, oferind servicii pentru 850.000 locuitori, iar prin cele 77 proiecte pentru
canalizare din spaţiul rural, 781 km au fost adaugaţi reţelei existente, oferind servicii
pentru alţi 310.000 locuitori.
În unele regiuni ale ţării există zone cu exces de umiditate şi expuse la inundaţii.
Aceste zone sunt importante pentru managementul conservării biodiversitatii şi sunt
prezente în numeroase regiuni ale tarii: Câmpia de Vest, Lunca Dunăii, Podişul
Someşan, Depresiunea Brasov şi Lunca Siretului.
Cel mai elocvent exemplu regăsit în România îl constituie Delta Dunarii,
recunoscută ca şi „zona umeda” prin Convenţia de la Ramsar, dar şi alte zone situate în
lunca Dunarii şi ale râuri mari (Siret, Mures, Prut etc.)
România are o frecvenţă ridicată de apariţie a inundaţiilor, în special primavara
la topirea zăpezii şi vara din cauza ploilor torenţiale, când debitele râurilor cresc peste
cota normală. În ultimii 16 ani, frecvenţa de producere a inundaţiilor a crescut, ca o
consecinţă a schimbarilor climatice, a defrişărilor ilegale dar şi din cauza lipsei menţinerii
infrastructurii de prevenire a inundaţiilor. Cele mai vulnerabile zone la inundaţii sunt
bazinele râurilor mari: Crişuri, Someş, Mureş, Târnave, Timiş, Olt, Argeş precum şi lunca
Dunării. Au existat inundaţii catastrofale în ultimii ani (2005 şi 2006) care au condus la

10
pierderea de vieţi omeneşti, pierderea de animale precum şi la degradări serioase ale
peisajului. Frecvenţa şi intensitatea acestora pare sa fie în creştere.
Gestionarea deşeurilor
În mediul rural, în general, serviciile pentru gestionarea deşeurilor sunt slab dezvoltate sau
chiar inexistente în unele localităţi. De regulă, transportul la locurile de depozitare se
efectuează în mod individual de către generatori. O mică parte dintre localităţile rurale şi în
special acele localităţi rurale situate în vecinătatea centrelor urbane sunt deservite de
servicii organizate numai pentru gestionarea deşeurilor.
Pe lângă depozitele de deşeuri municipale din zona urbană, în România s-au identificat
2.686 spaţii de depozitare în zona rurală cu o suprafaţă de cel mult un hectar. Închiderea şi
ecologizarea depozitelor rurale se vor realiza până la 16 iulie 2009, odată cu extinderea
serviciilor de colectare a deşeurilor şi la nivel rural, realizarea sistemului de transport,
transfer şi deschiderea depozitelor zonale.
Energie electrică
În spaţiul rural, conectarea la reţeaua publică de alimentare cu energie electrică rămâne o
problemă. În România există un număr de 37.977 de gospodării amplasate în 1.772 de
localităţi rurale parţial electrificate şi 3.327 de gospodării situate în 121 de localităţi
neelectrificate (MIRA-2007).
Energia termică
Serviciile de alimentare cu energie termică sunt limitate în spaţiul rural, doar 0,5% din
totalul energiei termice fiind distribuită în aceste zone, datorită faptului că multe dintre
uzinele care produceau această energie şi o distribuiau satelor din apropiere şi-au redus
activitatea sau au renunţat la furnizarea acestor servicii. Prin urmare, la nivel naţional doar
26 de localităţi rurale beneficiază de acest serviciu. (Prelucrare date INS 2005). În ceea ce
priveşte încălzirea prin centrală termică, doar 2,4% dintre gospodăriile din mediul rural
beneficiază de acest serviciu, în timp ce 89% dintre gospodării utilizează sobe pe bază de
lemn, cărbune, petrol. (INS, 2005).
Accesul la internet
Actualmente, în zonele rurale accesul la internet este foarte limitat, de acesta beneficiind,
în special, doar unele instituţii publice.
Deoarece este nevoie să se îmbunătăţească competitivitatea în aproape toate domeniile de
activitate şi pentru că există probleme de productivitate în economia rurală, precum şi în
ceea ce priveşte facilitarea accesului pe piaţă şi la informaţie, este esenţial să existe acces
la internet prin cablu în cât mai multe zone rurale..
Educaţie şi formare
Capitalul uman prezintă importanţă deosebită pentru dezvoltarea rurală. Dezvoltarea rurală
şi diversificarea economiei rurale depind de nivelul educaţiei, al cunoştinţelor şi calificării.
Deşi îmbunătăţirea şi menţinerea unui nivel adecvat al infrastructurii de bază este un
element important în dezvoltarea socio-economică a mediului rural, formarea profesională
reprezintă „motorul”, pentru o bună dezvoltare.
Educaţia şi formarea sunt esenţiale pentru comunităţile rurale, dar în ceea ce priveşte
infrastructura şcolară există discrepanţe evidente.
Deşi se poate spune că numărul de şcoli din mediul rural, depăşeşte necesităţile populaţiei,
calitatea educaţiei este redusă, pe de o parte din cauza slabei două ţări a infrastructurii
educaţionale, iar pe de altă parte, datorită nivelului de pregătire/experienţă al profesorilor.
Cele mai multe dintre şcoli au nevoie de renovări, mobilier, utilităţi de bază şi material

11
didactic. Infrastructura şi facilităţile aferente educaţiei profesionale şi educaţiei primare
constituie instrumente importante pentru conversia forţei de muncă agricole în forţă de
muncă non-agricolă.
Structurile de învăţământ profesional şi primar sunt esenţiale pentru reconversia
profesională a lucrătorilor agricoli, deoarece majoritatea agricultorilor au doar cunoştinţe
elementare de mecanică sau din alte domenii tehnice.
Nivelul scăzut de instruire se reflectă în calitatea forţei de muncă din mediul rural,
fiind un factor restrictiv pentru dezvoltarea economică din această zonă. Diversificarea
activităţilor economice nu este susţinută de lucrători cu formare sau experienţă specifică
diverselor tipuri de meserii, deoarece sistemul educaţional nu a fost adaptat cerinţelor
specifice din mediul rural.
Stabilitatea veniturilor în gospodărie are un efect puternic asupra participării la
actul educativ.
Copiii din familiile muncitorilor cu venituri scăzute sau din familiile de pensionari sunt de
două ori mai expuşi riscului de abandon şcolar, comparativ cu copii din familiile cu o sursă
stabilă de venit. În plus, în mediul rural situaţia este mai dramatică deoarece apare riscul
mărit de abandon al şcolii de către copiii aflaţi în situaţiile descrise. Alte motive ale
abandonului şcolar, constatate în special în rândul copiilor din comunităţile rurale montane
sunt: sărăcia extremă, lipsa mijloacelor de transport şi
slaba motivaţie cu privire la câştigul economic ca rezultat al educaţiei. Slaba calitate a
educaţiei în zonele rurale, datorată lipsei de personal didactic calificat, acţionează, de
asemenea, ca un factor demotivant.
Alte servicii
Furnizarea şi accesul la serviciile medicale reprezintă o problemă cheie pentru asigurarea
unei mai bune calităţi a vieţii în comunităţie rurale şi pentru dezvoltarea economică şi
socială a zonelor ruale. În acelaşi timp, zonele rurale, mai ales cele cu populaţie dispersată,
reprezintă provocări unice pentru gestionarea şi utilizarea serviciilor. Este nevoie, de
asemenea, să se îmbunătăţească sprijinul comunitar pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi
vârstnicii, mai ales cei care trăiesc în locuri izolate.

12
 1.3 FONDUL EUROPEAN AGRICOL PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ

Definirea şi conţinutul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument de
finanţare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini ţările membre în implementarea
Politicii Agricole Comune.
Nu doar România va beneficia de acest Fond ci şi alte state membre. FEADR reprezintă o
oportunitate de finanţare pentru spaţiul rural românesc, în valoare de aproximativ 7,5
miliarde de euro, începând cu 2007 şi până în 2013.
Similar cu Programul SAPARD şi FEADR se va baza pe principiul cofinanţării proiectelor
de investiţii private. Fondurile europene vor putea fi accesate în baza a două documente-
cheie: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 şi Planul Naţional Strategic
pentru Dezvoltare Rurală.
Principalele instituţii implicate în implementarea Programului Naţional de
Dezvoltare Rurală 2007-2013 sunt:
1. MAPDR - Direcţia Generală Dezvoltare Rurală care îndeplineşte funcţia de Autoritate
de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR) şi
asigură gestionarea corespunzătoare a fondurilor comunitare, stabilind priorităţile şi
măsurile concrete de acţiune;
2. Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), ca organism de plată,
pentru toate măsurile din PNDR, cu excepţia celor destinate zonelor defavorizate;
3. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, de asemenea ca organism de plată,
pentru zonele defavorizate.
Priorităţile programului, concretizate în 4 domenii (axe) sunt:
Axa I “Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic”- 45% din totalul Fondurilor
UE, reprezentând suma de 3.246.064.583 euro;
Axa II “Îmbunătăţirea mediului şi a zonelor rurale” -25% din Fondurile UE, în sumă de
1.805.375.185 euro;
Axa III “Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale” – 30% din
Fondurile Europene, totalizând suma de 2.046.598.320 euro;
Axa IV „LEADER”va primi 2,5% din sumele alocate celorlalte domenii, adică
123.462.653 euro.
Finanţările făcute de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
Fondurile nerambursabile europene vor fi acordate pentru următoarele tipuri de
investiţii private:
a) Modernizarea exploataţiilor agricole (Axa I);
b) Creşterea valorii economice a pădurilor (Axa I);
c) Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi silvice (Axa I)
d) Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii
şi silviculturii (Axa I);
e) Diversificarea activităţilor nonagricole (Axa III);
f) Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor cu
scopul de a promova spiritul întreprinzător (Axa III);
g) Încurajarea activităţilor turistice (Axa III);
h) Servicii de bază pentru economia şi populaţia rurală (Axa III).

13
 Beneficiarii eligibili ai Fondului Europen Agricol pentru Dezvoltare Rurală
Pentru a putea beneficia de fondurile nerambursabile prin FEADR în vederea finanţării
propriei afaceri trebuie să vă încadraţi într-o categorie de beneficiar eligibil sau, după caz,
să deveniţi unul eligibil. Beneficiarii eligibili pentru proiectele de investiţii se vor încadra,
în general, în una din următoarele categorii:
a. Persoană Fizică Autorizată/Asociaţie Familială (PFA/AF)
Este cea mai simplă formă de beneficiar eligibil, în linii mari acest statut obţinându-se prin
autorizare la primăria locală.
Avantaje: procedură simplă, contabilitate simplificată, impozitare mică.
Dezavantaje: nu se pot face angajări, pot lucra doar membrii asociaţiei familiale, persoana
trebuie să aibă studii în domeniul în care se face autorizarea activităţii, limitarea
eventualelor extinderi, etc.
b. Asociaţii în domeniu cu statut juridic, Grupuri de producători şi Cooperative
Este forma cea mai agreată de către mecanismele comunitare, deoarece sprijinul financiar
nerambursabil se adresează direct mai multor persoane, iar investiţia va avea un impact
mult mai mare.
Avantaje: investiţii cu acoperire mare, întărirea comunităţii, posibilitatea accesării şi altor
subvenţii pentru dezvoltarea asocierii şi grupării fermierilor, împărţirea riscului.
Dezavantaje: procedură de înfiinţare mai complexă.
c. Microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii
Clasificarea în acestă categorie se face potrivit OG nr. 27/2006, pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor
mici şi mijlocii:
- microîntreprinderile: până la 9 angajaţi şi mai puţin de 2 milioane de euro
cifră de afaceri;
- întreprinderi mici: între 10 şi 49 de salariaţi şi mai puţin de 10 milioane de
euro cifră de afaceri;
- întreprinderi mijlocii: între 50 şi 249 de angajaţi şi mai puţin de 50 de
milioane de euro cifră de afaceri;
d. IMM-urile şi microîntreprinderile pot fi Societate cu Răspundere Limitată
(SRL), Societate în Nume Colectiv (SNC), Societate pe Acţiuni (SA), ş.a, conform
legislaţiei comerciale naţionale.
Chiar înainte să demaraţi alcătuirea documentaţiei de finanţare rezolvaţi şi clarificaţi
statutul juridic şi situaţia financiară a entităţii comerciale pe care o aveţi. Acest lucru vă va
scuti de surprize şi de eventuala respingere a cererii de finanţare.

14
 CAPITOLUL II
PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ

Prin PNDR (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală) s-a creat posibilitatea de

accesare a Fondurilor Europene nerambursabile. PNDR este responsabilitatea Ministerului
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
PNDR a fost aprobat la 20 februarie 2008 de către Comisia Europeana. În urma
aprobării acestui program PNDR, România va primi din partea Uniunii Europene un prim
avans de 3,5% din valoarea totală alocată de 7,5 miliarde Euro, în vederea începerii
primelor activităţi de finanţare.
PNDR este alcătuit din fonduri destinate realizării investiţiilor în ferme, unităţi de
procesare şi prelucrare produse agroalimentare, investiţii în activităţi nonagricole, turism,
şi înfiinţarea de microîntreprinderi.
Prin încheierea de contracte între Agenţia de Plăti pentru Dezvoltare Rurală şi
Pescuit (fosta SAPARD) şi agenti economici (beneficiari) se va face accesul la fondurile
PNDR alocate. În vederea utilizării fondurilor alocate, trebuie mai întai să se realizeze o
cofinanţare privată din surse proprii sau prin credit bancar.
În urma experienţei SAPARD s-a demonstrat ca utilizarea Fondurilor Europene
poate avea loc şi prin implicarea sistemului bancar. Băncile realizează în prezent o serie de
servicii şi ofera produse dedicate cofinanţării proiectelor, prefinanţării de granturi,
finanţării cheltuielilor neeligibile ale proiectului, garanţii bancare.
Dacă nu aveti decât o mică parte din banii pentru cofinanţare, se acceptă şi luarea unui
credit bancar pentru finantarea investiţiei. Suma de bani pe care o veţi contracta de la o
banca vă va permite susţinerea afacerii până la minim 20% din investiţia totală , urmând ca
dupa ce aţi trecut de acest prag să puteţi face prima cerere de decont.
Oferta de produse şi servicii propusă beneficiarilor de Fonduri Europene
nerambursabile prin PNDR şi POP include:
1. Finanţarea componentei eligibile a proiectelor se poate face în proporţie de până la
100% prin:
-Credit de co-finanţare, în vederea acoperirii contribuţiei private a beneficiarului
investiţiei:
Moneda: Lei
Perioada de creditare: maximum 120 luni
Perioada de graţie: maximum 36 luni
-Credit suport, menit a acoperi decalajul existent între momentul efectuării cheltuielilor şi
cel al încasării fondurilor nerambursabile din partea APDRP (Agenţia de Plăţi pentru
Dezvoltare Rurală şi Pescuit):
Moneda: Lei
Perioada de creditare: maximum 36 luni, rambursarea fiind corelată cu încasarea
Fondurilor Europene nerambursabile.
2.Finanţarea componentei neeligibile a proiectelor PNDR şi POP se poate face în proporţie
de până la 75% prin:
-Credit de investiţii, pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile ale proiectului
Moneda: Lei

15
Perioada de creditare: maximum 36 luni
3. Finanţarea activităţii curente prin:
-Linie de credit:
Moneda: Lei
Perioada de creditare: maximum 12 luni cu posibilitate de reînnoire.
4. Scrisoare de garanţie de restituire a avansului emisă de BRD în favoarea APDRP, pentru
situaîia în care beneficiarul de fonduri nerambursabile îi solicită Agenţiei de Plăţi un avans
de 20% din valoarea grantului. Astfel, valoarea scrisorii emise va acoperi în proporţie de
110% valoarea avansului primit.
Structura garanţiilor va fi stabilită de comun acord cu banca în funcţie de specificul
proiectului, banca putând accepta drept garanţie şi obiectul investiţiei, atunci când acest
lucru este posibil.

16
 2.1 OBIECTIVELE ŞI MĂSURILE AFERENTE AXEI 1
CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII SECTOARELOR AGRICOL ŞI FORESTIER

Măsurile sprijinite prin Axa 1 vizează Creşterea competitivităţii sectoarelor

agroalimentar şi forestier din România, avand la baza următoarele aspecte:
a) Consolidarea potenţialului suprafeţelor mari de teren, pretabile pentru agricultură,
pentru a profita de ocaziile oferite de o piaţă internă şi europeană aflată în plină dezvoltare,
prin aducerea la potenţialul real a segmentului de exploataţii neperformante, prin
intermediul eforturilor de modernizare şi restructurare;
b) Abordarea problemei productivităţii scăzute a muncii şi a nivelului scăzut de
educaţie şi competenţă din agricultură prin reînnoirea generaţiilor de şefi de exploataţii,
îmbunătăţirea competenţelor prin organizarea de formări profesionale şi sprijinirea agenţiei
publice de consultanţă precum şi a sectorului privat de consultanţă nou-apărut, în eforturile
lor de a răspunde cerinţelor segmentului exploataţiilor, fie individual, fie prin asociere;
c) Abordarea problemei canalelor subdezvoltate de comercializare a produselor
fermelor, prin sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători şi asigurarea unei coordonări
verticale între procesatorii agricoli şi lanţurile de distribuţie;
d) Abordarea problemei numărului mare de întreprinderi mici din sectorul de procesare
agroalimentar şi forestier - cu slabe economii de scară, utilizare redusă a capacităţilor şi
nivel scăzut de conformitate cu normele europene, prin facilitarea activităţilor de
modernizare şi restructurare a acestora.
Nevoia de abordare a acestor probleme importante a dus la identificarea a trei obiective
strategice, în cadrul Axei 1 din PNS, fiecare din ele fiind defalcat pe obiective specifice.
Legătura dintre obiectivele strategice ale Axei 1 din PNS, obiectivele specifice şi măsurile
care vor trebui cofinanţate prin PNDR este următoarea:

Tabelul1. Obiectivele şi măsurile Axei 1

Obiectiv general
Creşterea competitivităţii sectoarelor agro-alimentar şi forestier
Obiective strategice
Îmbunătăţirea Îmbunătăţirea Restructurarea şi
competenţelor fermierilor competitivităţii fermelor modernizarea sectoarelor
şi ale altor persoane comerciale şi de de procesare şi marketing
implicate în sectoarele semisubzistenţă şi a produselor agricole şi
agroalimentar şi forestier, asociaţiilor acestora, forestiere, în paralel cu
ca mijlocde încurajare a în paralel cu respectarea respectarea principiilor
unui management mai bun principiilor dezvoltării dezvoltării durabile.
al exploataţiilor agricole, durabile.
pădurilor şi unităţilor de
procesare.
Balanţa indicativă între priorităţi
277,7 milioane Euro 2.281,2 milioane Euro 1.408,4 milioane Euro
Obiective specifice

17
-Sprijinirea fermierilor şi
persoanelor care îşi
desfăşoară activitatea în
sectoarele agroalimentar şi
forestier, pentru
îmbunătăţirea capitalului
uman prin sprijinirea
acestora în vederea
adaptării la noul context.
Măsuri
-Formare profesională,
informare şi difuzare de
cunoştinţe.
-Furnizarea de servicii de
Consiliere şi consultanţă
pentru agricultori.
-Utilizarea serviciilor de
consiliere.
-Accelerarea adaptării -Sprijinirea industriei
structurale a agriculturii şi agro-alimentare.
încurajarea fermelor de -Îmbunătăţirea modului de
semi-subzistenţă să gospodărire a pădurilor şi
pătrundă pe piaţă. dezvoltarea produselor
-Modernizarea silvice.
exploataţiilor agricole
-Creşterea adaptării
fermelor din punct de
vedere economic şi de
mediu.
-Instalarea tinerilor -Creşterea valorii adăugate
fermieri. a produselor agricole şi
-Pensionarea timpurie a forestiere.
fermierilor şi lucrătorilor -Înfiinţarea grupurilor de
agricoli. producători.
-Modernizarea -Îmbunătăţirea valorii
exploataţiilor agricole. Economice a pădurii.
-Sprijinirea fermelor
agricole de semi-
subzistenţă.
-Îmbunătăţirea şi
dezvoltarea infrastructurii
legate de dezvoltarea şi
adaptarea agriculturii şi
silviculturii.

Sursa: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013

Sub aspect financiar, cea mai importantă prioritate este îmbunătăţirea

competitivităţii exploataţiilor comerciale şi de semi-subzistenţă şi a asociaţiilor lor, este
abordată în obiectivul strategic nr. 2 din PNS. Această componentă este abordată în PNDR
atât prin măsuri de investiţii (modernizarea exploataţiilor agricole, îmbunatăţirea şi
dezvoltarea infrastructurii), cât şi prin măsuri care nu presupun investiţii (instalarea
tinerilor fermieri, sprijinirea exploataţiilor de semi-subzistenţă,
pensionarea timpurie).
Măsurile obiectivului strategic nr. 2 se axează în special pe activităţile necesare abordării
dezavantajelor structurale cu care se confruntă agricultura României.
În domeniul producţiei vegetale se va acorda prioritate sectoarelor deficitare:
legume, pepiniere şi plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi, căpşunării, culturi de câmp,
pepiniere şi plantaţiile de viţă de vie pentru vin (cu excepţia restructurării/reconversiei
plantaţiilor de viţă de vie) şi struguri de masă, precum şi sectorului de creştere a
animalelor. Criteriile de selecţie au în vedere fermele de semi-subzistenţă,
tinerii fermieri, membrii formelor asociative etc.

18
 În ceea ce priveşte procesarea produselor agricole sprijinul va fi acordat către
sectoarele care au înregistrat deficit: lapte şi produse lactate, carne şi ouă; cereale şi
panificaţie; legume,fructe şi cartofi; obţinerea şi utilizarea biocombustibililor; seminţe
oleaginoase; miere de albine, vin. Criteriile de selecţie au în vedere sectoarele prioritare,
încurajarea produselor tradiţionale, folosirea surselor de energie regenerabilă etc.
Agricultorii vor fi încurajaţi să-şi îmbunătăţească calitatea produselor. Pentru aplicaţiile
privind sprijinirea tinerilor fermieri, fermele de semi-subzistenţă şi
grupurile de producători se vor aplica criterii de selecţie: zone defavorizate, număr de
membrii, realizarea de investiţii etc.
Investiţiile în infrastructura agricolă şi modernizarea exploataţiilor sunt necesare
pentru a creşte nivelul de competitivitate, a îndeplini standardele comunitare şi a atenua
gradul de vulnerabilitate în faţa ameninţărilor externe de tipul modificărilor climatice.
Sectorul producţiei primare are nevoie de o îmbunătăţire a competitivităţii şi de
modernizare a exploataţiilor. Investiţiile care vizează producţia de biocombustibili,
utilizarea biomasei şi a energiei din surse regenerabile vor fi încurajate, din cauza
necesităţii de a reduce emisiile de gaze de seră. În ce priveşte diminuarea schimbărilor
climatice, investiţiile din exploataţii legate de cerinţele Directivei nitraţilor au în vedere
reducerea emisiilor de amoniac.
A doua mare prioritate vizează nevoia de restructurare şi modernizare a
sectoarelor de procesare şi comercializare din domeniile agroalimentar şi forestier.
Măsurile elaborate pentru atingerea acestui obiectiv cuprind înfiinţarea
grupurilor de producători şi investiţiile axate pe crearea de valoare adaugată pentru
produsele agricole şi forestiere şi îmbunătăţirea valorii economice a pădurii. Măsurile
referitoare la înfiinţarea grupurilor de producători abordează problema canalelor de
comercializare a produselor din exploataţiile mici, care sunt slab dezvoltate în prezent, într-
o manieră care va asigura cooperarea verticală între agricultori, procesatori şi distribuitorii
cu amănuntul.
Investiţiile din sectoarele de procesare alimentară şi forestieră vor viza problemele
cu care se confruntă acestea, caracterizate prin numărul mare de întreprinderi insuficient
dotate, concomitent cu înregistrarea unei creşteri a investiţiilor străine directe.
Prin Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”, s-a stabilit
un plafon de sprijin mai ridicat pentru investiţiile realizate de diverse forme de asociere.
Astfel, prin sprijinirea formelor asociative, atât prin Măsura 121 „Modernizarea
exploataţiilor agricole”, cât şi prin Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor
agricole şi forestiere”, se asigură atât integrarea în lanţul agroalimentar, cât şi coerenţa
programului.
Investiţiile realizate pentru îmbunătăţirea valorii economice a pădurilor vor servi la
creşterea şi lărgirea suprafeţelor mari de pădure din România care au o valoare ridicată şi
sunt bine administrate, pentru a putea profita de ocaziile oferite de pieţele europene, din ce
în ce mai mari, pentru cheresteaua certificată. Motivul stabilirii acestui obiectiv ca unul
prioritar constă în faptul ca sunt necesare investiţii mari pentru restructurarea,
modernizarea şi creşterea competitivităţii din sectorul de
procesare agro-forestier, pentru a asigura o bună integrare pe piaţă a exploataţiilor. De
asemenea, competitivitatea sectorului agricol şi forestier primar depinde de gradul de
competitivitate al canalelor sale de comercializare (atât pentru input, cât şi pentru output) şi
al industriei de procesare.

19
 A treia prioritate vizează competenţele şi cunoştintele din sectorul agricol şi
forestier.
Măsurile prevăzute pentru atingerea acestui obiectiv cuprind sprijinirea activităţilor
de formare profesională, informare, diseminare şi difuzare a cunoştinţelor, precum şi
sprijinirea furnizării serviciilor de consultanţă şi consiliere pentru ferme.
Aceste măsuri au în vedere nivelul scăzut de educaţie şi competenţă a lucrătorilor din
exploataţiile agricole şi din sectorul forestier şi nevoia de orientare a serviciilor de
consultanţă agricolă către nevoile micilor fermieri. Aceste măsuri nu vor servi doar la
îmbunătăţirea competitivităţii exploataţiilor, ci vor servi şi la difuzarea cunoştinţelor
referitoare la rolul agriculturii în protejarea naturii şi capacitatea agricultorilor de a se
folosi de serviciile de mediu, ca mijloc de generare a veniturilor. Deşi atingerea acestui
obiectiv constituie un element important al creşterii competitivităţii globale a sectoarelor
agroalimentar şi forestier, activităţile pe care acesta le presupune nu sunt la fel de
costisitoare precum cele prevăzute în măsurile destinate creşterii competitivităţii
exploataţiilor comerciale şi de semi-subzistenţă sau restructurării şi modernizării
sectoarelor de procesare şi comercializare agroalimentară şi forestieră

2.2 OBIECTIVELE ŞI MĂSURILE AFERENTE AXEI 2

ÎMBUNĂTĂŢIREA MEDIULUI ŞI A SPAŢIULUI RURAL

Măsurile din cadrul Axei II vizează menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului

rural din spaţiul rural prin promovarea unui management durabil atât al suprafeţelor
agricole cât şi al celor forestiere.
Această intervenţie se realizează cu scopul de a:
a) Îmbunătăţii echilibrul dintre nevoia de dezvoltare economică a zonelor rurale şi
utilizarea durabilă a resurselor naturale, care vor constitui baza creşterii economice;
b) Aborda problema abandonului activităţilor agricole din zonele defavorizate agricol într-
o manieră care să atenueze riscul de abandon al acestora;
c) Acorda sprijin financiar agricultorilor şi proprietarilor de pădure pentru prestarea de
servicii de protecţie a mediului pentru conservarea şi protejarea florei şi faunei sălbatice,
apei şi solului conform priorităţilor de mediu ale UE referitoare la agricultură şi
silvicultură şi de a menţine sistemele agricole de tip HNV (high natural value- cu valoare
naturală înaltă), susţine Natura 2000, îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de Directiva Cadru
Apă şi Directiva Nitraţi şi de a atenua efectele schimbărilor climatice;
d) Menţine şi creşte atractivitatea zonelor rurale, ca bază de diversificare a funcţiilor
fermelor şi de generare a activităţilor economice alternative;
e) Aborda problema nivelului scăzut de informare a agricultorilor în privinţa practicilor de
gospodărire extensivă a terenurilor agricole.

Tabelul 2. Obiectivele şi măsurile Axei 2

Obiectiv general
Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural
Obiective strategice
Continuarea utilizării Conservarea şi Promovarea
terenurilor agricole din îmbunătăţirea stării managementului durabil

20
zonele defavorizate şi resurselor naturale şi a al terenurilor forestiere.
promovarea agriculturii habitatelor.
durabile.
Balanţa indicativă între priorităţi
1.100,9 milioane Euro 963,2 milioane Euro 229,4 milioane Euro
Obiective specifice
-Să contribuie în zona -Să contribuie la -Creşterea suprafeţei de
montană defavorizată la dezvoltarea rurală pădure cu rol de protecţie
utilizarea continuă a durabilă prin încurajarea a apei, solurilor, împotriva
terenurilor agricole, utilizatorilor de terenuri factorilor naturali şi
menţinându-se astfel agricole să introducă sau antropici dăunători,
viabilitatea spaţiului rural să continue metode de precum şi de asigurare a
şi, de asemenea, producţie agricolă, funcţiilor recreative, pe
menţinându-se şi compatibile cu baza rolului
susţinându-se activităţile îmbunătăţirea mediului, multifuncţional al
agricole durabile. inclusiv a biodiversităţii, a acesteia.
-Să contribuie în zonele apei, a solului şi a -Sprijinirea proprietarilor
defavorizate,altele decât peisajului rural. de terenuri forestiere prin
zona montană, la utilizarea -Sprijinirea fermierilor compensarea
continuă a terenurilor prin compensarea dezavantajelor specifice
agricole, menţinându-se dezavantajelor rezultate din
astfel şi viabilitatea specifice rezultate din implementarea reţelei
spaţiului rural şi, de implementarea reţelei Natura 2000, pe baza
asemenea, menţinându-se Natura 2000, pe baza obligaţiilor ce revin din
şi susţinându-se activităţile obligaţiilor ce revin din directivele pentru
agricole durabile. directivele privind protecţia păsărilor şi
protecţia păsărilor şi conservarea habitatelor
conservarea habitatelor naturale şi a speciilor
naturale şi a speciilor sălbatice.
sălbatice.
Măsuri
-Sprijin pentru Zona -Plăţi de agro - mediu -Prima împădurire a
Montană Defavorizată -Plăţi Natura 2000 pe teren
terenurilor agricole
-Sprijin pentru zone agricol -Prima împădurire a
defavorizate – altele decât terenurilor non – agricole
zona montană. -Plăţi Natura 2000 pe
teren forestier
Sursa: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013

Prima prioritate în ceea ce priveşte implementarea măsurilor din cadrul Axei

II în România, o constituie conservarea biodiversităţii pe suprafeţele agricole şi
forestiere.
Suprafeţe largi din România sunt afectate din punct de vedere al productivităţii
naturale reduse. Aceste suprafeţe sunt de regulă asociate cu o biodiversitate bogată, dar
sunt ameninţate de fenomenul de abandon al activităţilor agricole care poate afecta atât
biodiversitatea cât şi viabilitatea zonelor rurale, iar din acest motiv sprijinul pentru zonele

21
defavorizate va avea o contribuţie importantă. Această contribuţie va fi esenţială în special
pe termen scurt, în timp ce celelalte măsuri precum cea de plăţi de agro-mediu şi plăţile
Natura 2000 vor ajuta la crearea unui sistem pe deplin
funcţional, care să poată răspunde obiectivului de îmbunătăţire a mediului şi a spaţiului
rural. România deţine o mare varietate de habitate naturale valoroase, precum şi numeroase
specii de floră şi faună salbatică. O mare parte a acestor componente ale biodiversităţi este
legată de utilizarea extensivă a terenurilor agricole şi forestiere.
Acestă utilizare extensivă se referă încă la suprafeţe extinse de păşuni semi-naturale
valoroase, care se găsesc cu precădere în zonele de munte şi de deal, însă majoritatea
păşunilor semi-naturale se află sub presiunea crescută a abandonării sau intensificării
activitătăţilor agricole, fapt care impune aplicarea unor măsuri adecvate, care să asigure
sprijinul necesar pentru menţinerea şi creşterea valorii naturale a acestor terenuri, prin
încurajarea menţineri practicilor agricole extensive. Astfel, deşi conceptul de teren agricol
cu valoare naturală înaltă (HNV) este nou în România, este extrem de important şi trebuie
promovat, având în vedere existenţa unui număr mare de utilizatori de terenuri care aplică
sisteme agricole tradiţionale, gospodărite în mod extensiv şi care susţin o mare diversitate
de specii sălbatice şi habitate naturale. De asemenea, prin sprijinirea suprafeţelor agricole
şi forestiere cu valoare naturală înaltă se poate asigura pentru viitor o bază de dezvoltare
durabilă a zonelor rurale, care să includă totodată promovarea produselor alimentare
tradiţionale şi diversificarea activităţilor prin turism durabil.
Sprijinirea agricultorilor şi silvicultorilor, în vederea compensării dezavantajelor
specifice care decurg din implementarea reţelei Natura 2000 şi din obligaţiile asumate în
contextul implementării Directivelor Păsări şi Habitate va contribui în acelaşi timp şi la
conservarea habitatelor naturale şi
semi-naturale de importanţă naţională şi internatională.
Dezvoltarea sectorului forestier precum şi încurajarea gospodăririi durabile a
acestuia sunt elemente cheie pentru prevenirea inundaţiilor, cat şi pentru conservarea
solului. Impădurirea terenurilor agricole şi neagricole este de importanţă deosebită în
atingerea acestor obiective.
Abandonarea afectează diferitele categorii de utilizare a terenurilor, iar împădurirrea lor
poate fi o soluţie alternativă de utilizare.Terenul abandonat reprezintă în special suprafeţele
de teren din următoarele categorii: arabil, păşuni şi fâneţe naturale, plantaţii pomicole, vii,
alte culturi permanente, grădini familiale şi care nu a fost utilizată în ultimii 2 ani. O
definiţie a terenurilor neagricole va fi stabilită şi introdusă în PNDR la modificarea
programului în anul 2010 odată cu introducerea în
program a Măsurii 223 „Prima împădurire a terenurilor neagricole”.
Suprafeţele ce sunt constituite ca pajişti permanente nu fac obiectul măsurilor de primă
împădurire, iar terenurile agricole şi neagricole aflate în siturile NATURA 2000 sunt
eligibile doar dacă proiectele de împădurire sunt în concordanţă cu obiectivele planurilor
de management ale sitului.

Cea de-a doua prioritate a României, în cadrul Axei 2, este protejarea şi

gospodărirea durabilă a resurselor naturale, în special a apei şi a solului.
Deşi în prezent resursele de apă se găsesc, în general, în stare bună, tendinţa tot mai mare
de utilizare a substanţelor chimice în agricultură prezintă un risc real. Ca urmare, în Axa 2
sunt incluse o serie de măsuri care pot contribui la reducerea acestui risc (de ex. cerinţele

22
de agro-mediu referitoare la eliminarea completă a utilizării îngrăşămintelor chimice,
aplicarea practicilor de agricultură ecologică precum şi a practicilor de prevenire a
infiltrării nitraţilor în sol prin promovarea culturilor verzi) şi la atingerea obiectivelor
Directivei Cadru Apă. Pe lângă aceste acţiuni din Axa 2
mai există şi alte intervenţii, sprijinite atât prin Axa 1, cât şi prin Axa 3, care vor aduce un
aport important protecţiei resurselor apelor (de ex. sprijinul acordat prin Axa 1 pentru
respectarea normelor Directivei Nitraţi şi sprijinul din Axa 3, privind sistemele de
canalizare).
Degradarea solului (în special prin eroziunea datorată apei) constituie o problemă de mediu
majoră în România. Deşi prevederile GAEC cuprind cerinţe de prevenire a eroziunii
solului pe suprafeţe extinse, este necesar ca agricultorii să fie încurajaţi să adopte practici
mai eficiente de conservare a solului (de ex. prin înfiinţarea culturilor verzi). De asemenea,
împădurirea terenurilor agricole şi nonagricole poate avea un efect important, în prevenirea
eroziunii solului cauzată de acţiunea apei şi de alunecările de teren şi poate reduce riscul de
inundaţii.

Cea de-a treia prioritate în procesul de implementare a Axei 2 este reducerea

emisiilor de gaze cu efect de seră şi lupta împotriva schimbărilor climatice.
Schimbările climatice constituie o ameninţare majoră atât pentru societatea umană,
cât şi pentru supravieţuirea ecosistemelor de pe plan global şi local, de aceea, lupta
împotriva schimbărilor climatice reprezintă o prioritate importantă pentru România. În
cadrul Axei II, acest lucru se realizează prin încurajarea activităţilor de împădurire a
terenurilor agricole şi non-agricole. Intervenţiile din celelalte Axe au şi ele o contribuţie
importantă la atingerea acestui obiectiv prioritar, prin dezvoltarea şi utilizarea mai mare a
surselor de energie regenerabilă, inclusiv a biocombustibililor din agricultură şi a
producţiiei de biomasă din silvicultură, precum şi prin creşterea nivelului de conformitate
cu standardele comuniatare a fermelor de creştere a animalelor.
Scopul Axei II va fi atins mai uşor şi prin organizarea unor cursuri de formare profesională
şi furnizarea unor servicii de consultanţă bine focalizate, precum şi prin stimularea
activităţii de sensibilizare a comunităţilor locale, pentru a le conştientiza în privinţa
necesităţii de protecţie a mediului.

23
 2.3 OBIECTIVELE ŞI MĂSURILE AXEI 3
CALITATEA VIEŢII ÎN ZONELE RURALE ŞI DIVERSIFICAREA ECONOMIEI
RURALE

Sprijinul prevăzut prin Axa 3 vizează încurajarea diversificării economiei rurale şi

îmbunătăţirea calităţii vieţii din spaţiul rural. Profilul naţional economic, spaţial şi
demografic prezentat în secţiunea introductivă furnizează contextul pe baza căruia s-au
stabilit priorităţile Axei 3. Relaţia dintre obiectivele strategice corespunzătoare priorităţilor
Axei 3, obiectivele specifice şi măsurile cofinanţate prin PNDR este descrisă după cum
urmează:

Tabelul 3. Obiectivele şi măsurile Axei 3

Obiectiv general
Încurajarea diversificării economiei rurale şi îmbunătăţirea vieţii din spaţiul rural
Obiective strategice
Menţinerea şi dezvoltarea Creşterea atractivităţii Dezvoltarea abilităţilor şi
activităţilor economice, zonelor rurale. stimularea conştientizării
prin creşterea numărului actorilor locali cu privire
de locuri de muncă. la importanţa guvernanţei
locale.
Balanţa indicativă a priorităţilor
752 milioane Euro 1.709,3 milioane Euro 12,4 milioane Euro
Obiective specifice
-Diversificarea activităţilor -Crearea şi modernizarea -Dezvoltarea
Economice non-agricole infrastructurii fizice de competenţelor actorilor
din gospodăriile agricole şi bază din zonele rurale locali, pentru a stimula
încurajarea micilor -Îmbunătăţireacalităţii organizarea teritoriului
întreprinzători în spaţiul mediului social, natural şi
rural. economic din spaţiul rural
-Crearea, îmbunătăţirea şi -Protejarea şi conservarea
Diversificarea facilităţilor patrimoniului cultural şi
şi atracţiilor turistice. natural rural.
-Crearea, îmbunătăţirea şi
diversificarea facilităţilor
şi atracţiilor turistice.
Măsuri
-Sprijin pentru crearea şi -Renovarea, dezvoltarea -Dobândire de
dezvoltarea de satelor, îmbunătăţirea competenţe, animare şi
microîntreprinderi serviciilor de bază implementarea
(Măsura 312) pentru economia şi strategiilor de dezvoltare
-Încurajarea activităţilor populaţia rurală şi punerea locală (Măsura 341)
turistice (Măsura 313) în valoare a moştenirii
rurale (Măsura 322)
-Încurajarea activităţilor
turistice (Măsura 313)
Sursa: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013

24
 Prima prioritate pentru implementarea Axei 3 constă în menţinerea şi
dezvoltarea activităţilor economice având în vedere contextul din România şi vizează
creşterea numărului de locuri de muncă.
Una dintre problemele fundamentale cu care se confruntă economia rurală este
reprezentată de impactul procesului de restructurare din agricultură şi nevoia implicită de
diversificare şi creştere a economiei rurale din sectorul non-agricol.
Diversificarea exploataţiilor agricole şi a altor întreprinderi existente prin orientarea lor
către sectorul non-agricol nu constituie doar un răspuns logic la cerinţele pieţei, aflată în
plină schimbare, ci va ajuta şi la absorbţia surplusului forţei de muncă eliberate din
sectorul agricol.
Pentru a atinge acest obiectiv, va trebui realizată corelarea cu sprijinul care va fi acordat
prin activităţile de formare profesională şi calificare din cadrul Programului Operaţional
Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane”.
Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier va conduce la o
reducere semnificativă a locurilor de muncă, fapt care va necesita o absorbţie a forţei de
muncă, în special a tinerilor şi femeilor, dar şi a altor categorii de persoane provenite din
exploataţiile de subzistenţă.
În întâmpinarea acestui proces se are în vedere încurajarea înfiinţării şi dezvoltării
microîntreprinderilor care vor iniţia activităţi economice în zona rurală, forţa de muncă
putându-se orienta astfel, către sectorul producţiei non-agricole la scară mică, al serviciilor
sau poate fi absorbită ca personal angajat.
Turismul rural reprezintă o alternativă de angajare pentru forţa de muncă rurală, o
cale de diversificare a economiei rurale şi de furnizare de surse de venituri pentru locuitorii
din spaţiul rural.
O componentă importantă a turismului rural românesc este agro-turismul practicat, de
obicei, de proprietarii de exploataţii mici/gospodării rurale, ca activitate secundară şi unde
femeile pot fi mplicate. Ca urmare, sprijinirea turismului rural şi în special a agro-
turismului şi a activităţilor de recreere aferente ajută nu numai la diversificarea
activităţilor, ci şi la crearea unor ocazii de integrare a femeilor pe piaţa muncii.
Pe de altă parte, Măsura 313 va contribui la promovarea şi accesul turiştilor la
alimentele tradiţionale şi altor produse ecologice, care constituie o componentă
fundamentală a diversităţii turismul rural şi a bucătăriei caracteristice spaţiului rural.
Situaţia precară a veniturilor din mediul rural justifică pe deplin nevoia de
dezvoltare a unei economii rurale diversificate, pornind de la potenţialul de dezvoltare
actual din sectorul non-agricol, ca sursă durabilă de asigurare a unui nivel de trai decent al
populaţiei rurale, precum şi de dezvoltare a economiei rurale.
Analiza micro-întreprinderilor din spaţiul rural evidenţiază capacitatea lor relativ scăzută
de a se dezvolta pentru a satisface nevoile populaţiei rurale; acest lucru având la bază o
mentalitate antreprenorială slab dezvoltată, dar, mai cu seamă, o infrastructură de bază
necorespunzătoare.
Măsurile specifice 312 şi 313 finanţate prin Axa 3 vor ajuta la crearea condiţiilor de
dezvoltare a întreprinderilor din sectorul non-agricol, precum şi a ocaziilor de angajare
pentru locuitorii din mediul rural.

25
 Cea de-a doua prioritate a Axei 3 vizează creşterea atractivităţii zonelor
rurale.
Construcţia şi modernizarea unei infrastructuri durabile sunt esenţiale atât pentru
dezvoltarea economică şi socială a zonelor rurale, cât şi pentru o dezvoltare echilibrată pe
plan regional.
Peisajul natural atractiv, caracteristic pretutindeni în România oferă ocazii excelente de
practicare a turismului rural şi de desfăşurare a unor activităţi recreative în ambianţa
spaţiului rural.
O infrastructură modernă reprezintă punctul de pornire cheie în transformarea
zonelor rurale în zone atractive, în care cetăţenii să-şi desfăşoare activitatea economică şi
să trăiască. Principalele domenii care necesită atenţie sunt:
a) Infrastructura fizică de bază străzile/drumurile comunale; reţelele de alimentare cu apă şi
de canalizare/tratare a apelor reziduale; infrastructura de alimentare cu energie
electrică/termică şi gaze;
b) Serviciile comunitare de bază facilităţi pentrucopii şi vârstnici; servicii de transport
public; facilităţi de petrecere a timpului liber şi sport etc; centre
comunitare, cămine culturale şi alte facilităţi culturale;
c) Păstrarea şi conservarea patrimoniului rural şi a identităţii culturale, tradiţiilor şi
obiceiurilor.
Renovarea şi dezvoltarea satelor şi mai ales, îmbunătăţirea infrastructurii,
ameliorarea calităţii aerului şi apei nu sunt doar o cerinţă esenţială pentru îmbunătăţirea
calităţii vieţii şi creşterea atractivităţii zonelor rurale, ci şi un element foarte important
pentru dezvoltarea activităţilor economice.
Satele şi zonele rurale trebuie să ajungă în situaţia de a putea concura eficient pentru
atragerea de investiţii, în paralel cu asigurarea unor servicii adecvate pentru comunitate şi a
altor servicii sociale aferente, pentru populaţia locală.
În plus, în funcţie de nevoile din teritoriu, sprijinul acordat prin această măsură se va
adresa mai ales zonelor cu o incidenţă mare a sărăciei.

Cea de-a treia prioritate a Axei 3 vizează dezvoltarea competenţelor actorilor

locali, în vederea stimulării organizării teritoriului, dezvoltării abilităţilor şi
conştientizării actorilor locali în privinţa importanţei guvernanţei locale.
Acest obiectiv este axat în principal pe conştientizare, înţelegere şi motivare în cadrul
comunităţilor rurale, pentru a le permite să participe şi să se implice pe deplin în pregătirea
strategiilor locale de dezvoltare.

26
 2.4 OBIECTIVELE ŞI MĂSURILE AXEI 4
AXA LEADER

Sprijinul acordat prin Axa 4 are ca scop îmbunătăţirea guvernanţei locale şi promovarea
potenţialului endogen al spaţiului rural.
Relaţia dintre obiectivele strategice corespunzătoare priorităţilor Axei 4 cu obiectivele
specifice şi măsurile cofinanţate prin intermediul PNDR este descrisă după cum urmează:

Tabelul 4. Obiectivele şi măsurile Axei 4

Obiectiv general
Demararea şi functionarea iniţiativelor de dezvoltate locală
Obiective specifice
Promovarea potenţialului Îmbunătăţirea guvernanţei locale
endogen al teritoriilor
Balanţa indicativă între priorităţi
176,3 milioane Euro 11,8 milioane Euro- Construcţie
parteneriate public-private
47,0 milioane Euro- Costuri de
funcţionare şi animare
Obiective specifice
-Participarea membrilor comunităţilor -Stimularea formării de parteneriate,
rurale la procesul de dezvoltare locală şi pregătirea şi asigurarea implementării
încurajarea acţiunilor inovative strategiilor de dezvoltare locală.
-Încurajarea actorilor de la nivel
localde a lucra împreună cu
reprezentanţii altor comunităţi
din interiorul sau exteriorul ţării.
Măsuri
-Implementarea strategiilor de -Construcţie parteneriate public-private
dezvoltare locală (Măsura 41) (sub-măsura 431.1)
-Implementarea proiectelor de -Funcţionarea Grupurilor de Acţiune
cooperare (Măsura 421) Locală, dobândirea de competenţe şi
animarea teritoriului (sub-măsura 431.2)

Sursa: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-20013

Dezvoltarea comunităţilor locale nu se poate realiza fără o implicare activă a

cetăţenilor în procesul de consultare şi de luare a deciziilor. Astfel, apare necesitatea
înfiinţării la nivel local a unor structuri care să reunească reprezentanţi ai sectoarelor
public, privat şi societăţii civile dintr-un teritoriu stabilit, să identifice punctele slabe şi tari
şi să stabilească priorităţile teritoriului, să implementeze acţiunile corespunzătoare şi apoi
să împărtăşească experienţa şi bunele practici cu alte structuri parteneriale similare.
În acest scop, este necesar să se ofere sprijin pentru:
• Construcţie instituţională la nivel local prin mobilizarea actorilor locali, reprezentanţi ai
populaţiei rurale, de a se preocupa şi de a prelua controlul dezvoltării zonelor rurale prin

27
elaborarea de strategii axate pe problemele identificate în comunităţile lor şi prin
valorificarea resurselor locale, cunoştinţelor şi aptitudinilor reprezentanţilor care formează
bazele grupurilor de acţiune locală;
• Colaborarea între zonele rurale în vederea efectuării unor schimburi şi transferuri de
experienţă;
• Dezvoltare teritorială echilibrată prin implementarea strategiilor de dezvoltare locală.
Implementarea strategiilor de dezvoltare locală şi a proiectelor de cooperare este strâns
legată de toate măsurile din Axele 1, 2 şi 3 ale Regulamentului FEADR, astfel încât GAL-
urile vor putea implementa acele măsuri care se încadrează cel mai bine în strategiile
elaborate de ei;
• Dobândirea şi dezvoltarea competenţelor de la nivel local prin acţiuni de instruire şi
animare.

CAPITOLUL III

28
 “RENOVAREA, DEZVOLTAREA SATELOR, ÎMBUNĂTĂŢIREA
SERVICIILOR DE BAZĂ PENTRU ECONIMIA ŞI POPULAŢIA
RURALĂ ŞI PUNEREA ÎN VALOARE A MOŞTENIRII RURALE”

3.1 SOLICITANŢI ELIGIBILI. ACTIVITĂŢI ELIGIBILE ŞI NEELIGIBILE

Măsura 322 "Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru

economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale" face parte din Axa
III - "Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale".

Obiectivele programului:

-Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural;

-Îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de bază pentru populaţia rurală;
-Creşterea numărului de sate renovate;
-Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite.

Solicitanţii eligibili pot fi:

-Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare;

-Autorităţile locale (comune) sau Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitare prin operatorii
regionali pentru investiţiile în infrastructura de apă/apă uzată;
-Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitare (ADI) realizate între două sau mai multe
comune înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare (Legea nr. 215/2001 a
Administraţiei publice locale cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţa
Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările
ulterioare);
-ONG-uri, Aşezăminte culturale şi Instituţii de cult definite conform legislaţiei naţionale în
vigoare;
-Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau administrează obiective de
patrimoniu cultural sau natural de interes local şi care aplică pentru protejarea
patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural.
Finanţarea unui proiect depus în cadrul Măsurii 322 derulată prin PNDR este
restricţionată pentru următoarele categorii de beneficiari:
a) beneficiarii înregistraţi în lista APDRP a debitorilor pentru Programul SAPARD şi
pentru FEADR, pentru un an de la achitarea debitului;
b) beneficiarii care au contracte de finanţare reziliate, pentru FEADR, din iniţiativa
APDRP, pentru un an de la data rezilierii;
c) beneficiarii care se află în situaţii litigioase cu APDRP, până la soluţionarea definitivă a
litigiului

Criteriile de eligibilitate pentru acordarea sprijinului

29
1. Proiectul trebuie să fie realizat în spatiul rural conform definiţiei din PNDR iar
beneficiarul se identifică într-una din categoriile de beneficiari definite;
2. Nu este permisă dubla finanţare a aceleaşi activităţi/investiţii din alte fonduri comunitare
sau naţionale;
3. Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi autorizaţiile necesare investiţiei;
4. Prin memoriul justificativ/studiul de fezabilitate, proiectul trebuie să demonstreze
oportunitatea şi necesitatea socio-economica a investiţiei;
5. Proiectul propus este în conformitate cu normele de mediu1, (inclusiv Directiva Cadru
Apa) şi legislaţia în vigoare cu privire la normele de siguranţă în transport / energie;
6. Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/apă uzata vor trebui să prezinte fie un
aviz tehnico-economic din partea operatorului regional acolo unde acesta există, fie un aviz
din partea consiliului judeţean prin care se dovedeşte şi conformitatea proiectului cu
strategia regională/judeteană de apă/apă uzată, iar în cazul în care un astfel de proiect nu se
regaseşte în situaţiile mai sus menţionate, proiectul va fi însoţit de angajamentul
autorităţilor locale de a asigura gestionarea şi mentenanţa investiţiei;
7. Investiţia să respecte Planul Urbanistic General;
8. Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să respecte/păstreze arhitectura
specifică locală;
9. Orice beneficiar al acestei măsuri poate aplica pentru maxim 2 proiecte individuale pe
întreaga perioada de programare (2007-2013);
10. Pentru investiţiile în infrastructura fizică de bază, beneficiarii trebuie să prezinte lista
cu semnături ale locuitorilor, agenţilor economici şi instituţiilor publice care au depus la
primărie adeziunea privind necesitatea investiţiei şi angajamentul de racordare din surse
proprii la reţeaua de apă/canalizare/gaze/energie electrică sau acordul privind plata
colectării deşeurilor;
11. Beneficiarul se angajează să asigure mentenanţa investiţiei.

Activităţi eligibile

Pentru crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază:

- Înfiinţarea de drumuri noi, extinderea şi îmbunatăţirea reţelei de drumuri de interes local
(drumuri comunale, vicinale şi străzi din interiorul comunei) ce aparţin proprietăţii publice
a unităţii administrative (comuna) pe teritoriul careia se află, aşa cum sunt definite şi
clasificate în conformitate cu legislatia natională în vigoare;
- Prima înfiinţare, extindere şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă (captare, staţii de
tratare, alimentare) pentru localităţile rurale având sub 10.000 populaţie echivalentă
- Prima înfiinţare, extindere şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă uzată (canalizare, staţii
de epurare) pentru localităţile rurale având sub 10.000 populaţie echivalentă
- Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice de joasă tensiune şi/sau a reţelei publice
deiluminat
- Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice locale de alimentare cu gaz către alte
localităţi rurale sau către zone rurale care nu sunt conectate la reţea;
- Investiţii în staţii de transfer pentru deşeuri şi dotarea cu echipamente de gestionare a
deşeurilor.
Pentru crearea şi dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţia rurală:

30
- Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală (parcuri,
spaţii de joacă pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete);
- Renovarea clădirilor publice (ex. primării) şi amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru
organizarea de târguri etc.);
- Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile ca parte
componentă a unui proiect integrat (în situaţia în care este vorba de un proiect derenovare a
unei clădiri publice);
- Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferenta serviciilor sociale precum centrele de
îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale;
- Investiţii în construcţia de gradiniţe noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora;
- Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală
în zonele unde o astfel de investiţie nu este atractivă pentru companiile private dar care
este indispensabilă pentru comunitate şi vine în sprijinul rezolvării unei importante nevoi
sociale inclusiv construirea de staţii de autobuz;
- Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire,
întreţinere spaţii verzi etc.) dacă fac parte din investiţia iniţială pentru înfiinţarea
serviciului;
- Investiţii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale, inclusiv
prima achiziţie de cărti, materiale audio, achiziţionarea de costume populare şi instrumente
muzicale tradiţionale în vederea promovării patrimoniului cultural imaterial ca parte
componentă a proiectului. De asemenea, vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de
echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare şi montaj;

Pentru protejarea patrimoniului cultural şi natural de interes local:

- Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural – grupa B5 şi
natural din spaţiul rural (peşteri, arbori seculari, cascade etc.)
-Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) din spaţiul rural cu posibilitatea
de valorificare a acestora şi punerea acestora la dispoziţia comunităţii
- Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural.

Tipuri de investiţii şi cheltuieli neeligibile

Finalizarea proiectului FEADR, presupune ca beneficiarul să finalizeze atât partea
de investiţie suportată prin cheltuielile eligibile cât şi partea de investiţie realizată prin
cheltuielile neeligibile.
Prin Măsura 322 nu se pot finanţa investiţii care se încadreaza în urmatoarele
categorii:
1. Cumpărarea de teren şi/sau de imobile;
2. Impozite şi taxe fiscale;
3. Costuri operaţionale inclusiv costuri de întretinere şi chirie;
4. Comisioane bancare, costurile garantiilor, cheltuieli de înfiintare şi cheltuieli similare;
5. Achiziţionarea de bunuri second-hand (utilizate), cu excepţia celor care au ca obiectiv
obţinerea caracterului tradiţional autentic;
6. TVA, cu excepţia TVA-ului nedeductibil, în cazul în care este în mod real şi definitiv
suportat de către beneficiari, alţii decât persoanele scutite de plata impozitului, conform
art.71 (3), lit. a din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005;

31
7. Costuri de schimb valutar, taxe şi pierderi ocazionate de schimburile valutare
asociate contului euro APDRP;
8. Contribuţia în natură;
9. Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobânzi, prima de
asigurare etc.;
10. Costuri realizate înainte de aprobarea proiectului, cu excepţia studiilor tehnice, a
planurilor de afaceri şi a studiilor de fezabilitate;
11. Costuri privind închirierea de maşini, utilaje, instalaţii şi echipamente;
12. Achiziţia de mijloace de transport pentru uz personal;
13. Achiziţia de mijloace de transport rutier de mărfuri pentru a presta servicii de transport
în numele terţilor;
14. Proiectele de utilitate publică care nu respectă normele privind calitatea în construcţii şi
nu sunt conforme cu normativele de proiectare;
15. Investiţii care fac obiectul Măsurii 125 din Axa 1 a PNDR (drumurile de acces la ferma
şi cele de exploataţie forestieră);
De asemenea, sunt neeligibile investiţiile care fac obiectul altor programe cu
finanţare comunitară sau natională după cum urmează:
16. Investiţiile privind infrastructura de apă/apă uzată pentru localităţile rurale care intra
ub incidenţa proiectelor regionale finanţate prin POS Mediu pe baza Master Planurilor
Regionale;
17. Drumurile judeţene, naţionale şi reţeaua TEN-T;
18. Renovarea şi construcţia de scoli, dispensare şi spitale;
19. Investiţiile în obiective de patrimoniu cultural UNESCO şi naţional;
20. Construcţia de aşezăminte culturale noi.
Lista investiţiilor şi costurilor neeligibile se completează cu prevederile Hotarârii
de Guvern privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala prin Programul Naţional de Dezvoltare
Rurală 2007 – 2013.

3.2 CRITERIILE DE SELECŢIE A PROIECTELOR

32
 Proiectele prin care se solicită finantare prin FEADR sunt supuse unui sistem de
selecţie, în baza căruia fiecare proiect este punctat, conform urmatoarelor criterii de
selecţie:
1. Localităţile rurale care nu au mai primit anterior sprijin comunitar pentru o investiţie
similară;
2. Localităţi rurale din regiunile cu grad de sărăcie ridicat;
3. Proiectele care se încadreaza într-o strategie de dezvoltare locală sau judeţeană
4. Proiecte integrate de investiţii;
5. Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/apă uzată în localităţile rurale între 2.000
– 10.000 de persoane identificate prin Master Planurile Regionale, dar care nu sunt
finanţate din POS Mediu
6. Proiecte de investiţii în infrastructura de drumuri care asigură legatura cu principalele
căi rutiere (drumurile judeţene, naţionale) sau alte căi principale de transport (feroviare şi
fluviale);
7. Proiecte de investiţii în infrastructura de alimentare cu apă în zonele în care apa este
insuficientă sau în zonele care prezintă incidenţă ridicată a perioadelor de secetă.
8. Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/apă uzată pentru zonele în care apa
prezintă un grad ridicat de poluare sau zonele în care apa freatica prezintă o concentraţie
ridicată de nitraţi ce afecteaza sănătatea populaţiei .
9. Proiecte de investiţii în infrastructura sociala - acest criteriu se va puncta în cazul în care
investiţia vizeaza doar prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferentă serviciilor sociale
precum centrele de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale.
10. Proiectele care promovează investiţii în scopul conservării specificului local şi a
moştenirii culturale.

Selecţia proiectelor
Măsura va beneficia de o alocare financiară anuală. Numărul maxim al sesiunilor de
depunere de proiecte ce poate avea loc anual, va fi stabilit de Comitetul de Monitorizare.
Autoritatea de Management, în consultare cu Comitetul de Monitorizare, va stabili,
înaintea lansării sesiunii depunerii de proiecte, sistemul de punctaj aferent criteriilor de
selecţie, precum şi criteriile de departajare a proiectelor cu punctaj egal.
APDRP va puncta fiecare proiect eligibil în funcţie de sistemul de punctaj stabilit şi va
întocmi o listă a proiectelor eligibile în ordinea punctajului obţinut şi după caz, o listă a
celor care îndeplinesc pragul minim de punctaj şi o va transmite Comitetului de Selecţie.
Comitetul de Selecţie este un organism tehnic, prezidat de către Autoritatea de
Management şi are în componenţă reprezentanţi ai Autorităţii de Management şi ai
Agenţiei de Plăţi.
Rolul Comitetului de Selecţie este de a face propuneri către Autoritatea de Management
pentru finanţarea proiectelor pe baza listei primite de la Agenţia de Plăţi, după cum
urmează:
• Când valoarea totală a proiectelor eligibile se situează sub valoarea totală alocată
măsurii 322 în cadrul unei sesiuni, Comitetul de Selecţie propune aprobarea pentru
finanţare a tuturor proiectelor. În acest sens, se întocmeşte un raport cu proiectele
propuse pentru finanţare care se supune aprobării directorului general al Autorităţii
de Management;

33
 • Când valoarea totală a proiectelor eligibile se situează peste valoarea totală alocată
măsurii 322 în cadrul unei sesiuni, Comitetul de Selecţie analizează listele
proiectelor eligibile cu punctajul acordat şi realizeaza selectia în ordinea
descrescătoare a punctajului de selecţie, în cadrul sumei alocate.
În cazul proiectelor cu acelaşi punctaj, departajarea acestora, se face în funcţie de
sectorul prioritar (componenta dominantă a proiectului ca şi valoare financiară), în
următoarea ordine:
1. infrastructura de drum/infrastructura de apă;
2. alimentare cu energie electrică;
3. altele.
In cazuri excepţionale în care există proiecte cu punctaj egal încadrate la categoria de
sector prioritar ”altele”, atunci selecţia se va face pe baza principiului „primul venit primul
servit”.
După parcurgerea procedurii de selecţie şi după caz, a celei de departajare, se întocmeşte
un raport cu proiectele propuse pentru finanţare care se supune aprobării directorului
general al Autorităţii de Management. Acest raport va cuprinde şi lista proiectelor selectate
rămase fără finanţare, care se propun să fie incluse automat în următoarea sesiune şi care
vor urma procedura normală de selecţie.
Iar în cazul în care valoarea anuală alocată pentru o măsură nu se angajează în totalitate, cu
diferenţa se va suplimenta alocarea financiară a anului următor. Aprobarea directorului
general al Autorităţi de Management reprezintă decizia finală asupra selecţiei proiectelor
depuse şi finanţarea lor.

Punctaje de selecţie
Tabel 5: Punctaje de selecţie a proiectelor
Nr.crt Criterii de selecţie Punctaj
Localităţile rurale care nu au primit anterior sprijin
1 10
comunitar pentru o investiţie similară
Localităţile rurale din regiunile cu grad de sărăcie ridicat: Maxim
15
-localităţi cu grad de sărăcie ridicat (rata sărăciei 60%- 15
2 89,6%)
-localităţi cu grad de sărăcie mediu (rata sărăciei 40%- 10
59,9%)
-localităţi cu grad de sărăcie scăzut (rata sărăciei<40%) 5
Proiectele care se încadrează într-o strategie de dezvoltare
3 5
locală sau judeţeană
4 Proiecte integrate de investiţii 5
Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/apă uzată în
localităţile rurale între 2000-10.000 de persoane identificate
5 10
prin Master Planurile Originale, dar care nu sunt finanţate
prin POS Mediu
Proiecte de investiţii în infrastructura de drumuri care
asigură legătura cu principalele căi rutiere (drumurile
6 10
judeţene, naţionale) sau alte căi principale
de transport (feroviare şi fluviale)

34
 Proiecte de investiţii în infrastructura de alimentare cu apă
7 în zonele în care apa este insuficientă sau în zonele care 10
prezintă incidenţă ridicată a perioadelor de secetă
Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/apă uzată
pentru zonele în care apa prezintă un grad ridicat de poluare
8 5
sau zonele în care apa freatică prezintă o concentraţie
ridicată de nitraţi ce afectează sănătatea populaţiei.
Proiecte de investiţii în infrastructura socială: Maxim
15
9
-realizate de către ONG-uri şi unităţi de cult 15
-realizate de către alţi beneficiari 10
Proiectele care promovează investiţii în scopul conservării Maxim
specificului local şi a moştenirii culturale (arhitectura 15
tradiţională, conservare patrimoniu material, imaterial,
promovare, organizare festivaluri cu specific local etc).
10
-realizate de către ONG uri, unităţi de cult, persoane fizice 15
şi juridice
-realizate de către alţi beneficiari 10
TOTAL 100
Sursa: Măsura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază
pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale"

Intensitatea sprijinului
Sprijinul public (comunitar si national) acordat în cadrul Măsurii 322 va fi:
a) 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică,
negeneratoare de profit, dar valoarea totala eligibilă a proiectului nu va depăşi:
- 1 milion Euro/proiect individual în cazul unui proiect de investiţii în infrastructura de
bază al cărui beneficiar este un Consiliu Local;
- 3 milioane Euro/proiect în cazul unui proiect individual de investiţii în infrastructura de
bază al cărui beneficiar este o asociaţie de dezvoltare intercomunitară;
- 2,5 milioane Euro/proiect în cazul unui proiect integrat al cărui beneficiar este un
Consiliu Local;
- 6 milioane Euro/proiect în cazul unui proiect integrat al cărui beneficiar este o asociaţie
de dezvoltare intercomunitară;
- 500.000 Euro/proiect individual pentru celelalte tipuri de acţiuni vizate de aceasta
măsura, altele decât cele mai sus menţionate.
b) de pâna la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit.
Volumul sprijinului nu poate depaşi plafonul de 200.000 Euro/beneficiar pentru o perioadă
de minimum 3 ani fiscali conform regulii „de minimis" stipulată în Regulamentul Comisiei
(CE) nr. 1998/2006 Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006. Plafonul minim acceptat pentru
un proiect finanţat prin Măsura 322 este de 5.000 de Euro – aceasta sumă reprezentând
valoarea totala eligibilă a proiectului.
3.3 DOCUMENTELE NECESARE CERERII DE FINANŢARE

35
1.a)Memoriu justificativ pentru proiectele care nu prevad lucrări de construcţii montaj.
Acest document se va întocmi de către toţi solicitanţii pentru proiectele individuale care nu
prevad lucrări de construcţii-montaj.
b) Studiu de fezabilitate/ Documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii(unde este
cazul) întocmit/ actualizat conform continuţului cadru şi metodologiei stipulate în HG nr.
28/09.01.2008 şi avizat conform legislaţiei în vigoare.
Pentru proiectele care vizează investiţii asupra obiectivelor de patrimoniu, solicitantul va
prezenta şi:
- documentaţia întocmită conform Conţinutului Cadru al documentaţiilor de restaurare a
monumentelor istorice (DISPOZITIE Nr. 4300/VN/03.11.2005 privind unele măsuri
pentru îmbunatăţirea activităţii în domeniul avizării, elaborat de Ministerul Culturii şi
Cultelor, pentru investiţii de restaurare/ consolidare a obiectivelor de patrimoniu;
sau:
- documentaţie justificativă pentru investiţii de conservare a obiectivelor de patrimoniu,
avizată de Direcţia judeţeană de cultură.
2.Certificatul de urbanism sau Autorizaţie de construire pentru proiecte care prevad
construcţii. Pentru investiţiile care vizează componenta B, Certificatul de urbanism trebuie
să fie însoţit de Avizul cu recomandări emis de către filiala teritorială a Ordinului
Arhitecţilor care confirmă respectarea arhitecturii specifice locale (daca este cazul).
3.Documente pentru teren/clădiri:
3.a Pentru primării şi ADI-uri
I) În cazul în care clădirea/ terenul este proprietatea primărieiilor – Inventarul primăriilor
întocmit conform legislaţiei în vigoare privind proprietatea publică şi regimul juridic al
acesteia/acestora;
II) În cazul în care terenul este inclus în proprietatea publică sau administrarea unei
autorităţi publice locale, alta decât solicitantul - Inventarul domeniului public pentru
terenul pe care se realizează investiţia, însoţit de acordul Autorităţii detinatoare;
III) Şi avizul Administratorului terenului aparţinând domeniului public, altul decât cel
administrat de primărie, dacă este cazul.
3.b Pentru ONG, aşezaminte culturale, instituţii de cult
I) Document care să ateste dreptul de proprietate sau contract de concesiune asupra clădirii
pe o perioadă de minim 10 ani de la depunerea cererii de finanţare.
II) Document care atestă dreptul de proprietate asupra terenului sau Contract de consesiune
pentru terenul pe care va fi amplasată construcţia, pe o perioadă de minim 10 ani de la
depunerea cererii de finanţare.
Contractul de concesiune va fi însoţit de adresa emisă de concendent care conţine:
- situaţia privind respectarea clauzelor contractuale, dacă este în graficul de realizare a
investiţiilor prevăzute în contract şi alte clauze;
- suprafaţa concesionată la zi - dacă pentru suprafaţa concesionată există solicitări privind
retrocedarea sau diminuarea şi dacă da, să se menţioneze care este suprafaţa supusă acestui
proces.
3.c Pentru persoane fizice şi juridice
I) Document care să ateste dreptul de proprietate/document încheiat la notariat care atestă
dreptul de administrare asupra obiectivului ce se va restaura, consolida, conserva pe o
perioada de minim 10 ani de la depunerea cererii de finanţare.

36
4.Adeverinţă sau Acord de mediu însoţit, dacă este cazul, de studiul de impact, eliberate de
Autoritatea competentă pentru protecţia mediului.
5.Contractul cadru privind racordarea la sistemul de distribuţie a gazelor naturale, între
operatorul licenţiat de distribuţie a gazelor naturale şi solicitant (reprezentantul legal),
pentru investiţia de înfiinţare şi extindere a reţelei publice locale de alimentare cu gaz, dacă
este cazul.
6.Avizul de amplasament sau Aviz de racordare eliberat de sucursale ale ANRE10, privind
investiţii asupra reţelei de joasă tensiune sau asupra reţelei publice de iluminat, dacă este
cazul.
7.Avizul sanitar privind constatarea conformităţii proiectului cu condiţiile de igienă sau
Notificare privind conformitatea proiectului cu condiţiile de igienă sau Notificare ca
investiţia nu face obiectul evaluării condiţiilor de igienă, dacă este cazul.
8.Documentul emis de DSVSA, Conform Protocolului de colaborare dintre APDRP şi
ANSVSA. Formatul documentelor va putea fi descărcat de pe site-ul www.apdrp.ro
9.Avizul eliberat de Direcţia judeteană de cultură, care să confirme faptul că obiectivul
propus spre finanţare face parte din patrimoniul cultural de interes local– grupa B şi că se
poate interveni asupra lui (documentaţia este adecvată), dacă este cazul.
10.Expertiza tehnica de specialitate asupra construcţiei existente, inclusiv pentru investiţii
de restaurare, consolidare şi conservare a obiectivelor de patrimoniu, întocmită, semnată şi
stampilată de un expert tehnic şi raportul privind stadiul fizic al lucrărilor, pentru proiectele
care prevăd modernizarea construcţiilor existente, semnat de o comisie formată din
beneficiar, proiectant şi un inginer constructor.
b) Pentru investiţii de restaurare, consolidare şi conservare a obiectivelor de patrimoniu
expertiza tehnica va avea avizul Comisiei zonale a monumentelor istorice (cf. Legii nr.
422/2001 privind protejarea monumentelor istorice).
11.Pentru Consilii Locale şi ADI-uri, Hotarârea Consiliului Local / Consiliilor Locale
pentru instrumentarea proiectului, cu referire la urmatoarele puncte obligatorii:
- necesitatea şi oportunitatea investiţiei;
- numărul de locuitori ai comunei/lor solicitante;
- lucrările sunt prevazute în bugetul local pentru perioada de realizare a investiţiei
- angajamentul de a asigura exploatarea drumurilor în conformitate cu reglementările în
vigoare privind condiţiile de exploatare a drumurilor (dacă este cazul);
- investiţia face parte din strategia de dezvoltare locală sau judeteană dovedită prin
prezentarea unei adrese de la Consiliul judetean/ Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR)
sau investiţia se regăseste în scopul şi obiectivele înfiinţării ADI-ului respectiv, (dacă este
cazul) ;
- angajamentul de a suporta cheltuielile de mentenanţă şi gestionarea investiţiei, pe o
perioadă de cel puţin 5 ani de la data la care investiţia a fost data în exploatare.
b) Pentru celelalte categorii de solicitanţi eligibili se va prezenta angajamentul că vor
asigura mentenanţa investiţiei, pe o perioadă de cel puţin 5 ani de la data la care investiţia a
fost dată în exploatare.
12.Actul de înfiinţare şi statutul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară.
13.Certificatul de înregistrare fiscală;
b) Certificatul de înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerţului (ORC) conform
legislaţiei în vigoare;

37
c) Certificat constatator emis de ORC care specifică: faptul că societatea este în funcţiune,
codul CAEN conform activităţii pentru care se solicită finanţare, existenţa punctului de
lucru (dacă este cazul).
14.Încheierea privind înscrierea în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor, solicitat doar
pentru ONG-uri şi ADI-uri;
b) Certificatul de înregistrare şi actul de înfiinţare şi funcţionare emis de unitatea ierarhic
superioară (episcopie, arhiepiscopie, mitropolie, patriarhie), solicitat doar pentru instituţii
de cult;
c) Document privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea aşezământului cultural,
solicitat doar pentru aşezăminte culturale;
15.Contractul de delegare a gestiunii serviciilor de gestionare a reţelei de apă/canalizare,
precum şi atestarea operatorului regional care va gestiona serviciul public de alimentare cu
apă şi canalizare, dacă este cazul.
16.Lista agenţilor economici şi a instituţiilor de interes public, deserviţi de proiect, care va
conţine denumirea, adresa, activitatea desfaşurată, domeniul de activitate;
b) Lista gospodăriilor care au depus la primărie adeziunea privind necesitatea investiţiei şi
angajamentul de racordare din surse proprii la reţeaua de apă/canalizare/gaze/energie
electrică, sau că sunt de acord cu plata colectării deşeurilor.
c) Lista trebuie să conţina numele, prenumele, semnatura, adresa, perioada de racordare
precum şi tariful perceput.
17.Hotărârea Consiliului Parohial privind realizarea investiţiei şi asigurarea cofinanţării,
dacă este cazul.
18.Precontract cu o firma autorizată, vizând ridicarea, sortarea deşeurilor şi transportul
acestora la un depozit zonal, dacă este cazul.
19.Cazierul judiciar fără înscrieri care privesc sancţiuni economico-financiare, al
reprezentantului legal de proiect.
20.Copia actului de identitate pentru reprezentantul legal.
21.Declaraţie pe proprie răspundere a solicitantului dată de reprezentantul legal de proiect
că va asigura cofinanţarea proiectului şi cu precizarea sursei de cofinanţare.
b) Document de la bancă/trezorerie cu datele de identificare ale bancii/trezoreriei şi ale
contului aferent proiectului FEADR (denumirea, adresa băncii/ trezoreriei, codul IBAN al
contului în care se derulează operaţiunile cu APDRP.
22.Declaraţie pe propria răspundere a solicitantului privind respectarea regulii de minimis,
dacă este cazul.
23.Certificate care să ateste lipsa datoriilor fiscale şi sociale restante şi graficul de
reeşalonare a datoriilor către bugetul consolidat, dacă este cazul.
b) Cazierul fiscal eliberat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice, eliberat în
conformitate cu legislaţia natională în vigoare.
c) Graficul de rambursare a datoriilor către bănci şi document de la bancă pentru
certificarea respectării graficului de rambursare, dacă este cazul.
24.Notificarea beneficiarului cu privire la confirmarea plătii la ultima cerere de plată
pentru solicitanţii care au beneficiat de finanţare prin FEADR şi au finalizat proiectul;
b) Raport asupra utilizării altor programe de finanţare nerambursabilă (obiective, tip de
investiţie, costuri şi stadiul proiectului, perioada derulării proiectului), întocmit de
solicitant, pentru solicitanţii care au mai beneficiat de alte programe de finanţare
nerambursabilă începând cu anul 2002 pentru aceleaşi tipuri de investiţii.

38
25.Autorizaţiile de funcţionare pentru reţeaua de alimentare cu apă şi/sau canalizare numai
pentru extinderea şi/sau reabilitarea reţelei existente, dacă este cazul.
26.Avizul tehnico-economic din partea operatorului regional/ Aviz tehnico economic din
partea Consiliului judeţean din care să rezulte şi conformitatea proiectului cu strategia
regională/judeţeană de apă/apă uzată.
b) Avizul tehnico-economic emis de Comisia tehnică de specialitate din cadrul Consiliului
local.
27.Adresa emisa de Consiliul judeţean/ADR care să confirme că investiţia se încadreaza
într-o strategie de dezvoltare locală sau judeţeană, dacă este cazul.
28.Aviz eliberat de Apele Române care să certifice că investiţia de alimentare cu apă se
realizează într-o zonă în care apa este insuficientă, dacă este cazul.
29.Buletin de analiză a apei emis de un laborator acreditat care să confirme că apa în zona
respectivă este poluată sau prezintă o concentraţie ridicată de nitraţi, dacă este cazul.
30.Document din care să rezulte atestarea profesională a persoanelor care realizează studii
privind patrimoniul cultural local, dacă este cazul.
31.Contract/angajament cu primăria, şcoala, căminul cultural, muzeul/muzeele, etc. din
localitatea respectivă, în cazul investiţiilor de realizare a studiilor privind patrimonial
cultural local, dacă este cazul.
32.Situaţia achiziţiilor publice efectuate până la depunerea Cererii de Finanţare(conform
modelului din cererea de finanţare), dacă este cazul.
33.Alte documente justificative (se vor specifica după caz).

39
40
 CAPITOLUL IV
PROPUNERE DE PROIECT PENTRU REALIZAREA SISTEMULUI
CENTRALIZAT DE APĂ ÎN COMUNA CICÂRLĂU, JUDEŢUL
MARAMUREŞ

4.1. DATE GENERALE

1. Denumirea obiectivului de investiţii

Sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă a comunei Cicârlău, judeţul

Maramureş

2. Amplasament

Judeţul Maramureş, comuna Cicârlău

3. Titularul proiectului

Consiliul Local Cicârlău

4. Beneficiarul investiţiei

Consiliul Local Cicârlău

5. Informaţii privind solicitantul

Denumirea solicitantului: Consiliul Local Cicârlău
Cod unic de înregistrare sau codul de înregistrare fiscală: 5463217
Adresa: Comuna Cicârlău, judeţul Maramureş, nr.7
Telefon: 0256243513
Fax: 0256342555
E-mail: consiliulcicarlau@yahoo.com

6. Informaţii referitoare la reprezentantul legal

Nume şi prenume: Zete Vasile
Data naşterii: 09.11.1955
Cod numeric personal: 1551109241019
Domiciliul: Comuna Cicârlău, Judeţul Maramureş, Strada Principală, nr. 303
Număr de fax:0262123432
Număr de telefon:0720222301
Adresa de e-mail:vasilezete@yahoo.com

41
 Finanţări nerambursabile solicitate şi/sau obţinute

Solicitantul a mai obţinut finanţări nerambursabile pentru acelaşi tip de investiţie?

Dacă da, declaraţi cu datele solicitate în tabelul de mai jos.

Titlul
proiectelor şi Valoarea
Titlu Număr Data
Da Numărul sprijinului
Program proiecte Finalizării
contractelor (Euro)
de finanţare
Program
- - - -
Naţional
Program
- - - -
Naţional
SAPARD
- - - -
SAPARD
- - - -
FEADR
- - - -
Alte
programe - - - -
europene
Alte
programe - - - -
europene
Alte
programe - - - -
europene
Alte
programe - - - -
internaţionale
Alte
programe - - - -
internaţionale
Alte
programe - - - -
internaţionale

42
 4.2 PREZENTAREA PROIECTULUI

Titlul proiectului:
„ Înfiinţarea reţelei publice de apă în comuna Cicârlău”

Beneficiarul (Aplicantul):
Consiliul Local Cicârlău

Aria tematică
- programul naţional: Dezvoltare rurală
- axa prioritară:3 Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale
- domeniul de intervenţie: 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor
de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale
- operatiunea: Înfiinţarea reţelei publice de apă

Locaţia proiectului:
regiunea Nord Vest
judeţul Maramureş
localitatea Cicârlău

Durata proicetului:
15 luni

Descrierea proiectului:

Scop:
Dezvoltarea comunei, dotarea acestuia cu o reţea publică de apă care va duce la o
îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă pentru populaţia localităţii, asigurarea accesului la
serviciile de bază şi realizarea unei dezvoltări durabile.
Obiective:
-îmbunătăţirea accesului la servicii de bază pentru populaţia din aceasta zonă rurală
-creşterea numărului de locuitori din această localitate prin modernizarea comunei şi
prin dispunerea acestora de un confort mai mare
-satisfacerea deplină a cerintelor de apă ale populaţiei prin montarea de cişmele în
fiecare curte
-având în vedere legătura strânsă dintre mediu şi celelalte sectoare economice şi
sociale, implementarea acestui proiect va contribui la o dezvoltare durabilă a întregii zone
-asigurarea calităţii apei potabile şi încadrarea în cerinţele impuse de Directiva CE
98/83 OC
-protejarea sanătăţii populaţiei de efectele oricărui tip de contaminare a apei destinate
consumului uman
-reducerea discrepanţelor dintre zonele rurale şi urbane
-atragerea de investitori care să contribuie la crearea de noi locuri de muncă şi implicit
la creşterea veniturilor locuitorilor

Justificarea proiectului:

43
 Majoritatea judeţelor regiunilor se confruntă cu probleme de alimentare cu apă
potabilă.
Reţeaua publică de alimentare cu apă potabilă este insuficient dezvoltată pentru a
corespunde nevoilor populaţiei, atât în mediul rural cât şi în mediul urban, iar în
Maramureş poluarea straturilor freatice datorată infiltrărilor de reziduuri nemetalifere,
periclitează grav sănătatea populaţiei, chiar în arealele cu reţele convenţionale sau unde
instalaţiile de tratare sunt insuficiente sau vechi.
În localităţile rurale din Podişul Transilvaniei resursele de apă sunt reduse şi
nepotabile din cauza domurilor gazeifere şi a zăcămintelor saline. Aceste zone necesită
lucrări prioritare de alimentare cu apă în sistem centralizat.
Calitatea mediului din regiune este afectată de impactul negativ al unor activităţi
economice.
Principalii poluanţi sunt: pulberile sedimentabile în judeţele Cluj şi Sălaj; amoniac în
judeţele Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Sălaj; dioxid de sulf şi cadmiu în judeţele Cluj şi
Sălaj; fluor şi compuşi ai acestuia în judeţul Satu Mare, pulberi de metale cuprifere şi
plumb.
La sfârşitul anului 2005 numărul localităţilor cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă din
regiune a fost de 330, lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei fiind de 7.245
km.
O problemă majoră a spaţiului rural este lipsa reţelei de apă potabilă - dintr-un total de
1.802 de localităţi, sunt racordate la reţeaua de apă potabilă doar 40%.
Se consideră necesară şi oprtună realizarea unui sistem de alimentare cu apă a comunei
Cicârlău. Este necesar să se asigure debitul si presiunea la toţi consumatorii concomitent cu
asigurarea calităţii apei furnizate. Calitatea apei furnizate va fi asigurată şi menţinută prin
prevederea parametrilor de protecţie sanitară şi printr-un control sanitar riguros a întregului
sistem de alimentare cu apă.
Realizarea acestui proiect va fi de mare ajutor şi în cazul în care apar incendii, astfel prin
realizarea proiectului se intenţionează să fie montaţi hidranţi supraterani în locurile
accesibile.
De asemenea, prin acest proiect se urmăreşte o îmbunătăţire a nivelului de trai a
locuitorilor, atragerea cât mai multor investitori, asigurarea unui confort ridicat, reducerea
disparităţilor dintre zone. În momentul actual, principala ocupaţie a localnicilor este
agricultura de subzistenţă, iar o mica parte dintre aceştia lucrează in municipiul Baia Mare.
Prin realizarea acestui proiect se estimează o scadere a migraţiei populaţiei datorită creării
de noi locuri de muncă în zonă.
Realizarea proiectului poate atrage investitori în zonă atât datorită amplasamentului
cât şi facilităţilor create. Proiectul poate duce la dezvoltarea sectoarelor agricole,
economice, turismul şi serviciile, contribuind astfel la creşterea veniturilor proprii ale
populaţiei şi implicit a nivelului de trai.

Contextul proiectului:

44
 Alimentarea cu apă potabilă în sistem centralizat a satelor din România este în
măsură să ilustreze, alături de alte elemente ale infrastructurii edilitare, deficitul de utilităţi
şi de servicii publice din mediul nostru rural în comparaţie cu cel urban.
Se apreciază că din 10,1 milioane de locuitori din mediul rural, in anul 2000 doar circa 3,3
milioane, adică 32,7%, beneficiau de alimentarea cu apă în sistem centralizat.
În ceea ce priveşte numărul de sate racordate la reţeaua de alimentare curentă, acesta era, la
nivelul aceluiaşi an, de 2 734, reprezentând puţin peste o cincime (20,9%) din totalul
aşezărilor rurale româneşti de peste 13 000 de localităţi.
Astfel, în 20 din cele 41 de judeţe ale ţării ponderea satelor cu sisteme de alimentare cu apă
potabilă nu depăşeşte 20%, respectiv 6,5% din numărul total al aşezărilor rurale. În cadrul
acestora se detaşează o primă grupă de 8 judeţe ce se remarcă prin numărul extrem de
scăzut al satelor cu reţele de apă curentă, al căror procent se înscrie în limita de 10%, fiind
cuprins între 1,3% în Dolj (cu doar 5 sate) şi 9,6% în Suceava. Urmează o grupă de 12
judeţe, ale căror sate sunt racordate la sistemele centralizate în proporţie de 10,1 – 20,0%,
şi care deţine 5,5% din totalul satelor ţării.
În cazul ambelor grupe este vorba, în general, de judeţe cu un nivel de dezvoltare
comunitară scăzut, cum ar fi de pildă, unităţile teritorial-administrative din sudul ţării
(Dolj, Giurgiu, Teleorman, Mehedinţi sau Gorj), precum şi cele din partea de nord-est
(Bacău, Iaşi, Suceava, Vaslui şi Mehedinţi).
În ceea ce priveşte lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile din mediul rural, aceasta
era, în anul 2000, de 15 616,4 km, reprezentând 40,8% din totalul reţelei publice a ţării.
Faţă de 1999, lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile a crescut cu doar
642,6 km, adică cu 4,1%.
Un alt indicator important pentru aprecierea influenţei apei curente asupra calităţii
vieţii populaţiei rurale se referă la ponderea locuinţelor dotate cu instalaţii de alimentare cu
apă. Astfel, datele recensământului din anul 1992 arată că doar 11,45% din locuinţele
săteşti prezentau astfel de instalaţii. Confortul realizat de prezenţa apei este reflectat şi de
posibilitatea dotării locuinţei cu baie sau toaletă cu apă. Din capacitatea totală a instalaţiilor
de captare şi tratare a apei potabile la nivelul României, de 10 570 mii mc/zi, în anul 2000
doar 1 116 mii mc/zi (10,6%) revenea localităţilor rurale.
Aceeaşi situaţie necorespunzătoare se înregistra şi în privinţa cantităţii de apă distribuite în
mediul rural. Astfel, din cele 1 700 349 mii mc distribuiţi consumatorilor din toată ţara,
celor din mediul sătesc le-a revenit 157 785 mii mc, adică doar 9,3%. Se apreciază că, în
cazul localităţilor rurale, consumurile medii de apă sunt mult mai mici, media pe ţară
cifrându-se în jurul a 160 l/om/zi.
Conform recensământului din 2002, comuna Cicârlău are o populaţie de 4811
locuitori. Comuna nu beneficiaza de alimentare cu apă sau canalizare menajeră în sistem
centralizat, alimentarea cu apă a gospodariilor individuale şi instituţiilor publice se face din
surse locale (fântâni). Există un izvor situat in zona de deal a satului capabil să alimenteze
cu apă satul Cicârlău dar nu şi întrega comună. Municipiul Baia-Mare deţine un sistem
centralizat de alimentare cu apă având ca sursă de alimentare barajul de acumulare de la
Firiza care are un debit suficient de mare astfel încât populaţia muncipiului cât şi
localităţile limitrofe să poată să se racordeze la sistemul de distribuţie. Prezentul proiect
prezintă crearea unui sistem centralizat de alimentare cu apă a comunei Cicârlau prin
racordarea comunei la sistemul de alimentare cu apă al Băii Mari.

45
Necesitatea investiţiei este determinată şi de amplasarea satului la numai 15 km de
municipiul Baia Mare, pe drumul european E58 care face legatura între municipiile Baia
Mare şi Satu Mare. Mai mult, distanţa mică faţă de Baia Mare favorează migrarea
populaţiei urbane în zona rurală, sezonier sau permanent.

Activităţile proiectului:

Activităţile de înfiinţare a reţelei publice de apă:

1. Organizarea de licitaţie de proiectare. Această etapă constă în alegerea unei
echipe specializate, care să corespundă cerinţelor solicitantului pentru
întocmirea proiectului aferent investiţiei.
2. Studii de teren. Aceste studii vor face referire la amplasarea geografică a
satului, altitudine, tipul de sol specific, rocile şi sedimentele din componenţa
solului.
3. Întocmirea proiectului tehnic, inclusiv documentaţii pentru avize şi autorizaţii.
În această etapă are loc realizarea proiectului tehnic precum şi întocmirea
tuturor avizelor şi autorizaţiilor necesare realizării obiectivului investiţional,
după care aceste avize şi acorduri vor fi trimise pentru a fi aprobate.
4. Organizare licitaţie de execuţie. Această etapa cuprinde alegerea unei firme
specializate care să se ocupe cu realizarea propriu-zisă a proiectului.
5. Organizarea şantierului
6. Furnizare utilaje şi echipamente
7. Montarea utilajelor
8. Executarea lucrărilor la sursă. În această etapa va avea loc captarea apei care se
va face dintr-un izvor situat în zona de deal care are un debit suficient de apă
pentru alimentrea întregului sat. La locul de captare se va construi şi un
rezervor care va duce la o siguranţă mai mare în funcţionare prin volumul de
apă înmagazinată.
9. Reţele de transport şi distribuţie. Aducţiunea apei se va face prin aducţiune
gravitaţională deoarece izvorul este situat la o înălţime care permite alimentarea
satului cu apă în mod gravitaţional. Se vor săpa şanţurile pentru conducte, se
vor monta conducte din PVC, robineţi, cişmele etc.
10. Verificarea tehnica a lucrării, probe şi teste. Se vor verifica toate conductele şi
robineţii pentru a se evita pierderile de apă şi orice alte eventuale probleme ce
pot apărea.

Între comuna Cicârlau şi municipiul Baia-Mare există un oraş care de asemenea este
alimentat cu apă. Alimentarea cu apă a comunei Cicârlău din sistemul centralizat al
municipiului Baia Mare se va face prin racord în oraşul Tăuţii Măgherăuş, oraş care se află
situat între comună si municipiu. Apa este în mod continuu tratată şi se monitorizează
astfel încât să se evite poluarea cu diferite substanţe toxice.
Aducţiunea apei se va face prin montare unei conducte în subteran sub adâncimea
maximă de îngheţ de -0,9 m. Poziţionarea conductei se va face pe terenuri aparţinând
domeniului public. Pe toată lungimea traversării conducta de aducţiune va fi protejată
împotriva îngheţului, coroziunii şi deformării prin aşezarea acesteia pe un strat de nisip şi
îmbrăcarea cu saltele de vată minerală.

46
 Se vor construi cateva rezervoare de înmagazinare pe sol, din motive economice şi
tehnice, fiind o construcţie obligatorie în sistemul de alimentare cu apă.

Ele asigură:
-siguranţă în funcţionarea sistemului prin cota şi volumul de apă înmagazinată
-economie în funcţionare pentru că perminte dimensionarea tuturor obiectelor amonte
Rezervoarele se construiesc pentru echilibrarea presiunilor în reţeaua de distribuţie şi
pentru evitarea scăderii debitului de apă în perioadele de consum maxim. Rezervoarele vor
fi de suprafaţă, construite din beton, cu o capacitate de 100 m³.
Aducţiunea apei de la punctul de racord se va face printr-o conductă PEID. Pentru
aducţiunea apei se vor folosi şi hidrofoare montate în satul Cicârlău.
Reţelele de distribuţie au fost prevăzute din tubulatură PEID şi au o lungime totală de
4180 m.
Reţelele coboară de la rezervor pâna în zona centrală a localităţii Cicârlău. De asemenea s-
au luat măsuri pentru a peveni racordările ilegale ale populaţiei.
Alimentarea cu apă a consumatorilor se va face prin branşamente individuale.
Reţeaua de distribuţie va fi prevăzută cu un hidrant de incendiu amplasat în vecinătatea
primăriei.
Înainte de darea în exploatare, reţeaua de distribuţie se spală cu un curent de apă curată
timp de 2-3 ore, apoi se dezinfectează cu soluţie de hipoclorit de sodiu, clorură de var sau
clor în apă, timp de 24 de ore. Darea în exploatare se va face numai după spălarea reţelei
cu apă curată.

Rezultatele proiectului:
Realizarea acestui proiect va avea implicaţii majore în special asupra nivelului de
viaţă al populaţiei:
 Creşterea nivelului de trai asupra populaţiei din zonă
 Creşterea calităţii apei potabile furnizate către populaţie
 Îmbunătăţirea accesului populaţiei la serviciile de apă
 Reducerea discrepanţelor dintre zonele rurale şi urbane ale judeţului
 Creşterea potenţialului economic zonal
 Protecţia populaţiei prin asigurarea apei de consum din surse verificate şi
controlul sanitar al întregului sistem
 Apariţia unor noi opotunităţi pentru investiţii private şi comerţ

Beneficiarii proiectului:
1. Beneficiari direcţi:
-populaţia care beneficiază de prezentul proiect
-agenţii economici aflaţi în zonă
2. Beneficiari indirecţi:
- Întreaga populaţie a satului
-agenţii economici potenţiali
- Primăria Cicârlău prin atragerea de fonduri (impozite şi taxe) odata cu dezvoltarea
economică a zonei
Pe lângă aceste două categorii de beneficiari direcţi şi indirecţi, realizarea acestui proiect
poate aduce şi o serie de beneficii socio-economice cum ar fi:

47
-creşterea nivelului de trai al populaţiei
-atragerea populaţiei urbane pentru construirea de locuinţe
-protecţia mediului înconjurător şi a sănătăţii populaţiei

Managementul proiectului şi metodologia de implementare

Echipa de proiect:
1.Managerul de proiect
Atribuţii:
-urmăreşte ca proiectul să fie finalizat la momentul stabilit
-supraveghează activitatea de la momentul începerii si până la finalizarea ei
-supraveghează în mod constant cheltuielile astfel încât sa nu se depăşească
bugetul stabilit
-obţine aprobările necesare pentru demararea lucrărilor
-va fi responsabil de proiect şi după finalizarea lui, astfel orice pentru
neregularitate va trebui să găsească soluţii

2. Managerul contabil
Atribuţii:
-înregistrează toate intrările şi ieşirile de materii prime, materiale, echipamente etc
-face un bilanţ al cheltuielilor şi veniturilor, urmărind prin acesta limitarea
bugetul iniţial stabilit

3. Managerul de resurse umane

Atribuţii:
-se ocupă cu recrutarea şi selecţia personalului care va participa la realizarea
proiectului
-supraveghează activitatea personalului implicat în activitate
-contactează firmele care se ocupă cu activităţile conexe proiectului

4. Personal specializat pe partea de instalaţii:

Atribuţii:
-sunt cei care se ocupa de partea de instalaţii a proiectului.
-oferă informaţii despre partea tehnică a proiectului
-urmăresc desfăşurarea întregii activităţi ăn conformitate cu standardele prevăzute

7. Reprezentantul legal de la Direcţia de ape

Atribuţii:
-va monitoriza desfăşurarea proiectului în conformitate cu normele Direcţiei
publice de apă.
-se asigură că apa este potabilă şi că nu prezintă un pericol pentru populaţie
-va inspecta proiectul o perioadă de timp după finalizarea lui
Echipa de execuţie este formată din totalitatea muncitorilor care participă în mod direct la
desfaşurarea lucrărilor, supervizaţi şi coordonaţi în mod continuu de către inginerul
executant şi proiectant.

48
Metodologia de implementare
Există 3 metodologii de implementare a proiectului şi anume: managementul prin
proiecte, managementul prin obiective şi managementul prin buget.
Managementul prin proiecte reprezintă un sistem de management cu o durată de
acţiune limitată până la caţiva ani. Este conceput în vederea soluţionării problemelor cu un
puternic caracter inovaţional care implică aportul a mai multor specialişti din diferite
compartimente, vizând de asemenea activităţile desfăşurate în perioada de implementare a
proiectului cum ar fi stabilirea suprafeţei de desfăşurare a proiectului, pregătirea izvorului
de unde se va capta apa etc.
Managementul prin obiective-este o tehnică prin care se fixează scopuri precise
pentru organizatie, managerii definesc responsabilităţile fiecărui participant la proiect,
prezintă rezultatele la care doresc să se ajungă şi aşteptările pe care le au de la fiecare
compartiment în parte.
Managementul prin buget-se referă la totalitatea activităţilor proiectului
desfăşurate în perioada de implementare, desfăşurate în raport cu bugetul estimat al
proiectului. Acesta se referă atât la procesul de achiziţie de echipamente necesare cât şi la
procesul de acoperire a costurilor aferente proiectului.

Riscuri:

Nr. Crt. TIPURI DE RISC MĂSURI

Riscuri Financiare -monitorizarea atenta a desfaşurarii
-lipsa surselor interne şi/sau externe de proiectelor
finanţare -planificarea bugetului
1 -creşterea totală a costurilor -urmărirea şi planificarea cheltuielilor
-majorarea impozitelor -controlul alocării veniturilor
-scăderea disponobilităţilor de plată ale
populaţiei
Riscuri contractuale -deţinerea de informaţii despre furnizori
-întârzieri ale procesului de licitaţie şi despre contractele anterioare ale
-erori în documentaţia de execuţie acestora
2
-subiectivitate în selectarea contractului -acordarea unei atenţii sporite fazei de
-întârzieri în îndeplinirea obligaţiilor negociere a contractelor
contractuale
Riscuri naturale Riscurile naturale sunt greu de
-inundaţii prevăzut, controlat şi evitat, de accea
3 -cutremure este necesar să se ţină cont de condiţiile
-incendii climatice din zonă

49
 Riscuri tehnice
-lipsa de personal specializat şi calificat
-evaluări geotehnice neadecvate
4
-control defectuos al calităţii
-nerespectarea condiţiilor de sănătate şi
securitate
Riscuri politice şi sociale
-retragerea sprijinului politic local
-renunţarea la derularea proiectului în
5
urma presiunilor politice sau a
reorientării investiţionale
-înşelarea aşteptărilor comunităţii
Riscuri operaţionale
-probleme de comunicare
6 -probleme în funcţionarea
echipamentelor, utilajelor etc.
-selectarea persoanelor calificate şi
specializate în funcţie de cerinţele
postului
-monitorizarea desfăşurării proiectului
astfel încât să se respecte condiţiile de
calitate, sănătate şi securitate
-evaluarea aşteptărilor comunităţii
-planificarea, monitorizarea şi controlul
proiectului
-monitorizarea funcţionării utilajelor
astfel încât orice problemă să poată să
fie rezolvată în cel mai scurt timp

Publicitate
Promovarea acestui proiect se poate face în media locală sau naţională.
În ceea ce priveşte metodele de informare a populaţiei cu privire la implementarea
proiectului, se pot utiliza:
1. Metode active menite să cuantifice realizarea obiectivelor propuse:
• Sondaje de opinie şi discuţii directe cu cetăţenii realizate de Consiliul Local
Cicârlău sau de reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Maramureş
• Informarea populaţiei prin raportarea periodică a stadiului de evoluţie a
lucrărilor.
• Informarea populaţiei privind beneficiile aduse de proiect în ceea ce
priveşte starea de sănătate, creşterea nivelului de trai, etc.
2. Metode inactive, menite să cuantifice atitudinea cetăţenilor, agenţilor economici de
pe teritoriul oraşului faţă de implementarea proiectului:
• Educarea cetăţenilor pentru exploatarea şi întreţinerea obiectivului realizat
• Educarea cetăţenilor şi întreprinzătorilor particulari în ceea ce priveşte
consumul raţional de apă.

Avize şi acorduri principale

Pentru prezentul proiect se vor obţine:
• Avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea investiţiei
• Certificatul de urbanism
• Avize şi acorduri de privind asigurarea utilităţilor: energie electrică,
telecomunicaţii, apă, etc.
• Avize şi acorduri pentru protecţia mediului şi a apelor
• Aviz favorabil din partea operatorului regional de apă-canal
• Alte avize de specialitate

50
 Durata activităţilor: (grafic Gantt)

Luna
Persoana
Responsabilă
Nr cu
Activitate 1 1 1 1 1
crt implementarea 1 2 3 4 5 6 7 8 9 15
activităţii 0 1 2 3 4

Organizare licitaţie
1 de proiectare Solicitantul x

Studii de teren Echipa de

2 X
proiectare
Întocmire proiect
tehnic+documentaţii
3 pentru avize şi Solicitantul x x
acorduri

Organizarea
4 licitaţiei de execuţie Solicitantul x

Organizarea Echipa de
5 şantierului x
execuţie
Furnizare utilaje şi Furnizorul de
6 echipamente x
echipamente
7 Montare utilaje Furnizorul x
Executarea Echipa de
8 lucrărilor la sursă x x
execuţie
Reţele de transport Echipa de
9 şi distribuţie x x x
execuţie
Verificarea tehnică Solicitantul+
10 a lucrării, probe şi echipa de x
teste execuţie

51
 Recepţia finala a
11 lucrării Solicitantul x

52
Relaţia cu alte programe sau strategii naţionale europene:
Prin programul SAPARD s-au realizat o serie de proiecte de infastructura rurală (2.558
km de drumuri construite şi modernizate, 4.918 km de reţea de alimentare cu apă, 863 km
de reţea de canalizare) însa necesităţile de renovare şi dezvoltare a satelor sunt înca destul
de mari. Numărul comunelor care au beneficiat de infastructura fizică de bază (drum , apă
şi canalizare) au fost de 821 din care 441 au beneficiat de proiecte pentru drumuri, 295
pentru apă şi 85 pentru canalizare.
Programul a contribuit în mod semnificativ la îmbunătăţirea nivelului de trai din zona
rurală prin investiţii în infrastructura rurală şi prin crearea de noi posibilităţi de obţinere
de venituri alternative. Programul a făcut ca spaţiul rural să fie un loc cu conditii mai
bune de trai comparativ cu situaţia în care nu ar fi existat sprijinul financiar al
Programului.
Complementaritatea cu POS Mediu.
În zonele rurale, 67% din locuitori nu au acces la alimentarea cu apă potabilă, iar
aproximativ 90% nu sunt conectaţi la sistemele de canalizare. Conform Institutului
Naţional de Statistică, reţelele de alimentare cu apă din zonele rurale au fost în parte
reabilitate în perioada 1998 – 2005, fiind extinse de la 16.245 km în 1998 până la
aproximativ 22.660 în 2005. Totuşi, utilităţile publice rămân insuficiente având în vedere
că nu toate gospodăriile dintr-o localitate sunt conectate la reţeaua de
alimentare cu apă, chiar dacă localitatea respectivă beneficiază de astfel de falicităţi. În
majoritatea gospodăriilor din zona rurală sunt utilizate puţurile pentru alimentarea cu apă
potabilă (aproximativ 70% dintre acestea).
În România, multe din fermele individuale şi din cele de tipul micilor proprietăţi folosesc
îngrăşământul natural drept principal fertilizator, întrucât acesta este cel mai ieftin şi mai
disponibil. Astfel, utilizarea fertilizatorilor chimici a scăzut. În anul 2000, cantitatea
medie de fertilizatori chimici era de 36 kg pe hectar (din totalul suprafeţei arabile), de
aproximativ 4 ori mai mică decât în 1989.
Prin înfiinţarea reţelei de apă se va asigura îmbunătăţirea calităţii şi accesului la
infrastructura de apă, se vor reduce riscurile contaminării populaţiei cu diferite substanţe
toxice din apă, datorită monitorizării permanente a calităţii apei.
Astfel se contribuie la o dezvoltare durabilă, la menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii apei
şi de asemenea este mult mai uşor de monitorizat şi descoperit persoanele care
contaminează apa cu diferite substanţe toxice şi astfel vor putea fi pedepsite mult mai
uşor persoanele care poluează apa.

Complementaritatea cu POR
Prin înfiinţarea reţelei publice de apă în localitatea Cicârlău, situată în regiunea de Nord
Vest se contribuie într-o mică dar sigură măsură la dezvoltarea regiunii, atât din punct de
vedere social cât şi economic şi durabil. Prin dotarea localităţii cu utilităţile necesare va
creşte atât gradul de confort al locuitorilor dar acest lucru va duce şi la o sporire a
atractivităţii zonei pentru a locui.
Prin contribuirea la o dezvoltare echilibrată a satelor şi oraselor din toate regiunile ţării
se va ajunge la un echilibru al dezvoltării regionale, ceea ce este de fapt şi ceea ce se
doreşte.

53
Complementaritatea cu POS DRU
Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală include activităţi care privesc dezvoltarea
resurselor umane şi prin urmare, acest program se află în relaţie de complementaritate cu
POS DRU. Delimitarea dintre POS DRU şi PNDR are la bază tipul de intervenţii şi nu
demarcarea teritoriala. În ceea ce priveşte educaţia şi formarea profesionala iniţiala, POS
DRU, prin AP 1 “Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi
dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” va oferi, prin intermediul şcolilor şi liceelor
specializate, programe de formare iniţială în agricultura, finalizate cu o atestare în acest
domeniu,. Formarea profesională continuă pentru persoanele din agricultura, agricultura
de subzistenţă şi semisubzistenţă, va fi realizată în cadrul POS DRU prin AP 2
„Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii” sau prin AP 5 “Promovarea
măsurilor active de ocupare”. Pentru persoanele ocupate în agricultura şi în agricultura de
subzistenţă, POS DRU, va finanţa în cadrul AP 2 doar formarea profesională în vederea
calificării (inclusiv recalificarea), ca şi pentru celelalte sectoare. Prin AP 5 a POS DRU se
va promova orientarea, consultanţa şi formarea în domeniul antreprenorial şi în domenii
nonagricole. Prin PNDR, AP 1 „Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier”
se vor finanţa numai programe de formare de scurta durată (cursuri de bază şi
specializări) pentru perfecţionarea cunoştiinţelor lucrătorilor din agricultură şi
silvicultură. Pentru absolvenţii acestor cursuri de formare se vor acorda atestate de
participare. Referitor la încurajarea îmbătrânirii active, POS DRU va susţine măsurile
care urmăresc creşterea ratei ocupării. PNDR are în vedere pensionarea timpurie cu
scopul de a se transfera exploatările agricole de la fermierii bătrâni la cei tineri în
schimbul unor plăti compensatorii. Astfel, creşterea competitivităţii agriculturii va fi
urmarită prin stimularea transformării gospodăriilor rurale în ferme agricole familiale cu
caracter comercial, precum şi prin creşterea clasei de mijloc în zonele rurale prin
promovarea tinerilor fermieri şi a concentrării exploataţiilor agricole. În ceea ce priveşte
promovarea incluziunii sociale, PNDR va susţine măsuri de reabilitare şi construire a
infrastructurii de bază de mici dimensiuni (drumuri, aducţiuni de apă, sisteme de
aprovizionare cu apă curentă) şi noi investiţii în infrastructura legată de serviciile sociale
din zonele rurale. Aceste măsuri completează operaţiunile de promovare a incluziunii
sociale finanţate în cadrul POS DRU, făcând astfel mai accesibilă implementarea
proiectelor de incluziune socială în zonele rurale izolate.

54
Sustenabilitatea proiectului:
Estimăm că datorită experienţei acumulate de către echipa de proiect în proiectele
anterioare, desfăşurarea proiectului se va face conform previziunilor şi de asemenea,
obiectivele vor fi realizate conform planificărilor.
Prin realizarea acestui proiect gradul de confort al populaţiei din localitatea Cicârlău va
creşte, condiţiile de viaţă se vor îmbunătăţii, de asemenea vor beneficia de o apă potabilă
fără impurităţi, care va fi testata în mod frecvent pentru a putea depista eventualele
nereguli la timp.
În urma realizării acestui proiect vor beneficia de apă toate instituţiile administrative din
localitate precum şi fiecare gospodărie.
Estimăm ca acest proiect va duce la beneficii sociale, economice: de exemplu cantitatea
de produse agricole obţinute de către locuitori poate creşte simţitor prin efectuarea de
irigaţii în perioadele de secetă. De asemenea şi creşterea numărului populaţiei din
localitate poate constitui un beneficiu, multe dintre persoanele care vor dori să locuiască
la sat, vor alege această localitate datorită utilităţilor de care dispune.

Concordanţa cu politicile UE şi legislaţia naţională:

„Egalitatea de şanse” are la bază asigurarea participării depline a fiecărei persoane la
viaţa economică şi socială, fără discriminări de origine etnică, sex, religie, vârstă,
dizabilităţi sau orientare sexuală.
Potrivit ultimului recensământ efectuat în România, 47,3% din populaţie trăieşte la sat. O
analiză a populaţiei active arată o puternică deplasare a populaţiei către mediul urban, şi o
dramatică scădere a celei active din mediul rural. Această tendinţă trebuie corelată şi cu
alte elemente care definesc calitatea locuinţei şi a locuirii precum şi mediul în care s-au
realizat (urban sau rural). Calitatea locuirii este definită în mare parte de accesul
populaţiei rurale la utilităţi. S-a constatat că numai 17,51% din populaţia mediului rural
beneficiază de accesul la alimentarea cu apă faţă de 88,04% din populaţia mediului urban,
de asemenea, 16,26% din populaţia rurală beneficiază de canalizare faţă de 87,15% din
populaţia urbană, 8,21% din populaţia rurală beneficiază de gaze faţă de 74,65% din
populaţia urbană etc. S-a constatat de asemenea că datorită acestor lipsuri există în
prezent o depopulare a satelor şi o îmbătrânire a populaţiei de la sat.
Acest lucru se poate remedia prin îmbunătăţirea accesului populaţiei rurale la utilităţi,
prin creşterea gradului de confort, prin oferirea de servicii egale atât pentru populaţia
urbană cât şi pentru cea rurală, trebuie să se ajungă la o egalitate în ceea ce priveşte
dezvoltarea între sat şi oraş.
Astfel prin înfiinţarea unei reţele publice de apă în localitatea Cicârlău, populaţia va
beneficia de un plus de confort şi se va realiza astfel unul din marii paşi care trebuie
urmaţi pentru a diminua discrepanţele dintre zonele rurale şi urbane, lista satelor care nu
beneficiază de aceste utilităţi se va mai micşora cu unul.

„Dezvoltarea durabilă” este cea care urmăreşte nevoile prezentului, fără a compromite
posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface nevoile.
În prezent s-a constatat o diminuare masivă a resurselor, din aceste resurse făcând parte şi
apa. Unii cercetatori sunt de părere că dispariţia oamenilor de pe pământ ar putea fi
cauzată de lipsa apei potabile sau de inundaţii catastrofale înaintea altor factori distructivi
ca penuria de alimente sau bolile contagioase.

55
În zonele rurale nu există o preocupare pentru calitatea apei. Apa din fântâni conţine de
regulă azotaţi proveniţi de la îngraşăminte, în multe cazuri nu se respectă perimetrul de
protecţie faţă de haznale, iar în regiunile petroliere, apa din fântâni este poluată cu
hidrocarburi. În urma inundaţiilor apa este poluată şi nu poate fi consumată. De aceea se
consideră necesar din punct de vedere al dezvoltării durabile înfiinţarea de reţele de apă
unde poate fi tratată apa şi de asemenea se poate controla consumul de apă şi astfel se
poate economisii.
În prezent doar 33% din locuitorii spaţiului rural beneficiază de acces la reţeaua de
alimentare cu apă potabila. Apa totală pierdută din cauza avariilor este de aproximativ
10%, un procent relativ scăzut deoarece multe reţele de apă s-au construit în ultimii 20 de
ani.
Astfel prin înfiinţarea acestei reţele de apă în localitatea Cicârlău oamenii vor putea
beneficia atât de apă potabilă, se va putea controla consumul de apă astfel încât apa să nu
fie risipită, iar totodată prin acest mod se va contribui la o dezvoltare durabilă.

„Poluatorul plăteşte”- principiul vizează imputarea poluatorului a costului social al

poluării pe care o generează. Potrivit acestui principiu cheltuielile relative la măsurile de
prevenţie şi luptă împotriva poluării stabilite de puterile publice pentru asigurarea unei
stări acceptabile a mediului trebuie sa fie imputate poluatorului, costul acestor măsuri
trebuie să se recupereze din costul bunurilor şi serviciilor.
Penalităţile în ceea ce priveşte apa, se aplica doar acelor utilizatori la care se constată
abateri de la pevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizată, cât
şi a concentraţiilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă.

56
 4.3 BUGETUL PROIECTULUI

Nr.Crt. Denumirea capitolelor şi Cheltuieli Cheltuieli Total TVA

subcapitolelor neeligibile eligibile Euro
1 2 3 4 3+4=5 6

1 Capitolul 1
Cheltuieli pentru obţinera şi 15000 45000 60000 11400
amenajarea terenului
2 Capitolul 2
Cheltuieli pentru asigurarea
4500 13500 18000 3420
utilităţilor necesare
obiectivului
3
Capitolul 3
Cheltuieli pentru proiectare 20000 60000 80000 15200
şi asistanţă tehnică

4 Capitolul 4
Cheltuieli pentru invastiţia 140000 420000 560000 106400
de bază
5 Capitolul 5
12500 37500 50000 9500
Alte cheltuieli
6 Capitolul 6
Cheltuieli aferente 1375 4125 5500 1045
implementării proiectului
I TOTAL CHELTUIELI
193375 580125 773500 146965
II Alte cheltuieli neeligibile
0 0 0 0
III TOTAL GENERAL
193375 580125 773500 146965
Sursa: Măsura 322 "Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază
pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale"

57
Surse de finanţare:

Nr. Valoare
Surse de finanţare
Crt. (EURO)

I Valoarea totală a proiectului, din care 920465

A Valoarea neeligibilă a proiectului 193375

B Valoarea eligibilă a proiectului 580125

C TVA 146965

II Contribuţia proprie în proiect, din care

Contribuţia solicitantului la cheltuielile
A 0
eligibile

Contribuţia solicitantului la cheltuielile

B 193375
neeligibile

C Autofinanţarea proiectului 0

TVA 146965

=I b-II a-II c
IV Asistenţă financiară nerambursabilă solicitată
580125

În care:
I Valoarea totală a proiectului = Valoarea neeligibilă a proiectului + Valoarea eligibilă a
proiectului + TVA
II Contribuţia proprie în proiect = Contribuţia solicitantului la cheltuieli eligibile +
Contribuţia solicitantului la cheltuieli neeligibile + Autofinanţarea proiectului
*Autofinanţarea proiectului se va calcula numai în cazul proiectelor generatoare de venit

58
 4.4 CONCLUZII

Conform datelor prezentate în proiect putem vedea că zonele rurale din România
acoperă aproximativ 87,1% din teritoriul ţării, adică 9,7 milioane de locuitori. Am
constatat că există numeroase discrepanţe cu privire la furnizarea serviciilor în spaţiul
rural. Cele mai importante nevoi sunt legate de drumuri (doar jumătate dintre comune au
acces direct la reţeaua de drumuri iar din acest motiv se poate spune că reţeaua de
drumuri actuală deserveşte doar 3/5 din totalul populaţiei rurale), alimentaţie cu apă
potabilă (doar 33% din locuitorii mediului rural au acces la reţeaua publică de apă),
reţeaua publică de canalizare, gestionarea deşeurilor, energie electrică (în România există
un număr de 37.977 de gospodării amplasate în 1.772 de localităţi rurale parţial
electrificate şi 3.327 de gospodării situate în 121 de localităţi neelectrificate), energie
termică, acces la internet, educare şi formare, nivelul scăzut de instruire, stabilitatea
veniturilor în gospodărie etc. Astfel, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală s-a
creat posibilitatea de accesare a fondurilor nerambursabile. PNDR este alcătuit din
fonduri destinate realizării investiţiilor în ferme, unităţi de procesare şi prelucrare produse
agroalimentare, investiţii în activităţi nonagricole, turism şi înfiinţarea de
microîntreprinderi.
Obiectivele PNDR se împart în:
-Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural;
-Îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de bază pentru populaţia rurală;
-Creşterea numărului de sate renovate;
-Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite
După cum putem concluziona şi din obiectivele programului, prin accesare
acestor fonduri nerambursabile se pot face investiţii în zonele rurale astfel încât să se
reduca disparităţile dintre zonele rurale şi urbane şi să crească nivelul de trai şi de confort
a populaţiei din zona rurală.
Făcând referire la partea practică putem concluziona că realizarea obiectivului de
investiţie “Sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă a satului Cicârlău, judeţul
Maramurş” este necesară şi oportună pentru dezvoltarea economică, socială şi culturală a
comunei.
Lucrările propuse prin proiect se adresează populaţiei satului, unităţilor sanitare şi
şcolare, unităţilor de deservire publică şi nu în ultimul rând unităţilor de prestări servicii.
Implementarea prezentului proiect conduce la creşterea nivelului de trai al
populaţiei, eliminarea posibilităţilor apariţiei bolilor hidrice prin controlul permanent al
calităţii apei potabile, cu impact asupra dezvoltării socio-economice zonale.
Se reaminteşte faptul că, deşi se află la doar 15 km de municipiul Baia Mare, în
satul Cicârlău nu există întreprinzători particulari care să absoarbă forţa de muncă
disponibilă, populaţia ocupându-se în mare parte cu agricultura de subzistenţă sau este
nevoită să caute oportunităţi în zona urbană. Inexistenţa serviciilor de apă şi canalizare nu
a atras potenţiali întreprinzători pentru crearea de noi locuri de muncă.
Asigurarea utilităţilor poate diminua migrarea populaţiei înspre zonele urbane şi mai mult
poate să crească atractivitatea comunei atât pentru populaţie cât şi pentru întreprinzători.

59
 Sub aspect ecologic şi din punct de vedere al conservării cadrului natural,
realizarea investiţiei nu prezintă nici un impact negative. Lucrările proiectate nu prezintă
influenţe negative asupra obiectivelor existente în zonă, nefiind astfel necesare măsuri
suplimentare pentru evitarea efectelor dăunătoare asupra acestora.
De asemenea prin acest proiect se va înregistra şi o diminuare a disparităţilor dintre
zonele urbane şi rurale.
Pentru transportul şi distribuţia apei potabile s-au propus conducte din materiale
plastice, deoarece aceste prezintă o serie de avantaje: montare uşoară, durată mare de
funcţionare, agrement tehnic pentru transport apă potabilă.
Sistemul de alimentare cu apă propus satisface cerinţele actuale şi viitoare ale
consumatorilor. Prezentul proiect pune bazele alimentării cu apă pentru toţi consumatorii
comunei.Chiar dacă întreaga investiţie nu poate fi realizată fără ajutor financiar
nerambursabil, din punct de vedere socio-economic, investiţia se impune a fi realizată.
Datorită faptului că la 1 ianuarie 2007, România a devenit membră UE, aceasta
beneficiază de fonturi europene nerambursabile. Consider că România nu ar trebui să
rateze această oportunitate, de aceea cred că ar trebui elaborate cât mai multe proiecte cu
finanţare europeană astfel încât să se ajungă la o creştere a nivelului de trai, la crearea de
noi locuri de muncă, la o diminuare a discrepanţelor dintre sat şi oraş, la dezvoltarea
turismului şi serviciilor şi nu în ultimul rând la o creştere economică puternică.

60
 BIBLIOGRAFIE

1. Anexa 1- Cerere de finanţare pentru Măsura 3.2.2 available on-line

http://www.apdrp.ro/content.aspx?lang=RO&item=1696

2. Complementaritatea PNDR cu POS-DRU available on-line

http://www.fonduri-structurale-europene.ro/posdru/complementaritatea-
pndr.html

3. Fonduri structurale available on-line

http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=dezvoltarerurala

4. Impactul socio-economic al apei asupra calităţii vieţii populaţiei din România

http://www.iccv.ro/oldiccv/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2001.1-4.a06.pdf

5. Informaţii privind situaţia comunei Cicârlău- Primăria Cicârlău

6. Infrastructura regiunii Nord-Vest available on-line

http://www.fonduri-structurale-europene.ro/por/infrastructura-nord-vest.html

7. Îndrumător practic FEADR available on-line

http://www.fonduri-
structurale.ro/Document_Files//dezvoltarerurala/00000033/892ql_Indrumar_pract
ic_FEADR_ian_2007_.pdf

8. Ghidul solicitantului pentru Măsura 3.2.2 available on-line

http://www.brd.ro/&files/ghid-solicitant-masura322.pdf

9. Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a lucrărilor de alimentare cu apă şi

canalizare în mediul rural- Monitorul oficial al României

10. Măsura 3.2.2 “Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază

pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”
available on-line
http://www.apdrp.ro/content.aspx?lang=RO&item=1696

11. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală available on-line

http://www.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/pndr-versiune-martie-2009.pdf

61