Formarea statelor medievale românești

Migrațiile din secolele III-XII

Dupa retragerea aureliană (271), goții s-au așezat în actuala Românie. Ei au fost
izgoniți de către huni, un popor nomad, venit din stepele Asiei. Dacia a făcut parte
din Imperiul Hun până la moartea lui Attila (453). Gepizii,de neam germanic, le-au
luat locul hunilor, până când au
fost înglobați în Khaganatul Avar.
Avarii erau un popor asiatic,
înrudit cu hunii. Ei au intrat în
Europa în secolul V. În secolul VI
s-au stabilit în Pannonia, de unde
s-au extins către est și vest.

În Khaganatul Avar au venit alte

popoare: longobarzii și slavii, care
au fost și ei înglobați în Khaganat.
Longobarzii nu au stat mult în
Dacia, îndreptându-se spre Italia,
unde au creat un regat
independent. Slavii au participat împreună cu avarii la campaniile lor de
prădăciune la sud de Dunăre, iar după ce Khaganatul a încetat să mai existe din
cauza presiunilor francilor din est, slavii au ocupat vechile teritorii avare. Slavii s-au
amestecat în timp cu daco-romanii și au putut conviețui cu ei.

Daco-romanii au suferit mult de pe urma migrațiilor. După ce majoritatea orașelor

romane au fost distruse de barabari, daco-romanii s-au organizat în obști sătești.

Spre a doua jumătate a secolului VI, proto-bulgarii, de neam turanic, ce veneau de

pe Volga, sub conducerea hanului Asparuh, și i-au forțat pe bizantini să le cedeze
Moesia și Transalpina. În timp ,proto-bulgarii s-au amestecat cu slavii, formând
neamul slav al bulgarilor.

Ultimele migrații
Bulgarii au format un stat: Primul Țarat Bulgar. Țaratul a ajuns la apogeul său
teritorial în timpul țarului Samuil I cel Mare: ajungea de la Marea Adriatică la cea
Neagră, din Tesalia până în Subcarpați.

Bulgarii au avut un rol important în istoria românilor. În secolul X s-au format mici
formațiuni în Muntenia, dar sunt repede cucerite de bulgari.
Pe la 500, pecenegii, un popor turanic, se așează în zona intre Bug și Dunăre.
Împreună cu ei vin și uzii, un alt popor turanic. În jur de 1000 apar și cumanii,
înrudiți cu pecenegii. Ei ocupă sudul cnezatului Kievean și teritoriile actualei
Moldove și nord-estul Munteniei. Pecenegii și cumanii au organizat și campanii la
sud de Dunăre. Câteva cuvinte din limba română vin din cumană.

În 1241, o mare invazie mongolă, sub conducerea lui Batu-Han, nepotul lui Ginghis
Han, pustiește Europa. Mongolii formează un mare hanat pe teritoriul vechiului
Cnezat Kievean.
Formarea statelor românești
Formațiunile statale medievale timpurii
Fișier:Formatiuni prestatale-rom-0001.PNG
Formaţiuni prestatale româneşti

Printre formațiunile statale medievale timpurii în teritoriul actual al României se

numără și cele conduse de:

- în Dobrogea: Dimitrie; Gheorghe; Tatos; Sacea; Sestlav.

- în Transilvania: Gelu; Menumorut (Bihor); Gyula; Kean.

- în Banat: ; Glad; Ahtum; Chanadin (Chanadinus).

- în Moldova: Costea; Olaha.

- în Muntenia: Mișelav; Seneslau; Negru Vodă (legendar); Basarab I.

- în Oltenia: Nicolae Basarab ; Bezerenbam; Ioan; Farcaș; Litovoi; Bărbat ;

Basarab I.

...Și țările:

- în Dobrogea: Țara Cavarnei.

- în Transilvania și Banat: Țara Maramureșului; Țara Oașului; Țara Hațegului;

Țara Bârsei; Țara Zarandului (Bihor); Banatul de Severin; Țara Almăjului
(Almaș).

- în Moldova: Țara Românilor; Bolohoveni; Țara Berladnicilor; Țara Brodnicilor;

Țara Vrancei; Marca de apărare a lui Dragoș.

- în Oltenia și Muntenia: Țara Loviștei; Țara Făgărașului; Țara Câmpulung;

Țara Severinului; Țara Litua; Țara Vlahilor.

Formarea statului feudal Moldova

 Procesul de întemeiere al Moldovei a presupus unificarea sub o singură
conducere a formatiunilor deja existente la est de Carpaţi.
Încă de la sfârşitul secolului al XII- lea, în partea de nord a Moldovei se
cristalizează formaţiuni politice, de exemplu o “Ţară a românilor“(Wlachenland)
menţionata de izvoare germane şi poloneze.Ţinuturile carpato-nistrene erau
străbătute de drumurile comerciale ce duceau de la Marea Baltică spre porturile de
la gurile Dunării şi Marea Neagră de care se leagă prosperitatea unor oraşe precum
Baia, menţionată la mijlocul secolului al XIV-lea drept “cetatea Moldovei“.
Ca şi în cazul Ţării Româneşti, tradiţia vorbeşte de mai multe etape în care s-
a format Moldova. Potrivit informaţiilor istorice o primă etapă de întemeiere a
acesteia se distinge între anii 1352-1353, când, în timpul luptelor împotriva tătarilor,
în partea de nord-est, pe Valea râului Moldova se organizează de către regalitatea
maghiară o “Marcă“de apă-
rare împotriva tătarilor, o unitate teritorială, politică şi militară condusă de Dragoş,
voievod de Maramureş. Acesta formase mica “marcă“ de apăra-
re prin descălecatul său din Maramureş la Baia, viitoarea capitală a Moldovei
Mici(marca Moldovei).
A doua etapă începe în anul 1359, în condiţii asemănătoare cu cele din Ţara
Românească.În anul 1364, în timp ce Ungaria se afla în conflict cu Ţara
Românească, are loc revolta boierimii moldovene împotriva maghiarilor.
Conducătorul revoltei era un alt voievod de Maramureş, Bogdan, care intrase în
conflict cu regalitatea maghiară. El îşi părăsise moşiile din cauza persecuţiilor
întreprinse de regele maghiar, îi alungase pe urmaşii lui Dragoş şi proclamase
independenţa Moldovei, ceea ce îi dă statului o nouă orientare politică
independentă.
Creatorului statului moldovean independent îi urmează Laţcu(1365-1374)
care, pentru a face faţă presiunii polono-maghiare, stabileşte raporturi cu
papalitatea. În timpul lui, Moldova este recunoscută, pe plan internaţional, ca stat
de sine stătător. În timpul urmaşului lui Laţcu, Petru I Muşat(1374-1391),
întemeietorul dinastiei Muşatinilor, statul îşi consoli-
dează poziţia politică în raport cu Ungaria şi Polonia.Creşte prosperitatea ţării, se
bate pentru prima dată monedă şi se încearcă întemeierea Mitropoliei Moldovei,
săvârşită mai târziu, sub conducerea lui Alexandru cel Bun.(1401-1402).Succesorul
lui Petru, Roman I realizează desăvârşirea de unificare teritorială a Moldovei,
întinzându-şi stăpânirea “de la munţi până la ţărmul mării“.
Moldova s-a întemeiat prin unificarea formaţiunilor prestatale româ-
neşti, obţinându-şi independenţa prin luptele purtate de Bogdan împotriva
regalităţii maghiare. După întemeiere, Moldova şi-a creat insti-
tuţii proprii capabile să-i asigure progresul economic şi legitimitatea ca stat de sine
stătător. Ea a continuat la evoluţia civilizaţiei româneşti la stăvilirea expansiunii
otomane spre centrul Europei.

Formarea principatului Transilvaniei

Sistemul politic al principatului.

 In mod curent se porneşte de la 1437, de la faimoasa unio trium nationum.Dar e
destul sa aruncam o privire asupra textului uniunii de la 1437, ca sa aflam ca in el
nu apare termenul de natiune.Uniunea frateasca (fraternam unionem) o fac Nobiles,
Saxones si Siculi. .Partenerii uniunii se numesc doar parti 1 .Asa se numesc si in re-
afirmarea uniunii, de la Turda, in 1438 2.In termeni asemanatori se exprima si
textele “congregatiei generale” in 1459, de la Medias : universi nobiles, siculi et
saxones 3 E obisnuit termenul de universitas :
Universitas siculorum, universitas saxonum.Termen pe care si-l aplica si taranii
rasculati la 1437 in conventia lor cu nobilii : universitas hungarorum et valachorum.
Termenii de la 1437 sau din reinnoirile urmatoare ale uniunii continuau pe cei
traditionali.Inca de la 1289 regele Ladislau vorbeste de nobiles Vungaros, Saxones
et Syculos partis Transsiluanae 4, desigur in intales de nobili ungari.
Termenul de trei natiuni si inca in forma de Universitas trium Nationum
Transylvamcarum, Nobilium videlicet , Siculorum atque Saxonum, il intalnim mai
intai in randuielile militare ale lui Matei Corvinul pentru Transilvania, datate 26
aprilie 1463.Dar asupra autenticitatii actului s-au ridicat indoieli.Pe cei trei
parteneri ai uniunii ii gasim numindu-se pe sine natiuni in textul dietei din 1506, de
la Sighisoara.Hotararile sunt luate aici de tres notiones, Nobiles videlicent , Siculi et
Saxones.
Odata cu stabilirea principatului s-a stabilit definitiv si notiunea de trei natiuni,
fie ca i se adauga sau nu si alte determinante, universitas, regnicolae sau altele.Cele
trei natiuni sunt nobilii, secuii si sasii.
Stabilindu-se cele trei natiuni, ele isi delimiteaza treptat si teritorii proprii in
cadrele tarii, isi impart tara in trei, natiunea nobilimii atribuindu-si Comitatele,
secuii Pamantul sau Tara Secuilor (Terra Siculorum) sasii Pamantul Regesc
(Fundus Regius).

Continutul social-juridic al celor trei natiuni

Continutul social-juridic al celor trei natiuni ni-l dau textele repetatelor innoiri
ale uniunii celor trei natiuni.Ni-l da mai intai chiar actul uniunii de la 1437.Cele
doua parti contractate au facut atunci “uniunea frateasca” pentru a se ajuta una pe
alta ori de cate ori s-ar abate vreo “navala” dusmana, vreun atac sau vrajmasie de
orice fel asupra vreuneia dintre ele.Acest prim act invoca doar imprejurari grave,
arduas causas, impotrivire tuturor dusmanilor tarii, fara vreo precizare5. Dar ca
urmare a uniunii facute, in ianuarie 1438 nobilii si secuii din tabara de la Cluj
chemau in ajutor grabnic pe sasi “pentru starpirea neleguitilor tarani”.Iar
conventia dintre nobili si sasi din tabara de la Turda, din 2 februarie 1438, care
reafirma uniunea,marturiseste clar: la Capalna nobilii, sasii si secuii s-au intrunit sa
se sfatuiasca cum sa apere “aceste parti ” (Transilvania) “impotriva cutezantei si
razvratirii blestematilor de tarani prin strivirea si nimicirea lor” si “impotriva
navalelor cumplitilor turci”.Nobilii cu sasii fac din nou “aceasta unire si fratie” ca
nobilii sa alerge in ajutorul sasilor daca ar fi atacati de turci, iar sasii “sa alerge
degraba impotriva dusmanilor si potrivnicilor nobililor, mai ales ca sa zdrobeasca
cutezanta blestematilor de tarani” (ad conterendum nefandissimorum rusticorum
proterviam) 6.E limpede : uniunea e provocata de rascoala taranilor si se indreapta
in primul rand impotriva taranilor.Sensul ei este, deci, in primul rand, intern,
social, de clasa, si numai in al doilea rand extern, de aparare impotriva
turcilor.Actul nici nu e prelejuit de vreo navala turceasca, si impotriva turcilor erau
ridicati doar si taranii.
Sensul social al uniunii il clarifica apoi tot mai bine reinnoirile ei
succesive.Acestea nu se mai indreapta direct impotriva taranilor, se ridica tot mai
des impotriva tuturor soiurilor de “raufacatori”, adica pentru apararea ordinii
interne.In adunarea lor de la Medias,din 1459,nobilii, secuii si sasii,reinnoind
uniunea,se leaga sa-si apere impreuna toate prerogativele, libertatile si privilegiile
vechi castigate de predecesori, sa se ridice impotriva oricui ar incerca sa strice
uniunea sau sa i se impotriveasca in vreun fel, sa se apere chiar impotriva baronilor
si magnatilor trimisi de rege, daca ar abuza.
“Natiunile” unite deci nu cuprind si pe iobagi, se constituie doar tocmai
impotriva lor, prin opunerea privilegiatilor celor neprivilegiati.

Cele trei natiuni devin puterea politica in stat, continutul lor politic in mod firesc
se restrange la clasele stapanitoare alcatuitoare a statului.La viata publica, la
functile statului, participa, desigur, membrii natiunilor politice.Dar puterea politica
se exercita ierarhic , purtatorii ei sunt reprezentantii proeminenti ai natiunilor
politice, Proceres, Magnates, Domini, Urak.Ei detin functiile inalte in stat, participa
personal la dieta , tin chiar oaste personala.Natiunea nobililor e organizata in
comitate, a secuilor si sasilor in scaune.Comitatele, scaunele, orasele participa la
dieta prin reprezentanti.Dar acestia sunt, obisnuit, nobili sau patricieni
fruntasi.Nobilimea de rand, nobilimea mica sau cetatenii oraselor populeaza,
obisnuit , doar functiile de rand, apar doar in organele comitatelor, scaunelor ,
oraselor si rar sau deloc in diete.Viata politica, dietele sunt dominate de
nobilime.Comitatul, transformat de mult din regal in nobiliar , reprezentat in dieta
se va numi si el “nobilul comitat”.Natiunea secuiasca insasi, ca sa nu fie prejudiciata
in calitatea sa de natiune politica, se va numi treptat Nemes Szekely Nemzet.Ce-i
drept pe secui inca Tripartitul ii califica nobiles privilegiati, totusi nu puteau fi
confundati simplu cu nobilii, care constituiau o natiune aparte, natiunea principala.
In intales social-politic deci natiunea se restrange, ingusteaza viata politica la
trei natiuni, si mai precis la clasele lor suprapuse.Cat priveste pe romani, natiunile
politice includeau nobilimea romana in natiunea nobililor, dar lasau pe dinafara pe
nenobili si, fireste, iobagimea. Constituindu-se principatul, nobilimea nu mai are in
spatele ei totalitatea nobilimii ungare si nici puterea regala, ea are tot mai mult
nevoie de sprijinul celorlalte doua natiuni.Iar pe acestea le obliga preponderenta
puterii nobilimii pe care se intemeia principatul.Disensiunile, rivalitatile, luptele
dintre cele trei natiuni trebuie sa se reduca, sa se supuna unei ardente necesitati.
Din Reforma, care a framantat si Transilvania decenii de-a randul, cele trei
natiuni si-au durat noi temeiuri.Reforma venea nu numai sa dea un puternic imbold
sensului national al natiunii, dar si sa-i dea noi teme-iuri religioase.Din religia
comuna a popoarelor constitutive ale celor trei natiuni, care era pana aci
catolicismul, s-au desprins inca trei, recunoscute treptat si ele de dietele tarii.Dieta
din Turda, din iunie 1564, recunostea ca libere si indreptatite religiile de Cluj si de
Sibiu 7, adica pe cea calvina si cea luterana.E recunoscuta apoi si cea
unitariana.Dieta din 1572, recunos- candu-le pe toate trei, interzicea orice alta
inovatie religioasa 8, adica punea capat inmultirii religiilor nascute prin Reforma.

Cu aceasta se stabileau la patru religiile legale, catolica, calvina, luterana si

unitariana, care cu termen latin se vor numi apoi receptae.Dieta din 1595 le
numeste asa (recepta religiok). Ele erau religiile celor trei natiuni etnice, ale
ungurilor, secuilor si sasilor.
Drepturile publice sau politice sunt conditionate acum si de religiile
primite.Sistemul politic se completeaza, se definitiveaza, se aseaza de acum pe trei
natiuni si patru religii recepte.

Formarea Tarii Romanesti

Formarea statului medieval Tara Romaneasca a cunoscut mai multe etape.
Originea Tarii Romanesti trebuie cautata in micile formatiuni politice statale
amintite in Diploma ioani]ilor (1247).
Procesul de formare are 2 etape :
Prima etapa a intemeierii Tarii Romanesti a pornit din dreapta Oltului, din
nordul Olteniei, prin unificarea cnezatelor intr-un voievodat condus de Litovoi. El
este pomenit in Diploma ioanitilor : « Tara cnezatului lui Litovoi voievodul ».
Intre 1272-1275, un urmas al lui Litovoi voievodul, purtand acelasi nume, a
refuzat suzeranitatea maghiara. In 1277 are loc o lupta intre tara lui Litovoi si
regalitatea maghiara. In timpul luptei Litovoi este ucis, iar fratele lui, Barbat, este
luat prizonier si eliberat in schimbul unei mari sume de bani. Plata acestei sume de
bani ne demonstreaza puterea economica a acestei tari.
A doua etapa a avut loc la inceputul secolului al XIV-lea si a pornit din
stanga Oltului, din formatiunea lui Seneslau. Sapaturile arheologice de la Arges au
scos la iveala existenta unui centru politic, care nu este altceva decat capitala lui
Seneslau.
Izvoarele mentioneaza existenta unui stat : Valahia nord-dunareana
condusa de un « mare voievod » si « domn ». El se numeste Basarab si este fiul lui
Tihomir. [ « mare voievod » - comandant suprem al armatei]. Izvoarele nu
mentioneaza cum a unit formatiunile de la sud de Carpati, punand bazele unui
singur stat. Basarab a unificat teritoriile de la sud de Carpati, a cuprins si
Voievodatul lui Litovoi, sudul Moldovei si in cele din urma, parti din Banatul de
Severin. Capitala noului stat era la Arges.
Intemeierea s-a produs prin unirea cnezatelor si voievodatelor care l-au
recunoscut pe Basarab ca mare domnitor si domn. Noul stat va primi numele de
Tara Romaneasca.
La formarea Tarii Romanesti au contribuit si romanii din Transilvania,
care, nemultumiti de maghiari vor parasi Transilvania si se vor aseza in Tara
Romaneasca, contribuind la formarea statului. Traditia istorica vorbeste de Negru-
Voda din Fagaras, care a venit (« descalecand ») la sud de Carpati si care ar fi
intemeiat Tara Romaneasca.
Basarab a dus o politica externa activa :
- stabileste aliante politice cu bulgarii, impotriva Bizantului
- duce lupte cu tatarii, fiind remarcat de papalitate.
- a purtat razboaie cu ungurii, obtinand independenta tarii.

LUPTA PENTRU INDEPENDENTA

Cauzele razboiului cu Ungaria :
- formarea Tarii Romanesti nu convenea Ungariei
- unirea Banatului de Severin cu Tara Romaneasca
- refuzul lui Basarab de a recunoaste suzeranitatea maghiara
Acestea au fost motivele care l-au determinat pe regele Ungariei, Carol Robert de
Anjou sa porneasca razboiul impotriva Tarii Romanesti. Basarab a trimis o solie in
intampinarea maghiarilor pentru a le propune sa primeasca 7000 marci de argint,
iar pe unul din fii il lasa zalog la curtea regelui. Regele nu accepta conditiile de pace
ale lui Basarab si batalia se desfasoara intre 9-12 noiembrie 1330 la Posada (asa cum
apare numita in Cronica pictata de la Viena). Aceasta localitate nu este identificata,
dar in limba romana posada inseamna o trecatoare. Ungurii sunt infranti, iar regele
scapa deghizat in hainele unui soldat..

Victoria de la la Posada a insemnat :

- castigarea independentei
- incheierea procesului de formare a statului

CONSOLIDAREA STATULUI SUB URMASII LUI BASARAB

Nicolae Alexandru (1352-1364) :
- a incheiat procesul de formare a statului
- a avut o domnie autoritara
- pe plan extern se afirma prin aliantele incheiate si prin lupta pentru
consolidarea independentei
- in 1359 a intemeiat Mitropolia dependenta de Bizan];
Din titulatura domnului, « Marele si singur stapanitor domn Io Nicolae Alexandru
fiul marelui Basarab voievod » deducem ca Tara Romaneasca este un stat
inddependent.

Vladislav Vlaicu (1364 –1377) :

- dezvolta economia
- bate moneda proprie
- confirma negustorilor brasoveni vechile privilegii comerciale
Statul parcurge de la Basarab la Mircea cel Batran o perioada de consolidare, de
stabilitate politica si prosperitate economica.
Turcu Alexandra
Cls XII-B