Alimentatia diversificata a sugarului

Prin alimentatie diversificata se intelege inlocuirea treptata si partiala a preparatului de lapte folosit in alimentatia
sugarului cu alte alimente. Dupa varsta de sase luni sugarul va primi circa 500 ml. lapte pe zi ( 2mese x 250ml.), restul
de trei mese vor fi alimente solide, altele decat lapte.

Cand la copilul dumneavostra observati ca poate face una din urmatoarele activitati, ex.:

 acceptarea alimentelor cu lingurita

 inghitirea de alimente combinate (solide si lichide)

 bautul cu ceasca

 prinderea cu mana si ducerea la gura a alimentelor

inseamna ca prezinta o maturatie nervoasa suficienta pentru a permite trecerea de la alimentatie naturala la cea artificiala
si la cea difersificata.

Diversificarea alimentatiei trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

1. orice aliment nou se introduce cand sugarul este sanatos;

2. alimentele se introduc progresiv, incepand cu cantitati mici pentru a aprecia toleranta digestiva;

3. nu se introduc simultan doua alimente noi, de obicei, un aliment nou pe saptamana;

4. diversificarea va fi inceputa prin introducerea primului aliment solid la masa de pranz; urmatoarea masa la care
se introduce un aliment nou este masa de dimineata, masa de seara este ultima care va fi inlocuita cu un aliment
nou;

5. de preferinta alimentul nou, indeosebi cand este in cantitate mica, se da cu lingurita; este bine insa sa se
foloseasca lingurita de plastic, pentru ca este mai putin dura pentru gingii;

6. se tatoneaza gustul sugarului, unii preferand alimente mai calde sau mai reci, mai sarate sau mai dulci,
diversificarea nu trebuie fortata, daca sugarul nu se obisnuieste in 2-3 zile cu noul aliment, se renunta pentru
cateva zile dupa care se reia, sau se incearca alt aliment;

7. la primele semne de intoleranta (varsaturi, diaree) se suprima alimentul nou-introdus, se reia introducerea lui
dupa normalizarea tranzitului intestinal;

8. se prefera administratrea alimentelor in stare naturala sau inabusita, fierberea indelungata distruge mineralele si
vitaminele, nu se utilizeaza sare (poate afecta rinichii sugarului). Se evita introducerea condimentelor sau a
zaharului in cantitate mare sau mica, a mierei de albine inainte de varsta de 1 an.

Prin adaugarea noilor alimente, dieta sugarului trebuie sa ramana echilibrata si rationala, evitandu-se atat carenta cat si
malnutritia de diferite tipuri, respectiv obezitatea. In privinta momentului optim al initierii diversificarii exista in prezent
o opinie a majoritatii pediatrilor de a nu se introduce alimente solide inaintea varstei de 4 luni.

Ca si alimente de diversificare se folosesc fructele, legumele, branzeturile, derivatele de lapte, fainoasele, grasimea,
carnea si alte surse de proteina animala, dulciurile si baututile. Primul aliment nou introdus in alimentatia sugarului este
sucul de fructe (portocale, mere, piersici). In cantitate de pana la 30 ml (6 lingurite) la varsta de 3-4 luni si apoi 50-60 ml.
tinand cont de sucul folosit si de toleranta individuala. Se poate folosi cu rezultate bune si sucul de morcov crud.

Sucul de fructe este introdus la masa de ora 9 (10), cand se da mai intai cantitatea de suc si apoi asa se completeaza cu
lapte. De la varsta de 4 luni, fructele pot fi date omogenizate, piure, de la aceasta varsta poate fi introdus si piureul de
banana. Introducearea in alimentatie a perelor, caiselor se face mai tarziu decat  citricele, merele, piersicile si bananele,
prin tatonare, tinand seama de toleranta digestiva a sugarului

Nu se adauga zahar in piureul de fructe, existand asa cum am mai mentionat - tendinta de a reduce aportul de zahar
in alimentatia sugarului si de a folosi fructele pasate neindulcite.

Incepand cu varsta de 4 luni, inlocuind masa de pranz se introduce in alimentatia sugarului supa de zarzavat. Se
folosesc legume poaspete: morcovi, cartofi, pastarnac, fasole verde, dovlecel, tomate, verdeata. Supa de zarzavat se
da initial strecurata, iar apoi cu adaos de piure de legume. Supa de legume poate fi imbogatita cu cereale, fara gluten
(orez, malai, mei).

Spanacul si prazul, nu se introduc inaintea varstei de sase luni, si atunci cu prudenta, pentru ca au efecte laxative,
putand determina diaree.

Legumele vor fi bine fierte, bine omogenizate, pentru ca celuloza sa fie strivita fin, evitandu-se iritarea intestinului.

A treia masa de lapte inlocuita este masa de seara (ora 18), cu cereale fara gluten (faina de orez, zeamil), incepand
tot cu varsta de 4 � 4,5 luni. In cantitati mari fainoasele pot provoca diaree si ulterior, distrofie prin exces de
fainoase. Date sub forma de fiertura si in cantitate rezonabila, fainoasele reprezinta un aliment important in
alimentatia sugarului. Orezul sub forma de mucilagiu poate fi recomandat de la varsta de 2 luni, iar ca apa de orez
de la orice varsta. Orezul are efect constipant. Pastele fainoase se prepara din faina de grau, ele sunt bogate in gluten
si se pot da sugarului de la varsta de 8 luni (fidea). Se poate folosi o cantitatede 30 � 50g/zi de 1-2ori pe saptamana,
alternand cu orezul.

Biscuitii sunt alimente foarte nutritive fiind preparate din faina de grau, ou, lapte, zahar si grasimi. Se pot da de la
sase luni, insa nu se va abuza de biscuiti; spre varsta de noua luni, sunt folosite ca alimente pentru imbogatirea
gustarii.

Painea poate fi data de la varsta de opt luni (cand masticatia permite) sau dupa varsta de un an (dupa unii pediatrii).

De la varsta de 5 luni se introduce carnea fiarta (pasare, vita) � ce constituie o importanta sursa de proteine
animale, fie ca este proaspata, tocata fin sau mixata; se pune in supa , sau piureul de legume. Se incepe cu o lingurita
si se creste cu pana la patru lingurite la o masa. Cantitatea de carne pe zi nu va depasi 30 g la varsta de sugar.

Tot din a cincea luna de viata se introduce si branza de vaci la gustarea de dupa amiaza, inbogatita cu mar copt,
banana, cu cereale in functie de preferintele sugarului.

La 5,5 luni poate fi recomandata supa de carne.

La sase luni se introduce in alimentatie galbenusul fiert tare (albusul poate produce alergie); fiind bogat in colesterol
nu este recomandat decat decat de unu-doua ori pe saptamana, se incepe cu un sfert de galbenus, crescandu-se
progresiv la un galbenus care se incorporeaza in piureul de legume, supa sau branza de vaci.

Alimentele vor fi strivite cu furculita, mixarea nu mai este absolut necesara; se pot oferi sugarului alimente pe care
sa le tina, in mana.

La varsta de sase luni un sugar trebuie sa aiba o dieta echilibrata; ea trebuie sa contina in fiecare zi cate ceva din
urmatoarele grupe de alimente: lapte si produse lactate, fructe, legume, carne si cereale.

La sapte � noua luni se introduc urmatoarele alimente: iaurtul, smantana, carnea tocata sub forma de perisoare
fierte in supa, ficatul de pasare sau vitel, pastele fainoase, compoturi de fructe peparate proaspat. Un aliment valoros
din punct de vedere nutritiv este ficatul proaspat de vitel sau pasare: fiert sau pasat in supa sau piureul de legume.
Pestele alb este un bun aliment, se da fiert (rasol), cu o fiertura sau piure de legume. Sugarului i se vor da alimente
pe care sa le tina in mana, pentru a-l incuraja sa manance si singur.

In lunile 10 � 12 de viata copilul mananca aproape tot ceea ce consuma si ceilalti membri ai familiei. Mezelurile
sunt bogate in grasimi si greu de degerat: nu se recomanda la sugar.

Creierul este bogat in grasime, este considerat indigest: unii pediatrii nu-l recomanda decat la varsta de doi ani. Se
introduce mamaliguta cu branza si smantana, papanasi de branza de vaca, budinci din fainoase cu lapte, dulceata,
prajituri din aluat fraged de casa, chiar si creme. Diversificarea nu va fi initiata nici prea precoce (4-6 saptamani) dar
nici prea tardiv (5-6 luni). Se recomanda ca varsta optima de initiere a diversificarii este de 3-4 luni. Regimul va fi
variat, atat cat este posibil, variat insemnand schimbarea periodica a alimentului (sau a modului de preparare cu alte
alimente (sau alte "retete") permise la varsta respectiva. Monotonia alimentatiei, ca principiu de dietetica este
eficienta numai in primele luni de viata sau in realimentarea copilului bolnav.
ALIMENTATIA SUGARULUI DE LA 7 LA 8 LUNI

In functie de cum este alimentat bebelusul, la san sau artificial, alimentatia lui in aceasta
perioada va diferi.

Pentru bebelusii alimentati la san, care au inceput diversificarea , se vor

introduce urmatoarele:

Masa de la ora 08:00 - numai lapte de la san

Masa de la ora 10:00:

- suc de fructe (mere, portocale, kiwi fara seminte, caise, piersici, pepene galben, para)
- suc de morcovi
- combinatii ale acestora
- piure de fructe (din fructele mai sus mentionate), banana + branza calcica

Fiecare fruct se va introduce treptat in alimentatia bebelusului, incepand cu 1-2 lingurite

pentru a vedea cum este tolerat de micut.

Se va incepe masa respectiva cu sucurile / piureul si apoi i se va da completare san.

Masa de la ora 13:00 :

- supa de zarzavat
- supa de zarzavat cu carne de pui / curcan / vita
- piure de legume (2 zile / saptamana)
- piure de legume cu carne (5 zile / saptamana)

Se pot da toate legumele de la aceasta varsta, insa la fel trebuie inceput cu cantitati mici
pentru a vedea cum sunt tolerate. 

Carnea se va da in proportie de cca 25-30% din masa respectiva, se va fierbe separat si se

va pasa bine si se va amesteca cu supa, in cantitate de cca 30g carne/zi)

In completare i se va da san.

Masa de la ora 17:00:

- piure de cartofi cu branza calcica
- orez cu branza calcica
- spanac cu branza calcica si 1 cupa de faina de orez (Nestle) (eu folosesc spanac congelat
portionat, si la 1 portie de mancarica de spanac cu branzica pun 2 cubulete de spanac)
- iaurt natural in care se adauga 1-2 cupe de cereale Nestle (de ex orez cu 3 fructe)
- piure de cartof + galbenus ou + branza calcica
- budinca din dovlecel, galbenus de ou, cartof si branza calcica

Galbenusul de ou se introduce astfel:

- ziua 1: 1/4 galbenus de ou fiert tare
- ziua 2: 1/2 galbenus de ou fiert tare
- ziua 3: 3/4 galbenus de ou fiert tare
- ziua 4: 1 galbenus de ou fiert tare
- saptamana urmatoare se va da 1 galbenus de ou fiert tare de 2 ori pe saptamana
Branza calcica se poate prepara din 1/2 litru de lapte dulce, pus sa fiarba, si cand fierbe
adaugat in ea 3 pastilute de calciu lactic si tinut pe foc pana se branzeste lapticul. (sau din
250ml lapte + 2 pastile calciu lactic).

Branzica trebuie sa fie cam 4 lingurite la 1 cartof maricel.

Faina de orez se poate adauga direct peste spanac si branzica.

I se va da completare san.

Nu i se vor da produse care contin gluten decat dupa varsta de 8 luni intrucat
exista pericolul de a face intoleranta la gluten.

Masa de la ora 20:00:

Masa dinainte de culcare va fi o masa de lapte.

Pe parcursul noptii, daca bebe mai doreste laptic de la mami, va fi servit la cerere. 

ALIMENTATIA SUGARULUI DE LA 6 LA 7 LUNI

In functie de cum este alimentat bebelusul, la san sau artificial, alimentatia lui in aceasta
perioada va diferi.

Pentru bebelusii alimentati numai la san pana la aceasta varsta, se vor introduce

urmatoarele:

La masa de la ora 10:00:

- suc de fructe (mere, portocale, kiwi fara seminte, caise, piersici, pepene galben, para)
- suc de morcovi
- combinatii ale acestora
- piure de fructe (din fructele mai sus mentionate)

Fiecare fruct se va introduce treptat in alimentatia bebelusului, incepand cu 1-2 lingurite

pentru a vedea cum este tolerat de micut.

Se va incepe masa respectiva cu sucurile / piureul si apoi i se va da completare san.

La masa de la ora 13:00 i se va introduce supa de zarzavat, supa de zarzavat cu carne de

pui / curcan / vita, piure de zarzavat, piure de zarzavat cu carne. Se pot da toate legumele
de la aceasta varsta, insa la fel trebuie inceput cu cantitati mici pentru a vedea cum sunt
tolerate. Carnea se va da in proportie de cca 25-30% din masa respectiva si se va da carne
numai 5 zile pe saptamana.
Carnea se va fierbe separat si se va pasa bine si se va amesteca cu supa, in cantitate de cca
30g carne/zi)
In completare i se va da san.

La masa de la ora 17:00:

- piure de cartofi cu branza calcica
- orez cu branza calcica
- spanac cu branza calcica si 1 cupa de faina de orez (Nestle) (eu folosesc spanac congelat
portionat, si la 1 portie de mancarica de spanac cu branzica pun 2 cubulete de spanac)

Branza calcica se poate prepara din 1/2 litru de lapte dulce, pus sa fiarba, si cand fierbe
adaugat in ea 3 pastilute de calciu lactic si tinut pe foc pana se branzeste lapticul.

Pentru inceput se va amesteca piureul de cartofi / spanacul / orezul cu 1 lingurita cu varf de

branzica calcica, urmand ca ulterior sa se mareasca si cantitatea de branzica.

Faina de orez se poate adauga direct peste spanac si branzica.

I se va da completare san.
1.Iaurtul este un aliment foarte sanatos, atat prin aportul de calciu cat si prin faptul ca
regleaza tranzitul intestinal, putand fi introdus in alimentatia copilului de la 6-7 luni; ideal ar
fi sa preparati iaurtul in casa, dar daca timpul nu va permite si daca micutul dumneavoastra
tolereaza, se pot da si iaurturi din comert cu sau fara fructe, in functie si de preferintele
copilului. 

Atentie: sunt unii copii care nu tolereaza iaurturile din comert (dezvoltand uneori episoade
de diaree dupa consumul acestora), de aceea este bine sa se tatoneze intai toleranta
digestiva a copilului, incercand la inceput un iaurt simplu si abia apoi iaurturile cu fructe.
Daca observati modificari ale scaunului dupa acestea (in sensul aparitiei diareei) sau eruptii
cutanate, este bine sa renuntati la acel preparat. 

De asemenea, daca ati observat ca puisorului dumneavoastra ii place si ii merge bine cu un

anumit tip de iaurt (o anumita marca) este indicat sa nu o schimbati. Un iaurt zilnic este
binevenit si nu este prea mult; daca vi se par prea dulci cele cu fructe atunci puteti da iaurt
simplu.

2.Alimentatia unui sugar cu varsta de 9-11 luni ar trebui sa includa 4-5 mese pe zi:

 dimineata si seara: lapte cu sau fara cereale

 intre masa de dimineata si cea de pranz se poate da suc de fructe, daca sugarul cere
 la pranz: pe langa supa, sugarul poate primi pireu de legume (care poate include legume
variate) cu carne (de manzat, pasare sau peste slab, ficat, creier; se evita carnea de porc)
sau ou fiert (de preferat doar galbenusul deoarece albusul de ou poate provoca alergii la
unii copii sub un an); ca desert se pot da fructe zdrobite (eventual din compot) sau suc de
fructe
 dupa amiaza  – o gustare care poate cuprinde: fructe (banane, mere rase) care se pot
amesteca fie cu cereale "instant"  sau biscuiti rasi, fie cu branza de vaci; un iaurt; o budinca
preparata in casa; mamaliguta cu branza, gris cu lapte, orez cu lapte.

De asemenea puteti incerca, daca bebelusul poate mesteca, tartina cu unt si ceva dulce
(gem). Faina de orez preprajita este de fapt tot un preparat de cereale ("instant" adica
pulbere care se dizolva in lapte) care insa contine numai orez si nu alte cereale.

3. Somnul este foarte variabil de la un copil la altul: in general sugarul la aceasta varsta
doarme cam 10-12 ore noaptea si 2 ore ziua. Unii dorm mai mult altii mai putin, unii adorm
mai devreme altii mai tarziu; de asemenea sunt unii copii care nu mai dorm in timpul zilei,
fara ca aceste variatii sa fie "grave". Dar si somnul sugarului este un ritual care poate fi
influentat: daca bebelusul adoarme seara tarziu, va fi scos la plimbare spre seara si se va
incerca mutarea perioadei de somn de dupa-amiaza mai devreme (ora 13-14). Dar daca nu
se reuseste, nu trebuie sa va ingrijorati: fiecare copil are ritmul lui si acesta se modifica de
la o etapa la alta, putand fi doar o perioada trecatoare.

4. Este de preferat sa se faca in continuare baie zilnica sugarului: doar asa se poate asigura
o igiena corespunzatoare si se deprinde copilul cu un anumit program. La aceasta varsta de
obicei baita este o placere pentru cel mic, fiind si un prilej de joaca; spalarea parului se
poate face mai rar de 2-3 ori pe saptamana, mai ales in anotimpul rece. Acolo unde nu sunt
conditii corespunzatoare (camere neincalzite iarna) baia zilnica generala se poate face si
mai rar, doar cu spalarea partiala zilnica (in special zona care e in contact cu scutecul).

5. Daca vremea e frumoasa, este recomandata plimbarea zilnica cel putin 30 de minute pe
zi, chiar si in anotimpul rece cu conditia sa fie imbracat corespunzator: nu se va scoate insa
copilul afara daca e foarte frig sau daca ploua. Un copil care iese afara zilnic este mai
linistit, vesel, mananca si doarme mai bine, dar daca intr-o zi sau doua nu reusiti sa-l
scoateti la plimbare nu se intampla nimic rau.
Alimentatia corecta a copiilor
Generalitati

Regimul alimentar corect al copiilor este cel care furnizeza o cantitate adecvata de nutrienti, in proportii
corespunzatoare si care este perfect adaptat etapei de dezvoltare in care se incadreaza copilul. O
alimentatie sanatoasa si adecvata necesitatilor organismului este cheia asigurarii unei cresteri si
dezvoltari armonioase somatice, dar si psihice, emotionale si afective. Dieta potrivita are un rol
determinant in imbunatatirea calitatii vietii, mentinerea unei bune stari de sanatate si cresterea duratei
medii de viata.

Dieta nou-nascutilor si sugarilor sub 4 luni

In primele 4-6 luni de viata, specialistii recomanda ca dieta sugarilor sa fie bazata in special (daca nu
chiar in exclusivitate) pe laptele matern (sugarul hranit prin alaptare la san) sau pe formule de lapte
suplimentate cu nutrienti care sa se adapteze nevoilor si capacitatii de utilizare a organismului lor. In
cazul sugarilor hraniti la san, alaptatul se face fie la cerere (bebelusii plang sau devin nelinistiti cand le
este foame), fie o data la 2-4 ore (de 8-12 ori/zi). Pana in luna 4 de viata post-natala, sugarul isi va
reduce treptat numarul de alaptari la 4-6/zi, insa, in ansamblu, cantitatea de lapte pe care o va consuma
va creste. Sugarii alimentati cu formule de lapte vor fi hraniti de 6-8 ori/zi, incepand cu 60-150 de grame
de produs la fiecare masa (realizand un total de 480-1050 grame de-a lungul zilei). Ca si in cazul
bebelusilor alimentati la san, si cei hraniti artificial isi vor reduce treptat numarul de mese, crescand insa
cantitatea consumata de fiecare data la aproximativ 180-240 de grame.
Specialistii recomanda hranirea bebelusilor cu lapte matern, acesta, ca si procesul de alaptare in
sine, avand anumite beneficii, atat pentru copil, cat si pentru mama, printre care:
- asigurarea unei proportii si diversitati ideale de nutrienti (carbohidrati, lipide, proteine);
- este usor de digerat si poate fi asimilat in intregime de organismul bebelusilor;
- promoveaza functia sistemului imun, astfel sugarii dezvolta mai rara infectii precum: otitele, raceala,
gripa, care, daca apar, vor fi mai putin severe;
- sugarul alaptat are mai putine sanse sa devina supraponderal sau obez.

Alimentele solide si semisolide pot fi introduse in alimentatia sugarului incepand din luna 4, insa parintii
trebuie sa fie precauti in legatura cu tipul acestora. Nu este recomandata introducerea timpurie in dieta a
mierii, deoarece exista riscul ca aceasta sa contina spori ai unor microorganisme ce pot determina
aparitia botulismului, boala cu consecinte severe, pe care sistemul imun al sugarului nu o poate combate
in mod eficient. De asemenea, dieta sugarului trebuie sa fie riguros controlata in ceea ce priveste
continutul in sare, deoarece rinichiul sau nu este capabil inca sa regleze echilibrul hidrosalin al
organismului. Zaharul nu trebuie nici el introdus de la aceasta varsta, fiind de preferat ca majoritatea
glucidelor sa fie de provenienta vegetala, si anume din fructe.

Mama trebuie sa acorde o atentie deosebita alimentatiei, atat in ceea ce priveste numarul de alaptari, cat
si cantitatea da lapte consumata la fiecare supt. Exista situatii in care copilul nu se hraneste
corespunzator pe parcursul zilei, sau este subponderal, si trebuie trezit in timpul noptii pentru a fi
alimentat. Parintii sunt sfatuiti sa duca bebelusul periodic la control medical, pentru a se putea aprecia in
mod obiectiv dezvoltarea sa, cresterea in greutate si talia. In cazul in care sugarul nu ia in greutate si
devine subponderal pentru varsta sa, medicul poate recomanda mamei un anumit regim alimentar ce
poate include diverse suplimente nutritive, in functie de necesitati, sau cresterea frecventei alaptarilor,
prin trezirea nocturna.

Dieta sugarilor intre 4-6 luni

Intre 4-6 luni, un sugar sanatos si euponderal ar trebui sa consume intre 850-1350 de grame de formule
de lapte. Aceasta este varsta la care se face, de obicei, trecerea de la dieta bazata pe lapte matern sau
pe formule fortifiate, la cea diversificata. Sub 4 luni nu este indicata introducerea solidelor in alimentatie
deoarece copilul se poate chiar asfixia mecanic cu ele, nefiind capabil inca sa realizeze o deglutitie
normala. De asemenea, nici echipamentul enzimatic digestiv nu este pregatit pentru degradarea si
absorbtia acestui tip de alimente.
Specialistii se ghideaza dupa anumite criterii legate de dezvoltarea fizica a copilului in aceste 4 luni atunci
cand recomanda diversificarea dietei, printre care:
- dublarea greutatii de la nastere;
- capacitatea de a-si mentine capul si gatul in pozitie verticala, fara ajutor, de a se ridica ajutat, de a da
semne de satietate intorcand capul de la san/biberon, sau prin refuzul de a deschide gura;
- copilul incepe sa manifeste interes fata de alimentatia celorlalti membri ai familiei.

La inceput, parintii pot incerca hranirea bebelusului cu cereale speciale, cu suplimente de fier, combinate
cu lapte matern sau formulele consumate anterior. Consistenta acestui amestec poate fi crescuta treptat,
pe masura ce copilul devine capabil sa isi controleze corect si eficient deglutitia. Aceasta combinatie
poate fi oferita de 2 ori/zi, insa in cantitati mici care sa fie alcatuite din 1-2 linguri de cereale uscate. Pe
masura ce copilul se obisnuieste, aceasta cantitate poate fi crescuta la 3-4 linguri de cereale. Specialistii
insista ca de la aceasta varsta hranirea sa se faca folosind lingurita. In cazul in care exista indicatii
speciale, cum ar fi boala de reflux gastroesofagian, si numai la recomandarea speciala a medicului, se
poate incerca hranirea folosind biberonul. Dupa ce copilul s-a adaptat noului regim si consuma cereale in
mod curent, se pot introduce si alte produse fortifiate cu fier. Medicii recomanda parintilor introducerea
unui singur tip de cereale pe saptamana, astfel incat sa poata urmari daca sugarul prezinta intoleranta
digestiva la acesta sau dezvolta reactii alergice.
Pe parcursul perioadei de initiere in alimentatia solida se mai pot introduce si sucuri de fructe cu vitamina
C (acestea pot fi date copilului dintr-un pahar de mici dimensiuni). 

Alte alimente pe care pediatrii le recomanda sunt: branza de vaci in combinatie cu orez pasat sau
piure de legume (dupa varsta de 5 luni), galbenus de ou fiert tare (NU si albusul, acesta avand potential
alergic).

Dieta sugarilor intre 6-8 luni

De la varsta de 6-8 luni sugarul devine capabil sa mestece alimentele, sa stea fara sprijin, sa prinda si sa
apuce diverse lucruri in mana.
In aceasta perioada se recomanda mentinerea in dieta a laptelui matern sau a formulelor de lapte,
administrate de 3-5 ori/ zi. Consumul lor se va diminua treptat, pe masura ce alimentele solide vor deveni
majoritare in dieta.
De la 6 luni se pot introduce in alimentatia zilnica fructe si legume pasate. Acestea trebuie integrate
treptat in dieta, lasand copilului o perioada de 2-3 zile in care sa se obisnuiasca cu ele, timp in care
parintii pot urmari modul in care raspunde organismul micutului la acestea (aparitia unor simptome
digestive, alergice). Printre primele legume care pot fi consumate si care se pare ca sunt si agreate de
majoritatea sugarilor se afla: mazarea, morcovii, cartofii, dovleceii, sfecla, fasolea, iar dintre fructe:
banane, piersici, pere, caise, pepeni. 
Dupa varsta de 6 luni fructele, legumele (dar si cerealele) trebuie incluse in dieta deoarece, prin
continutul ridicat in glucide aduc nutrienti si un important surplus de calorii.

Exista dieteticieni care recomanda introducerea unor cantitati mici de legume inaintea fructelor, deoarece
considera ca invers copilul nu ar mai aprecia gustul lor ca fiind la fel de atragator ca al fructelor.
Cantitatea initiala de fructe si legume este de 2-3 linguri/portie, a cate 4 portii/zi. In timp ce se urmareste
reactia copilului la fructele si legumele din alimentatie se verifica in acelasi timp si parametrii de greutate
si dezvoltare psiho-somatica. Cantitatea poate sa varieze intre 2 linguri si 2 cesti de vegetale pasate. In
timp se poate creste si consistenta efectiva a alimentelor, acest lucru depinzand de tolerabilitatea
digestiva.

Copilul poate fi incurajat sa se autoalimenteze (sub stricta supraveghere a unui adult), punandu-i in mana
mici cantitati din diverse alimente. Totusi, se recomanda evitarea: feliilor de mere, strugurilor, afinelor,
alunelor, semintelor, popcornului, legumelor dure negatite, fulgilor de cereale uscate, bomboanelor tari si
rotunde, untului de arahide, carnaciorilor, deoarece toate aceste produse, precum si cele asemanatoare
lor ca forma si consistenta pot cauza asfixia mecanica a sugarului. 

Se recomanda evitarea alimentelor prea sarate sau prea dulci. Sugarul poate fi lasat sa manance singur
legume moi gatite, fructe spalate si curatate de coaja, de tipul bananelor, piersicilor, mici bucati de
graham, biscuiti, paste.
Tot in aceasta perioada se pot introduce in regim alimente ce promoveaza cresterea sanatoasa a dintilor,
cum ar fi painea prajita, biscuitii nesarati sau covrigeii. Spre luna a 8-a bebelusul poate incerca si carnea
de pui sau peste, fiarta si tocata, initial cate 30 de grame/zi, de 4 ori/saptamana. Alte recomandari
alimentare includ: consumul de ficat de pasare (dupa 6 luni), de iaurt de casa cu biscuiti (se recomanda
evitarea iaurturilor cu fructe).

Dieta sugarilor intre 8-12 luni

De la aceasta varsta copilul poate deja sa se autoalimenteze sau sa utilizeze un pahar, daca este ajutat,
iar dupa 10 luni este capabil sa mestece corect si sa inghita alimente moi, incepe sa foloseasca lingurita.
In ceea ce priveste dieta, aceasta poate contine in continuare lapte matern sau formule de lapte (de 3-4
ori/zi). Carnea, principala sursa de proteine si fier, poate fi introdusa in cantitati crescande, sub forma
fiarta, pasata sau tocata marunt. In cazul sugarului alimentat la san, carnea poate deveni parte de baza a
regimului alimentar de la varsta de 8 luni (se considera ca pana la aceasta varsta sugarul are depozite
suficiente de fier, apoi impunandu-se aportul exogen din surse animale si vegetale). Ca si in cazul
legumelor, fructelor, cerealelor, este indicata introducerea unui singur sortiment de carne pe saptamana,
in portii de cate 3-4 linguri, sub forma tocata sau de carnaciori taiati in felii cat mai subtiri. La 8-9 luni se
poate adauga in dieta si ciorba de perisoare.
Portiile de legume si fructe pot fi crescute la 3-4 linguri, de cate 4 ori/zi, iar dupa 9 luni copilul poate
incerca smantana, branza, mamaliguta.

Oul integral (albus si galbenus) se introduce in dieta doar dupa primul an, datorita riscului de aparitie al
alergiilor.
Pana la varsta de 1 an, majoritatea copiilor au abandonat utilizarea biberonului (daca acesta este inca
folosit, ar trebui sa fie doar pentru apa). Dupa 9 luni, fructele si legumele pot fi diversificate prin
introducerea de kiwi, spanac, ardei gras, salata verde, marar, patrunjel.
Specialistii recomanda evitarea unor fructe precum zmeura, fragi, capsuni (datorita potentialului alergic)
dar si excesului de mere, pere sau prune, datorita riscului crescut de aparitie al diareei.

Dieta copilului de 1 an

Dupa ce copilul a implinit un an, laptele matern sau formulele de lapte pot fi inlocuite cu lapte integral. Nu
se recomanda inca folosirea laptelui degresat sau semidegresat (cu procent de 2% grasime) pana cand
copilul nu implineste varsta de 2 ani, deoarece organismul sau are nevoie de caloriile furnizate de bogatul
continut lipidic al laptelui. Laptele integral nu reprezinta o optiune sanatoasa pentru dieta copilului sub 1
an (sugar), specialistii demonstrand ca introducerea lui in dieta determina atat o citopenie sangvina (cu
scaderea numarului de hematii, trombocite, leucocite), cat si un risc crescut de a dezvolta diabet zaharat
in copilarie. Consumul excesiv de lapte de vaca este de evitat deoarece are un continut scazut in nutrienti
si prin cantitatea mica de fier pe care o aduce in organism, predispune la aparitia anemiei. Branza facuta
in casa si iaurtul pot fi introduse in cantitati mici in dieta pe parcursul dezvoltarii copilului.
La varsta de 1 an majoritatea nutrientilor ar trebui sa provina din carne, fructe, legume, paine, cereale si
lactate, in special lapte integral. Diversificarea regimului este menita sa asigure necesarul de vitamine si
minerale al organismului.

Dupa varsta de 1-1,5 ani, ritmul dezvoltarii nu mai este fel de accelerat ca in perioada de sugar, insa se
mentine in continuare crescut (greutatea copilului nu se va mai dubla insa, ca pana la aceasta varsta).
Nevoile nutritionale la varsta de 1,5 ani scad raportat la suprafata corporala, insa nu si la cheltuiala
energetica. Spre deosebire de sugar, copilul de 1 an are o activitate fizica mai intensa pe masura ce
devine capabil sa mearga si sa exploreze mediul din jur. O caracteristica a acestei perioade este
reprezentata de numarul relativ crescut al meselor, 4-6/zi, care sunt insa reduse cantitativ (copilul
mananca putin si des).

Recomandari pentru sugari

Printre recomandarile facute de specialisti parintilor, se numara:

- evitarea diversificarii dietei prea devreme (sub 4 luni), prin introducerea alimentelor solide, deoarece
poate determina o crestere in greutate mai mare decat este normal varstei;
- introducerea de alimente noi treptat, de preferat unul la cateva zile, in intervalul acesta urmarindu-se
aparitia unor reactii alergice sau de intoleranta digestiva (urticarii, varsaturi, diaree);
- evitarea hranirii cu alimente semisolide sau de consistenta mai crescuta folosind un biberon;
- in cazul in care copilul nu pare sa agreeze noile alimente, parintii sunt sfatuiti sa nu insiste pentru
moment si sa incerce introducerea acestora ceva mai tarziu.
Igiena alimentatiei sugarului

- bebelusul poate fi hranit direct dintr-un borcanel daca se foloseste intregul continut al acestuia; in caz
contrar este indicata utilizarea unei farfurii pentru a preveni contaminarea continutului cu bacterii enterice
- recipientele in care se depoziteaza mancarea copilului trebuie sa fie inchise etans si depozitate in
frigider nu mai mult de 2 zile;
- bebelusul trebuie hranit cu o lingurita numai a lui si adaptata marimii sale;
- daca sugarul trebuie adormit utilizand un biberon, se recomanda ca acesta sa nu contina lapte, sucuri
de fructe sau alte bauturi dulci, ci doar apa plata; parintii ar trebui sa incerce sa il dezobisnuiasca de
biberon deoarece acesta afecteaza dezvoltarea normala a dintilor
- se insista pe evitarea alimentelor cu potential asfixiant.

Sfaturi utile

- intre mese se recomanda consumul de apa;

- nu se recomanda hranirea copilului cu dulciuri sau cu bauturi indulcite deoarece ii vor strica apetitul si ii
vor afecta dentitia;
- se recomanda evitarea folosirii in exces a sarii, zaharului, condimentelor sau aditivilor alimentari in
exces in mancarurile pregatite pentru bebelusi;
- produsele bazate pe cafeina ar trebui evitate (deci, fara ceaiuri tari, ciocolata, cacao, cafea);
- exista si cazuri in care bebelusii sunt nelinistiti pentru ca au nevoie de atentie mai mult decat de
mancare, situatie in care parintii sunt sfatuiti sa petreaca mai mult timp in compania lor.

Dieta copiilor mari

Dieta copiilor are un rol determinant in ceea ce priveste starea de sanatate, reflectata prin cresterea si
dezvoltarea armonioasa si conforma varstei. Ea trebuie sa se adapteze in permanenta nevoilor calorice
ale organismului copilului si adolescentului. 
O dieta echilibrata este bazata pe toate principiile alimentare din piramida alimentelor, un copil putand
avea acelasi meniu ca si un adult, insa in cazul lui difera cantitatea de alimente consumata, precum si
numarul de portii.
Dupa varsta de 2 ani medicii impun restrictii din punct de vedere al continutului in lipide care ar trebui
aduse in dieta. O dieta hipercalorica poate asocia inca de la aceasta varsta un risc crescut de aparitie al
obezitatii, cu toate riscurile pe care aceasta le implica: tulburari metabolice (inclusiv de metabolism
glucidic, cu aparitia rezistentei periferice la insulina si dezvoltarea diabetului zaharat), tulburari cardio-
circulatorii.

In cazul in care copilul locuieste intr-o zona cu apa saraca in fluor, medicul trebuie sa suplimenteze dieta
cu acest oligoelement important in dezvoltarea normala a dentitiei. O dieta cat mai variata, care reuneste
toate principiile alimentare (cereale, legume, fructe, carne, lactate) are si rolul de a preveni aparitia
sindroamelor pluricarentiale. Specialistii insista ca toti nutrientii esentiali unei dezvoltari armonioase sa
aiba provenienta alimentara si sa nu fie administrati sub forma de suplimente vitaminice farmaceutice.
Desi medicii nu recomanda administrarea unor astfel de suplimente in mod regulat unui copil perfect
sanatos, nici nu interzic parintilor acest lucru.

O dieta nesanatoasa poate expune copilul unor carente polivitaminice sau minerale grave, cel mai
frecvent fiind in cantitati insuficiente nevoilor vitamina C, vitamina A, vitamina B6, acidul folic, calciul si
fierul.
Consumul in cantitati limitate de produse lactate va determina un aport insuficient de calciu, ceea ce va
afecta direct procesul de crestere si mineralizarea osoasa. Nevoia de calciu a organismului se modifica
pe parcursul cresterii, astfel: este de 400 mg/zi la 5 luni, de 600 mg/zi la 12 luni, 800 mg/zi intre 1-10 ani
si de 1200 mg/zi la varste peste 11 ani. Alimente bogate in calciu sunt laptele degresat, iaurtul si branza.
Branza reprezinta si o sursa importanta de vitamina A, sodiu si in cantitati mici, de vitamina B. Alte
produse precum brocoli, legumele gatite sau somonul (cu oase) au un important continut in Calciu, insa
copiii sunt greu de convins sa le consume.
In ceea ce priveste necesarul de fier al organismului, acesta depinde de varsta, sex, rata de crestere si
dezvoltare, depozitele minerale preexistente dar si de capacitatea de absorbtie a tractului digestiv. Fetele,
in perioada adolescentei vor avea nevoi mai crescute de fier datorita pierderilor pe cale menstruala.
Surse importante de fier sunt carnea, pestele, cerealele, spanacul, mazarea si fasolea uscata.
De retinut!

Piramida alimentara a fost creata de specialisti cu scopul de a orienta individul spre o dieta cat mai
echilibrata si sanatoasa. Utilizand recomandarile incluse in aceasta se pot realiza regimuri continand
produse variate, bogate in nutrienti in concentratii optime, fara a destabiliza alimentatia prin surplusuri de
calorii, lipide (in special grasimi saturate si colesterol), zahar, sare. 

Alimentele sunt aranjate in piramida, de la baza spre varf, in functie de cantitatea ce trebuie
consumata zilnic, astfel:
- la baza sunt cerealele integrale (faina de grau integrala, fulgi de ovaz, orez brun) si cereale rafinate
(paine alba, orez decorticat); acestea sunt produse bogate in fibre, fier si multe din vitaminele complexului
B (tiamina, niacina, acid folic); se recomanda consumul a 6-11 portii/zi (o portie putand contine o felie de
paine, un bol mic cu cereale, 100 grame de orez gatit);
- urmeaza fructele si legumele (sunt recomandate 2-5 portii/zi), importanta lor fiind data de continutul in
fibre, vitamina C, acid folic, potasiu;
- grupa proteinelor contine carne, peste, oua, legume uscate - acestea asigura un aport important de fier
si zinc, pe langa bogatul continut in proteine; se recomanda 2-3 portii a cate 70-100 grame/zi; pe aceeasi
treapta ca importanta sunt plasate produsele lactate (lapte integral, semi sau complet degresat,
branzeturi, iaurturi), deserturile pe baza de lapte (inghetata, budinci); datorita continutului in calciu,
potasiu, vitamina D, se recomanda consumul a minim 3 portii/zi (mai crescut in cazul copiilor,
adolescentilor si femeilor ce alapteaza);
- la varful piramidei se afla uleiurile, grasimile si dulciurile: ele reprezinta cel mai mic procent de alimente
din dieta si trebuie consumate ocazional deoarece aduc multe calorii, in detrimentul substantelor nutritive,
pe care le contin in cantitati reduse. In aceasta categorie sunt incluse uleiurile vegetale, margarina,
smantana, zaharul, bauturile carbogazoase si deserturile.
 Supa de pui
Ingrediente:
piept de pui 
1 morcov mare 
1 telina 
1 ceapa
Mod de preparare:
Se curata legumele, se taie marunt. Se spala bine pieptul de pui, taiat cubulete. Se pune apa la fiert. Dupa ce a fiert
apa, se adauga puiul, se ia spuma, apoi se adauga legumele. Se lasa sa fiarba bine. La sfarsit se adauga verdeata
tocata marunt.

Supa de cartofi (de la 5 luni)

Ingrediente:
500 ml apa, 
100 g cartofi, 
25 g morcov, 
ceapa, 
patrunjel, 
ulei, 
sare, verdeata, 
eventual 10 g smantana (iaurt).
Mod de preparare:
Se pun la fiert apa cu uleiul si sarea. Cand da in clocot, se adauga morcovul curatat, spalat si ras, si radacina de
patrunjel, curatata ai spalata. Cand sunt fierte pe jumatate, se pun cartofii, curatati, spalati si taiati in cubulete si
ceapa tocata marunt. Se fierbe pana cand cartofii sunt moi, fara sa se sfarame. La sfarsit, se adauga verdeata. Se
poate bate cu smantana sau iaurt.

Supa de legume (de la 4 luni)

Ingrediente:
500 ml apa, 
100 g morcov, 
25 g telina, 
o radacina patrunjel,
50 g cartofi, ]
cateva frunze de patrunjel, 
gris, 
ulei (unt), 
sare
Mod de preparare:
Zarzavaturile curatate, spalate si taiate marunt, se pun in apa rece si se fierb in jue de 1 ora, intr-un vas acoperit.
Cand zarzavaturile sunt bine inmuiate (se zdrobesc usor cu furculita), supa se strecoara. Bulionul astfel obtinut se
pune din nou la fiert, se adauga grisul "in ploaie" si se fierbe inca 10-15 minute. 

La ultima fierbere se adauga uleiul (untul), dupa care se lasa sa clocoteasca 2-3 minute, iar la sfarsit se pune un varf
de cutit (1 g) de sare. La inceput, pana cand copilul se obisnuieste cu supa, se poate adauga si o lingurita (5 g) de
zahar la 100 ml supa, scazand apoi treptat cantitatea de zahar, sau lapte (cam o treime fata de cantitatea de supa)
care si el va fi eliminat treptat. Grisul poate fi inlocuit cu pesmet sau faina de orez.

Supa de rosii cu orez (de la 9 luni)

Ingrediente:
400 ml supa de zarzavat strecurata, 
150 g rosii, 
30 g orez, 
10 ml ulei, 
sare, verdeata.
Mod de preparare:
Se prepara o supa de zarzavat care se strecoara in alt vas, se fierb rosiile si apoi se trec prin sita. In supa de
zarzavat se fierbe bine orezul ales si spalat. Apoi se adauga rosiile, uleiul si sarea si se mai da un clocot. Se serveste
cu verdeata tocata marunt. In timp ce fierbe, se mai poate adauga o lingurita de zahar.
 Supa de dovlecel (de la 4 luni)
Ingrediente:
250 g dovlecel, 
100 g morcovi, 
50 g pastarnac, 
30 g ceapa, 
unt (ulei), 
10 g orez, 
600 ml apa, 
10 g faina, 
50 g smantana,
sare, 
patrunjel
Mod de preparare:
Zarzavatul taiat marunt se pune la fiert in apa cu putina sare. Cand este bine fiert, se strecoara supa. Se curata
dovleceii si se taie in felii nu prea subtiri, ca sa nu se sfarame, apoi se pun in supa care clocoteste, o data cu orezul
spalat. Se lasa sa mai fiarba 15-20 minute. 

Se topeste untul intr-o tigaie, fara sa se incinga, se amesteca cu faina si se fierbe cu cateva linguri de supa. Acest
sos se rastoarna in supa care clocoteste, fierband totul inca 15 min. La sfarsit, se adauga smantana si patrunjelul
verde tocat.

Orez fiert cu banana

Ingrediente:

o lingura orez
2 linguri apa 
o banana
Mod de preparare:

Se fierbe orezul, se raceste, apoi se amesteca cu banana (se poate pasa cu furculita sau la blender), formandu-se o
pasta dulce, ca un iaurtel.

Branza calcica cu mar copt si banana

Ingrediente:

un mar 
o banana 
branza calcica (500 ml lapte+4 pastilute caciu lactic)
Mod de preparare:

Se coc fructele la cuptor aproximativ 20 de minute, se lasa sa se raceasca, apoi se paseaza la blender impreuna cu
branza calcica. Optional, se mai poate adauga morcov fiert. Este foarte buna reteta atunci cand cel mic are diaree.

Ficatei cu branza
Ingrediente:

2 ficatei de pasare 
lapte, formula pentru bebelusi
calciu lactic 2 tablete
Mod de preparare:

Se pregateste branza calcica. Se fierb 240 ml lapte si se adauga 2 tablete de calciu lactic in momentul in care fierbe.
Se mai lasa sa fiarba 3 minute, dupa care se strecoara intr-o sita. Se fierbe ficatul si cand e gata se paseaza bine si
se adauga si branza calcica si se amesteca pana se omogenizeaza si devine o pasta cremoasa. Pofta buna!
 Piure de legume
Ingrediente:

1 dovlecel, 
1 morcov, 
1 cartof, 
1 galbenus.
Mod de preparare:

Se fierbe dovlecelul, morcovul si cartoful la foc mic intr-o cratita cu capac, cca 30 min. Dupa ce au fiert se mixeaza
sau se introduc in blander si se adauga galbenusul de ou, pe care in prealabil l-ai fiert 10 minute. La final se pun 3-4
picaturi de ulei de masline. Iese o crema extrem de gustoasa si hranitoare pentru bebelul tau mofturos.

Piure de pui cu cartofi si mar

Ingrediente:

1 cartof, 
1 mar, 
o bucata piept pui 
2 lingurite de branzica de vaci
Mod de preparare:

Se curata cartoful si marul in cubulete, se pun intr-un vas de yena cu putina apa la cuptor. Se acopera cu capac.
Separat se fierbe pieptul de pui, apoi se pune la cuptor peste mar si cartof. Se lasa la cuptor cca 40 min, apoi se
mixeaza toate si se adauga branzica. Este o mancare extrem de usor de facut si foarte gustoasa pentru bebeii
mofturosi.

Tarta cu piure de spanac (peste 6 luni)

Ingrediente:
1 cartof mare; 
50 g de spanac congelat; 
1 ou; 
40 ml de lapte; 
1 lingurita cu smantana proaspata
Mod de preparare:
Se taie cartoful in bucati si se pune la fiert intr-o cratita cu apa. Cu 2 minute inainte de a opri focul (pentru ca bucatile
de cartof au fiert), se pune in cratita la fiert si spanacul. Dupa ce au fiert, se zdrobesc spanacul si cartofii pana se
obtine un pireu, care se amesteca cu oul. 

Se pune melanjul obtinut intr-un vas termorezistent uns cu unt si se fierbe in bain-marie in jur de 15 minute. Se
scoate tarta din vas, se aseaza pe o farfurie si se toarna deasupra laptele caldut amestecat cu smantana proaspata.

Budinca de taitei (de la 12 luni)

Ingrediente:
150 g taitei, 
2 oua, 
40 g smantana, 
200 g branza de vaci, 
5 g faina, 
sare, 
10 g verdeata.
Mod de preparare:
Fierbeti taiteii in apa cu sare, clatiti-i in apa rece si scurgeti-i bine. Amestecati taiteii cu branza de vaci, smantana,
galbenusurile, verdeata tocata marunt si sarea. 

Intr-o tava neunsa, dar tapetata cu faina, puneti compozitia si la sfarsit albusurile batute spuma. Puneti tava in cuptor
si lasati sa se coaca 30 de minute. Pofta mare!
 Rosii umplute cu ficatel (peste 18 luni)
Ingrediente:
5 rosii, 
1/2 kg ficat de pui, 
1 ceapa, 
1 ou, 
sare, 
cascaval ras, 
1 lingura ulei porumb, 
1/2 cana apa.
Mod de preparare:
Se aleg rosii mari, coapte si tari. Se spala si se taie in doua pe lungime. Se scobeste miezul si se da deoparte intr-un
alt vas. Ficatelul se spala si se pune la fiert. Cand da in clocot, se spumuieste foarte bine si se fierbe aprox. 45 min.
Se lasa la racit 5 min. dupa care se da prin masina de tocat sau se paseaza cu furculita. 

Ceapa se toaca marunt si se da in clocot cu o jumatate de cana de apa. Se scurge si se amesteca cu ficatelul. Se
adauga sare si un ou batut. Se omogenizeaza. Cu aceasta compozitie se umplu rosiile, cam trei sferturi. Se presara
cascavalul. 

Se pun intr-o tava cu uleiul, 1/2 cana apa si miezul de la rosii si se introduc la cuptor la foc potrivit aprox. 30 min.
Sunt excelente si pot fi pregatite copiilor de 18 luni. Mod servire: ca fel principal sau cu legume sote.

Granola cu mere (de la 18 luni)

Ingrediente:
- 500 g mere, curatate de coaja si seminte, taiate bucatele
- 30 ml suc de mere, 
- 1/2 lingurita de scortisoara, 
- 15 ml frisca, 
- 75 g granola (cereale - grau sau orez - cu ciocolata).
Mod de preparare:
Puneti intr-o craticioara merele, sucul de mere si scortisoara. Fierbeti sub capac 10-15 minute. Zdrobiti totul cu
furculita, puneti capacul si lasati sa se raceasca. 
Impartiti jumatate din compozitie in 4 cupe individuale, repartizati deasupra jumatate din frisca, apoi boabele de
granola. Repetati operatia, terminand cu granola.

Mar copt cu banana si orez

Ingrediente:

1 mar 
1 banana 
1lingurita de orez Nestle
Mod de preparare:

Se taie in patru marul, se curata de seminte si se pune intr-o cratita la abur si se lasa pana se inmoaie, se da prin sita
si se adauga o lingurita cu varf de orez. Apoi se piseaza banana separat si se amesteca cu merele.

Budinca de orez cu fructe

Ingrediente:
o cana orez, 
o cana si jumatate lapte de vaca semidegresat, 
o para, 
un mar, 
o piersica, 
zahar vanilat, 
scortisoara, 
un varf de cutit de unt.
Mod de preparare:
Orezul se fierbe in lapte, impreuna cu zaharul si scortisoara. Fructele se curata de coaja si se taie feliute potrivit de
mari. Intr-un vas yena de 1.5 l, uns cu unt, se asaza un strat de orez, unul de fructe, inca unul de orez si deasupra
fructe. 

Se acopera vasul cu capac sau cu folie de aluminiu si se da la cuptor la foc mic pentru cca o jumatate de ora.
Bebelusii cu dintisori pot manca budinca cu lingurita, iar pentru cei mai mici budinca racita de paseaza. Pentru
bebelusii care nu papa inca lapte de vaca, orezul se poate fierbe in apa.

Mar ras cu biscuiti sau pesmet

Ingrediente:
1 mar, 
1lingurita de zahar,
1-2 lingurite de biscuiti pisati foarte fin sau pesmet, 
cateva picaturi de zeama de lamaie sau portocala
Mod de preparare:
Se spala bine marul si se curata de coaja. Se rade pe razatoarea de sticla. Se amesteca cu biscuitii sau pesmetul.
Daca este prea subtire, se mai adauga putin biscuite sau pesmet pentru a obtine o pasta nu prea groasa. 

Se amesteca (optional) cu zaharul si zeama de lamaie sau portocala. Marul ras se pregateste cu 5-10 minute inainte
de a-l da copilului sa-l manance!

Mere cu gris (peste 6 luni)

Ingrediente:
- mere
- gris
Mod de preparare:
Fructele se fierb in apa, apoi se scurg si, in aceeasi apa, se fierbe grisul; se adauga un pic de zahar si se amesteca
cu merele pasate. Se bate cu telul, la rece, pana devine spuma, apoi se serveste.