Hidrokinetoterapia

Hidroterapia este o metodă fizioterapeutică, care utilizează aplicarea, sub diferite forme de
administrare, a apei pe piele, în scopul cresterii rezistentei organismului, normalizării
functiilor sale alterate si combaterii anumitor manifestări din patologia umană.

Toate procedurile din cadrul hidroterapiei este indicat să fie efectuate înainte de masă fii
obligatorie evitarea congestiei capului prin udarea fetei sau folosirea unei comprese reci pe
frunte. O metodă foarte bună pentru tratamentul de recuperare şi reeducare a deficientelor
funcţionale neuromotorii este gimnastica în apa.
Terapia acvatică sau hidroterapia, aşa cum a fost cunoscută de-a lungul timpului, înseamna
folosirea apei ca mijloc terapeutic şi îşi are originile cu multe secole în urmă. A fost folosită
de-a lungul timpului pentru a trata afecţiunile, dar şi ca mijloc de recreere. Deşi era foarte
răspândită în Europa, hidroterapia nu a fost folosită în Statele Unite mai devreme de anul
1900.

Azi hidrokinetoterapia face parte din programele de recuperare functionala destinata celor cu:
boli neurologice centrale si periferice, boli reumatismale, sechele posttraumatice, afectiuni
cardio-respiratorii( stari post-infarct miocardic, astm bronsic de efort)

Exista doua modalitati de aplicare a hidrokinetoterapiei

• partiala- imersia unui singur membru sau segment de membru

• generala- imersia intregului corp

Hidrokinetoterapia partiala este utilizata aproape exclusive pentru cresterea mobilitatii prin
miscari passive, pasivo-active sau active.Se executa in cadrul bailor partiale de maini sau de
picioare.Efectele se datoreaza proprietatilor apei calde: sedarea durerilor, relaxare musculara.

Hidrokinetoterapia generala se caracterizeaza prin imersia totala a intregului corp in

bazine individuale, in bazine mari collective sau piscine.

Utilizarea hidrokinetoterapiei se bazeaza pe doua fenomene: plutirea corpului si

rezistenta opusa de masa lichida pe anumite directii de miscare.

Plutirea este consecinta principiului lui Arhimede:

“ Un corp scufundat total sau partial intr-un lichid in repaus este impins cu o forta verticala ,
orientate de jos in sus si este egala cu greutatea volumului de lichid dezlocuit de corp.”
Plutirea corpului in apa se datoreaza diferentei dintre densitatea apei si densitatea
corpului uman.datrita acestui fenomen , hidrokinetoterapia permite utilizarea unor forte
musculare reduse pentru mobilizarea ortostatica si mers( in cazul leziunilor musculare sau
articulare ale membrelor inferioare), scaderea durerii articulare prin diminuarea presiunilor
intraarticulare.
 Fenomenul de plutire poate fi accentuat prin utilizarea de flotoare de diverse marimi
si materiale pentru intregul corps au doar pentru unele segmente.Un grad mai mare de flotatie
este obtinut I bazinele cu apa minerala sau cu apa sarata.Cu cat densitatea apei este mai
mare , plutirea corpului va fi mai usoara.Orice miscare executata de jos in sus va fi facilitata,
putandu-se efectua cu un minim de forta musculara.

Fenomenul de rezistenta opusa de apa se manifesta la miscarile laterale sau la cele de

sus in jos.Rezistenta creste cu viteza miscarii si cu suprafata frontala de contact.
Aceasta suprafata poate fi marita prin aplicarea pe corp a unor placi, mai mult sau mai putin
late, care ingreuneaza miscarea, crescand forta musculara.

Ca si in cazul hidrokinetoterapiei partiala, caldura apei isi exercita din plin avantajele
descries mai sus.Caldura apei scade vascozitatea tisulara, avand un rol important in
combaterea contracturilor musculare.In general , se utilizeaza temperature intre 33 si 36 grade
Celsius pentru bazinele de hidrokinetoterapie.
Durata unei sedinte de hidrokinetoterapie este foarte variabila, de la 10-15 minute
pana la 60 de minute.

Exercitiile fizice executate in cadrul acestei metode au la baza acelasi tehnici ca si cele
executate pe uscat, tinand seama insa de avantajele oferite de mediul acvatic.Pentru a usura
executia exercitiilor fizice in apa s-au imaginat o serie de piese de mobilier pentru bazinele de
hidrokinetoterapie(scaune, plansete inclinate, suporturi, bare de sustinere fixe si mobile).

Piscinele mari sunt destinate in special kinetoprofilaxiei, inotului therapeutic sau

agrementului.

Exista bazine cu constructie mai deosebita, in functie de scopul urmarit: bazine de mers cu
fundul ondulat sau diverse pante, cu adancimi variabile si cu instalatii de suporturi pe role.

II.2.2.Obiective de baza in hidrokinetoterapie

a.) educarea si reeducarea, corectarea posturii si aliniamentului corpului si a

segmentelor sale
b.) obtinerea relaxarii generale si locale, a decontracturii musculare, inhibarea
spasticitatii
c.) obtinerea si pastrarea unui tonus muscular adecvat activitatilor cotidiene
d.) mentinerea si cresterea progresiva a fortei si rezistentei musculare in vederea
realizarii mobilitatii, stabilitatii si a controlului motor
e.) recastigarea si marirea treptata a amplitudinii miscarii articulare pana la
unghiul maxim
f.) obtinerea si cresterea flexibilitatii, elasticitatii, si supletei
g.) educarea si reeducarea indemanarii, coordonarii si controlului echilibrului si a
abilitatii
h.) prevenirea posturilor si atitudinilor incorecte, corectarea acestora
i.) educarea si reeducarea sensibilitatii
j.) educarea si reeducarea lateralitatii, locomotiei, mersului independent
k.) prevenirea instalarii atrofiei musculare, osteoporozei

II.2.3.Principii metodice generale

 1. “Primum non noncere”(Hipocrate)-Inainte de toate sa nu faci rau
2. Obtinerea efectelor profilactice si terapeutice ale presupune o buna pregatire atat
teoretica cat si metodica
3. Cunoasterea exacta adiagnosticului si a starii functionale prezente a pacientului
4. Respectarea principului metodic al accesibilitatii si selectarea, adaptarea si
combinarea mijloacelor terapeutice
5. Dozarea efortului se va face gradat, trecand de la usor la greu, de la simplu la complex
si de la cunoscut la necunoscut
6. Individualizarea tratamentului
7. Principiul economiei de efort-organismul nu va fi solicitat pana la capacitatea maxima
de effort
8. Participarea active si constienta a pacientului la procesul de tratament
9. Respectarea conditiilor de igiena individuala si colectiva
10. Tratamentul sa fie complex, unitar, vizand acelasi efect-vindecarea
11. Supravegherea si controlul medical permanent
12. Continuarea terapiei si dupa incheierea procesului de vindecare
II.2.4.Scopul hidrokinetoterapiei

• Imbunatatirea capacitatii motrice generale

• Imbunatatirea functiei segmentului sau a segmentelor afectate(functional, active si
independent)
• Stimularea psihica

II.2.5.Programul de hidrokinetoterapie

Programele au character individual , ele cuprinzand exercitii adaptate evolutiei probabile a

copiilor.Exercitiile fizice sunt combinate cu exercitii respiratorii care antreneaza intreg trenul
superior,inspiratiile fin profunde iar expiratiile facandu-se cu forta si zgomot.Exercitiile
respiratorii au un rol de “repaus activ”.

Durata unei sedinte de hidrokinetoterapie este de 40-45 de minute din care: 5 minute cuprinde
incalzirea
30-35 minute partea fundamentala
5 minute incheierea.

Inainte de intrarea in bazin pacientul este obligat sa faca dus!

.Incalzirea

-la marginea bazinului

-pozitia initiala: stand
-coloana cervicala: -flexii si extensii
-rasuciri stanga respective dreapta
-inclinari laterale
-rotiri
-membrele superioare: -flexii si extentsii
-extensii cu arcuiri
-rotiri simultane si alternative
-flotari si semiflotari
-coloana lombara: -fletii si extensii
-extensii si aplecari
-inclinari laterale
-circumductii
-membre inferioare: -fandari inainte, inapoi, lateral
-genuflexiuni
-ridicari pe varfuri, baretele sus, usoare arcuiri laterale
-sarituri ca mingea
-forfecari( din pozitia sezand)

.Partea fundamentala

• Invatarea miscarilor pe uscat prin metode pasivo-active si active

• Invatarea miscarilor in apa

Exercitii

1. Plutirea

-pacientul este intins pe apa in decubit dorsal, capul in sprijin pe umerii terapeututlui, aflat si
el in apa.
-urmeaza o inspiratie fortata cu mentinerea aerului in piept cat mai mult timp.
-dupa inspiratie capul pacientului nu mai este sprijinit de catre kinetoterapeut ci este lasat sa
pluteasca usor pe apa impreuna cu corpul care trebuie sa fie cat mai relaxat
-plutirea corpului pe apa se datoreaza diferentei dintre densitatea apei si densitatea corpului
uman
-utilizeaza forta musculara redusa pentru mobilizarea articulara
-creste capacitatea de relaxare musculara in postura ortostatica
-scade durerile articulare prin diminuarea presiunilor intraarticulare
-fenomenul de plutire poate fi accentuate cu ajutorul unor plute
-in bazinele cu apa sarata sau minerala se poate obtine un grad mai mare de flotatie deoarece
cu cat densitatea apei este mai mare cu atat flotatia este mai usoara

2. –pacientul in decubit ventral

-cu pluta, priza pe partile laterale distale
-miscare de picioare bras
-12 lungimi de bazin
3. –pacientul in decubit dorsal
-bratele executa o miscare simultana sus-lateral-jos
-picioare bras
-6 lungimi de bazin

4. –pacientul in decubit dorsal

-bratele in prelungirea corpului
-picioare craul
-4 lungimi de bazin

5. -procedeu craul
-4 lungimi de bazin
 III. Revenirea dupa efort

• Prin exercitii de revenire propriu zise

• Prin joc

Exercitii de revenire propriu zise:

1.serii de scufundari cu expiratie completa sub apa

2.impingere de la margine cu plutire pe spate si revenire prin pedalare usoara cu brate si

picioare

3.mers prin apa cu expiratie si inspiratie ampla

4.pedalare cu bratele si cu picioarele in decubit dorsal

Revenirea dupa effort prin jocuri

1.lovirea apei cu palma prin stropirea partenerului

3. “lupta cocosului” – se grupeaza doi cate doi, unul dintre ei se aseaza pe umarul
celuilalt, pierde perechea a carui partener de pe umeri cade in apa.

Programul de hidrokinetoterapie trebuie inclus in programa de reabilitare a copiilor cu

sindrom down de cel putin 2 ori pe saptamana.
Pe langa acesta se indica si o dieta adecvata.

.Rezultate obtinute prin hidrokinetoterapie

• Plutirea
• Coordonarea miscarilor cu respiratia
• Inotul pe spate
• Procedeul bras
• Procedeul craul
• Socializare cu alti copii( autisti, diskinetici, spastici)

II.2.6.Contraindicatiile hidrokinetoterapiei

Hidrokinetoterapia are putine contraindicatii absolute, amintim doar afectiunile

dermatologice si starea febrile.Contraindicatiile relative sunt date de unele afectiuni
cardiovasculare, varsta avansata, hipotensiune arteriala.
 BIBLIOGRAFIE:

Program de recuperare prin hidrokinetoterapie--- BANYAI BEATRIX

http://www.laguna.cta.ro/n_print_spir.php?id=9&CSL=fzbidctdp

MASTERAND ANUL 2
DINCA-STANCUT ROXANA